Înapoi

REVISTA PRESEI 15.02.2017 - Patronatul IMM Prahova

B. Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR

Adevarul.ro, Fluierul.ro, Adevarulfinanciar.ro, Ziaruldeiasi.ro, Portal-ro.com, Ultimele-stiri.eu, News.ournet.ro, Infoziare.ro, Sursadestiri.ro, Ziarelive.ro, Indexstiri.ro, Palo.ro

1. CNIPMMR: Eliminarea Formularului 088 nu a remediat problemele

Eliminarea Formularului 088, necesar înregistrării firmelor în scopuri TVA, nu a rezolvat problemele de fond pentru această procedură, a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele onorific al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Nicolescu a adus în atenţie faptul că, până la eliminarea lui din 1 februarie, formularul a crescut în mod nejustificat birocraţia pentru microîntreprinderi şi întreprinderile mici.

Cu toate acestea, el a explicat că felul în care s-a încercat rezolvarea dificultăţii create de Formularul 088 nu a făcut decât să îi schimbe titulatura, dar a lăsat procedurile problematice neschimbate. Fostul ministru al Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Florin Jianu, care a susţinut pe 12 ianuarie o notă prin care s-a propus eliminarea Formularului 088, a fost şi el prezent, împărtăşind criticile lui Nicolescu.

Cu această ocazie, Liviu Rogojinaru, noul preşedinte al CNIPMMR, a reliefat iniţiativa sa pentru simplificarea procedurilor în scop de TVA susţinând alternativa declaraţiei „pe proprie răspundere privind intenţia contribuabilului de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”.

Jianu a mers mai departe cu criticile la adresa formalităţillor ANAF spunând că:

1) nu există o listă standardizată cu documente necesare antreprenorilor în funcţie de categoriile de risc;

2) nu există transparenţă cu privire la procesul de evaluare ANAF;

3) nu există un termen definit în care se poate primi codul TVA. Formularul 088 a avut parte de o recepţie critică din partea mediului privat din cauza complexităţii sale exagerate. Dintre cele 12 zile necesare înfiinţării unei afaceri în România, 7 zile erau necesare doar înregistrării în scopri TVA, potrivit Doing Business 2017.

Acelaşi raport arată că în lipsa formalităţilor pentru TVA, România ar urca în clasamentul dificultăţii înfiinţării unei firme, de pe locul 62 până la locul 34.

Capital.ro, Pescurt.ro, Portal.ro

2. A dispărut formularul 088, dar nu s-a schimbat mai nimic privind obținerea codului de TVA

Formular 088 a crescut în mod nejustificat birocraţia pentru microîntreprinderi şi întreprinderile mici, reprezentând un chestionar de centralizare a unor informaţii incluse deja în alte formulare sau baze de date deţinute de autorităţile publice centrale, potrivit reprezentanţilor Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Raportul Doing Business 2017, menţionează că înfiinţarea unei societăţi a devenit mult mai dificilă din cauza timpului necesar pentru înregistrarea în scopuri de TVA.1, respectiv Formularul 088.

Potrivit Doing Business înfiinţarea unei afaceri în România este estimată la 12 zile, din care 7 zile erau necesare pentru înregistrarea în scopul de TVA, în lipsa acestor formalităţi pentru TVA, România situându-se pe locul 34 la capitolul înfiinţarea unei companii, faţă de locul 62 menţionat în raport, pe baza legislaţiei în vigoare la 1 iunie 2016 şi care a fost avută în vedere pentru anul 2017.

În urma solicitărilor repetate ale întreprinzătorilor, în special ale IMM-urilor, în şedinţa de guvern din 12.01.2017, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a susţinut o notă prin care s-a propus eliminarea Formularului 088 „Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, începând cu data de 01 februarie 2017.

Astfel, prin Ordinul nr. 605/2017, intrat în vigoare la 01 februarie 2017, a fost stabilită procedura privind înregistrarea în scopuri de TVA a societăţilor supuse înmatriculării la registrul comerţului, precum şi procedura de anulare, din oficiu, a înregistrării în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care nu justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura activităţi economice ce implică operaţiuni în sfera de aplicare a TVA, precum şi criteriile pentru condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA.

Din analiza comparativă a celor două acte normative, respectiv Ordinul nr. 2393/2016, care reglementa Formularul 088 şi Ordinul 605/2017, prin care se introduce noua procedură, rezultă că nu s-au efectuat modificări de fond, procedura rămânâd practic identică, constatându-se doar eliminarea formală a denumirii “Formularul 088”.

Prin urmare, CNIPMMR solicită simplificarea procedurilor de înregistrare în scop de TVA şi reia propunerea ca aceasta să fie efectuată pe baza unei „Declaraţii pe propria răspundere privind intenţia contribuabilului de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, care să se completeze electronic şi să se depună online, deoarece societăţile care depăşesc plafonul de scutire a plăţii T.V.A. de 220.000 lei stabilit prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt de drept plătitoare de TVA, parcurgerea unei proceduri de evaluare a intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA nefiind justificată.

Startupcafe.ro

3. Florin Jianu: Formularul 088 s-a eliminat doar ca sintagma, dar in esenta procedura TVA nu s-a modificat. Consiliul IMM cere introducerea unei declaratii online

Fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, care a demisionat recent din Guvernul Grindeanu, critica si actuala procedura de inregistrare a firelor in scoprui de TVA, aratand ca de fapt ANAF nu a modificat nimic esential, eliminand doar sintagma "formularul 088". Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPIMMR) solicita introducerea unei simple decalarii pe proprie raspundere a antreprenorilor, care sa fie depusa online, pentru a primi codul de TVA.

"Nu putem sa bifam o actiune si sa spunem ca am modificat formularul 088, cand el in esenta nu a fost modificat" - a spus Jianu, marti, intr-o conferinta organizata de Consiliul national al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPIMMR).

"Au eliminat sintagma (formularul 088 - n.r.)", a mai spus el.

Florin Jianu a adus urmatoarele critici noii proceduri instituite de ANAF pentru acordarea codului de TVA:

"In primul rand, nu este posibil ca absolut toate firmele din Romania sa aiba un risc. In acest moment avem trei categorii de riscuri: risc cazut, mediu si mare, deci nimeni nu exista in Romania fara sa aiba un risc, nu exista un risc zero. Or, nu putem pleca de la aceasta premisa in zona economica".
"Nu se spune in acel ordin care anume documente trebuie sa pregatesti daca intri in categoria de risc mediu. Sa ti se spuna de la inceput: exista un standard de documente, X, Y, Z, adica ANAF poate sa-ti ceara absolut ce doument il considera util pentru el. Ganditi-va ca va cere documente personale, extrasul de cont personal sau al asociatului sau alte astfeld e inormatii care nu ar trebui slicitate sau ar trebui macar sa fie incluse in acest ordin, pentru ca omul sa stie ce sa pregateasca".
"Nu exista o transparentizare a criteriilor dupa care se face o transparentizare a criteriului intentiei si capacitatii persoanelor de a desfasura activitati economice. Ar trebui spuse foarte clar care sunt aceste tipuri de criterii pe care le indeplniesti sau nu si cum realizezi indeplinirea acestor criterii"
"Nu este un termen-limita stabilit in ordin, care sa-i spuna: in termen de 3 zile primesti sau nu primesti codul de TVA. Astfel deschizi o paleta foarte larga a paletei de timp si inregistrarea firmelor in scopuri de TVA coboara Romania aproape 30 de locuri in Raportul global Doing Business, privind usurinta cu care se pot face afaceri".

In context, Jianu a spus ca i-a transmis observatiile sale ministrului Finantelor, Viorel Stefan, discutand si cu acsta personal in data de 31 ianuarie 2017, inainte de demisia din functia de ministru pentru Antreprenoriat.

"Nu pot sa spun cum s-a ajuns aici, pentru noi am avut un rerezentant in mod constant in gruul de lucru privind aceasta simplificare a formularului 088, care a sustinut exact ceea ce am sustinut si eu. In al doilea rand, pe langa faptul ca am trimis la Ministerul de Finante, i-am dat si in mana materialul dl. ministru Viorel Stefan, si dansul s-a aratat contrariat, sa vedem ce se va intampla", a mai aratat Florin Jianu.

Reamintim ca ANAF a emis un ordin prin care sustine ca a eliminat formularul 088, pe care il depuneau societatile pentru inregistrarea in scopuri de TVA, insa, asa cum a aratat deja StartupCafe, procedura in sine a ramas la fel de greoaie.

Consiliul IMM cere introducerea unei simple declaratii pe proprie raspundere, online

In acest context, CNIPMMR solicită simplificarea procedurilor de înregistrare în scop de TVA şi reia propunerea ca aceasta să fie efectuată pe baza unei "Declaraţii pe propria răspundere privind intenţia contribuabilului de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA", care să se completeze electronic şi să se depună online.

Consiliul arata ca firmele care depăşesc plafonul de scutire a plăţii T.V.A. de 220.000 lei stabilit prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt de drept plătitoare de TVA, iar parcurgerea unei proceduri de evaluare a intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA nu se justifica.

De asemenea, CNIPMMR solicită prezentarea unei analize comparative din partea ANAF, după un semestru de aplicarea a noului Ordin nr. 605/2017, în care să fie comunicate efectele noii proceduri de înregistrarea în scop de TVA (număr de solcitări, număr cereri respinse, număr anulări din oficiu), în scopul analizării modalităţii de îmbunătăţire a relaţiei mediului de afaceri cu administraţia publică.

Presedintele de oanoare al Consiliului IMM , Ovidiu Nicolescu, s-a declarat dezamagit de lipsa unor modificari reale in procedura acordarii codului de TVA, pe care a caracterizat-o cu formula caragialiana "sa se schimbe, dar sa nu se modifice nimic".

"Am fost foate bucurosi cand presedintele PSD a a anuntat, in parlament, chiar din prima zi, ca va modifica Formularul 088. (...) Din pacate, partea de satisacte s-a oprit aici, pentru ca, ca rezultat al acestor promisiuni, a aparut Ordinul ANAF 605/2017, intrat in vigoare de la 1 februarie, orin care re-reglementeaza modul de inregistrare a frmelor pentru plata TVA, in mod teoretic" a aratat Nicolescu.

Specialistii consiliului au facut o analiza comparativa a ceea ce cuprinde Ordinul 605/2017 si ce cuprindea vechiul Ordin 2.393/2016 care a introdus controversatul formular 088, rezultand ca "practic ele sunt identice".

Bursa.ro, Stiri.astazi.ro

4. "Procedura TVA nu s-a modificat, chiar dacă a fost eliminat Formularul 088"

Ovidiu Nicolaescu, CNIPMMR: "N-am ajuns nici la jumătatea nivelului investiţiilor străine din 2009"

Florin Jianu, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, care a demisionat după şedinţa în care a fost aprobată ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codului penal (OUG 13), a criticat, ieri, procedura de înregistrare a firmelor cu scopul plăţii TVA, arătând că ANAF nu a modificat nimic, ci doar a eliminat sintagma "Formularul 088".

Fostul ministru a susţinut, în şedinţa de guvern din 12 ianuarie, o notă prin care a propus eliminarea Formularului 088 "Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA", începând cu 1 februarie 2017.

Potrivit reprezentanţilor Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Formularul 088 a crescut în mod nejustificat birocraţia pentru microîntreprinderi şi întreprinderile mici. Informaţiile necesare pentru completarea acestuia sunt deja incluse în alte formulare sau baze de date deţinute de autorităţile publice centrale.

Florin Jianu a declarat, referindu-se la procedurile instituite de ANAF pentru acordarea codului de TVA: "În primul rând, nu este posibil ca absolut toate firmele din România să aibă un risc. În acest moment avem trei categorii de riscuri: risc scăzut, mediu şi mare, deci nimeni nu există în România fără să aibă un risc, nu există risc zero. Ori, nu putem pleca de la această premisă în zona economică".

Fostul ministru a subliniat că ordinul ANAF nu precizează care sunt documentele ce trebuie pregătite dacă o firma intră în categoria de risc mediu, şi a susţinut că ar trebui să existe un standard de documente pe care ANAF să îl poată cere. "Gândiţi-vă că vă cere documente personale, extrasul de cont personal sau al asociatului sau alte astfel de informaţii care nu ar trebui solicitate sau ar trebui măcar să fie incluse în acest ordin, pentru ca omul să ştie ce să pregătească", a adăugat Jianu.

Consiliul arată că firmele care depăşesc plafonul de scutire a plăţii TVA de 220.000 lei stabilit prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt de drept plătitoare de TVA, iar parcurgerea unei proceduri de evaluare a intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA nu se justifică.

Consiliul cere ANAF prezentarea unei analize comparative, după un semestru, în care să fie comunicate efectele noii proceduri de înregistrarea în scop de TVA.

Florin Jianu a mai prezentat acţiunile în curs de realizare pe care le avea pe agenda sa în timpul mandatului de ministru.

Printre acestea se regăseşte Legea prevenţiei, prin care se previne aplicarea automată a sancţiunilor pentru faptele care constituie contravenţii, prin întocmirea unui plan de conformare, acordându-se un termen contribuabilului, în care acesta va corecta neregulile constatate şi va conforma dispoziţiile legale.

Reprezentanţii CNIPMMR au subliniat exemplele de neaplicare a legii prevenţiei, printre care se numără: utilizarea muncii nedeclarate (munca la negru), angajarea unui salariat sub salariul minim garantat în plată, punerea în pericol a sănătăţii şi a vieţii consumatorilor, întârzierea în luarea deciziei de impunere ce determină un pericol pentru constatarea situaţiei fiscale reale privind executarea obligaţiilor contribuabilului/plătitorului sau pentru luarea altor măsuri prevăzute de lege, dar şi în cazul în care urmează să se ia măsuri de executare silită.

Domeniile unde se aplică legea sunt: relaţia cu autorităţile fiscale (2 legi - 63 fapte), relaţii industriale (8 legi - 39 fapte) şi legislaţia referitoare la Protecţia Consumatorilor (2 legi - 6 fapte).

Printre acţiunile în curs de desfăşurare se află înfiinţarea departamentului de debirocratizare, demararea procedurilor privind aprobarea programelor de finanţare naţionale astfel încât acestea să devină operaţionale de la 1 martie 2017, regândirea schemelor de ajutor de stat 807/2014, 332/2014 şi 937/2016, conform Programului de Guvernare şi alocării echilibrate pentru investiţiile atât sub pragul de zece milioane de euro, cât şi peste acest prag.

Pe de altă parte, Ovidiu Nicolaescu, preşedintele de oanoare al CNIPMMR, a afirmat că ţara noastră nu a ajuns, în prezent, nici la jumătatea nivelului investiţiilor străine din 2009.

"Am fost plecat o săptămână în străinatate, m-am uitat în fiecare zi la BBC, la CNN, la Paris 24, şi într-o săptămână, patru subiecte au fost: Trump, România, Siria şi poliţistul din Franţa care a violat un tânăr. Astea au fost subiectele care au umplut ecranul la cele mai mari canale de ştiri din lume. Vă daţi seama ce influenţă au asupra investitorilor străini? Pentru că domnul Jianu arăta că în ultimii ani au crescut investiţiile străine, e adevărat, dar n-am ajuns nici la jumătatea investiţiilor străine care erau în Romania în 2009".

Ziare.com

5. Cum a inteles guvernul sa lupte cu birocratia: A eliminat doar numele Formularului 088, procedurile sunt la fel

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) sustine ca, desi Formularul 088 a fost eliminat, procedurile de inregistrare in scop de TVA au ramas aceleasi. Consiliul cere ANAF prezentarea unei analize comparative, dupa un semestru, in care sa fie comunicate efectele noii proceduri de inregistrarea in scop de TVA.

In urma solicitarilor repetate ale intreprinzatorilor, in special ale IMM-urilor, in sedinta de guvern din 12 ianuarie, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, Florin Jianu, a sustinut o nota prin care s-a propus eliminarea Formularului 088 "Declaratie pe propria raspundere pentru evaluarea intentiei si a capacitatii de a desfasura activitati economice care implica operatiuni din sfera TVA", incepand cu 1 februarie 2017.

Reprezentantii CNIPMMR s-au plans ca Formularul 088 a crescut in mod nejustificat birocratia pentru microintreprinderi si intreprinderile mici, reprezentand un chestionar de centralizare a unor informatii incluse deja in alte formulare sau baze de date detinute de autoritatile publice centrale.

"Au eliminat sintagma. Cum s-a ajuns aici? Nu pot sa spun, pentru ca noi am avut in mod constant un reprezentant in grupul de lucru privind aceasta simplificare a formularului 088, care a sustinut exact ce am sustinut si eu", a declarat fostul ministru al Mediului de Afaceri, Florin Jianu, in cadrul unei conferinte de presa la sediul CNIPMMR.

Acesta afirma ca i-a inmanat noul document ministrului Finantelor, Viorel Stefan, care s-a aratat contrariat de acest lucru.

"Din analiza comparativa a celor doua acte normative, respectiv Ordinul nr. 2393/2016, care reglementa Formularul 088, si Ordinul 605/2017, prin care se introduce noua procedura, rezulta ca nu s-au efectuat modificari de fond, procedura ramanad practic identica, constatandu-se doar eliminarea formala a denumirii Formularul 088", spun reprezentantii CNIPMMR.

CNIPMMR solicita simplificarea procedurilor de inregistrare in scop de TVA si reia propunerea ca aceasta sa fie efectuata pe baza unei declaratii pe propria raspundere privind intentia contribuabilului de a desfasura activitati economice care implica operatiuni din sfera TVA.

Declaratia ar urma sa se completeze electronic si sa se depuna online, deoarece societatile care depasesc plafonul de scutire a platii TVA de 220.000 lei stabilit prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt de drept platitoare de TVA, parcurgerea unei proceduri de evaluare a intentiei si a capacitatii de a desfasura activitati economice care implica operatiuni din sfera TVA nefiind justificata.

Prin Ordinul nr. 605/2017, intrat in vigoare la 1 februarie 2017, a fost stabilita procedura privind inregistrarea in scopuri de TVA a societatilor supuse inmatricularii la registrul comertului, precum si procedura de anulare, din oficiu, a inregistrarii in scopuri de TVA a persoanelor impozabile care nu justifica intentia si capacitatea de a desfasura activitati economice ce implica operatiuni in sfera de aplicare a TVA, precum si criteriile pentru conditionarea inregistrarii in scopuri de TVA.

Jurnalbihorean.ro

6. IMM-urile acuză birocraţia

Formularului 088 nu a fost eliminat, i s-a schimbat doar denumirea, dar este la fel de birocratic.

Formularul 088 – „Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA” – a fost înlocuit, de la 1 februarie 2017, cu Ordinul nr. 605/2017. Dar, ca în scrierile lui Caragiale, „să se modifice primesc, dar să nu se schimbe nimic”, noul act normativ nu aduce reducerea birocraţiei pentru IMM-uri, conţinând aceleaşi dispoziţii ca formularul 088. Doar denumirea a fost schimbată.

Doar denumirea

„Din analiza comparativă a celor două acte normative, respectiv Ordinul nr. 2.393/2016, care reglementa Formularul 088, şi Ordinul 605/2017, prin care se introduce noua procedură, rezultă că nu s-au efectuat modificări de fond, procedura rămânând practic identică, constatându-se doar eliminarea formală a denumirii «Formularul 088»”, acuză Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

CNIPMMR solicită simplificarea procedurilor de înregistrare în scop de TVA şi reia propunerea ca aceasta să fie efectuată pe baza unei „Declaraţii pe propria răspundere privind intenţia contribuabilului de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, care să se completeze electronic şi să se depună online.

„Societăţile care depăşesc plafonul de scutire a plăţii TVA de 220.000 lei, stabilit prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sunt de drept plătitoare de TVA, parcurgerea unei proceduri de evaluare a intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA nefiind justificată”, spun patronatele. De asemenea, CNIPMMR solicită prezentarea unei analize comparative din partea ANAF, după un semestru de aplicarea a noului Ordin nr. 605/2017, în care să fie comunicate efectele noii proceduri de înregistrare în scop de TVA (număr de solicitări, număr de cereri respinse, număr de anulări din oficiu), în scopul analizării modalităţii de îmbunătăţire a relaţiei mediului de afaceri cu administraţia publică.

9am.ro

7. Guvernul a eliminat doar numele Formularului 088, procedurile sunt aceleasi

Evz.ro, Stiri-zilnic.ro, Ziareonline.com , Ziar.com, Stiri.discard.ro, Presaonline.ro

8. Investitori: Formularul 088 a fost eliminat, dar înregistrarea în scop de TVA a rămas la fel de GREOAIE

Menţinerea cerinţelor din Formularul 088, privind înregistrarea unei firme în scopuri de TVA, într-o altă formulă scade atractivitatea României în atragerea de investiţii, a apreciat astăzi preşedintele de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, într-o conferinţă de specialitate.

“Solicităm simplificarea procedurilor de înregistrare în scop de TVA şi propunem ca aceasta să fie efectuată pe baza unei Declaraţii pe propria răspundere privind intenţia contribuabilului de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA, care să se completeze electronic şi să se depună online. Firmele care depăşesc plafonul de scutire a plăţii TVA, de 220.000 lei, stabilit prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt de drept plătitoare de TVA, parcurgerea unei proceduri de evaluare a intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA nefiind justificată”, a spus Ovidiu Nicolescu, citat de Agerpres.

În şedinţa de guvern din 12 ianuarie 2017, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a susţinut o notă prin care s-a propus eliminarea Formularului 088 “Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, începând cu data de 1 februarie 2017.

“'Există opt componente, atât în ordinul din februarie 2017, cât şi în cel care a fost valabil în 2016 care sunt practic identice”, a precizat preşedintele de onoare al CNIPMMR. Ovidiu Nicolescu a precizat că Raportul Doing Business 2017 menţionează că înfiinţarea unei societăţi a devenit mult mai dificilă din cauza timpului necesar pentru înregistrarea în scopuri de TVA, respectiv Formularul 088.

Potrivit Doing Business înfiinţarea unei afaceri în România este estimată la 12 zile, din care 7 zile erau necesare pentru înregistrarea în scopul de TVA, în lipsa acestor formalităţi pentru TVA, România situându-se pe locul 34 la capitolul înfiinţarea unei companii, faţă de locul 62 menţionat în raport, pe baza legislaţie în vigoare la 1 iunie 2016 şi care a fost avută în vedere pentru anul 2017.

Nmedia.ro

9. A disparut formularul 088, dar nu s-a schimbat mai nimic privind obtinerea codului de TVA

Digi24.ro

10. Birocrația excesivă descurajează antreprenorii din România

Românii se gândesc, de două ori, înainte să-şi deschidă o firmă. Iar asta se vede şi în statistici. Anul trecut, au fost deschise cu puţin peste 100 de mii de firme noi, cu aproape o treime mai puţine, decât în 2008, un an de vârf al economiei româneşti. Şi străinii au înfiinţat mai puţine firme în România. 2016 a fost, de fapt, cel mai slab, din ultimii 16 ani, din acest punct de vedere. Iar specialiştii spun că motivele ţin în primul rând de birocraţia excesivă, relatează Digi24.

Cosmin are 25 de ani şi este pasionat de gastronomie. Aşa că s-a gândit să-şi deschidă o patiserie. A făcut un plan de afaceri, iar pe 10 decembrie 2016 s-a dus la Registrul Comerţului pentru a-şi înfiinţa o firmă. Mai are însă de aşteptat încă aproape o lună pentru a-şi vedea visul împlinit.

„Sunt foarte multe acte, sunt foarte multe autorizaţii de obţinut şi plus, că baza online este destul de prost pregătită şi nu ştim cu ce să venim pregătiţi, ne plimbăm de la un ghişeu la altul. Asta susţine toată economia românească, fără antreprenoriat nu am putea să rezistăm”, afirmă Cosmin Sandu, antreprenor.

Nu toţi cei care doresc să devină antreprenori sunt la fel de entuziaşti. Unii renunţă din cauza birocraţiei. Iar asta se vede şi în statistici. Anul trecut, au fost înfiinţate 106 mii de firme noi, cu 7.200 mai puţine decât în 2015.

Specialiştii spun că antreprenorii sunt descurajaţi mai ales de formularul 088, care a crescut birocraţia.

„Timpul de înregistrare a unei firme să ajungă la 12 zile, faţă de perioada anterioară care era de 5 zile, şI potrivit Doing Bussiness, România ca urmare a acestei îmbunătăţiri, în ghilimele, a trecut de pe locul 34 pe locul 62 în lume privind dificultatea înregistrării unei firme”, spune Ovidiu Nicolescu, preşedinte onorific CNIPMMR.

Sunt şi români care spun că lucrurile s-au simplificat totuşi în ultima perioadă.

„Procedura s-a simplificat mult în ultimul timp. Ghişeul unic cu modalitatea de lucru expers este o altă noutate foarte eficientă, care a fluidizat foarte mult traficul şi timpii de aşteptare, care erau uriaşi”, spune Augustin Moga, avocat specializat în înfiinţarea companiilor.

Nici străinii nu au mai deschis firme în România în ultimul an. Au apărut doar 5438 de firme cu capital străin în 2016, faţă de peste 5800, anul precedent.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Zf.ro

11. Florin Jianu, fost ministru pentru IMM şi antreprenoriat: Romania trebuie să devină o ţară antreprenorială, iar tinerii cu idei trebuie ţinuţi în ţară

Romania trebuie să devină o ţară antreprenorială, iar tinerii cu idei trebuie ţinuţi în ţară. Doar că ei acum pleacă acum din cauza birocraţiei, a corupţiei şi a imposibilităţii de a-şi pune în aplicare ideile, a spus la ZF Live Florin Jianu, fost ministru pentru IMM şi antreprenoriat.

El şi-a dat demisia din guvernul Grindeanu pe 2 februarie, după aprobarea ordonanţei de urgenţă 13/2017, motivul masivelor proteste de stradă din ultimele două săptămani.

În perioada în care s-a aflat la conducerea ministerului, Florin Jianu, fost ministru şi în cabinetul Ponta, a lansat o serie de programe pentru susţinerea IMM-urilor şi a start-up-urilor.

Programul de susţinere a start-up-urilor, Start-up Nation-Romania, ar trebui să devină operaţional de la 1 mai, antreprenorii avand posibilitatea de a aplica pentru un grant de maximum 200.000 lei, respectiv 100% din investiţie.

"Acest program are la bază modele deja lansate în alte ţări. Ideea este să finanţăm 10.000 de start-up-uri în acest an, dar chiar dacă nu ajungem la acest număr tot este un început. Şomajul în randul tinerilor este ridicat, apoape 25%, chiar pe o zonă care ar trebui să fie motorul economiei. Este un cost pentru economie, este o debalansare, vorbim de oameni energici, tineri, care îşi pot asuma un risc." El a precizat că nu a fost de acord cu finanţarea integrală a start-up-ului prin acest program, dar pană la urmă a echilibrat această prevedere cu obligaţia de a crea două locuri de muncă prin investiţie: "Pot fi locuri de muncă ocupate de cei care au făcut compania, este flexibil".

Programul dispune de 1,2 mld. lei fonduri de la minister şi 500 mil. lei fonduri europene. Modalitatea de accesare a fondurilor presupune completarea unui plan de afaceri pe site, pentru că fiecare antreprenor primeşte un punctaj.

Chiar dacă sunt domenii care vor beneficia de punctaje mai mari, gen IT&C sau design, programul nu este gandit să limiteze accesul la finanţare al altor tipuri de firme, avand în vedere că zona rurală presupune altfel de afaceri.

În perioada în care a condus ministerul pentru IMM-uri, Jianu a propus ca programul să stabilească un parteneriat cu o bancă sau mai multe pentru a facilita accesul rapid la bani: "Prin fonduri europene ar trebui ca antreprenorul să facă întai dovada cheltuielilor şi apoi este compensat. Dar nu poţi cere unui tanăr să cheltuiască 200.000 de lei de la el". În varianta propusă de Jianu, ministerul transferă fondurile către bancă, iar aceasta acoperă cheltuielile antreprenorilor pe baza facturilor prezentate de aceştia.

Fiecare întreprinzător este monitorizat pentru o perioadă de trei ani şi trebuie să menţină activitatea prevăzută în planul de afaceri şi locurile de muncă pentru a primi finanţare.

În paralel, Consiliul Consultativ al Antreprenoriatului, organism care include 50 de asociaţii de profil, poate veni cu propuneri de îmbunătăţire a acestui program, pe măsură ce el se derulează, dar şi a altor programe de finanţare. "În premieră, programul stipulează ce nu ai voie să faci, nu ce ai voie, aşa cum apare în alte programe, o situaţie care limitează ideile antreprenorilor".

În prezent, statistica arată că în Romania sunt cu 50% mai multe firme care se închid decat cele se deschid, un indicator foarte grav. În plus, Romania este sub media europeană la numărul de firme înfiinţate la 1.000 de locuitori.

"Sunt ţări mult mai mici cu un număr egal de firme ca la noi. Polonezii au zis în anii '90 că cine vrea să facă firmă o poate face gratuit şi a fost un boom, care a dus la dezvoltarea rapidă a acelei pieţe."

Un alt program propus de Florin Jianu vizează susţinerea exporturilor şi internaţionalizarea firmelor romaneşti, în condiţiile în care doar 4,6% din IMM au activităţi de internaţionalizare, media europeană fiind de 10%. Internaţionalizarea nu presupune neapărat activităţi de export, ci şi stabilirea unor relaţii cu parteneri externi, deschiderea de sucursale, finanţarea acoperind şi participarea la targuri, plata chiriei într-un hub, gen Sillicon Valley, includerea într-o misiune economică, dar şi crearea unui site sau aplicaţii pentru piaţa externă sau participarea la cursuri de profil, legate de activitatea principală a firmei.

Grantul oferit antreprenorilor prin acest program se ridică la 50.000 lei, reprezentand 90% din investiţie.

"Sunt cam 500 de companii vizate şi fondurile totale sunt de 18 milioane lei. Am vrut să schimb şi accesul la targuri, să nu mai fie organizată participarea de către ministere. Să anunţăm bugetul anual la minister şi sa facem un site pe care organizaţiile şi firmele se pot înscrie şi primesc punctaj pe baza căruia participă la targ."

În afară de aceste programe există şi posibilitatea de a finanţa activitatea din comerţ, cu un maxim de 200.000 lei.

Toate aceste programe sunt prezentate pe siteul www.aippimm.ro.

În ceea ce priveşte decizia de a părăsi guvernul Grindeanu, după aprobarea Ordonanţei 13, Florin Jianu a spus că a fost o chestiune de principii şi de etică, dar nu înseamnă că se retrage şi din activitatea economică sau din domeniul în care activează de peste 10 de ani.

În plus, el susţine în continuare că Romania trebuie să devină o ţară antreprenorială.

"Ordonanţa 13 a decredibilizat foarte mult guvernul, de aici şi decizia mea. Astfel de lucruri nu trebuie să existe pe agenda publică niciodată. A decredibilizat orice acţiune ulterioară a guvernului. Zona economică, de politici publice, guvernamentale se bazează pe încredere, pe percepţie, pe credibilitate, şi să pierzi asta într-o lună de guvernare deja pune o pecete asupra viitorului guvernului. Tot ecosistemul mediului de afaceri este afectat. Sunt rezervat că guvernul Grindeanu poate recaştiga încrederea. Odată pierdută încrederea, e greu să mai revii", a mai spus Jianu.

În opinia lui, Romania trebuie să se ocupe acum de atragerea şi utilizarea fondurilor europene, " nu de năzbatii".

În plus, Florin Jianu consideră că mediul de afaceri trebuie să joace rolul de mediator în situaţia creată pe plan politic şi să arate că impactul economic se reflectă asupra întregii societăţi: "Cand ai sute de mii de oameni în stradă trebuie să îţi pui un semn de întrebare".

Adevarul.ro

12. Rata anuală a inflaţiei a urcat în ianuarie peste zero, revenind în teritoriu pozitiv după 19 luni de valori negative

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a început anul 2017 la nivelul de 0,05%, nivel care marchează revenirea în teritoriu pozitiv pentru prima dată după mai 2015, potrivit datelor publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele INS arată că preţurile de consum au scăzut în luna ianuarie, în medie, cu 0,19% comparativ cu luna decembrie 2016, însă nivelul pozitiv al ratei anuale a inflaţiei este explicat printr-un efect de bază. Astfel, în ianuarie 2016, comparativ cu ianuarie 2017, preţurile de consum au scăzut mai mult, după reducerea TVA de la 24% la 20%.

În ianuarie 2017, doar alimentele s-au scumpit, cu 0,9%, în medie, faţă de luna decembrie, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,9%, iar preţurile serviciilor - cu 0,4% faţă de luna precedentă, în medie.

De la 1 ianuarie 2017, cota generală a TVA s-a redus de la 20% la 19%, iar supraacciza de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi a fost eliminată, ceea ce a redus preţul la pompă cu circa 40 de bani pe litrul de benzină şi motorină.

Comparativ cu ianuarie 2016, preţurile alimentelor au crescut în prima lună a acestui an cu 1,12%, mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 0,24%, iar preţurile serviciilor au coborât cu 1,08%. Ianuarie 2017 este prima lună care nu mai include efectul reducerii cotei generale a TVA de la 24% până la 20%, de la 1 ianuarie 2016.

Faţă de luna decembrie 2016, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în prima lună a acestui an, la alte legume în afară de cartofi şi fasole (7,3%), cartofi (4,7%), fructe proaspete (4,4%) şi citrice (1,5%). La polul opus, cele mai mari ieftiniri s-au înregistrat în ianuarie la bilete CFR, cu 5,7%, energie electrică (2,8%), combustibili (2,5%), telefon (1,1%) şi gaze (0,8%), celelalte preţuri având fluctuaţii mult mai mici.

La finalul anului 2016, rata anuală a inflaţiei a fost de -0,5%, fiind al doilea an la rând în care rata anuală a inflaţiei a înregistrat valori negative.

13. Giganţii elicopterelor se bat pe România

Francezii de la Airbus şi americanii de la Bell Helicopter concurează pentru piaţa elicopterelor din România. Nevoia tot mai acută a ţării noastre de a înlocui flota de elicoptere Puma învechite a atras atenţia producătorilor francezi şi americani, care se luptă să obţină un contract cu Guvernul.

În timp ce Airbus aşteaptă doar un semn favorabil din partea autorităţilor române pentru a produce primul aparat de zbor chiar în fabrica din Ghimbav, ţel care poate fi atins cel mai devreme la finalul anului viitor, Bell Helicopter vrea să folosească piese produse la Braşov pentru a livra elicoptere Viper. Atât reprezentanţii Airbus, cât şi cei ai Bell au avut luna aceasta întâlniri cu oficialii români. Producătorul francez Airbus Helicopters a anunţat că principala sa ambiţie este să transfere activitatea din fabrica din Marignane, Franţa, în cea recent inaugurată din Ghimbav, Braşov, pentru ca aceasta din urmă să devină singura sursă de elicoptere H215. De asemenea, compania a transmis că intenţionează să realizeze un întreg ciclu industrial în fabrica din România pentru producţia acestui elicopter. Mai bine zis, compania intenţionează să construiască primul elicopter românesc în fabrica de la Ghimbav chiar la finalul anului 2018, cel mai devreme, în funcţie de comenzile pe care le primeşte. Principala ţintă a sa este obţinerea unui contract cu Guvernul pentru înlocuirea flotei româneşti de elicoptere.

România să conducă prin exemplu

Reprezentanţii Airbus au declarat că intenţionează să creeze în România un cluster de furnizori pentru fabrica de elicoptere de la Ghimbav, dar producţia nu poate începe decât după ce compania va primi o comandă semnificativă care să asigure fluxul minim de producţie.

Olivier Michalon, Senior Vice President Europe Airbus Helicopters, şi-a exprimat interesul pentru un contract cu statul român. El a declarat însă că acesta nu este o condiţie pentru începerea producţiei în Ghimbav, dar este important ca România să conducă prin exemplu. „Atunci când vrei să exporţi un produs, un elicopter, una dintre primele reacţii ale celui care prospectează este să se întrebe dacă ţara care îl fabrică îl şi cumpără. Şi este adevărat că argumentul pentru a cumpăra H215 va fi puternic dacă România ar lua decizia de a fi client de lansare al H215”, a spus el. Ambiţia companiei este ca România să devină centrul de excelenţă pentru elicopterul H215 şi să îl exporte la nivel mondial, planificând să aibă afaceri pe toate cele 5 continente. „În termeni mai simpli, un H215 fabricat în România poate fi vândut oriunde în lume şi poate fi văzut drept un elicopter românesc”, a declarat Michalon. El a precizat că este în interesul naţional să fie dezvoltată industria aerospaţială românească, iar dacă România nu este interesată să coopereze pentru dezvoltarea acesteia, atunci există o problemă. „Nu trebuie să avem un contract pentru elicoptere cu România sau cu altcineva, ci trebuie să avem destulă încredere că România va conduce ca exemplu”, a precizat Michalon.

15 elicoptere pe an Potrivit reprezentanţilor Airbus, producţia de la Ghimbav nu ar viza în mod exclusiv elicoptere militare, ei putând construi atât acest tip de aparat de zbor cât şi elicoptere civile sau de salvare. Fabrica va avea capacitatea să producă 15 elicoptere pe an. „Dacă ne uităm la o perioadă de 30 de ani, vorbim de 450 de elicoptere. Nu pare mult, dar în realitate este, mai ales în cazul unor elicoptere de această dimensiune şi capacitate”, a explicat Michalon. Estimările sale privind nevoia din România, dacă se doreşte modernizarea întregii flote militare şi civile, este de 50 de elicoptere. El a precizat că pentru România se poate realiza un contract de 5 elicoptere pe an, iar restul de 10 din producţia anuală vor merge către export.

„Sperăm că România va lua decizia să cumpere H215. Din piaţa internaţională avem numere, avem targeturi, negociem în prezent cu mai multe ţări, de unde avem oferte şi contracte directe. Există comenzi de H215 şi depinzând de când vom lansa proiectul aici, câteva dintre ele vor intra în linia de producţie din România”, a declarat reprezentantul Airbus.

Varianta militară Reprezentanţii Airbus estimează că pentru 60-70 de milioane de euro se pot realiza circa 3 elicoptere militare H215. Acesta nu este un preţ final, deoarece depinde de configuraţie. Un astfel de elicopter poate fi chiar mai ieftin de 20 de milioane de euro, în funcţie de scopul acestuia, însă preţul poate fi chiar dublat din cauza unor echipamente specifice. Bell vrea să livreze elicoptere Viper Americanii de la Bell vin cu o variantă mai puţin atractivă pentru economia românească.

Aceştia vor să fabrice în România doar anumite părţi ale elicopterelor Viper pe care apoi România să le importe de la producătorul american. La finalul anului trecut, Bell a anunţat încheierea unui memorandum cu IAR Ghimbav în vederea unei colaborări, care ameninţă poziţia Airbus. Ei nu au condiţionat însă explicit colaborarea cu IAR de achiziţia aparatului de zbor de către armata română, însă au precizat că elicopterul ar fi un candidat puternic pentru acoperirea nevoilor de tehnică militară. Tehnologie veche de 45 de ani Flota României de elicoptere este formată din aparate de zbor vechi de peste 45 de ani, ale căror motoare sunt slabe şi depăşite. Armata a modernizat 25 dintre acestea în perioada 1999-2005. IAR Ghimbav a primit recent 69,5 milioane de euro de la Ministerul Apărării Naţionale pe care îi va folosi în modernizarea unor elicoptere IAR 330 L Puma din dotarea Statului Major al Forţelor Aeriene.

Cu toate acestea, Airbus susţine că reparaţia nu este o soluţie, deoarece unele dintre piese sunt fie greu de găsit, altele fie nu se mai fabrică. Vârsta elicopterelor de peste 45 de ani are un impact asupra preţului acestor piese, dacă trebuie refabricate, dar şi asupra întârzierilor în livrarea elicopterelor care pot apărea din cauza căutării acestor piese de schimb. „Repararea acestor elicoptere vechi nu poate fi decât un plan pe termen scurt şi nu este incompatibilă ieşirea acestor aparate din scenă cu intrarea celor noi”, transmit reprezentanţii Airbus.

14. România a avut cea mai mare creştere economică din Europa în ultimul trimestru din 2016

România a înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut o creştere economică de 4,8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015. România este astfel lider la creştere economică între statele europene, potrivit datelor publicate de institutul european de statistică Eurostat.

Prin comparaţie, în trimestrul IV 2015, creşterea economică în România era de numai 3,8% faţă de trimestrul IV 2014, iar România se situa atunci pe locul trei european în funcţie de avans. România a condus, aşadar, la creştere economică, cu 4,8%, iar cea de-a doua mare creştere în termeni anuali a înregistrat-o Bulgaria cu 3,4% şi Polonia, cu 3,1.

În schimb, cele mai mici valori ale avansului economic s-au înregistrat în Finlanda şi în Grecia, de 0,3%, dar şi în Belgia, Franţa şi Italia, de 1,1%. Comparativ cu trimestrul precedent, economia României a crescut cu 1,3%, în aceeaşi măsură cu cea a Luxemburg, iar un nivel mai mare a fost înregistrat doar de Polonia, cu 1,7%.

Produsul intern brut al zonei euro a crescut cu 0,4% în cel de-al patrulea trimestru al anului trecut faţă de precedentele trei luni, în timp ce în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene avansul a fost de 0,5%. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015, PIB-ul zonei euro a avansat în trimestrul IV 2016 cu 1,7%, iar cel al Uniunii Europene cu 1,8%.

Datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS) sunt similare cu cele ale Eurostat. Potrivit INS, Economia românească a crescut în trimestrul al patrulea al anului trecut cu 4,7%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, iar în ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din trimestrul al patrulea a fost de 1,3%.

15. Lipsa de lucrări în infrastructură a tras în jos piaţa construcţiilor, anul trecut

Lucrările de construcţii au scăzut semnificativ anul trecut comparativ cu 2015, afectate în principal de lipsa de lucrări în infrastructură, o compensare aducând însă construcţiile de locuinţe, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut pe total cu 4,8%, în 2016 faţă de 2015, construcţiile inginereşti fiind în declin, cu 11,2%. Creşteri au fost însă la clădirile rezidenţiale (de locuinţe) cu 12,1% şi la clădirile nerezidenţiale (hoteluri, restaurante, magazine, hale industriale etc.) cu 1,1%. „Pe elemente de structură au avut loc scăderi la lucrările de reparaţii capitale cu 23,5% şi la lucrările de construcţii noi cu 2,7%.

Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 1,5%”, se arată în comunicatul INS. În comparaţie, în 2015 lucrările de construcţii au crescut cu 10,4% faţă de anul precedent. În decembrie anul trecut comparativ cu aceeaşi lună a lui 2015, construcţiile au scăzut semnificativ cu 27,7%, în principal datorită condiţiilor nefavorabile de iarnă.

Faţă de tot anul, în decembrie a existat o creştere a construcţiilor inginereşti cu 15,9%, dar şi la clădirile nerezidenţiale cu 3,1%.

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile rezidenţiale cu 16,1%. Potrivit statisticilor INS, pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi la toate categoriile: lucrările de reparaţii capitale cu 41,0%, lucrările de construcţii noi cu 33,3% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 0,5%.

16. Economia României a crescut cu 4,8% în 2016, după un avans de 4,7% în ultimul trimestru

Economia românească a crescut în trimestrul al patrulea al anului trecut cu 4,7%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, astfel că avansul pe întregul an 2016 a fost de 4,8%, arată primele estimări publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Rata de creştere a economiei este uşor sub cea estimată de Comisia Europeană, de 4,9%, dar în linie cu ultima estimare a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

Creşterea economică din 2016 este cea mai mare înregistrată de România după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%. Datele publicate marţi arată o accelerare a creşterii economice în ultimul trimestru din 2016 faţă de trimestrul al treilea, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 4,3%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015. În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 4,8% în trimestrul al patrulea faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după un avans de 4,4% în trimestrul III, de 5,8% în trimestrul II şi de 4,1% în primul trimestru al anului trecut.

În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din trimestrul al patrulea a fost de 1,3%, după +0,5% în trimestrul III, +1,5% în trimestrul II şi +1,3% în primul trimestru din 2016, arată seriile publicate de INS. INS a revizuit în scădere, de la 1,5% la 1,3%, creşterea economică din trimestrul I 2016, şi de la 0,6% la 0,5% rata de creştere din trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrele anterioare.

Trimestrul IV din 2016 a fost al şaselea trimestru la rând de creştere economică, arată seriile INS. Analiştii se aşteaptau la o acelerare a creşterii economice în ultimul trimestru din 2016, după rezultatele sub estimări din trimestrul al treilea.

INS nu a publicat marţi detalii privind evoluţia sectoarelor economice, care urmează să fie prezentate abia la începutul lunii martie. În trimestrul al treilea, două sectoare au avut o contribuţie determinantă la creşterea economică. Astfel, activitatea din sectorul informaţii şi comunicaţii a crescut cu 15,1% faţă de trimestrul al treilea din 2015, iar activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au urcat cu 7,8%.

În primele nouă luni din 2016, economia a crescut cu 4,9%, pe seria brută, şi cu 4,8% pe serie ajustată la variaţiile sezoniere. Valoarea PIB a fost de 532,9 miliarde lei (circa 118 miliarde euro), indicau datele preliminare ale INS.

Economia a fost susţinută în 2016 în principal de consum. Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a avansat cu 5,3% faţă de primele nouă luni ale anului trecut. Economia a primit mai mulţi stimuli din partea guvernului în ultimul an şi jumătate. Astfel, salariile bugetarilor au fost majorate la finalul anului trecut cu 10%, veniturile angajaţilor din sectorul public de sănătate au crescut cu 25%, o majorare similară fiind aplicată anul trecut şi în sectorul educaţiei. În plus, de la 1 mai 2016, salariul minim brut pe economie a crescut cu 19%, de la 1.050 lei la 1.250 lei. Pe partea fiscală, Guvernul a redus taxa pe valoarea adăugată (TVA) la alimente de la 24% la 9% de la 1 iunie 2015, măsură care a stimulat puternic vânzările de bunuri alimentare, iar cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016. De asemenea, impozitul pe dividende şi mai multe categorii de accize au fost micşorate în 2016.

Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante.

17. Transporturile, cel mai mare deficit în absorbţia fondurilor europene

Programul Operaţional Sectorial Transport a realizat cel mai mare deficit din absorbţia fondurilor europene din cadrul financiar 2007-2013, România pierzând aproape un miliard de euro din alocare, potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE) privind stadiul absorbţiei la 31 ianuarie 2017.

Din cele 4,28 miliarde euro alocate pentru acest program, numai 3,31 miliarde euro au fost cheltuite. Pe locul al doilea ca sumă pierdută se situează Programul Operaţional Sectorial Mediu, care a lăsat nefolosite fonduri de 946,6 milioane euro, iar prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane s-au pierdut 852,1 milioane euro. Şi la Programul Operaţional Regional au fost nealocate 593,1 milioane euro.

Ca urmare, România a pierdut în total 3,2 miliarde de euro din fondurile europene alocate pentru Programele Operaţionale 2007 - 2013 din acest cadru financiar.

Absorbţia fondurilor europene a ajuns aşadar la 31 ianuarie 2017 la 82,93%, cu 1,2 puncte procentuale mai mare decât la ultima raportare din noiembrie. Rata de absorbţie efectivă (sume rambursate de CE) însă este de numai 79,23%, în creştere cu 1,15 puncte procentuale.

Vezi articolul anterior Vezi următorul articol

Articole similare

Urmărește-ne și pe