Revista presei 27.03.2017 - Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.

1. Preţurile în pieţele din România: cât dau românii pe un coş de cumpărături

Agerpres.ro.

2. Rata creditelor neperformante a crescut la 9,75%, în ianuarie.
3. Caraș-Severin: Apicultorii nu vor primi ajutorul de minimis, afirmă ministrul Daea.
4. Romsilva investește 42 milioane lei pentru a planta peste 32 milioane de puieți în primăvară
5. Oficial MADR: Peste 6.000 de cereri pentru ajutorul de minimis pentru cultivarea tomatelor în spații protejate

Digi24.ro.

6. Prețurile terenurilor agricole, dublate în trei ani

Wall-street.ro.

7. Cinci lectii pe care trebuie sa le stii pentru a-ti construi o afacere in fashion.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Preţurile în pieţele din România: cât dau românii pe un coş de cumpărături

Preţurile din pieţele agroalimentare din România diferă semnificativ de la un judeţ la altul, astfel că locuitorii dintr-un anumit judeţ pot ajunge să dea de două ori mai mult pe un produs chiar decât cei din judeţul vecin. Cel mai bun exemplu în acest sens este la preţul mierii de albine. Dacă locuitorii din Timişoara dau 35,67 lei pentru un kilogram de miere, vecinii din Arad dau jumătate, respectiv 16,75 lei.

Aceeaşi situaţie se regăseşte la preţurile a numeroase produse, potrivit unei analize publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), ce prezintă preţurile practicate, în prima lună din acest an, în pieţele agroalimentare din capitalele de judeţ din România. Astfel se ajunge ca, pentru un coş de produse pentru o familie, cumpărat exclusiv din pieţe, locuitorii din Arad să plătească 156 de lei, în timp ce pentru cei din Suceava costul aceluiaşi coş se ridică la 242 de lei. Coşul cuprinde 8 kg de cartofi, 1 kg de fasole, 1 kg de ceapă, 0,5 kg de usturoi, 2 kg de morcovi, 4 kg de mere, 15 l de lapte, 1 kg de brânză de oaie, 80 de ouă şi 1 kg de miere.

Diferenţele mari între preţuri sunt explicate prin mai mulţi factori, în principal prin puterea intermediarilor şi originea produselor. „În jumătatea de nord a ţări sunt cu venire din Polonia, marea majoritate, iar în sud ajung mai greu, de aceea raportul cerere-ofertă ridică preţul”, a explicat, pentru News.ro, directorul general al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România, Aurel Tănase. Cât costă zece produse de bază                                        

Statistica INS prezintă preţurile medii practicate în pieţele agro-alimentare din Bucureşti şi din capitalele de judeţ pentru zece produse de bază: cartofi, fasole, ceapă, usturoi, morcovi, mere, lapte, brânză de oaie, ouă şi miere. Pentru cartofi, în ianuarie, cele mai mari preţuri erau înregistrate în oraşele Constanţa (2,25 lei/kg), Iaşi (2 lei/kg) şi Oradea (1,95 lei/kg), în timp ce cele mai mici preţuri erau în pieţele din Târgovişte (1,08 lei/kg), Buzău (1,11 lei/kg) şi Focşani (1,23 lei/kg). Preţurile cele mai mari pentru un kilogram de fasole erau, în ianuarie, în pieţele din Sibiu (13,33 lei), Alba Iulia (12,75 lei) şi Zalău (12 lei), în timp ce cele mai mici preţuri erau la Slatina (7,75 lei), Iaşi (7,88 lei) şi Miercurea Ciuc (8 lei). Pentru ceapă, un kilogram costa cel mai mult în pieţele din Timişoara (3,20 lei), Alba Iulia, Braşov, Cluj-Napoca, Miercurea Ciuc, oradea, Piteşti şi Zalău (toate cu 3 lei), iar cel ma puţin în Botoşani, Buzău, Slatina şi Vaslui (toate cu 1,50 lei).

Statisticile oficiale arată diferenţe şi mai mari în cazul preţurilor la usturoi. Pentru acest produs, cele mai mari preţuri erau în ianuarie în Timişoara (23,50 lei/kg), Alba Iulia, Cluj-Napoca, Focşani, Galaţi, Miercurea Ciuc şi Zalău (20 lei/kg), iar cele mai mici preţuri - în Craiova (8,25 lei/kg), Botoşani (11 lei/kg) şi Vaslui (12 lei/kg).

În cazul morcovilor, preţurile pentru un kilogram variau de la 4 lei în pieţele din Sfântu Gheorghe şi 3,50 lei în pieţele din Cluj-Napoca şi Oradea până la 1,50 lei la Vaslui, 1,68 lei la Brăila şi 1,75 lei la Buzău şi Piatra-Neamţ. Pentru un kilogram de mere, cel mai mult plăteau în ianuarie consumatorii din Constanţa (4,60 lei), Arad (3,69 lei) şi Timişoara (3,53 lei), în timp ce preţurile cele mai mici erau în pieţele din Vaslui (1,66 lei), Slatina (1,79 lei) şi Zalău (2 lei). Litrul de lapte era vândut cel mai scump în pieţele din Craiova (3,50 lei), Galaţi (3,33 lei) şi Râmnicu Vâlcea (3,25 lei) şi cel mai ieftin în Baia Mare (2 lei) şi Arad (2,25 lei). Pentru Bucureşti nu au fost recenzate preţuri pentru lapte în pieţe în ianuarie.  În cazul brânzei din lapte de oaie, preţurile cele mai mari erau în Piteşti (26,75 lei/kg) şi Târgovişte (25,75 lei/kg), iar cele mai mici - în Târgu Jiu (15 lei/kg), Piatra-Neamţ (16 lei/kg) şi Iaşi (16,50 lei/kg). Ouăle se vindeau cel mai scump, în ianuarie, în pieţele din Bacău (1,43 lei/unitate), Suceava (1,38 lei) şi Botoşani (1,25 lei). La polul opus, un ou costa 0,50 lei în Arad şi Slatina şi 0,54 lei în Călăraşi.  Un kilogram de miere de albine costa cel mai mult în Timişoara (35,67 lei), Bistriţa (35 lei) şi Ploieşti (33,33 lei) şi cel mai puţin în Arad (16,75 lei), Alexandria (22 lei) şi Craiova (23,13 lei).

Agerpres.ro

2. Rata creditelor neperformante a crescut la 9,75%, în ianuarie

Rata creditelor neperformante a crescut cu 0,29 puncte procentuale, la 9,75%, în ianuarie, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR).

Față de nivelul din ianuarie 2016, nivelul este mai mic cu 3,71 puncte procentuale.

Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, declara decent că Banca Centrală și-a propus o țintă de 6% a creditelor neperformante în acest an.

"Creditele neperformante au continuat să se reducă. În acest an există ținta de 6% cu creditele neperformante, adică de a ajunge la media europeană. Suntem, în schimb, peste media europeană în ce privește gradul de acoperire cu provizioane al acestor credite. Din perspectiva bugetului România nu ar trebui să folosească bani publici pentru sectorul bancar în acești ani, începând cu 2009", a spus Voinea.

Numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a crescut cu 13.029, la 648.873 în ianuarie, față de nivelul din decembrie, fiind a treia lună consecutivă de creștere, se arată în datele Băncii Naționale a României.

În ceea ce privește valoarea restanțelor, acestea se ridicau, în ianuarie, la 8,08 miliarde lei, în creștere cu 1% comparativ cu luna anterioară, din care peste 3 miliarde lei erau în moneda națională, 3,45 miliarde lei echivalent în euro, 1,58 miliarde lei echivalent în alte valute și 45,5 milioane lei echivalent în dolari.

În funcție de categoria de întârziere, restanțele mai mari de 90 de zile reprezentau peste 4,5 miliarde lei. De asemenea, statistica BNR relevă faptul că existau restanțe de 62,9 milioane lei, cu o întârziere de 61 — 90 de zile, respectiv de 38,7 milioane lei, între 31—60 de zile.

Valoarea totală a creditelor scoase în afara bilanțului depășea 1,5 miliarde lei, iar 1,97 miliarde lei — la colectare.

3. Caraș-Severin: Apicultorii nu vor primi ajutorul de minimis, afirmă ministrul Daea

Apicultorii nu vor primi ajutorul de minimis de la stat pe care l-au solicitat pentru că au înregistrat pierderi importante din cauza vremii nevaforabile de anul trecut, a declarat duminică, ministrul Agriculturii, Petre Daea, prezent la Târgul de primăvară de la Răcășdia, în județul Caraș-Severin.

'Apicultorii nu vor primi ajutorul de minimis. În Planul Național (Apicol n.red.) sunt ajutoare pe care trebuie să le dăm pentru a procura materiale necesare activității apicole. Cu ajutorul de minimis nu mai putem continua. Este un program național, l-am explicat apicultorilor, îl avem în lucru în Ministerul Agriculturii, în așa fel încât și apicultorii să beneficieze de sprijin. Pentru pierderile de anul trecut, însă, nu avem un răspuns favorabil și îmi pare extrem de rău', a afirmat ministrul Agriculturii.

Petre Daea a stat de vorbă cu mai mulți apicultori din Caraș-Severin, pe care i-a asigurat că vor primi sprijin pentru dezvoltarea stupilor, prin Programul NaȚional Apicol.

'Mă gândesc aici și la cei de la Cooperativa Apicolă Prisăcarii din Băile Herculane, care spuneau că au peste 11 mii de familii de albine și că stau acum în fața unei oferte din Franța, pentru a-și valorifica producția pe care o obțin', a mai afirmat ministrul Agriculturii.

Președintele Federației Agrostar, Ștefan Nicolae, declara pe 28 ianuarie, la Craiova, unde a participat la constituirea Filialei Dolj a Sindicatului Apicultorilor din România, că în situația în care Ministerul Agriculturii nu va accepta să le acorde apicultorilor ajutorul de minimis pentru pierderile avute în anul 2016, aceștia ar putea protesta în stradă.

Nicolae a afirmat că apicultorii nu au primit până acum ajutorul de minimis "pentru că nu s-a dorit", în condițiile în care anul 2016 a fost unul dificil și pentru ei.

"Anul trecut toți apicultorii din România trebuiau să primească un minimis, pentru că toți apicultorii din România au avut de suferit din cauza condițiilor climatice. De ce nici până la această dată nu ați primit nimic? Pentru că nu s-a dorit. Dar noi am făcut acest sindicat ca să ne batem pentru drepturile noastre. Și ne vom bate. Acum o săptămână, când ne-a chemat ministrul Agriculturii, i-am transmis mesajul dumneavoastră și primul punct important transmis a fost referitor la acest ajutor de minimis. Vom vedea ce va fi la negocierea dintre conducerea sindicatului și conducerea ministerului și vă spun cu toată responsabilitatea că dacă nu vor accepta acest minimis, eu fac apel la dumneavoastră pentru prima acțiune de stradă, primul protest adevărat al apicultorilor, pentru a ne primi un drept, nu pentru a ne milogi, pentru anul dificil 2016", a spus președintele Agrostar.

ACA a făcut numeroase adrese la Ministerul Agriculturii pentru obținerea unui sprijin financiar, dar apicultorii nu au primit nimic în pofida promisiunilor privind acordarea unui ajutor de minimis de 15 lei pe stup.

Fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, a afirmat în cursul verii anului trecut că se analizează de către minister posibilitatea acordarea acestui ajutor de minimis, iar ulterior a afirmat în luna noiembrie că nu se pot plăti ajutoarele de stat promise apicultorilor deoarece aceștia nu au venit, așa cum solicită regulamentele europene, cu date contabile comparative prin care să justifice că au înregistrat daune, iar simpla declarație a fermierilor "nu reprezintă o bază legală".

România beneficiază de un buget de 21,5 milioane de euro pentru Programul Național Apicol în perioada 2017-2019, potrivit datelor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Comisia Europeană participă la finanțarea acțiunilor din program cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acțiune accesată, excluzând TVA, iar sprijinul financiar alocat pentru perioada 2017 — 2019 este de 21.508.480 euro, față de 20.045.340 euro repartizat pentru perioada 2014 — 2016.

Suma totală alocată României se împarte astfel: pentru anul 2017 — 7.169.494 euro (3.584.747 euro buget UE/3.584.747 euro buget național); pentru anul 2018 — 7.169.498 euro (3.584.749 euro buget UE/3.584.749 euro buget național); pentru anul 2019 — 7.169.488 euro (3.584.744 euro buget UE/3.584.744 euro buget național).

4. Romsilva investește 42 milioane lei pentru a planta peste 32 milioane de puieți în primăvară

Regia Națională a Pădurilor (RNP) - Romsilva urmează să planteze, în campania de primăvară, peste 32 milioane de puieți, investiția cifrându-se la 42 milioane lei, se arată într-un comunicat de presă al autorităților remis, sâmbătă, AGERPRES.

"Acțiunile de plantare continuă în toată țara, în cadrul Lunii Plantării Arborilor (15 martie — 15 aprilie). Regia Națională a Pădurilor Romsilva regenerează în acest an peste 14.200 de hectare, numai în campania de primăvară urmând să planteze peste 32 de milioane de puieți, în urma unei investiții de peste 42 de milioane de lei. Romsilva a regenerat peste 540.000 de hectare în fondul forestier de stat, în ultimii 26 de ani", se arată în document.

Potrivit comunicatului, românii sărbătoresc sâmbătă, pentru prima dată în istorie, Ziua Națională a Pădurilor.

Această Sărbătoare a fost instituită printr-un proiect de lege adoptat de Parlament în 28 februarie 2017 și promulgat de președintele României în data de 20 martie.

'Instituirea unei zile speciale pentru celebrarea pădurii este o dovadă clară că România a înțeles importanța pe care pădurea o are în viețile noastre. Nu vorbim aici doar de calitatea sa de resursă naturală regenerabilă, cea mai veche astfel de resursă utilizată de om, ci mai ales de importanța pădurii în echilibrul ecologic și rolul său în procesul de combatere și adaptare la schimbările climatice. Invit toți cetățenii să reflecteze astăzi câteva momente asupra importanței pădurii și responsabilității pe care o avem de a o gestiona responsabil și durabil', a declarat Adriana Petcu, ministrul Apelor și Pădurilor

Potrivit actului normativ, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, administratorii pădurilor proprietate publică a statului, ocoalele silvice private, împreună cu autoritățile publice locale și organizațiile neguvernamentale pot organiza manifestări și acțiuni publice dedicate sărbătoririi Zilei Naționale a Pădurilor.

5. Oficial MADR: Peste 6.000 de cereri pentru ajutorul de minimis pentru cultivarea tomatelor în spații protejate

Peste 6.000 de solicitări de înscriere au fost depuse până în prezent la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru obținerea sprijinului financiar pentru tomate cultivate în spații protejate, a declarat vineri, la Alba Iulia, Ionuț George Diaconeasa, consilier secretar de stat.

'Până ieri (joi — n.r.) erau mai mult de 6.000 de cereri la nivel național pentru acest program deschis în ianuarie', a afirmat Ionuț George Diaconeasa, care a adăugat că îi îndeamnă pe toți potențialii beneficiari care încă nu au aplicat să facă acest lucru, cu atât mai mult cu cât este un program care le oferă un confort financiar.

Prezent la Alba Iulia la o întâlnire cu conducerea Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, consilierul secretar de stat a declarat presei că un proiect prioritar al MADR este HG 39 din 2017 privind ajutorul de minimis pentru cultivarea produsului tomate în spații protejate, respectiv în sere și solarii.

'Legumicultorii care vor cultiva tomate vor primi pentru o suprafață de minimum 1.000 de metri pătrați 3.000 de euro, cu condiția să facă o producție de 2.000 de kilograme pe această suprafață în două cicluri de producție. Condițiile de aplicare la această măsură sunt foarte simple, permisive', a spus Ionuț George Diaconeasa.

Producătorii agricoli din România sunt susținuți începând din acest an, printr-un program guvernamental, să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă. Estimările experților din MADR indică un număr de 8.023 potențiali beneficiari la nivelul întregii țări.

Valoarea sprijinului financiar acordat beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, pentru o suprafață de 1.000 de metri pătrați. Programul se desfășoară pe o perioadă de 8 ani.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis pentru cultura de tomate, de 3.000 de euro/an, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 de metri pătrați, să obțină o producție de minimum 2 kilograme tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kilograme, dovedită cu documente justificative.

Conform datelor statistice, consumul mediu de tomate pe locuitor în România se ridică la 31 de kilograme, față de 34,5 kg în UE, iar producția reprezintă 20,27% din producția totală de legume produsă în România. La nivelul anului 2015, producția de roșii a fost de 101.881 tone în sere și solarii.

Resursele financiare pentru aplicarea schemei de ajutor de minimis sunt în valoare de 179,75 milioane de lei, contravaloarea în lei a 40 de milioane de euro, și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pentru MADR pe anul 2017.

Digi24.ro

6. Prețurile terenurilor agricole, dublate în trei ani

Pământ agricol tot mai puţin şi tot mai scump. Preţul unui hectar de pământ cultivabil ajunge şi la 5.500 de euro. În judeţul Dolj, de exemplu, terenurile agricole se vând acum de două ori mai scump decât în urmă cu trei ani, relatează Digi24. Sunt tot mai puțini proprietarii care dețin suprafețe mici, care încă nu au fost prinse în asociații de profil. Cele mai căutate zone din câmpia Olteniei sunt în localităţile Băileşti şi Cetate, unde ogorul este fertil, iar investitorii străini vor să cultive legume şi cereale la scară industrială.

În ultimii trei ani, terenurile agricole s-au scumpit și de două ori în România. Numai în Dolj, pământul fertil din câmpia Băileștiului și din zona Cetate a ajuns să se vândă și cu 5.500 de euro hectarul. Explicația specialiștilor este că a scăzut numărul proprietarilor de terenuri mici, iar cererea este mare.

„Am vândut în vară cu un milion de lei vechi ar-ul. Începând spre Seaca şi spre Dunăre terenul este foarte bun şi au început să apară străinii”, spune un localnic.

„Aceste terenuri nu sunt scumpe. Dacă vom căuta în harta României câmpia Băileştilor este nucleul Câmpiei Române, este cel mai bun teren cernoziom”, spune Costel Pestriţu, primar în Băileşti.

Cea mai scumpă bucată de teren scoasă la vânzare în acest an, în Dolj, valorează 25.000 de lei hectarul şi este în sudul judeţului, în zona localităţii Cetate.

„Vorbim în zona de sud cu 20.000, 25.000 sunt suprafeţe destul de mici de vânzare”, spune Ovidiu Obleagă, purtător de cuvânt al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Dolj.

„Dacă ne referim la cultura mare, de câmp, de cel puţin 100 de hectare ca să facă într-adevăr agricultură, iar în sectorul legumicol dacă merge pe solarii e suficient şi 5.000 de metri pătraţi”, spune un fermier din Dolj.

În ultimii doi ani, numai în Dolj, au fost tranzacționate 46.000 de hectare de teren agricol. De altfel, din 2014, de când a intrat în vigoare legea privind proprietățile agricole, prețul pământului a crescut peste tot în țară. În vestul României, un hectar de teren cultivabil a ajuns să coste și 10.000 de euro.

Wall-street.ro

7. Cinci lectii pe care trebuie sa le stii pentru a-ti construi o afacere in fashion

Sa-ti transformi pasiunea intr-o afacere poate fi o perspectiva descurajatoare, mai ales pentru creativii si designerii din industria de moda, care au o viziune artistica de multe ori neancorata in realitatea economica.

Sa pornesti o afacere in fashion poate fi destul de dificil mai ales daca nu dispui de finantarea necesara. “Cash flow-ul in fashion este foarte dificil de obtinut si de multe ori tinerii designeri care totusi obtin finantare ajung sa nu realizeze pe ce au cheltuit banii. Incepi sa imparti bani in stanga si-n dreapta, fara sa realizezi efectiv ceva”, considera Golan Frydman, designer britanic, potrivit Business of Fashion.

Astfel, in functie de nevoile individuale ale fiecarui designer - de la suport economic, la ajutor in e-commerce, cu strategia de business sau pe partea de comunicare - va prezentam mai jos cinci lectii de care fiecare creativ ar trebui sa tina cont atunci cand vrea sa-si tranforme hobby-ul intr-un business sustenabil si sanatos:

1. Construieste parteneriate in productie

Productia articolelor este una dintre cele mai mari provocari pentru designeri, care de multe ori aleg sa se concentreze pe vanzare si apoi pe acest aspect. Fie ca alegi sa creezi in propriul atelier, singur sau alaturi de o echipa, este esential sa intelegi ce presupune procesul de productie, de la alegerea tesaturilor pana la stabilirea componentei primei colectii.

Daca alegi sa externalizezi productia, este la fel de important sa stabilesti parteneriate de incredere cu fabrici si ateliere de productie pentru a fi permanent la curent cu etapele realizarii pieselor tale. In acest fel te asiguri ca, indiferent de cate comenzi primesti, le vei putea onora fara amanari si intarzieri pentru clienti. In plus, daca stabilesti de la bun inceput bugetul destinat productiei, vei putea sa iti imparti in mod previzibil restul finantarii intre vanzare si promovare.

2. Asigura-te ca oferi pretul corect

Pentru Eudon Choi, designer din Marea Britanie, repozitionarea brandului in materie de preturi a fost cheia succesului sau. "Mi-am dorit sa imi reevaluez structura de pret asa ca am calatorit in alte tari europene, unde am incheiat contracte de aprovizionare cu o noua fabrica, parteneriat care s-a tradus printr-un sezon cu vanzari mari", spune acesta.

De multe ori locatia fabricilor de productie dicteaza princing-ul unui brand, iar o repozitionare si un transfer al acestui proces ar putea inseamna succesul brandului tau. Daca in trecut Romania era vazuta ca una dintre cele mai ieftine tarii din perspectiva fortei de munca, iar retailerii lucrau cu fabricile noastre in sistem lohn, astazi procesul a capatat alte dimensiuni. Romania a inceput sa fie vazuta ca un pol al creativitatii, al productiei reusite la nivel inalt, al calitatii serviciilor si produselor. Odata cu cresterea salariului minim, lohn-ul a inceput sa piarda teren, iar serviciile integrate, de tip design, creatie, productie high level au inceput sa intre in oferta fabricilor locale. In prezent, Romania este una dintre cele mai hot destinatii de productie pentru brandurie internationale - de la Prada, Armani, Hugo Boss- pana la antreprenorii locali, care profita de acest avantaj economic si se lanseaza pe scena internationala, cum ar fi de exemplu brandul Murmur.

3. Investeste in echipa ta

Abilitatea de a mari forta de munca a unui brand iti ofera oportunitatea de a stimula productia si de a o declina in noi categorii. Investind in echipa ta si avand o structura puternica, dornica de munca, te poate ajuta enorm. Pe langa resursele financiare si cele materiale, resursa umana este una dintre cele mai puternice atuu-uri ale business-ului tau. Doar avand oameni potriviti si pregatiti alaturi de tine poti creste un brand sanatos si sustenabil. Aplicata in realitatea economica a tarii noastre, care se confrunta cu un deficit de personal extrem de grav in industria textila, cu atat mai mult trebuie sa iei in calcul formarea unei echipe sudate, pregatite si dornice de munca si sa fii pregatit sa investesti masiv in resursa umana.

4. Ia in calcul un partener de afaceri

Mai multi tineri designeri isi doresc sa fi luat in considerare colaborarea cu un partener de afaceri intr-o etapa anterioara sau chiar de la inceputul business-ului. Pentru un creativ poate fi destul de dificil a asigura managementul si sustenabilitatea unei afaceri si astfel poate pierde din vedere imaginea de ansamblu a business-ului sau. In plus, designerii aflati la inceput de cariera isi doresc sa se concentreze asupra partii creative a brandului, neglijand astel aspectul practic. Un partener de afaceri, cu experienta in business, poate fi solutia. Iar daca te gandesti din start sa nu pornesti de unul singur, partenerul de afaceri poate fi o alternativa chiar in vedere obtinerii finantarii necesare. Cate astfel de parteneriate nu exista in piata!

5. Seteaza de la bun inceput in ce zona vrei sa cresti

Intotdeauna trebuie sa stii exact cat, cum si mai ales unde vrei sa investesti in afacerea ta. Stabileste-ti de la bun inceput care sunt punctele forte ale brandului tau, unde vrei sa cresti si ce potential are inainte de a investi o suma de bani. Altfel, vei pompa cash in business-ul tau fara a vedea rezultate concrete. Poate par notiuni elementare de management, dar multi tineri designeri, cu talent urias si dorinta de munca, nu ajuns nici macar sa-si lanseze brandul tocmai pentru ca nu iau in considerare aceste aspecte. Stabileste de ce anume are nevoie afacerea ta si investeste cu cap. Trebuie sa gandesti cu mult in viitor, sa planifici si sa organizezi pe baza rezultatelor obtinute.