Înapoi

Revista presei 13.06.2017 - Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.

Cele mai optimiste regiuni şi sectoare pentru angajări
Datoria externă a României a crescut cu 1,7 miliarde euro în primele patru luni, la 94 miliarde euro

19. Deficitul de cont curent al României s-a adâncit la 1,4 miliarde euro, în primele patru luni, cu 56% mai mare faţă de anul trecut

Apariții în presă ale CNIPMMR

News.ro, Romanialibera.ro

1. Florin Jianu îl ironizează pe ministrul Daea: ”Dacă lângă un guvern poate sta un program de guvernare, lângă acest program de guvernare cred că nu poate sta niciun guvern”

Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi singurul ministru din cabinetul Sorin Grindeanu care şi-a dat demisia de onoare din cauza aprobării OUG 13 de modificare a codurilor penale, spune că mediul de afaceri cere stabilitate şi predictibilitate, referindu-se la discuţiile pe marginea schimbării Executivului după numai şase luni. Acesta l-a ironizat totodată pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, care a pledat pentru folosirea oii ca brand de ţară, în locul ”frunzei”.

"Dacă ar fi să parafrazez şi eu un clasic în viaţă, aş spune că dacă lângă un guvern poate sta un program de guvernare, lângă acest program de guvernare cred că nu poate sta niciun guvern, după câte vedem, nu poate ţine pasul", a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe.

Daea a declarat, pe 30 mai, că "lângă oaie găseşti o frunză, lângă frunză nu poţi să găseşti o oaie", întrebat dacă frunza trebuie înlocuită cu oaia ca brand naţional.

Fostul ministru a vorbit şi despre discuţiile despre schimbarea Guvernului.

"Referitor la ce ce se întâmplă în Guvern în acest moment, primul lucru pe care mediul de afaceri îl cere în mod constant reprezintă stabilitatea şi predictibilitatea. Dacă există un Guvern, există o majoritate parlamentară, haide măcar să creăm o stabilitate timp de un an de zile acest guvern să-şi facă treaba, după care se trage linie şi vedem ce anume trebuie schimbat. (…) Şi ştiţi cum încep lucrurile: sub formă de zvon, după care ele devin certitudine în câteva zile", a afirmat Jianu.

CNIPMMR cere însă ca, în cazul schimbării Guvernului, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat să rămână în structura în care el a fost conceput.

"Gândiţi-vă la predictibilitatea şi sitabilitatea în mediul de afaceri, la mesajul şi percepţia investitorilor români sau străini. Gândiţi-vă la ce înseamnă schimbarea unui guvern din punct de vedere administrativ. Oamenii aceia numai să se aşeze pe scaune le ia câteva luni să înţeleagă despre ce e vorba. De asemenea, gândiţi-vă la pericolul însemnat de schimbarea de structură”, a spus reprezentantul CNIPMMR.

Hotnews.ro, Stireazilei.ro

2. Fostul ministru Jianu: Langa acest program de guvernare cred ca nu poate sta niciun govern

Fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, primul care si-a depus demisia de onoare din Cabinetul Grindeanu, a declarat luni ca firmele din Romania au nevoie de stabilitatea guvernarii, el ironizand discutiile din PSD in jurul unei eventuale schimbari a Guvernului.

"Daca ar fi sa parafrazez si eu un clasic in viata, as spune ca daca langa un guvern poate sta un program de guvernare, langa acest program de guvernare cred ca nu poate sta niciun guvern dupa cate vedem, nu poate tine pasul" - a spus Jianu, parafrazandu-l ironic pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, care a starnit la randul sau ironii, in urma cu o saptamana, cu declaratii legate de schimbarea logo-ului turistic al Romaniei de la frunza la o oaie.

"Referitor la ceea ce se intampla in Guvern in acest moment, primul lucru pe care mediul de afaceri il solicita in mod constant reprezinta stabilitatea si predictibilitatea. Daca exista un Guvern, o majoritate parlamentara, hai macar sa cream o stabilitate timp de un an, ca acest guvern sa-si faca treaba, dupa care se trage linie si vedem ce anume trebuie schimbat. Suntem numai dupa 6 luni si vorbim de schimbarea Guvernului. Si stiti cum se intampla lucrurile: sub forma de zvon, dupa care ele devin certitudine in cateva zile", a mai spus Florin Jianu, care acum rerezinta Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), principala organizatie patronala a micilor afaceri.

In context, el a cerut ca, in cazul unei schimbari de guvern, sa se pastreze in structura Cabinetului Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat.

"Ganditi-va la predictibilitatea si sitabilitatea in mediul de afaceri, la mesajul si perceptia investitorilor romani si straini, ganditi-va ce inseamna schimbarea unui guvern din punct de vedere administrativ. Oamenilor alora numai sa se aseze pe scaune le ia cateva luni, sa inteleaga despre ce e vorba. De asemenea, ganditi-va la pericolul reprezentat de schimbarea de structura. Daca acest guvern va fi schimbat, noi cerem in mod clar ca Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat sa ramana in structura in care el a fost coceput si ne aratam in continuare disponibilitatea pentru sprijin" - a mai aratat fostul ministru pentru Mediul de Afaceri.

Florin Jianu a fost ministru pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat in Guvernul Grindeanu, dar si-a dat demisia de onoare in februarie 2017, in urma adoptarii Ordonantei de urgenta 13/2017, privind dezincriminarea partiala a abuzului in serviciu si a altor masuri justitie, care au starnit protestele masive din toata tara.

Agerpres.ro, Stirilepescurt.ro, Ziarelive.ro, Sursadestiri.ro, Press-mania.ro, Chillpill.ro, Infolegal.ro, Us24.ro, E-politic.ro, N24plus.ro, Newslist.ro

3. Florin Jianu: Ordonanța privind înființarea agențiilor pentru IMM-uri nu precizează modul de implicare a acestora în atragerea de investiții

Modalitatea prin care noile agenții pentru întreprinderi mici și mijlocii se vor implica în procesul de atragere de investiții și promovare a exportului din regiunile pe care le reprezintă nu rezultă din analiza proiectului de ordonanță de urgență privind înființarea acestor agenții, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) și fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

"Din analiza proiectului de OUG, nu rezultă modalitatea în care aceste noi agenții se vor implica în procesul de atragere de investiții și promovare a exportului din regiunile pe care le reprezintă. Nu se prevede nicio modalitate de implicare a reprezentanților mediului de afaceri în activitatea de atragere de investiții și de promovarea a exporturilor", a spus Florin Jianu.

Potrivit acestuia, este necesar să fie stabilite ținte clare de atins de către funcționarii cu atribuții în domeniul atragerii de investiții și promovare a exporturilor, altfel această activitate va fi una formală.

Florin Jianu a afirmat că dezvoltarea parteneriatelor public-private cu organizațiile întreprinzătorilor în derularea activității noilor agenții trebuie să fie o prioritate.

El a susținut că trebuie stabilită relația pe care agențiile teritoriale o vor avea cu ADR-urile, acestea din urmă având în componența lor birouri de atragere a investițiilor și reprezentanți ai consiliilor județene care participă direct la activitatea de promovare regională.

De asemenea, Jianu a precizat că din documentele transmise de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat se constată că proiectul de OUG nu a fost dezbătut în Consiliul Consultativ pentru IMM-uri. Reprezentanții mediului de afaceri nu au fost consultați, proiectul fiind discutat doar cu reprezentanții salariaților din oficiile teritoriale, reprezentanții sindicatelor, Ministerului Muncii și ai dialogului social.

În opinia reprezentantului CNIPMMR, proiectul de OUG privind înființarea, organizarea și funcționarea agențiilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului rezolvă o parte dintre problemele cu care se confruntă Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în schimb, alte probleme nu primesc nicio soluție, partenerii sociali și reprezentanții mediului de afaceri care doresc să se implice activ în promovarea exportului și atragerii de investiții nefiind menționați.

Capital.ro

4. Jianu (CNIPMMR): Cum se vor implica agenţiile pentru IMM-uri în atragerea de investiţii?

Modalitatea prin care noile agenţii pentru întreprinderi mici şi mijlocii se vor implica în procesul de atragere de investiţii şi promovare a exportului din regiunile pe care le reprezintă nu rezultă din analiza proiectului de ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea acestor agenţii, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

"Din analiza proiectului de OUG, nu rezultă modalitatea în care aceste noi agenţii se vor implica în procesul de atragere de investiţii şi promovare a exportului din regiunile pe care le reprezintă. Nu se prevede nicio modalitate de implicare a reprezentanţilor mediului de afaceri în activitatea de atragere de investiţii şi de promovarea a exporturilor", a spus Florin Jianu.

Potrivit acestuia, este necesar să fie stabilite ţinte clare de atins de către funcţionarii cu atribuţii în domeniul atragerii de investiţii şi promovare a exporturilor, altfel această activitate va fi una formală.

Florin Jianu a afirmat că dezvoltarea parteneriatelor public-private cu organizaţiile întreprinzătorilor în derularea activităţii noilor agenţii trebuie să fie o prioritate.

El a susţinut că trebuie stabilită relaţia pe care agenţiile teritoriale o vor avea cu ADR-urile, acestea din urmă având în componenţa lor birouri de atragere a investiţiilor şi reprezentanţi ai consiliilor judeţene care participă direct la activitatea de promovare regională.

De asemenea, Jianu a precizat că din documentele transmise de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat se constată că proiectul de OUG nu a fost dezbătut în Consiliul Consultativ pentru IMM-uri. Reprezentanţii mediului de afaceri nu au fost consultaţi, proiectul fiind discutat doar cu reprezentanţii salariaţilor din oficiile teritoriale, reprezentanţii sindicatelor, Ministerului Muncii şi ai dialogului social.

În opinia reprezentantului CNIPMMR, proiectul de OUG privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea agenţiilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului rezolvă o parte dintre problemele cu care se confruntă Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, în schimb, alte probleme nu primesc nicio soluţie, partenerii sociali şi reprezentanţii mediului de afaceri care doresc să se implice activ în promovarea exportului şi atragerii de investiţii nefiind menţionaţi.

Adevarul.ro, Infoziare.ro, Portal.ro

5. Jianu îl ironizează pe Daea: Dacă lângă un guvern poate sta un program de guvernare, lângă acest program cred că nu poate sta niciun govern

Acesta l-a ironizat totodată pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, care a pledat pentru folosirea oii ca brand de ţară, în locul ”frunzei”.

Daea a declarat, pe 30 mai, că "lângă oaie găseşti o frunză, lângă frunză nu poţi să găseşti o oaie", întrebat dacă frunza trebuie înlocuită cu oaia ca brand naţional. Fostul ministru a vorbit şi despre discuţiile despre schimbarea Guvernului.

Ceinou.ro

6. Florin Jianu: Ordonanța privind înființarea agențiilor pentru IMM-uri nu precizează modul de implicare a acestora în atragerea de investiții

Modalitatea prin care noile agentii pentru intreprinderi mici si mijlocii se vor implica in procesul de atragere de investitii si promovare a exportului din regiunile pe care le reprezinta nu rezulta din analiza proiectului de ordonanta de urgenta privind infiintarea acestor agentii, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului National pentru Intreprinderile Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR) si fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

„Din analiza proiectului de OUG, nu rezulta modalitatea in care aceste noi agentii se vor implica in procesul de atragere de investitii si promovare a exportului din regiunile pe care le reprezinta. Nu se prevede nicio modalitate de implicare a reprezentantilor mediului de afaceri in activitatea de atragere de investitii si de promovarea a exporturilor”, a spus Florin Jianu.

Potrivit acestuia, este necesar sa fie stabilite tinte clare de atins de catre functionarii cu atributii in domeniul atragerii de investitii si promovare a exporturilor, altfel aceasta activitate va fi una formala.

Florin Jianu a afirmat ca dezvoltarea parteneriatelor public-private cu organizatiile intreprinzatorilor in derularea activitatii noilor agentii trebuie sa fie o prioritate.

El a sustinut ca trebuie stabilita relatia pe care agentiile teritoriale o vor avea cu ADR-urile, acestea din urma avand in componenta lor birouri de atragere a investitiilor si reprezentanti ai consiliilor judetene care participa direct la activitatea de promovare regionala.

De asemenea, Jianu a precizat ca din documentele transmise de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat se constata ca proiectul de OUG nu a fost dezbatut in Consiliul Consultativ pentru IMM-uri. Reprezentantii mediului de afaceri nu au fost consultati, proiectul fiind discutat doar cu reprezentantii salariatilor din oficiile teritoriale, reprezentantii sindicatelor, Ministerului Muncii si ai dialogului social.

In opinia reprezentantului CNIPMMR, proiectul de OUG privind infiintarea, organizarea si functionarea agentiilor pentru intreprinderi mici si mijlocii, atragere de investitii si promovare a exportului rezolva o parte dintre problemele cu care se confrunta Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, in schimb, alte probleme nu primesc nicio solutie, partenerii sociali si reprezentantii mediului de afaceri care doresc sa se implice activ in promovarea exportului si atragerii de investitii nefiind mentionati.

Economica.net

7. CNIPMMR: Mediul de afaceri nu a fost consultat de ministerul de resort privind proiectul de înfiinţare a nouă agenţii pentru IMM-uri

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, care a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordonanţă de Urgenţă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea agenţiilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului, nu a consultat mediul de afaceri legat de acest proiect, a declarat luni Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţionalal Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Acesta spune că proiectul, deşi este binevenit, nu prezintă soluţii pentru anumite probleme, iar reprezentanţii mediului de afaceri care vor să se implice în promovarea exportului nu sunt menţionaţi, scrie News.ro.

”Din documentele transmise de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat se constată că proiectul de OUG nu a fost dezbătut în cadrul Consiliului Consultativ pentru IMM-uri. Reprezentanţii mediului de afaceri nu au fost consultaţi, proiectul fiind discutat doar cu reprezentanţii salariaţiilor din oficiile teritoriale, reprezentanţii sindicatelor, ministerului muncii şi ai dialogului social”, a spus Jianu.

Guvernul propune înfiintarea a nouă agenţii pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului prin preluarea personalului celor opt oficii teritoriale pentru pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperaţie, dar şi înfiinţarea unei noi agenţii pentru zona Bucureşti –Ilfov, scrie News.ro.

”Deşi intenţia este de a se crea o structură care pe lângă implementarea programelor destinate IMM-urilor să promoveze investiţiile la nivel regional şi exporturile, din cuprinsul notei de fundamentare reiese că principalele motive pentru care se înfiinţează agenţiile pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului sunt reprezentate de implementarea programului „Romania start-up nation” şi rezolvarea problemelor salariale ale personalui angajat din oficiile teritoriale”, a menţionat Jianu.

În acelaşi timp, din analiza proiectului de OUG nu rezultă modalitatea în care aceste noi agenţii se vor implica în procesul de atregere de investiţii şi promovare a exportului din regiunile pe care le reprezintă, consideră reprezentanţii CNIPMMR.

Reprezentanţii consiliului spun totodată că trebuie stabilite ţinte clare de atins de către funcţionarii cu atribuţii în domeniul atregerii de investiţii şi promovare a exporturilor, astfel ”acestă activitate va fi una formală”.

Conducerea CNIPMMR arată şi că există o serie de necorelări între expunerea de motive şi textul proiectului de OUG.

”În cadrul proiectului de OUG se prevede că ‚personalul fiecărei agenţii este format din funcţionari publici şi personal contractual’, în schimb în nota de fundamentare se dispune că personalul va fi alcătuit din funcţionari publici, prin transformarea posturilor de natură contractuală în funcţii publice”,a precizat CNIPMMR.

Mai mult, în proiectul de OUG se prevede că numărul maxim de posturi aprobat pentru fiecare agenţie este de 26 de posturi finanţate integral de la bugetul de stat, în timp ce în nota de fundamentare se menţionează „stabilirea numărului de posturi din cadrul agenţiilor la minimum 26 posturi pentru fiecare agenţie”.

”Proiectul de OUG privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea agenţiilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului, rezolvă unele dintre problemele cu care se confruntă Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, în schimb alte probleme nu primesc nicio soluţie, partenerii sociali şi reprezentanţii mediului de afaceri care doresc să se implice activ în promovarea exportului şi atragerii de investiţii, nefiind menţionaţi”, punctează reprezentanţii Consiliului pentru IMM-uri.

De asemenea, reprezentanţii CNIPMMR au vorbit în cadrul conferinţei şi de proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind „Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii – IMM Ivest România”, care are ca scop sprijinirea accesului la finanţare a IMM-urilor, prin acordarea de garanţii de stat parţiale (50% din creditele pentru investiţii şi/sau a liniilor de creditare pentru finanţarea capitalului de lucru, respectiv 80% pentru centrele de agrement).

Programul este conceput a fi multianual, cu alocări anuale ale plafonului de garantare pentru emiterea garanţiilor de stat.

”Programul IMM Invest România este în general o măsură pozitivă, care va contribui la creşterea accesului IMM la credite bancare, în contextul limitărilor existente. 80% din IMM-uri nu au beneficiat niciodată de un credit bancar, rata celor care au obţinut finanţări de 15,3%, fiind în scădere raportat la anul 2014, potrivit BNR”, arată CNIPMMR.

Ei spun că, raportat la impactul financiar şi la numărul estimat de 806 beneficiari, pentru perioada 2017-2020, programul nu va putea rezolva decât un număr foarte mic de solicitări, problema accesului foarte redus la credite bancare nefiind rezolvată.

”Este necesară adoptarea de măsuri suplimentare (legislative, administrative, bugetare) pentru creşterea accesului IMM la finantare, inclusiv creşterea bugetului programului pentru ca impactul să fie corespunzător”, a menţionat patronatul.

Mai mult, deşi în nota de fundamentare se vorbeşte şi despre creşterea absorbţiei fondurilor structurale, garanţiile prevăzute sunt exclusiv pentru investiţii/linie de credit, fără a fi prevăzute condiţii specifice pentru implementarea proiectelor cu finanţare europeană.

CNIPMMR consideră că microintreprinderile care au nevoie de finanţare nu vor putea să primească garanţii pentru creditele bancare în cadrul programului.

Mytex.ro

8. Fostul ministru pentru Mediul de Afaceri: Donald Trump și Klaus Iohannis au transmis „un puternic mesaj economic”

Fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Florin Jianu, a declarat, astăzi, că atât președintele Statelor Unite, Donald Trump, cât și omologul său român, Klaus Iohannis, au transmis un „puternic mesaj economic”.

„O vizită a președintelui României în Statele Unite, gândiți-vă și la vizitele anterioare și la ce a urmat după acele vizite, înseamnă o reconfigurare majoră a parteneriatului. Nu mergi în Statele Unite din curtoazie. Nu mergi să te întâlnești cu președintele Statelor Unite să strângi mâna, să schimbi câteva amabilități și să pleci acasă. Întotdeauna repercusiunile și urmările sunt majore, sunt puternice și au un impact atât social, cât economic și de natură politică. Am sesizat și am apreciat acest lucru, faptul că ambii președinți au transmis un puternic mesaj economic, de susținere economică. Acest lucru este extrem de important”, a explicat Florin Jianu.

În opinia sa, vizita președintelui Klaus Iohannis în Statele Unite ale Americii a fost „un moment istoric”. Reamintim că șeful statului român a efectuat săptămâna trecută o vizită în America, iar punctul culminant al acesteia l-a constituit primirea la Casa Albă de către președintele Donald Trump.

Aktual24.ro

9. Un fost ministru in Guvernul Grindeanu anunta ca programul de guvernare al PSD nu este realizabil

Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri in Guvernul Grindeanu, este convins ca niciun guvern nu va reusi sa puna in aplicare prevederile populiste din programul de guvernare al PSD. Dragnea intentioneaza sa produca schimbari in guvern, luandu-l in calcul chiar si pe premier, pentru ca Executivul nu reuseste sa respecte termenele din program.

„Daca ar fi sa parafrasez si eu un clasic in viata, as spune ca daca langa un guvern poate sta un program de guvernare, langa acest program de guvernare cred ca nu poate sta niciun guvern dupa cate vedem, nu poate tine pasul”, a spus Jianu, luni, intr-o conferinta pe teme economice, informeaza hotnews.ro.

„Referitor la ceea ce se intampla in Guvern in acest moment, primul lucru pe care mediul de afaceri il solicita in mod constant reprezinta stabilitatea si predictibilitatea. Daca exista un Guvern, o majoritate parlamentara, hai macar sa cream o stabilitate timp de un an, ca acest guvern sa-si faca treaba, dupa care se trage linie si vedem ce anume trebuie schimbat. Suntem numai dupa 6 luni si vorbim de schimbarea Guvernului. Si stiti cum se intampla lucrurile: sub forma de zvon, dupa care ele devin certitudine in cateva zile”, a mai spus Florin Jianu, care acum rerezinta Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), principala organizatie patronala a micilor afaceri.

Romania-actualitati.ro

10. Guvernul propune o nouă schemă

Guvernul propune o nouă schemă de sprijin financiar destinată întreprinzătorilor mici şi mijlocii, prin care statul ar urma să garanteze până la 50% din credite de cel mult zece milioane de lei accesate pentru investiţii, iar plafonul de garantare poate creşte chiar până la 80% în cazul investiţiilor în proiecte de agrement.

Documentul, aprobat luna trecută de executiv printr-un memorandum, este în dezbatere publică, iar Consiliul Naţional al IMM-urilor îl consideră binevenit.

După cum transmite reporterul nostru Cătălin Radu, care a urmărit o dezbatere pe această temă azi, la Bucureşti, preşedintele consiliului, Ovidiu Nicolescu recomandă, pe lângă alocarea unui buget consistent, stabilirea unor priorităţi şi simplificarea procedurilor de acordare a garanţiilor.

Ovidiu Nicolescu: Un program IMM investiţii este absolut necesar, dar ele trebuie amplificat din punct de vedere al valorii, centrat pe priorităţi, investiţii, fonduri europene, valoarea creditelor şi garanţiilor trebuie corelate în funcţie de tipul priorităţilor, birocraţia redusă şi comisioanele făcute să fie compatibile cu cerinţele cererii pentru credite şi cu practicile actuale.

Startupcafe.ro

11. Noi cheltuieli pentru firme: Analiza de risc la securitate si amenzi de pana la 20.000 RON. Patron revoltat: Le mai dam o chiftea ofiterilor iesiti la pensie

Toate firmele din Romania, inclusiv cele infiintate inainte de 16 iunie 2012, ar urma sa fie obligate sa-si asigure paza si in plus sa-si faca si o analiza de risc la securitate, contra cost, printr-o hotarare de guvern care va intra in vigoare de la 1 iulie 2017 - atrage atentia principala organizatie a patronilor cu afaceri mici si mijlocii din Romania. Depistate fara analiza de risc, firmele ar risca sa plateasca amenzi de 10.000 - 20.000 de lei. Consiliul National al IMM-urilor cere Guvernului sa aborge hotararea privind normele de aplicare a Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, micii patroni acuzand totodata ca fostii ofiteri care au firme de specialitate sunt singurii care vor profita de pe urma acestora. Nota: Juristul Consiliului National al IMM a venit cu precizari si clarificari dupa comunicatul organizatiei patronale.

Antreprenorii IMM sunt nemultumiti de Hotararea de guvern 301/2012, privind normele de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

Aceste norme sunt deja invigoare de aproape 5 ani pentru firmele infiintate dupa data de 16 iunie 2012.

In schimb, pentru societatile care erau infiintate pana in 16 iunie 2012 intrarea in vigoare a obligatiilor s-a prorogat mai intai pana in 1 ianuarie 2015, iar aproi a fost prorogata din nou de guvernele de pana acum, la cererea antreprenorilor cu firme mici. Pana in acest moment, insa, nu a mai fost decisa nicio prorogare, iar legea si normele sale de aplicare urmeaza se se aplice de la 1 iulie 2017 si pentru firmele mai vechi de 16 iunie 2012, dupa cum a precizat pentru StartupCafe juristul Dan Vieru, de la Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

Reprezentantii Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania se plang ca de la 1 iulie 2017 practic toate firmele din tara (inclusiv cele infiinate inainte de 16 iunie 2012) vor fi obligate sa cumpere servicii de analiza de risc de securitate, despre care spun ca ar putea ajunge si la mii de euro. Patronii IMM se tem ca legea si normele li se vor aplica inclusiv firmelor care nu desfasoara activitate la sediul social, cum sunt cele de consultanta, care au activitate la sediul clientului.

"Se aplica tuturor firmelor, indiferent daca ai sau nu activitate la sediul social. Daca esti firma de consultanta si ai activitate la sediul clientului, daca ai sediul social acasa sau intr-un hub, trebuie sa-ti faci analiza de risc la securitate. Si asta chiar daca si-a facut si hubul acela sau mall-ul in care ai magazinul", a spus, intr-o conferinta, Florin Jianu (foto), reprezentant al Consiliului IMM, fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

La randul sau, liderul organizatiei patronale IMM de la Galati membra a Consiliului National IMM, Marian Filimon, a acuzat ca legea si normele de implementare ar avea scopul de a oferi venituri suplimentare ofiterilor din insitutiile de ordine publica din Romania, iesiti acum la pensie, si care detin sau conduc fie companii de paza, fie firme care se ocupa de certificare sau analize de risc in domeniu.

"Este o bataie de joc inimaginabila, este o gaselnita de a se mai pune inca o taxa. Se vrea sa se dea inca o halca pentru cei care oricum sunt scosi la pensie inainte de vreme din sistemul de ordine publica al statului roman, firmele de paza sunt conduse de fosti ofiteri. Si le mai dau cate o chiftea acum sa se ocupe sa mai faca dosare de analiza de risc. Un astfel de dosar va costa mii de euro si indestulam o astfel de cohorta care nu este multumita nici la pensie" - s-a plans liderul patronal IMM din judetul Galati.

Legea pazei si normele sale de aplicare - Ce pot pati firmele de la 1 iulie 2017

Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată prevede la art. 2 alin. 1 ca "ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice", dar si "societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, sunt obligate să asigure paza acestora".

Normele metodologice de aplicare a acestei legi, emise de guvern in anul 2012 mai adauga ceva. Potrivit patronatului IMM, HG 301/2012 prevede la art. 2 alin. 1 că "adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitate fizică".

Elaborarea analizei de risc la securitate fizică se face potrivit instrucţiunilor emise de ministrul de interne, care se publică în Monitorul Oficial.

Astfel, patronii IMM accepta ca firmele romanesti (reglementate de Legea nr. 31/1990) sa isi asigure paza bunurilor ori valorilor deținute cu orice titlu, conform Legii nr. 333/2003. In schimb ei reclama ca normele de aplicare le impun in plus sa-si si elaboreze analiza de risc la securitate fizică, cheltuieli suplimentare cu care nu sunt de acord.

Din analiza HG nr.877/2014 şi HG nr. 1002/2015 reise că doar unitățile înființate pana la data de 16 iunie 2012 NU au in prezent, pana pe 1 iulie 2017, obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică.

"Rezultă că untatile infiintate dupa 16 iunie 2012 au obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică (potrivit art. 4 alin. 1 lit. d din HG nr. 301/2012, constituie contravenţie încălcarea prevederilor referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate fizică şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei)" - reclama patronii IMM.

In aceste conditii, CNIPMMR cere Guvernului sa aborge HG nr. 301/2012 privind aprobarea normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată.

Astfel , ar trebui aborgata implicit si Instrucțiunea nr. 9/2013 a ministrului afacerilor interne privind elaborarea analizei de risc, având ca efect eliminarea obligativităţii realizării analizei de risc la securitate fizică de către toti agentii economici.

In schimb, firmele care intra sub incidenta legii ar ramane mai departe sa fie obligate să asigure paza bunurilor şi valorilor deţinute, conform Legii nr. 333/2004. Micii patroni ar fi totusi multumiti ca nu s-ar mai impune concret anumite masuri de securitate, nivelul acestora ramanand practic la latitudinea sau posibiliatile lor (alarme, sisteme antiefractie etc.).

Analiza de risc la securitate si aplicarea ei

Dan Vieru, juristul Consiliului IMM-urilor, a venit astfel cu precizari si clarificari la comunicatul initial al organizatiei patronale, la solicitarea StartupCafe.ro.

El a aratat astfel ca de aproape 5 ani firmele infiintate dupa data de 16 iunie 2012 au obligatia de a-si face analiza de risc la securitate, contractand servicii specifice ale unor experti evaluatori in domeniu (persoane fizice autorizate, firme). Politia este autoritatea care ar trebui sa verifice firele care si-au facut analiza de risc la securitate.

Hotararea de Guvern 301/2012, care a introdus aceasta analiza de risc, nu s-a aplicat efectiv, mai ales ca urmare a lipsei de experti evaluatori in domeniu. Obligatia ramane insa in vigoare pentru firmele infiintate dupa 16 iunie 2012 si, de la 1 iulie 2017, se extinde si la firmele infiintate pana in 16 iunie 2012, din cate explica Vieru.

NOTA: Din comuncatul initial al CNIPMMR reiesea ca doar firmele infiintate dupa data de 16 iunie 2012 vor avea obligatia de a-si face analiza la risc de securitate, insa aceasta obligatie va fi valabila pentru TOATE firmele, de la 1 iulie 2017, conform explicatiilor juristului Consiliului.

Bursa.ro

12. Jianu, CNIPMMR: "Este necesar să existe agenţii regionale pentru IMM-uri"

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că nu este suficientă existenţa unui departament sau a unei singure agenţii guvernamentale care să se ocupe de organizarea şi funcţionarea agenţiilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), fiind necesar ca astfel de entităţii să existe şi la nivel regional, "pentru eficienţă".

Florin Jianu, reprezentant al CNIPMMR, a afirmat ieri, într-o conferinţă de presă: "Nu este îndeajuns să existe un departament sau o singură agenţie în interiorul Guvernului, ci este necesar ca aceste agenţii sau departamente să existe şi la nivel regional, pentru eficienţă".

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a lansat în dezbatere publică proiectul de OUG privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea agenţiilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului. Acest proiect propune înfiinţarea a nouă agenţii pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului prin preluarea personalului celor opt oficii teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperaţie, şi înfiinţarea unei noi agenţii pentru zona Bucureşti-Ilfov.

CNIPMMR a constatat că există unele neconcordanţe între textul ordonanţei de urgenţă şi prevederile din nota de fundamentare.

Conform observaţiilor propuse de CNIPMMR, proiectul de OUG nu a fost discutat cu mediul de afaceri şi nici nu specifică modul în care aceste agenţii se vor implica în atragerea de investiţii şi promovarea exporturilor.

De asemenea, reprezentanţii CNIPMMR susţin că este nevoie de implicarea partenerilor sociali, de dezvoltarea parteneriatelor public-private, precum şi de stabilirea unor obiective clare, concrete.

Ovidiu Nicolescu: "Garanţiile personale sunt foarte ridicate, reprezentând o problemă pentru micul întreprinzător"

Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al CNIPMMR, a declarat, ieri, că, potrivit datelor BNR, 80% din IMM-urile din ţara noastră nu au recurs la serviciile băncilor, iar rata celor care au obţinut finanţări, de 15,3%, este în scădere.

Domnia sa a menţionat că CNIPMMR susţine programul IMM INVEST ROMÂNIA - un proiect de ordonanţă de urgenţă de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii, care are ca scop sprijinirea accesului la finanţare a IMM-urilor, prin acordarea de garanţii de stat parţiale (50% din creditele pentru investiţii şi/sau a liniilor de creditare pentru finanţarea capitalului de lucru, respectiv 80% pentru centrele de agrement).

Potrivit domnului Nicolescu, acesta va fi un program multianual, cu alocări anuale ale plafonului de garantare, iar beneficiarii eligibili sunt întreprinderile mici şi mijlocii, persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale şi familiale, cu excepţia celor care au ca sector de activitate: asigurări, tranzacţii imobiliare, comercializare de armament, muniţii, tutun, alcool etc.

Domnul Nicolescu a menţionat: "Destinaţia capitalului oferit de program, a garanţiilor de stat, este reprezentată de credite pentru investiţii, linii de creditare pentru finanţarea capitalului de lucru şi centrele de agrement".

Totodată, Ovidiu Nicolescu s-a arătat surprins de faptul că garanţiile pot ajunge şi la 80%, nu doar la 50%, adăugând: "Nu avem nicio problemă cu centrele de agrement, dar nu le considerăm o prioritate pentru România. Nu credem că România se va dezvolta prin ele".

Preşedintele de onoare al CNIPMMR susţine că garanţiile personale sunt foarte ridicate, ceea ce reprezintă o problemă pentru micul întreprinzător, întrucât sunt însoţite şi de o birocraţie foarte mare, menţionând: "Mă şochează faptul că se cere o garanţie personală. În Germania, spre exemplu, acest lucru a fost interzis cu mulţi ani în urmă".

Domnul Nicolescu este de părere şi că lipsa absorbţiei fondurilor europene reprezintă o altă problemă majoră a ţării noastre, în contextul în care, de trei ani, România nu a mai absorbit fonduri europene.

CNIPMMR propune să existe prevederi speciale pentru creditarea şi garantarea accesului la fonduri europene şi consideră că ţara noastră ar trebui să acceseze programele Juncker şi BERD, precum şi fondurile europene.

Domnul Nicolescu opinează că trebuie majorat fondul garanţiilor: 100% la fondurile europene şi 75-80% la restul fondurilor, şi consideră că este foarte important să existe criterii speciale în ceea ce priveşte creditele pentru investiţii.

Domnia sa consideră că programul IMM INVEST ROMÂNIA este o iniţiativă bună, dar care trebuie îmbunătăţită pentru a putea fi eficientă.

CNIPMMR solicită abrogarea normelor de aplicare a Legii privind analiza de risc la securitate fizică

CNIPMMR solicită abrogarea hotărârii de guvern care aprobă normele de aplicare a Legii privind analiza de risc la securitate fizică, a declarat, Florin Jianu, reprezentantul CNIPMMR, fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

Domnia sa a precizat, ieri: "Legea spune, foarte clar, că normele trebuie aplicate pentru formalistică, pentru serviciul de pază etc., nu pentru efectuarea analizei de risc la securitate fizică. Trebuie stabilite domeniile clare pentru care se impune efectuarea analizei la risc".

Florin Jianu a adăugat: "CNIPMMR solicită abrogarea HG nr. 301/2012 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată şi, implicit, a Instrucţiunii nr. 9/2013 a Ministrului Afacerilor Interne privind elaborarea analizei de risc, având ca efect eliminarea obligativităţii realizării analizei de risc la securitate fizică, de către toţi agenţii economici, aceştia fiind în continuare obligaţi să asigure paza bunurilor şi valorilor deţinute, conform Legii nr. 333/2004".

Potrivit domniei sale, realizarea acestei analize de risc la securitate fizică reprezintă o birocraţie suplimentară pentru IMM-uri, iar Guvernul ar trebui să ia o decizie în acest sens.

Ziare.com

13. Daea, ironizat de un fost coleg de guvern: Daca langa un guvern poate sta un program de guvernare, langa acest program de guvernare cred ca nu poate sta niciun govern

Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat si singurul ministru din cabinetul Sorin Grindeanu care si-a dat demisia de onoare din cauza aprobarii OUG 13 de modificare a Codurilor Penale, l-a ironizat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, care a pledat pentru folosirea oii ca brand de tara, in locul "frunzei".

Daea a declarat, pe 30 mai, ca "langa oaie gasesti o frunza, langa frunza nu poti sa gasesti o oaie", intrebat daca frunza trebuie inlocuita cu oaia ca brand national.

Fostul ministru a spus si ca mediul de afaceri cere stabilitate si predictibilitate, referindu-se la discutiile pe marginea schimbarii Executivului dupa numai sase luni.

"Referitor la ce ce se intampla in Guvern in acest moment, primul lucru pe care mediul de afaceri il cere in mod constant reprezinta stabilitatea si predictibilitatea.

Daca exista un Guvern, exista o majoritate parlamentara, haide macar sa cream o stabilitate timp de un an de zile acest guvern sa-si faca treaba, dupa care se trage linie si vedem ce anume trebuie schimbat.

(...) Si stiti cum incep lucrurile: sub forma de zvon, dupa care ele devin certitudine in cateva zile", a afirmat Jianu.

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania cere insa ca, in cazul schimbarii Guvernului, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat sa ramana in structura in care el a fost conceput.

"Ganditi-va la predictibilitatea si sitabilitatea in mediul de afaceri, la mesajul si perceptia investitorilor romani sau straini. Ganditi-va la ce inseamna schimbarea unui guvern din punct de vedere administrativ. Oamenii aceia numai sa se aseze pe scaune le ia cateva luni sa inteleaga despre ce e vorba. De asemenea, ganditi-va la pericolul insemnat de schimbarea de structura", a spus reprezentantul CNIPMMR.

Nationaltv.ro

14. Statul sprijină şi nu prea micii antreprenori

Statul creează programe pentru sprijinirea şi dezvoltarea micilor afaceri, însă nu investeşte îndeajuns! Este semnalul de alarmă pe care îl lansează Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România! CNIPMMR atrage atenţia că proiectul de OUG privind programul "IMM Invest România" se adresează unui număr prea mic de firme româneşti- doar 800, din cele peste 600.000 aflate în funcţiune.

OVIDIU NICOLESCU, preşedinte de onoare al CNIPMMR

"Ca să aibă rezultate, acest program ar trebui să aibă, pentru fiecare an, cel puţin 10.000 de garanţii. Şi există posibilitatea."

Potrivit CNIPMMR, sursele de finanţare sunt reprezentate de Fondul Naţional de Garantare, sumele acordate de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), fondurile europene, dar şi banii acordaţi la nivel european, prin programul Juncker, aproximativ 70 de miliarde de euro, în domeniul IMM-urilor. Programul prevede acordarea de garanţii de stat parţiale micilor antreprenori.

În ceea ce priveşte proiectul de OUG privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea agenţiilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, Consiliul atrage atenţia că mediul de afaceri nici măcar nu a fost consultat. Li s-a cerut părerea însă angajaţilor celor opt oficii teritoriale pentru pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperaţie, care ar urma să fie transformate în agenţii. Consiliul mai spune că nu este clar în ce mod se vor implica noile agenţii în procesul de atregere de investiţii şi promovare a exportului.

FLORIN JIANU, reprezentant al CNIPMMR

"Să nu se mute toată munca agenţiilor pe implementarea de programe şi să fie neglijată atragerea de investiţii, respectiv promovarea exporturilor."

Conducerea Consiliului mai spune că trebuie stabilite ţinte clare de atins de către angajaţii agenţiilor.

Stiribv.ro

15. Fostul ministru pentru Mediul de Afaceri: Donald Trump și Klaus Iohannis au transmis „un puternic mesaj economic”

Money.ro

16. Noi cheltuieli pentru firme: Din iulie vine analiza de risc la securitate, cu amenzi de pana la 20.000 RON. Patron revoltat: Le mai dam o chiftea ofiterilor iesiti la pensie

Firmele romanesti infiintate dupa 16 iunie 2012 ar urma sa fie obligate sa-si asigure paza si in plus sa-si faca si o analiza de risc la securitate, contra cost, printr-o hotarare de guvern care va intra in vigoare de la 1 iulie 2017 - atrage atentia principala organizatie a patronilor cu afaceri mici si mijlocii din Romania.

Depistate fara analiza de risc, firmele ar urma sa plateasca amenzi de 10.000 - 20.000 de lei. Consiliul National al IMM-urilor cere Guvernului sa aborge hotararea privind normele de aplicare a Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, micii patroni acuzand totodata ca fostii ofiteri care au firme de specialitate sunt singurii care vor profita de pe urma normelor.

Antreprenorii IMM sunt nemultumiti de Hotararea de guvern 301/2012, privind normele de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

Aceste norme intrau in vigoare de la 1 ianuarie 2015, dar au fost prorogate succesiv de guvernele de pana acum, la cererea antreprenorilor cu firme mici. Pana in acest moment, insa, nu a mai fost decisa nicio prorogare, iar legea si normele sale de aplicare urmeaza se se aplice de la 1 iulie 2017.

Reprezentantii Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) se plang ca de la 1 iulie 2017 practic toate firmele din tara, inclusiv cele mici si mijlocii, infiinate dupa 16 iunie 2012, vor fi obligate sa cumpere servicii de analiza de risc de securitate, despre care spun ca ar putea ajunge si la mii de euro. Patronii IMM se tem ca legea si normele li se vor aplica inclusiv firmelor care nu desfasoara activitate la sediul social, cum sunt cele de consultanta, care au activitate la sediul clientului, scrie startupcafe.ro

„Se aplica tuturor firmelor, indiferent daca ai sau nu activitate la sediul social. Daca esti firma de consultanta si ai activitate la sediul clientului, daca ai sediul social acasa sau intr-un hub, trebuie sa-ti faci analiza de risc la securitate. Si asta chiar daca si-a facut si hubul acela sau mall-ul in care ai magazinul„, a spus, intr-o conferinta, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului IMM, fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

„Este o bataie de joc inimaginabila, este o gaselnita de a se mai pune inca o taxa. Se vrea sa se dea inca o halca pentru cei care oricum sunt scosi la pensie inainte de vreme din sistemul de ordine publica al statului roman, firmele de paza sunt conduse de fosti ofiteri. Si le mai dau cate o chiftea acum sa se ocupe sa mai faca dosare de analiza de risc. Un astfel de dosar va costa mii de euro si indestulam o astfel de cohorta care nu este multumita nici la pensie” – s-a plans liderul patronal IMM din judetul Galati.

Legea pazei si normele sale de aplicare – Ce patesc firmele de la 1 iulie 2017

Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată prevede la art. 2 alin. 1 ca „ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice”, dar si „societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, sunt obligate să asigure paza acestora”.

Normele metodologice de aplicare a acestei legi, emise de guvern in anul 2012 mai adauga ceva. Potrivit patronatului IMM, HG 301/2012 prevede la art. 2 alin. 1 că „adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitate fizică”.

Elaborarea analizei de risc la securitate fizică se face potrivit instrucţiunilor emise de ministrul de interne, care se publică în Monitorul Oficial.

Termenul iniţial privind obligaţia elaborării analizei de risc la securitate fizică, stabilit pentru data de 1 ianuarie 2015, a fost prorogat prin HG nr. 877/2014 până la data de 1 ianuarie 2016, iar prin HG nr. 1.002/2015 până la data de 1 iulie 2017, pentru societăţile înfiinţate până la data de 16 iunie 2012.

Din analiza HG nr.877/2014 şi HG nr. 1002/2015 reise că doar unitățile înființate pana la data de 16 iunie 2012 NU au obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică.

„Rezultă că untatile infiintate dupa 16 iunie 2012 au obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică (potrivit art. 4 alin. 1 lit. d din HG nr. 301/2012, constituie contravenţie încălcarea prevederilor referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate fizică şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei)” – reclama patronii IMM.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

17. Cele mai optimiste regiuni şi sectoare pentru angajări

Angajatorii români plănuiesc să îşi sporească numărul de angajaţi în următorul trimestru al acestui an, industria prelucrătoare, comerţul, administraţia publică şi serviciile sociale fiind cele mai optimiste sectoare în ceea ce priveşte intenţiile de angajare.

Prognoza de angajare pentru cel de-al treilea trimestru al acestui an este pozitivă în toate regiunile ţării şi în nouă din zece sectoare de activitate, aproape o treime dintre angajatorii din România plănuind să-şi sporească numărul de angajaţi în următorul trimestru, conform ediţiei aferente intervalului iulie - septembrie 2017 a Studiului ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă. Doar 7% dintre angajatori au de gând să facă reduceri de personal şi 64% nu intenţionează nici o schimbare. Perspectivele de angajare din al treilea trimestrul din 2017 sunt pozitive la nivel naţional.

Cele mai optimiste Previziuni Nete de Angajare, la nivel de regiuni, sunt cele din regiunile Bucureşti şi Ilfov, Nord-Vest şi Sud, toate trei de +20%, în timp ce piaţa cea mai slabă este prognozată în regiunea Sud-Est unde Previziunea este de +4%. În regiunea Vest se înregistrează de asemenea Previziune slabă, de +5%, urmată de regiunea Centru, cu +10% şi regiunea Sud-Vest, cu +13%, în timp ce în regiunea Nord-Est este de +16%.

Cele mai optimiste domenii La nivel de sector de activitate intenţiile de angajare cele mai optimiste, conforme unei Previziuni de +27%, sunt raportate în sectorul Industrie Prelucrătoare, prognoza fiind totuşi cea mai slabă din în ultimele şase trimestre. Un climat de angajare sănătos este preconizat şi în sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, cu o Previziune Netă de Angajare de +24%, mai puternică decât anul trecut. Angajatorii din sectorul Energie electrică, apă, gaze raportează cea mai slabă Previziune sectorială, de 0%. Perspectivele de angajare din sector au fost pozitive doar o singură dată în ultimii 5 ani şi ceva. Optimismul angajatorilor diferă în funcţie de dimensiunea organizaţiei. Angajatorii din organizaţiile mari sunt cei mai încrezători, raportând o Previziune Netă de Angajare de +25%.

Angajatorii din micro-organizaţii sunt însă prudenţi, raportând o Previziune de 0%, cu 6 puncte procentuale mai slabă decât în trimestrul II şi cu 9 puncte procentuale mai slabă decât în trim. III/2016. „Şapte ani de intenţii de angajare pozitive, din care mai mult de opt trimestre consecutive de Previziuni cu două cifre, corespunzând creşterii numărului de angajaţi, au impact puternic asupra disponibilităţii talentelor pe piaţa din România, aşa cum o arată rata scăzută a şomajului, care în aprilie şi-a atins minimul istoric, dar şi gradul de răspândire a deficitului de talente care, potrivit ultimelor noastre cercetări, afectează 73% dintre angajatorii români.

Dat fiind că angajatorii prognozează creşteri ale angajărilor şi în următoarele trei luni, este evident că pentru companii a sosit momentul să-şi regândească serios practicile de personal şi să se transforme în constructori de talente, pentru că găsirea lor gata formate pe piaţă este o opţiune din ce în ce mai puţin viabilă”, spune Igor Hahn, Country Manager, ManpowerGroup România.

18. Datoria externă a României a crescut cu 1,7 miliarde euro în primele patru luni, la 94 miliarde euro

Datoria externă a României s-a majorat în primele patru luni ale acestui an cu 1,7 miliarde euro, la 94,086 miliarde euro, transmite Banca Naţională a României (BNR).

La finalul lui 2016, datoria externă a ţării noastre se ridica la 92,377 miliarde lei. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 70,202 miliarde euro la 30 aprilie 2017 (74,6 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,8 la sută faţă de 31 decembrie 2016.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la finalul lui aprilie 2017 nivelul de 23,884 miliarde euro (25,4 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,1 la sută faţă de 31 decembrie 2016. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 22,3 la sută în perioada ianuarie – aprilie 2017, comparativ cu 27,4 la sută în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 aprilie 2017 a fost de 6,3 luni, nivel comparabil cu cel de la 31 decembrie 2016.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2017 a fost de 92,6 la sută, comparativ cu 90,1 la sută la 31 decembrie 2016. Din 2010, datoria a crescut puternic până în martie 2013, când s-a înregistrat nivelul maxim istoric al datoriei externe a României, de 101,1 miliarde de euro. Ulterior, datoria externă a României a reintrat pe o pantă descendentă până în vara anului trecut, când a reînceput să crească.

19. Deficitul de cont curent al României s-a adâncit la 1,4 miliarde euro, în primele patru luni, cu 56% mai mare faţă de anul trecut

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1,416 miliarde euro după primele patru luni ale acestui an, ceea ce înseamnă o majorare cu 56% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).

În perioada ianuarie-aprilie 2016, deficitul de cont curent a fost de numai 906 milioane de euro. În structură. balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 488 milioane euro. Balanţa veniturilor secundare şi balanţa serviciilor s-au încheiat cu excedente mai mici cu 428 milioane euro, respectiv cu 38 milioane euro, iar balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 444 milioane euro.

Contul curent al balanţei de plăţi include sumele încasate şi cele plătite de România în relaţiile comerciale cu celelalte state. Principala componentă care contribuie la contul curent al balanţei de plăţi este comerţul exterior, puternic deficitar în cazul României. Statisticile oficiale publicate săptămâna trecută arată că deficitul comercial (FOB/CIF) a fost în primele patru luni de 3,37 miliarde euro, mai mare cu 20,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2016. În 2016, România a înregistrat o creştere de peste două ori (+112%) a deficitului de cont curent faţă de anul precedent, până la 4,1 miliarde euro, în special ca urmare a adâncirii dezechilibrului comercial şi a creşterii puternice a dividendelor repatriate de firmele străine.

Vezi articolul anterior Vezi următorul articol

Articole similare

Urmărește-ne și pe