REVISTA PRESEI 09.02.2017 - Patronatul IMM Prahova
Cuprins:
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 2
- Autorităţile de la Bucureşti, singurele optimiste privind creşterea economică
- Calendarul obligaţiilor fiscale. Ce declaraţii trebuie trimise la Fisc în anul 2017
- Bloomberg: 31% din greci nu au loc de muncă sau lucrează part-time, cea mai mare pondere din zona euro
- Salariul mediu net a crescut în decembrie cu 8,4% în ritm lunar, la 2.354 lei
- INS: Cifra de afaceri din industrie a crescut anul trecut cu 4,7%.
- Castelele și cetățile din România, promovate la expozițiile de turism din San Francisco și Los Angeles
- Iohannis: Mediul de afaceri românesc are nevoie de un Consiliu al Concurenței echilibrat, cu vocație în favoarea economiei de piață
9. Firmele din România au cheltuit, în medie, 115 euro pentru training-ul unui angajat, anul trecut
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
1. Autorităţile de la Bucureşti, singurele optimiste privind creşterea economică
În timp ce Guvernul estimează creştere economică de 5,2%, analiştii economici şi instituţiile financiare internaţionale trag semnale de alarmă că economia va frâna în acest an. Estimările făcute de Comisia Naţională de Prognoză sunt văzute drept nerealiste, existând suspiciunea că cifrele au fost umflate pentru ca bugetul din 2017 să fie adoptat.
Guvernul a plănuit un buget foarte optimist pentru acest an, adoptat pe repede înainte, fără dezbateri pe fond. Majoritatea amendamentelor aduse de opoziţie, în jur de 500, au fost respinse pe bandă rulantă. Proiectul de buget pentru anul 2017 are la bază un Produs Intern Brut (PIB) estimat la 815,2 miliarde de lei, o creştere economică de 5,2%, care depăşeşte toate aşteptările, şi este încadrat în limita de deficit de 3% din PIB. Veniturile totale sunt estimate la 254,7 miliarde lei (31,2% din PIB) şi cheltuielile totale la 278,8 miliarde lei (34,2% din PIB), în creştere semnificativă faţă de nivelurile înregistrate în execuţia anului anterior.
Analiştiii şi instituţiile financiare internaţionale taie însă din avântul guvernului şi motivează că deşi ţara a fost ajutată de reducerea TVA şi de exporturi puternice de bunuri şi servicii către zona euro, ţinta de creştere economică de 5,2% din buget este nesustenabilă. Estimări reticente The Economist Intelligence Unit (EIU) estimează pentru România o încetinire a creşterii în anul 2017, după o estimare a creşterii PIB-ului real de 5% în 2016, motivând că „economia se confruntă cu restrângeri de capacitate”.
Divizia publicaţiei The Economist prognozează o creştere a PIB de 3,6% în anul 2017, în timp ce situează deficitul la 3,3%, pe metodologie ESA, potrivit lui Maximilien Lambertson, analist la EIU. „Ne aşteptăm ca PIB-ul real să îşi încetinească ritmul de creştere de la o estimare de 5% în 2016 la 3,6 în 2017. PSD va derula un program «anti-austeritate» care implică tăieri continue de taxe, creşterea salariilor din sectorul public şi creşterea salariului minim.
În 2017, prognozăm un deficit bugetar de 3,1% din PIB pe metodologie naţională (3,3% pe metodologia ESA din 2010), care depăşeşte limita UE. Acestea se vor produce pe fondul unor cheltuieli mai mari, venituri mai mici şi creştere economică mai înceată decât proiecţiile anterioare: estimăm un o rată mai mică de creştere a PIB (3,6%) decât guvernul (5,2) în anul 2017”. În toamnă, înainte de guvernarea PSD, Comisia Europeană a estimat o încetinire a avansului PIB real la 3,9% în 2017, şi o extindere a deficitului până la 2,6%.
Comisia arată că ritmul creşterii se va menţine moderat, deoarece o nouă rundă de stimulare fiscală este planificată pentru acest an, dar magnitudinea sa este considerabil mai mică decât a măsurilor implementate în 2016.
Totodată, deficitul este aşteptat să crească semnificativ în urma tăierilor de taxe şi a creşterii cheltuielilor. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a prognozat de asemenea, în octombrie, un avans al economiei României de 3,8% în acest an, însă cu numai 0,2 puncte mai mult decât anul trecut. Deficitul a fost estimat la 2,8%. Banca Mondială susţine însă că dezvoltarea puternică a României, ajutată de reducerea TVA, prociclică, se va stabiliza în 2017. Cu toate acestea, nici prognoza instituţiei nu atinge obiectivul stabilit în buget, Banca Mondială estimând o creştere economică de numai 3,7% în acest an. Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) a reiterat zilele trecute importanţa unei proiecţii bugetare balansate, concentrată pe creştere economică, precizând că atingerea ţintei de 5,2% de creştere economică, având în vedere respectarea deficitului bugetar maxim de 3%, necesită eforturi intensificate de a creşte capacitatea de colectare şi de a implementa temeinic planul investiţiillor propuse.
Consiliul fiscal: bugetul este nerealist Consiliul Fiscal a sugerat, totodată, în raportul său privind proiectul de buget pe 2017, că majorarea deficitului bugetar la limita de 3% din produsul intern brut (PIB) într-o perioadă când economia creşte oricum va lăsa România fără nicio marjă fiscală şi bugetară la următoarea criză economică, astfel că singura soluţie va fi luarea unor măsuri dure de tăieri de cheltuieli, aşa cum a fost cazul în 2010.
Instituţia consideră că bugetul pe 2017 este nerealist atât pe partea de cheltuieli, cât şi pe cea de venituri, astfel că Guvernul va fi obligat să rectifice bugetul pe parcursul anului, în sensul reducerii cheltuielilor, pentru a se încadra în plafonul de 3% din PIB. Plenul reunit al celor două Camere a adoptat, marţi, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017, acesta fiind trecut în timp record, după doar 13 ore de dezbateri în plen, împărţite în două zile.
Ritmul de creştere, calculat la presiune politică La finalul lunii decembrie, în raportul de toamnă, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) estima avansul PIB la 4,3% pentru anul 2017. La finele lunii ianuarie, însă, CNP a publicat un raport de iarnă unde a avansat o estimare de creştere pentru acest an de 5,2%, o diferenţă considerabilă a estimării de la lună la lună. Mişcarea CNP este bănuită a fi un mic ajutor pentru PSD, care nu ar fi găsit o justificare pentru a include în proiectul său de buget cifre atât de optimiste.
Indicii privind o ilegalitate Vicepreşedintele Comisiei Buget-Finanţe din Senat, liberalul Florin Cîţu, a afirmat imediat după publicarea acestui raport că există indicii temeinice potrivit cărora CNP a comis o ilegalitate pentru ca PSD şi Liviu Dragnea să justifice întocmirea bugetului pe 2017.
Senatorul PNL a solicitat explicaţii publice de la preşedintele CNP, Ioan Ghizdeanu. Senatorul PNL a declarat că va cere o comisie de anchetă pentru a vedea ce s-a întâmplat şi, în funcţie de rezultatele comisiei de anchetă, urmează să se stabilească şi dacă va fi depusă o plângere penală. Mircea Coşea, fondator al Comisiei de Prognoză, a declarat că ţine legătura cu instituţia şi cu angajaţii, care sunt profesionişti, şi că de această dată are mari dubii că au rezistat unei presiuni politice, pentru că „bugetul nu ieşea dacă nu urcau ritmul de creştere”.
Mircea Coşea explică de ce o creştere economică de 5,2% este nerealistă: „Este imposibil să ai o creştere de 5,2% atât timp când toate condiţiile sunt împotriva acestei creşteri. Nu trebuie să mergem neapărat pe ideea prognozelor făcute de alţii, trebuie să ne uităm puţin la condiţiile interne ale României”.
Potrivit analistului, România pleacă de la o situaţie care este reprezentată printr-o creştere economică pe consum. Aceasta este o creştere economică nesustenabilă, momentană şi conjuncturală.
2. Calendarul obligaţiilor fiscale. Ce declaraţii trebuie trimise la Fisc în anul 2017
Agenţia Naţională de Administrare Financiară (ANAF) a publicat luni calendarul obligaţiilor fiscale pentru anul 2017, respectiv termenele până la care se plăteşte impozitul pe venit şi se depun declaraţii, formulare şi alte menţiuni
Data de 25 a fiecărei luni este termenul la care contribuabililii trebuie să declare şi să plătească impozitele. Până pe 27 februarie, organizaţiile nonprofit şi contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi a cartofului, pomicultură şi viticultură trebuie să declare şi să plătească impozaitul pe profit pe anul 2016 (Formularul 101).
Marţi, 28 februarie, persoanele juridice din străinătate care au deschis o reprezentanţă în România trebuie să depună Declaraţia anuală privind impozitul pe reprezentanţe. În data de 27 martie, plătitorii de impozit pe profit trebuie să declare şi să plătească impozitul pe profit pe anul 2016 (Formularul 101).
Tot în acea zi, se va realiza plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), aferentă trimestrului I 2017, de către persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente. Până în data de 2 mai, instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial trebuie să depună situaţiile financiare pentru anul 2016. Joi, 25 mai, persoanele fizice care au realizat în anul 2016 venituri din activităţi independente sau din chirii, dar şi din activităţi agricole sau transferul dreptului de proprietate trebuie să depună declaraţiile privind veniturile realizate (Formularul 200).
Contribuabilii care au realizat venituri din străinătate trebuie să depună Formularul 201. Tot până la această dată se va depune şi Formularul 230, prin care se stabileşte destinaţia redirecţionării sumei de 2% din impozitul pe profit. De asemenea, Societăţile comerciale trebuie să depună până la această dată situaţiile financiare pentru anul 2016.
Luni, 26 iunie, persoanele juridice străine cu reprezentanţă în România (multinaţionalele) trebuie să plătească impozitul pe reprezentanţă, tranşa I. De asemenea, contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, chirii sau activităţi agricole terbuie să efectueze plăţile anticipate privind impozitul pe venit aferente trimestrului II 2017. În luna iulie, în data de 25, persoanele care obţin venituri din închirierea în scop turistic a proprietăţilor trebuie să efectueze plata anticipată a 50% din impozitul pentru venituri (prima rată).
A doua rată se va plăti în data de 27 noiembrie. Luni, 25 septembrie, are loc plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, aferentă trimestrului III 2017. În data de 25 octombrie, contribuabilii care obţin venituri din activităţi agricole trebuie să efectueze plata anticipată de 50% din impozitul pe venit (prima rată).
A doua rată va fi plătită în data 15 decembrie. În data de 21 decembrie, către persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, chirii sau activităţi agricole trebuie să realizeze plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), aferentă trimestrului IV 2017, iar multinaţionalele trebuie să plătească impozitul pe reprezentanţă, tranşa a II-a.
3. Bloomberg: 31% din greci nu au loc de muncă sau lucrează part-time, cea mai mare pondere din zona euro
Aproximativ 31% din greci nu au un loc de muncă sau lucrează part-time, proporţia fiind cea mai mare din zona euro, la polul opus fiind Germania, cu puţin peste 9%, potrivit calculelor Bloomberg realizate în baza datelor Eurostat aferente trimestrului al treilea al anului 2016.
În această categorie sunt incluşi şomerii, persoanele care lucrează part-time din motive economice şi cele apte de muncă dar care nu încearcă activ să se angajeze.
Ponderi ridicate ale oamenilor care fie nu lucrează fie au slujbe cu program parţial sunt înregistrate în Spania (peste 25% din populaţia activă), Italia şi Cipru (ambele cu aproape 25%). Un număr de opt state din zona euro au ponderi cuprinse între 10% şi 15%, cele mai scăzute fiind în Germania, Lituania şi Slovenia.
Business24.ro
4. Motivele pentru care romanii aleg sa isi deschida afaceri in Bulgaria
Mediul de afaceri din Bulgaria creeaza de cativa ani numeroase oportunitati pentru antreprenorii straini. Vecinii nostri au inteles foarte bine cat de important este sa aduci banii altora in propria tara, iar pentru a-i convinge pe straini sa investeasca in tara lor, au creat un cadru fiscal foarte avantajos pentru antreprenori.
In comparatie cu tara noastra, unde continua sa persiste mentalitatea guvernantilor ca un om care investeste un ban intr-o afacere trebuie supra taxat si descurajat printr-un cadru legislativ instabil sa isi deschida o afacere, tara vecina a inteles ca, atunci cand e greu sa te dezvolti cu propriile resurse, e mai sanatos sa ii stimulezi pe cei cu bani sa creeze afaceri sanatoase in propria ta tara.
Singurul aspect care v-ar putea determina sa faceti un pas in spate inainte de a investi in tara vecina ar fi faptul ca nu cunoasteti limba si legislatia bulgara, dar pana si acum detaliu se poate rezolva fara probleme in ziua de azi deoarece puteti apela la o firma specializata care sa va ajute in acest sens.
Avocat Bulgaria Denislav Marinov este un bun exemplu care vine in ajutorul romanilor interesati sa isi deschida o afacere pe teritoriul bulgar.
Specialistul este vorbitor de limba romana, engleza si rusa, membru al Baroului Ruse, si ofera servicii juridice din domeniul comercial, administrativ, fiscal, precum si reprezentanta procesuala, intermediere si consultanta in domeniile mai sus amintite. Pe langa serviciile de consultanta si traducere, acesta va ajuta inclusiv cu inregistrarea de reprezentante comerciale. Mai mult decat atat, intervine in contactele si parteneriatul cu firme din strainatate si va informeaza despre seminare, targuri si burse din domeniul dumneavoastra de interes.
Se stie ca in tara vecina platiti cam jumatate pretul pe serviciile de contabilitate in comparatie cu aceleasi servicii oferite in Romania, iar cum firma mai sus amintita are o colaborare foarte buna cu o firma de contabilitate din Ruse, puteti obtine prin intermediul ei cea mai ieftina si buna contabilitate pentru firma pe care o deschideti pe teritoriul bulgar.
Evident ca, in cazul in care sunteti o firma mica, cu o cifra de afaceri sub 25.000 euro (50000 leva), puteti opta pentru a va face singuri contabilitatea primara, fara a mai apela la o firma de contabilitate, ceea ce in Romania nu mai este posibil de ani buni.
Insa motivele pentru care Bulgaria a reusit sa fie considerata un adevarat paradis fiscal se datoreaza faptului ca aici impozitul pe profit este de doar 10%, comparativ cu 16% cat e in Romania, impozitul pe dividente e de 5%, birocratia este incomparabil mai putin simtita fata de ceea ce intalnim in Romania.
Daca decideti sa deschideti o firma unde sa angajati muncitori bulgari, e bine sa stiti ca aici salariile sunt usor mai mici decat in Romania si ca pentru acestia veti plati mai putin pe asigurarile sociale decat in tara noastra. Administratorul unei firme in statul bulgar plateste aceste contributii doar daca are un contract de administrare.
Statul bulgar a decis sa solicite la infiintarea oricarei firme drept capital social o suma simbolica de doi leva (aceasta echivaland cu 1 euro), astfel orice persoana poate sa-si deschida propria afacere in Bulgaria.
Costul total de deschidere a unei firme neplatitoare de TVA (adica cu o cifra de afaceri sub 25.000 euro/ an) in Bulgaria nu depaseste 300 euro, cu tot cu comisionul platit intermediarului care va ajuta sa scapati de drumuri in tara vecina, de acte, traduceri de documente si tot ce e nevoie pentru ca un roman dornic sa investeasca in statul vecin sa nu trebuiasca decat sa se concentreze pe realizarea unui bun plan de afaceri.
Stim cu totii ca orice firma nu-si poate desfasura activitatea daca nu are un sediu, insa in Bulgaria pot coexista mai multe sedii de firme in acelasi spatiu, pe aceeasi adresa. De multe ori veti gasi firme care intermediaza deschiderea propriei afaceri in statul bulgar care o sa va ofere gratuit sediul de firma si se vor ocupa totodata si de primirea / furnizarea corespondentei.
Un alt avantaj este faptul ca atunci cand aveti o firma in Bulgaria, in calitate de persoana juridica puteti sa cumparati si inmatriculati mai multe masini doriti, iar cum orasul Ruse se afla la o distanta foarte mica de Bucuresti, adica la doar 76 km, puteti foarte usor sa profitati din plin de avantajele legislative ale tarii vecine si sa folositi fara probleme autovehiculele in Romania in interes propriu sau comercial.
Agerpres.ro
5. Salariul mediu net a crescut în decembrie cu 8,4% în ritm lunar, la 2.354 lei
Salariul mediu brut pe economie a crescut cu 8,4% în decembrie 2016 față de luna anterioară, la 3.257 lei, iar salariul mediu net a ajuns la 2.354 lei, în urcare tot cu 8,4%, cel mai bine câștigând lucrătorii din domeniul fabricării produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, iar cel mai puțin cei din sectorul hoteluri și restaurante, reiese din datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).
"În luna decembrie 2016, câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 3.257 lei, cu 8,4% mai mare decât în luna noiembrie 2016. Câștigul salarial mediu nominal net a fost de 2.354 lei, în creștere față de luna precedentă cu 182 lei (+8,4%)", se menționează în comunicat.
Potrivit INS, valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (6.120 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.332 lei).
Conform datelor INS, în decembrie 2016, comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,4%. Indicele câștigului salarial real față de aceeași perioadă a anului precedent a fost de 112,0%. Indicele câștigului salarial real a fost de 108,1% pentru luna decembrie 2016 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost de 178,5%, cu 13,4 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna noiembrie 2016.
În decembrie 2016, comparativ cu noiembrie 2016, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare față de luna noiembrie 2016. Creșterile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, pentru performanțe sau sărbători, al 13-lea salariu), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete cadou), dar și realizărilor de producții ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de disponibilizările de personal cu câștiguri salariale mici din unele activități economice.
Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 36,3% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale; între 30,0% și 32,0% în silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură), tranzacții imobiliare, depozitare și activități auxiliare pentru transport; între 17,5% și 24,0% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, colectarea și epurarea apelor uzate, transporturi pe apă, fabricarea altor mijloace de transport, telecomunicații, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; între 14,5% și 16,5% în fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, fabricarea băuturilor, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune (inclusiv înregistrări audio și activități de editare muzicala; activități de difuzare și transmitere de programe), activități de servicii anexe extracției, fabricarea substanțelor și a produselor chimice.
INS precizează că scăderile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna noiembrie de prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri.
Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (-4,1%), respectiv în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (-2,7%).
În sectorul bugetar s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă în sănătate și asistență socială (+20,2%), respectiv în administrație publică (+4,5%), urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice. În învățământ, câștigul salarial mediu net a scăzut (-4,9%), ca urmare a începerii vacanței școlare și reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice.
6. INS: Cifra de afaceri din industrie a crescut anul trecut cu 4,7%
Cifra de afaceri din industrie a crescut anul trecut cu 4,7% comparativ cu 2015, datorită creșterii industriei prelucrătoare (+5,8%), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), care menționează că industria extractivă a scăzut cu 27%.
Pe marile grupe industriale, creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în industria bunurilor de folosință îndelungată (+17,7%), industria bunurilor de capital (+10%), industria bunurilor de uz curent (+6%) și industria bunurilor intermediare (+0,7%). Scăderi s-au înregistrat în industria energetică (-10,7%).
În decembrie 2016, comparativ cu luna anterioară, cifra de afaceri din industrie, pe total, a scăzut cu 10,9%, ca urmare a scăderilor din industria prelucrătoare (-11,2%). Industria extractivă a crescut cu 1,5%.
Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi în industria bunurilor de folosință îndelungată (-20,5%), industria bunurilor intermediare (-20%), industria bunurilor de capital (-9,7%) și industria bunurilor de uz curent (-2,9%). Industria energetică a crescut cu 10,5%.
Comparativ cu aceeași perioadă din 2015, anul trecut cifra de afaceri din industrie a crescut pe ansamblu cu 7,3%, ca urmare a creșterilor din industria prelucrătoare (+8,6%). Industria extractivă a scăzut cu 24,4%.
Pe marile grupe industriale, creșteri au înregistrat industria energetică (+28,5%), industria bunurilor de capital (+9,7%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+9,5%), industria bunurilor de uz curent (+5%) și industria bunurilor intermediare (+2,1%).
7. Castelele și cetățile din România, promovate la expozițiile de turism din San Francisco și Los Angeles
România va fi prezentă la expozițiile pentru turism din seria 'Travel and Adventure Show', programate în perioada 10-12 februarie la San Francisco, respectiv 17-19 februarie 2017 în Los Angeles, cu un stand având ca temă 'Castele și Cetăți din România', a anunțat, miercuri, Ministerul Turismului.
Zonele și atracțiile turistice din România vor fi prezentate publicului american și reprezentanților mass-media din cel mai populat stat american, California, cu ocazia participării Ministerului Turismului la expozițiile pentru turism din seria 'Travel and Adventure Show' care sunt programate în perioada 10 — 12 februarie 2017 la San Francisco, respectiv 17 — 19 februarie 2017 la Los Angeles. Cei aproximativ 60.000 de vizitatori (...) vor avea posibilitatea să obțină materiale de promovare, să primească informații în legătură cu tururi, itinerarii și evenimente culturale care se vor desfășura în perioada 2017-2019 și să beneficieze de asistență pentru planificarea călătoriilor în România (...) Expozițiile pentru turism și călătorii din Statele Unite ale Americii și Canada se disting prin simplitate și pragmatism și se concentrează exclusiv asupra interacțiunii, a schimbului de informații, fără a acorda importanță 'decorului'/construirii unor standuri mari și spectaculoase', se menționează în comunicatul MT remis AGERPRES.
În plus, participanții la evenimentele 'Travel and Adventure Show' au posibilitatea să întâlnească celebrități din lumea turismului și a călătoriilor (realizatori de emisiuni de televiziune, autori de cărți și ghiduri de călătorie), să asiste la programe culturale, să participe la concursuri/trageri la sorți pentru premii și să facă rezervări pentru tururi și aranjamente de călătorie.
'Deoarece potențialii turiști americani sunt fascinați de — iar mulți dintre ei asociază România cu — castele, standul României va prezența tema 'Castele și Cetăți din România'. Suprafața standului României va fi ('standard') egală cu cea pe care majoritatea expozanților își vor prezența atracțiile și/sau ofertele. În sala de expoziții vor fi amenajate cinci zone ('theater') pentru prezentări și spectacole de divertisment: Travel Theater (pentru prezentări ale celebrităților americane din domeniul turismului și al călătoriilor), Taste of Travel (pentru prezentări și demonstrații culinare), Destination Theater (pentru prezentări ale produselor/destinațiilor turistice), Savy Traveler Theater (pentru prezentări ale unor turiști experimentați/interes special), Global Beats Stage (pentru spectacole culturale/de divertisment). Copii și tinerii vor putea să viziteze zona 'mini-zoo' (animale exotice), să facă exerciții de alpinism/cățărare și să învețe să se deplaseze — sau să se plimbe — cu noul mijloc de deplasare ?Segway'', notează ministerul de resort.
Costul unui bilet de intrare la expozițiile 'Travel & Adventure Show' din zonele metropolitane San Francisco/Bay Area și Los Angeles este de 15 dolari/zi/persoană sau 22 de dolari pentru un bilet valabil două zile. Tinerii cu vârstă de până la 16 ani și membrii activi ai forțelor armate americane, plus patru membri ai familiei lor, beneficiază de bilete gratuite.
Potrivit Ministerului Turismului, America de Nord reprezintă principala piață turistică extra-europeană a României, iar Statele Unite ale Americii sunt a cincea sursă de turiști internaționali (incoming) care ne vizitează țară. SUA se află pe primul loc din punctul de vedere al numărului de turiști și al cheltuielilor pentru turism și călătorii către destinații îndepărtate ('long-haul') și ocupă locul al doilea în clasamentul mondial al volumului de cheltuieli pentru turism internațional emițător (outgoing).
8. Iohannis: Mediul de afaceri românesc are nevoie de un Consiliu al Concurenței echilibrat, cu vocație în favoarea economiei de piață
Președintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri că mediul de afaceri românesc are nevoie de un Consiliu al Concurenței puternic, echilibrat, cu viziune și vocație în favoarea economiei de piață.
"În democrație și în economia de piață, fiecare va fi respectat atunci când nimeni nu este personal favorizat, fie că ne referim la cetățean, ca reper al oricărei politici publice, fie că ne referim la mediul de afaceri, la investitori și întreprinzători, români sau străini. Mediul de afaceri românesc are nevoie de un Consiliu al Concurenței puternic, echilibrat, cu viziune și vocație în favoarea economiei de piață", a declarat șeful statului, la Palatul Cotroceni, la ceremonia de depunere a jurământului de învestitură de către noii membri ai Consiliului Concurenței.
El a afirmat că prin numirea celor trei noi membri ai Consiliului Concurenței instituția își completează structura de conducere cu "forțe proaspete, care se vor pune în slujba politicii privind concurența, în slujba unui mediu de afaceri competitiv, pentru a proteja concurența și nu concurenții", arătând că numai astfel economia de piață concurențială își va dezvălui pe deplin beneficiile.
Șeful statului a subliniat că România are nevoie de o economie de piață consolidată, în care rolul autorităților de reglementare este "deopotrivă constructiv și educativ, nu doar, sau neapărat, punitiv".
"Astăzi piețele sunt realități complexe, cu determinări instituționale aflate într-o continuă dinamică. Tocmai de aceea, înainte de a trata derapajele de la politica de concurență, trebuie să încercăm, totodată, să educăm și să prevenim. Pe lângă resurse, capital și forță de muncă, educația economică este poate cel mai important activ al unei economii competitive", a adăugat Iohannis.
Președintele și-a exprimat speranța că structura de conducere a Consiliului Concurenței va fi completată, cât de curând, cu toate mandatele prevăzute de legea de funcționare, astfel încât instituția să aibă "toate motoarele turate" pentru îndeplinirea rolului său instituțional.
"Felicit Consiliul Concurenței și transmit încurajări și susținere pentru rolul complex pe care această instituție îl are de îndeplinit!", a spus Klaus Iohannis.
Elena Kleininger (vicepreședinte), Cosmin Belacurencu (consilier de concurență) și Dragoș Constantin Vasile (consilier de concurență) au depus jurământul de învestitură în funcții pentru un mandat de cinci ani la Consiliul Concurenței.
La ceremonie au participat mai mulți consilieri prezidențiali, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și membri ai Consiliului.
9. Firmele din România au cheltuit, în medie, 115 euro pentru training-ul unui angajat, anul trecut
Firmele din România au cheltuit, în medie, 115 euro pentru training-ul unui angajat, în creștere cu 5% față de anul 2015, reiese dintr-un comunicat de presă al unei companii care furnizează soluții de leadership și dezvoltare a resurselor umane.
În ceea ce privește programele de teambuilding, companiile au alocat circa 60 de euro per angajat (fără costurile de cazare).
"Cel mai solicitat program de training a fost cel de Presentation Skills, care are ca rezultate cunoașterea metodelor de generare, structurare și transmitere a informațiilor. Training-ul oferă și abilitatea de a corela conținutul cu tehnicile de prezentare (comunicare verbală, paraverbală și nonverbală). Foarte căutate au fost și programele de Stress Management, Conflict Management, Leadership sau Time Management", a declarat Petru Păcuraru, managing partner și trainer HPDI.
Pentru dezvoltarea angajaților și crearea unor echipe cât mai omogene, companiile autohtone au apelat și la programe de teambuilding.
Potrivit lui Păcuraru, 'vedeta' teambuilding-urilor de anul trecut a fost 'E-hunters', un program hi-tech care își propune să dezvolte abilitățile strategice și cele de leadership, dar și devoalarea 'secretelor' muncii în echipă. Conform HPDI, în 2017, piața locală de teambuilding va ajunge la o valoare de circa 10 milioane de euro, în această sumă fiind incluse și costurile de cazare.
Articole similare
Urmărește-ne și pe