Stiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM ....................

Adevarul.ro

1. Transportatorii ameninţă cu proteste spontane faţă de scumpirea RCA, Guvernul mai are timp de gândire până la 21 august

Cele cinci asociaţii ale transportatorilor care au participat miercuri la discuţii cu cei doi vicepremieri, Costin Borc şi Vasile Dâncu, pe tema îngheţării tarifelor asigurărilor obligatorii RCA, se declară dezamăgite de rezultatul negocierilor şi ameninţă cu declanşarea unor noi proteste spontane.

Reprezentanţii a cinci asociaţii ale transportatorilor au discutat miercuri, la sediul Guvernului, despre situaţia pieţei RCA şi au cerut din nou îngheţarea preţurilor. Transportatorii sugerează că în perioada următoare vor avea loc proteste spontane.

UNTRR: „Autorităţile spă nu fie surprinse“ „Dacă vor exista proteste spontane, de la blocat de drumuri, frontiere sau la simplul mers cu 30 km/h de către fiecare camion o oră pe zi, generând mari blocaje de trafic, autorităţile să nu fie surprinse“, se arată într-un comunicat al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). În urma întâlnirii, reprezentanţii Guvernului au susţinut că vor face o analiză a datelor furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi de Consiliul Concurenţei. Însă oficialii nu au putut preciza un termen exact când această analiză va fi finalizată şi nici nu au putut spune care vor fi soluţiile pe termen scurt pentru rezolvarea crizei de pe piaţa RCA şi normalizarea tarifelor, potrivit comunicatului. Astfel că, după finalul discuţiilor, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), Vasile Ştefănescu, a declarat pentru News.ro că reprezentanţii Guvernului au cerut timp de gândire până în data de 21 august.

Pregătirile pentru protestul din septembrie continuă

Transportatorii afirmă că planurile privind declanşarea unui protest la nivel naţional merg mai departe, iar cele cinci asociaţii vor organiza o întâlnire pentru a pune la punct detaliile. Liderii şoferilor au ameninţat în mai multe rânduri că vor declanşa un protest la nivel naţional, la care ar putea participa 40.000 de autovehicule comerciale. Protestul ar putea fi declanşat în jurul datei de 15 septembrie, înainte de începerea anului şcolar, pentru a obţine un impact mai puternic. „Am cerut, în baza legii 21/1996, îngheţarea preţurilor, având în vedere existenţa unei discrepanţe între cerere şi ofertă. Cei de la Guvern vor timp de gândire până pe 21 august, când probabil ne vor da un răspuns. Dacă nu se va ajunge la o soluţie, mergem mai departe cu protestul“, a afirmat Vasile Ştefănescu, pentru News.ro. Transportatorii fac referire la o prevedere legislativă care nu a fost aplicată până acum şi care arată că, în cazul unui dezechilibru major între cerere şi ofertă, Guvernul poate lua măsuri temporare pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. Asceste măsuri pot fi adoptate prin hotărâre de guvern pentru o perioadă de şase luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult trei luni.

Unde ar trebui să se oprească tarifele RCA

Patronatele din transporturile rutiere solicită blocarea tarifelor de primă RCA la următoarele valori maximale pe toatã această perioadă, conforme cu datele cuprinse în raportul întocmit anul acesta pentru perioada 2013-2015 de către compania de consultanţã Milliman la cererea ASF: - 1.050 lei/an - turisme persoane juridice - 1.108 lei/an – autoutilitară până la 3.500 kg - 1.633 lei/an – autoutilitară între 3.500 kg şi 7.500 kg - 3.610 lei/an – autoutilitară între 7.500 kg şi 16.000 kg - 4.907 lei/an – autoutilitare peste 16.000 kg - 2.129 lei/an – autobuze transport persoane.

2. Angajări pe bandă rulantă în vestul ţării: companiile caută de la muncitori necalificaţi la IT-işti, plătiţi cu 4.500 de euro

Cu rate ale somajului care se apropie de 0%, in multe judete din vestul tarii sunt disponibile mii de locuri de munca. La mare cautare sunt muncitorii necalificati, pe de-o parte, care se angajeaza cu salarii minime si, pe de alta parte, IT-isti, care ajung la venituri de 20.000 de lei si beneficii pe care oricine si le-ar dori.

"Doar in zona Arad - Timis, in acest moment, exista un deficit de 10.000-15.000 de angajati. In toata zona de vest exista o lipsa de forta de munca disponibila, de aproximativ 20.000-25.000 de persoane", a declarat pentru wall-street.ro Cristian Huzau, director operational national in cadrul companiei de recrutare GiGroup.

Potrivit acestuia, intre cei mai mari angajatori se numara companiile din industria auto, electronice si FMCG.

Pe loc fruntas se afla domeniul IT. In toate orasele mari din zona de vest se cauta IT-isti. Avand in vedere ca industria auto cunoaste o noua crestere de vanzari, evident ca se cauta si operatori productie

Cristian Mara, branch manager pentru compania Lugera in Timisoara si Arad arata cum in zona de vest a Romaniei, zona puternic industrializata si in continua expansiune, accentul se pune in principal pe productie, recrutandu-se profiluri diferite, de la cele de muncitori necalificati pana la ingineri si specialisti.

Vanatoarea de operatori de productie

Cei care nu au experienta in campul muncii, insa vor sa lucreze, trebuie sa stie ca o serie de companii din domeniile auto, componente electronice, FMCG, mase plastice si nu numai ii cauta.

Profilul pentru aceasta pozitie nu este unul complex, candidatii trebuie sa aiba studii medii si capacitate de munca.

Mai mult decat atat, in unele cazuri, angajatorii au renuntat si la cerinta legata de studii.

"In prezent, 80% dintre clientii nostri angajeaza oameni fara sa le ceara diploma de Bacalaureat. Multi dintre ei angajeaza in zone cu somaj foarte scazut si, pentru ca nu gaseau oameni, au scazut cerintele, astfel ca daca inainte solicitau diploma de absolvire, acum angajeaza si oameni cu 8-10 clase", declara anterior pentru wall-street.ro Felix Toma, country manager Gi Group Romania.

Operatorii de productie castiga lunar intre 1.300 lei si 1.900 de lei brut, insa primesc si alte beneficii, intre care se numara tichetele de masa, prime pentru productie, prime de sarbatori, prime de prezenta, al 13-lea salariu, asigurare medicala si tichete cadou, arata datele Lugera.

"In zona de Productie, cresterea salariului minim pe economie a influentat implicit cresterea veniturilor, mai mult cu cat aici se fac multe ore suplimentare, se lucreaza cu spor de noapte, de weekend etc. Pentru a se mentine competitive si atractive pentru angajati, companiile au inclus in oferta si o serie de bonusuri: bonus de productivitate, bonus lunar de prezenta. Dezvoltarea zonei de industrie si a nevoii de munca necalificata a dus implicit la disputarea in piata a potentialului de munca necalificata de catre marile companii", a precizat Catalina Bogdan, branch manager Lugera in Cluj.

"IT-istii primesc 3 propuneri de munca pe saptamana"

Campionii la oferte de angajare raman IT-istii, tentati cu salarii mari si beneficii care nu se mai intalnesc in alte domenii.

Astfel, in IT, in functie de experienta, limbajele de programare cunoscute si functia ocupata, reprezentantul Lugera arata ca salariile pot incepe de la 3.000 lei pentru un rol de junior si pot ajunge pana la 20.000 lei (4.500 euro) pentru un senior cu functie de management.

Pe langa aceste sume, angajatorii se intrec in beneficii, care pot sa varieze de la tichete de masa, prime si masini de serviciu, la vouchere pentru produse electronice, pentru articole sportive, scutirea de impozit sau vochere de vacanta.

In Cluj un specialist IT cu experienta primeste in medie cam trei propuneri de job pe saptamana

In acest context, cu un numar mare de locuri de munca disponibile, candidati putini si fluctuatie mare a personalului, este o provocare pentru companiile angajatoare si pentru agentii de recutare sa gasesca oamenii potriviti, care sa isi onoreze contractele de munca. Insa, pe de alta parte, este o oportunitate pentru romanii care isi doresc sa munceasca si sunt dispusi sa se relocheze in alte judete din tara.

3. Guvernul lansează programul GovITHub, pentru transformarea serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei

Guvernul a lansat joi GovITHub, program ce îşi propune să transforme serviciile publice cu ajutorul tehnologiei, în vederea îmbunătăţirii modului în care statil interacţionează cu cetăţenii şi cu mediul antreprenorial.

„Astăzi se îndeplineşte un vis pe care l-am avut de când am venit în funcţie. M-am cam lovit cu capul de pragul de sus când am văzut cum stau lucrurile aici, în administraţie. Am încercat cu resursele pe care le aveam la dispoziţie să vedem ce putem pune la punct, o platformă de comunicare. Şi am văzut că lucruri aparent simple nu se pot face decât în mod complicat la noi în administraţie. Am vrut să vedem cum putem arde câteva etape, fără să afectăm calitatea serviciilor ce urmează să fie implementate. Lansăm astăzi platforma GovITHub, care se doreşte a fi o platformă care să reunească oameni care au curajul de a face o pauză în activitatea lor profesională şi să vină să dea o mână de ajutor pentru transformarea serviciilor publice“, a declarat premierul Dacian Cioloş.    La programul GovITHub vor participa tineri specialişti în domeniul IT, antreprenori, manageri de proiecte din companiile IT, membri ai administraţiei publice centrale şi membri ai asociaţiilor de profil IT din zona non-guvernamentală, clustere şi non-profit. Programul GovITHub ar urma să devină operaţional la 1 septembrie 2016.

De asemenea, premierul a precizat că sectorul IT a ajuns să aibă o contribuţie mai mare la formarea Produsului Intern Brut (PIB) decât agricultura, ramură despre al cărei potenţial se discută de ani de zile. „Vorbim de atâta vreme de potenţialul agriculturii româneşti, însă am avut surpriza placută să vedem că sectorul IT nu numai că a egalat contribuţia agriculturii la formarea PIB, dar chiar a depăşit-o“, a spus Cioloş.

4. Consumul populaţiei a propulsat România pe primul loc în topul european al creşterilor la afacerile din comerţul cu amănuntul – INFOGRAFIE

România este pentru a şasea lună consecutiv campioana Uniunii Europene la creşterea cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul, după ce vânzările din retail - cel mai important indicator care arată consumul populaţiei - au avansat în medie cu peste 16%.

Vânzările au fost susţinute, în premieră pentru ultimele luni, mai ales de carburanţi şi de bunuri nealimentare, în timp ce vânzările de alimente au încetinit sensibil după eliminarea efectului scăderii TVA, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cumulat pe primul semestru, afacerile din comerţul cu amănuntul au crescut cu 18% faţă de aceeaşi perioadă din 2015.

Carburanţii, plus de peste 18%

„Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iunie 2016, comparativ cu luna iunie 2015 a înregistrat o creştere cu 16,1% ca urmare a creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine  specializate (+18,1%), vânzările de produse nealimentare  (+16,9%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+14%)“, se arată într-un în comunicat al INS. În lunile precedente, afacerile de retail fuseseră susţinute mai ales de creşterile înregistrate de vânzările de alimente, stimulate de scăderea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 24% la 9%, de la 1 iunie 2015. Comparativ cu luna mai, afacerile din comerţul cu amănuntul au crescut în iunie cu 4,8% pe serie brută şi cu 2% în cifre ajustate la influenţele sezoniere ş în funcţie de numărul de zile lucrătoare. Reamintim că vânzările din sectorul de retail au fost stimulate de măsurile fiscale ale Guvernului. Astfel, de la 1 ianuarie 2016 au intrat în vigoare mai multe reduceri de taxe şi impozite. Cota generală de TVA a scăzut de la 24% până la 20%, iar cota TVA pentru apa potabilă şi pentru cea folosită în irigaţii a scăzut de la 24% până la 9%. De asemenea, impozitul pe dividende a scăzut de la 16% până la 5%, aplicându-se şi pentru profitul aferent anului trecut, iar unele accize, mai ales la alcool, au fost diminuate faţă de nivelul din 2015.

A şasea lună în topul UE

România a înregistrat în iunie cea mai mare creştere a afacerilor în comerţul cu amănuntul din Uniunea Europeană, pentru a şasea lună consecutiv, potrivit datelor publicate miercuri de biroul european de statistică Eurostat. Avansul ajustat la numărul de zile lucrătoare - indicatorul monitorizat de Eurostat - a fost de de 16,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care creşterea medie la nivelul UE a fost de numai 2,4%. În luna iunie, creşteri importante ale afacerilor din sectorul de retail au mai avut loc în Lituania (6,2%) şi Spania (5,8%). În schimb, vânzările de retail din Belgia au scăzut cu 2,4%, în Malta, cu 0,6% şi în Austria, cu 0,1%. În zona euro, afacerile cu amănuntul au avansat în iunie cu 1,6%. Comparativ cu luna mai, afacerile de retail din România au consemnat în iunie a doua mare creştere din UE, de 2%, pe primul loc fiind Portugalia, cu 2,1%. Pe poziţia a treia se situează Spania, cu un  avans de 1%. Irlanda a înregistrat în iunie o scădere de 1,5% a afacerilor cu amănuntul comparativ cu luna precedentă, Estonia de 1,5%, iar Polonia de 1%. La nivelul UE, afacerile de retail au scăzut în iunie cu 0,2% faţă de luna mai, iar cele din zona euro au stagnat.

Mediafax.ro

5. FOCUS Criză de specialişti în fonduri europene: comunităţile mici, incapabile să ia bani UE

Majoritatea unităţilor administrativ teritoriale mici din ţară nu au strategii care să pregătească proiecte cu care să fie accesaţi banii comunitari ce sunt alocaţi în exerciţiul de finanţare 2014 - 2020, respectiv 33 de miliarde de euro la nivel naţional.

O analiză realizată de MEDIAFAX reflectă faptul că între Centru şi provincie există o distanţă ca de la cer la pământ în materie de personal profesionalizat pentru accesarea banilor europeni pe care România îi are alocaţi în perioada următoare pentru proiecte din fonduri structurale şi nu numai.

Dacă la nivelul ministerelor şi al celorlalte structuri centrale s-au pregătit deja planurile strategice pentru stabilirea direcţiilor de finanţare, ba chiar s-au deschis, în unele ministere, cum ar fi acela al Agriculturii, programe punctuale de finanţare, nu acelaşi lucru se întâmplă în localităţile mici, sărace, unde se simte acut lipsa investiţiilor în infrastructură. Vorbim aici despre cele 80% din comunele României, în care drumurile sunt presărate cu gropi sau n-au cunoscut niciodată asfaltul, şcolile şi grădiniţele, spitalele şi dispensarele au toaleta în fundul curţii, iar locurile de muncă lipsesc cu desăvârşire.

Mai grav, în localităţile în care aleşii locali n-au cunoştinţe în administraţie publică, primăriile însăşi fiind declarate în faliment, comunităţile fiind alcătuite în majoritate din persoane cu posibilităţi reduse de trai, instituţia locală abia dacă numără zece angajaţi, din care nici jumătate n-au studii superioare, darămite şi cursuri de expert în achiziţii publice, fonduri europene ori management de proiect. Sub protecţia anonimatului, mulţi sunt funcţionarii publici de execuţie din teritoriu care susţin că ar pleca şi mâine din administraţia publică fiindcă aici salariile sunt nemotivante, în schimb răspunderea şi cererea de muncă sunt peste nivelul de pregătire.

Stadiul absorbţiei fondurilor europene în exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, pe fonduri structurale, se prezintă în felul următor: alocarea totală s-a ridicat la 19.057.658.140 euro, din care avansul încasat de la Comisia Europeană a fost de 2.105.874.015 euro, fiind transmise către CE cheltuieli de 14.614.605.868 euro, ceea ce a dus la rambursări de la Comisie de 13.049.712.895 euro, cu o rată a încasărilor în avans de la CE de 79,52, ceea ce a dus, în fapt, la o rată efectivă de absorbţie de 68,47%, spune Ioana Pâslaru, expert în comunicare în cadrul Unităţii de Comunicare Publică şi Informare privind Instrumentele Structurale din Ministerul Fondurilor Europene.

Harta fondurilor europene din exerciţiul de finanţare încheiat, 2007 – 2013, închis efectiv la finele lunii iunie 2016, demonstrează că au reuşit să acceseze banii europeni acele primării şi consilii judeţene care au apelat la firme specializate pentru a-şi întocmi strategiile de dezvoltare sau care au angajat strategi pe care i-au plătit ca la carte. De exemplu, Cluj are o Direcţie de Dezvoltare Locală cu10 angajaţi, cu atribuţii în întocmirea strategiilor şi a planurilor de dezvoltare, identificare liniilor de finanţare, scrierea proiectelor şi implementarea acestora.

”În cadrul acestui serviciu îşi desfăşoară activitatea 10 persoane (funcţionari publici şi personal contractual), certificate în domeniile management de proiect, scriere propuneri de finanţare pentru accesarea fondurilor nerambursabile, elaborarea strategiilor şi a planurilor de dezvoltare, fie urmare a cursurilor universitare, post-universitare şi a cursurilor de specializare/ perfecţionare absolvite. (...) În cadrul Serviciului de Achiziţii Publice lucrează 12 persoane, care beneficiază de majorări salariale conform art. 34 din Legea cadru 284/ 2010”, a transmis conducerea Consiliului Judeţean Cluj, printr-o adresă semnată de preşedintele instituţiei, Alin Tişe, la solicitarea MEDIAFAX.

Din aceeaşi sursă am mai aflat că salariile strategilor de la Cluj sunt motivante: ”Personalul din autorităţile administraţiei publice centrale, din structurile din subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale şi din instituţiile publice locale, nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu până la 75 %, iar începând cu 1 ianuarie 2011, în locul majorării de până la 75 %, de o majorare de până la 25 de clase de salarizare suplimentare aplicată la salariul de bază lunar, proporţional cu timpul efectiv alocat realizării activităţilor pentru fiecare proiect, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat, fără a depăşi durata maximă a timpului de lucru prevăzută de normele legale în vigoare şi fără a depăşi în total numărul maxim de clase de salarizare”.

O radiografie a nivelului de profesionalizare a administraţiei în materie de acces fonduri comunitare arată însă că puţine sunt instituţiile publice în care se poate vorbi despre echipe sudate de specialişti care să scrie, implementeze şi să monitorizeze la nivel local, în cadrul unor autorităţi contractante, proiecte de anvergură, strategice, care să nu sufere corecţii şi să reprezinte adevărate exemple de bune practici. Şi la Cluj, din proiectele implementate în exerciţiul financiar trecut, au fost cazuri în care s-a impus corecţia bugetară, iar unele proiecte încă sunt în litigiu.

Iată ce se întâmplă, de exemplu, în municipiul Rădăuţi, în inima Bucovinei, într-o localitate cu potenţial economic redus, mult mai mică, unde strategia pentru următorul exerciţiu financiar nu este nici măcar în dezbatere, deşi se lucrează la aceasta, însă cu specialişti din afara instituţiei, în cadrul unităţii administrativ- teritoriale neexistând specialişti care să poată formula un asemenea document.

”În exerciţiul 2007 – 2013, UAT Rădăuţi a implementat două proiecte cu finanţare din fonduri structurale, iar într-unul a existat o corecţie financiară care ulterior a fost stinsă. (...) ”În cadrul instituţiei există un număr de patru persoane, specialişti în scrierea de proiecte şi implementare a acestora, din care trei au cunoştinţe atestate în domeniul accesării fondurilor nerambursdabile şi al managementului de proiect. Nu există strategi sau specialişti în scrierea de strategii. La realizarea Strategiei de dezvoltare a municipiului Rădăuţi, în orizontul 2007 – 2013 am colaborat cu SC European Project Consulting SRL Bucureşti. Strategia de dezvoltare – orizontul 2014-2020 este încă în curs de realizare, în acest sens colaborând cu SC Addvances Strategic Solutions SRL Iaşi. La achiziţiile publice există, în acest moment doar o persoană angajată. Pentru accesarea de fonduri, persoanele nu sunt motivate financiar suplimentar”, a comunicat pentru MEDIAFAX Primăria municipiului Rădăuţi.

Strategiile de dezvoltare sunt cu atât mai importante cu cât timpul până la deschiderea tuturor liniilor noi de finanţare s-a redus semnificativ, iar noile proiecte mari, de infrastructură, nu pot fi depuse dacă n-au fost deja incluse în planul de investiţii al localităţii pentru anul în curs, respectiv în strategia de dezvoltare locală, strategie care ar trebui să conţină o viziune de ansamblu asupra modului în care se va dezvolta localitatea, iar această strategie trebuie, la rându-i, inclusă în aceea judeţeană, naţională, europeană... Pe scurt: cine n-are strategia ”la cheie”, riscă să rămână înafara finanţării din exerciţiul 2014 – 2016, în cadrul căruia România va primi aproximativ 33 miliarde euro. Cât despre pregătirea unor drafturi de proiect pentru atacarea noilor programe financiare, tot despre strategie este vorba.

”Deoarece strategia pentru 2014 – 2020 nu este încă finalizată, nu putem da încă un răspuns. Totuşi, suntem interesaţi de accesarea de fonduri în domeniul educaţiei, infrastructurii rutiere, sanitare şi sociale, eficienţei energetice şi conservării patrimoniului. Nu sunt încă în lucru drafturi de proiecte”, a mai transmis Primăria Rădăuţi.

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, pentru cadrul financiar 2014 – 2020, România are alocate circa 33 miliarde de euro pe programe operaţionale după cum urmează: FEDR- 11,2 mld. euro, FC- 8,1 mld. euro, FSE- 4,7 mld. euro, Politică Agricolă Comună- 8,127 mld. euro, pilonul al II-lea, la care se adaugă 12,529 mld. euro aferente plăţilor directe din pilonul I, Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime- 0.17 mld. euro şi Fondul European pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate- 0,41 mld. euro.

Sunt şi cazuri în care primării mai mici, dar mai apropiate de centru, au făcut tot posibilul pentru a rămâne conectate la fondurile comunitare şi pe lângă strategii proprii au apelat şi la firme de consultanţă, e drept, utilizând bani publici.

”Primăria municipiului Roman (judeţul Neamţ) are 12 angajaţi atestaţi în Managementul Proiectelor, în Serviciul Managementul Proiectelor sunt şase angajaţi, iar la Serviciul Achiziţii Publice sunt cinci angajaţi. Serviciul Managementul proiectelor are două compartimente: Implementarea proiectelor şi Proiecte, programe, în cadrul cărora lucrează şase persoane, pentru accesare de fonduri nerambursabile şi pentru implementarea proiectelor aprobate, toate având cunoştinţe de specialitate în domeniul managementului de proiecte. Pe perioada implementării proiectelor aprobate, echipele de proiect sunt formate din cei şase specialişti ai Serviciului Managementul proiectelor, patru persoane de la Achiziţii publice şi Direcţia tehnică şi o persoană de la Direcţia Economică (Buget - contabilitate) - responsabil financiar. Aceste persoane, care lucrează în domeniul proiectelor cu finanţare, nu sunt motivate financiar suplimentar pentru accesare de fonduri, ci numai pentru implementarea proiectelor aprobate, conform legii, cu un număr de clase suplimentare minime”, a transmis printr-o adresă pentru MEDIAFAX primarul Laurenţiu Dan Leoreanu.

Astfel, oraşul Roman a pregătit două planuri de dezvoltare şi şapte direcţii strategice, în care lucrează atât cu firme ce au câştigat procedurile de achiziţie publică din acest domeniu, cât şi cu strategii proprii. E de aşteptat, în aceste condiţii, ca multe din drafturile pregătite şi incluse în strategii să prindă şi finanţare din fonduri nerambursabile.

O situaţie similară are şi Primăria Municipiului Feteşti, din judeţul Ialomiţa, care a comunicat că are patru personae care lucrează la implementarea proiectelor cu fonduri nerambursabile: ”Dar strategia se realizează de aceştia în colaborare cu o firmă şi, potrivit noii strategii, suntem eligibili pe mai multe programe operaţionale”, se arată într-o adresă trimisă pe adresa redacţiei de către Primăria Feteşti şi semnată de primarul localităţii, Sorin Gafiţoi.

Cert este că niciuna din strategiile elaborate de localităţile mici nu este produsul efectiv al autorităţii, şi asta fiindcă instituţiile respective n-au capacitatea de a acoperi toate programele operaţionale în care ar fi eligibile: ori sunt puţini strategi, ori sunt puţini experţi în achiziţii publice, astfel încât se impune deseori ca unitatea administrativ-teritorială să apeleze la specialişti externi, ceea ce presupune o nouă încărcătură bugetară. Încărcătură pe care nu şi-o permite orice autoritate publică locală.

Aşa se face că în anumite zone, cum ar fi în Sud Est, localităţile mici au apelat la ONG-uri, aşa numitele Grupuri de Acţiune Locală, care să le compună strategii şi să le găsească linii de finanţare, plătind doar cotă parte din propiectele câştigate. Aici, dezavantajul este că strategia localităţii nu este singulară şi există riscul ca anumite comunităţi - care sunt eligibile pe o serie de linii - să nu poată câştiga finanţări fiindcă n-au viziune specifică prinsă în strategie.

Cert este că încă mai sunt multe comunităţi locale care abia bâjbâie în materie de accesare fonduri nerambursabile, ori Comisia Europeană a scos parte din programe la liberul acces al autorităţilor contractante, ba chiar, unele ministere, cum ar fi acela al Agriculturii, au şi închis unele programe şi au intrat în etapa de evaluare a proiectelor, fiindcă şi-aşa exerciţiul financiar 2014 – 2020 s-a deschis târziu, preconizându-se un nivel maxim de implementare până în 2022.

6. Constanţa Mihăescu, Facultatea de Cibernetică din cadrul ASE: Ca să crească numărul de IT-işti trebuie ca angajatorii să meargă în licee să-i atragă pe copii către facultăţile de profil

Deficitul de forţă de muncă din sectorul IT s-ar putea reduce dacă angajatorii s-ar implica mai mult în atragerea forţei de muncă viitoare încă de pe băncile liceelor, iar astfel ar putea fi stimulată şi creşterea cifrelor de şcolarizare în cadrul facultăţilor cu profil IT, este de părere Constanţa Mihăescu, profesor şi purtător de cuvânt al Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE Bucureşti.

 „Pentru a ne putea dubla numărul de absolvenţi de IT, dar şi pentru a creşte cifrele de şcolarizare, ar trebui să se lucreze de la bază, în sensul în care companiile care au nevoie de forţă de muncă să meargă în licee şi, prin mijloacele potrivite, să-i facă pe copii să se orienteze spre facultatea de profil“, a spus Constanţa Mihăescu, prezentă la emisiunea online de business ZF Live.

Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, care are trei specializări (Informatică Economică - disponibilă şi în limba engleză, Cibernetică Economică şi Statistică şi Statistică şi Previziune Economică), este de câţiva ani în topul preferinţelor absolvenţilor de bacalaureat care vin să studieze la ASE. Astfel, în actualul an şcolar, concurenţa a fost de 3,6 candidaţi pe loc la specializarea Cibernetică (pe locurile de la buget Ă locurile de la taxă) şi de 3,3 candidaţi pe loc la cea de Infor­matică Economică, faţă de con­curenţa medie în cadrul tutu­ror celor 11 facultăţi din cadrul ASE, de circa 1,5 can­didaţi pe loc. Raportat însă la concurenţa doar pe locurile de la buget, anul acesta cea mai căutată specializare din cadrul ASE a fost Ciber­netica Economică, unde com­petiţia a fost de 8,4 candidaţi pentru unul dintre cele 97 de locuri finanţate de la buget.

În total, această facultate a scos la concurs circa 660 de locuri la licenţă, la buget şi la taxă, iar numărul total de studenţi ai facultăţii este de peste 2.900 de persoane (licenţă, masterat şi doctorat), adică 14% din totalul studenţilor de la ASE.

Potrivit Constanţei Mihăescu, numărul viitorilor studenţi este în scădere şi din cauza faptului că bazinul demografic este în scădere. Natalitatea se află pe un trend puternic descendent, chiar dacă în ultima perioadă se remarcă o uşoară îmbunătăţire pe seg­mentul locuitorilor cu studii su­perioare, unde tot mai frecvent familiile preferă să aibă şi al doilea sau chiar al treilea copil, o tendinţă demografică pozitivă.

„În momentul de faţă încă mai există o fereastră de oportunitate pentru facultăţi, dacă ne referim la generaţiile născute în 1996 - 1997, când natalitatea s-a situat la peste 220.000 de născuţi vii, comparativ cu 2014, când am căzut sub pragul de 190.000 de născuţi vii“.

Purtătorul de cuvânt al Fa­cul­tăţii de Ciber­netică a mai spus că această facul­tate era foarte solicitată încă din anii ‘80, iar brandul instituţiei s-a construit în timp cu ajutorul absolven­ţilor, dar şi al oportuni­tăţilor pe piaţa muncii.

„Majoritatea absol­venţilor noştri se angajează în domenii de vârf. Dacă cei de la informatică economică merg mai mult spre domeniile în care se programează sau în firmele de dezvoltare de software, consultanţi IT, audit IT, în departamentele IT din bănci sau din multinaţionale, cei de la cibernetică merg cu predilecţie spre firmele în care se oferă consultanţă pentru optimizări procese, pentru analize de risc, în asigurări, iar în cazul celor de la statistică foarte căutate sunt segmentele  data scientist, big data, analiză de afaceri.“

Există şi absolvenţi care ajung să lucreze în afara ţării, în general pentru un pachet salarial foarte motivant.

Salariul din ţară al unui proaspăt absolvent de Cibernetică începe de la 2.000 de euro pe lună, pe zona de IT, a mai spus Constanţa Mihăescu.

Ea a mai menţionat că mulţi dintre studenţi se angajează începând cu ultimul an de facultate sau în perioada studiilor de master.

„Ne bucurăm dacă ei lucrează, dar i-aş sfătui să nu lucreze chiar din primul an, ci din anii terminali când deja s-au obişnuit cu rigorile profesorilor. Faptul că merg în viaţa reală îi conectează altfel, inclusiv în relaţia cu noi.“

Facultatea de Cibernetică are parteneriate cu marile firme din zona IT - Oracle, TotalSoft, Siveco, HP, Microsoft, IBM - unde studenţii îşi desfăşoară practica pe parcursul studiilor. „O parte dintre studenţi preferă totuşi să facă practică în companii de consultanţă mai mici pentru că, de cele mai multe ori, aici intră în contact cu mai multe departamente din activitatea lor.“

Constanţa Mihăescu apreciază că în ultimii şase ani, în preferinţele candidaţilor la angajare pe primul loc nu se mai găseşte pachetul salarial.

„Cel mai mult contează să facă ceva care să le facă plăcere. Mediul este foarte important, dinamica activităţii. Mulţi aleg firmele care îi provoacă.“

Peste 8.500 de absolvenţi de bacalaureat s-au înscris anul acesta la examenul de admitere din cadrul ASE  pentru a obţine unul dintre cele peste 5.800 de locuri scoase la concurs de către instituţie.

Avocatnet.ro

7. Fiscul poate înregistra din oficiu în scopuri de TVA firmele cu o anumită cifră de afaceri

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are dreptul, potrivit legislației în vigoare, să înregistreze din oficiu în scopuri de TVA persoanele impozabile a căror cifră de afaceri a depășit 220.000 de lei și care nu au solicitat înregistrarea, potrivit unui act normativ publicat miercuri în Monitorul Oficial.

În prezent, Codul fiscal stabilește că, în cazul în care o persoană are obligația să se înregistreze în scopuri de TVA și, în schimb, aceasta nu solicită înregistrarea, organele fiscale competente au obligația să o înregistreze din oficiu.

În ceea ce privește selectarea contribuabililor care se află în această situație, aceasta se face pe baza informațiilor pe care aceștia le declară în situațiile financiare anuale sau semestriale, precum și în alte declarații fiscale sau pe baza constatărilor făcute de organele de inspecție fiscală.

Recent, Fiscul a adoptat un act normativ care stabilește procedura de înregistrare din oficiu în scopuri de TVA. Astfel, potrivit Ordinului ANAF nr. 2012/2016 pentru aprobarea Procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA, precum și a modelului și conținutului unor formulare, care a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 592 din 3 august 2016 și care a intrat în vigoare la momentul publicării, atunci când constată că o persoană impozabilă îndeplinește condițiile pentru înregistrarea în scopuri de TVA și nu a cerut înregistrarea, organul fiscal notifică, înainte de toate, respectiva persoană.

Acesta este primul pas menționat în procedura amintită, care se regăsea și până acum în legislație, fiind inclusă în Ordinul ANAF nr. 3331/2013 (act normativ abrogat între timp).

Astfel, Fiscul notifică în vederea îndeplinirii obligației de înregistrare în scopuri de TVA, respectiv depunerii de acte din care să rezultate că nu au această obligație, acei contribuabili care au depășit în cursul unui an cifra de afaceri de 220.000 de lei, fără a solicita înregistrarea în scopuri de TVA.

Contribuabilii au 15 zile la dispoziție să se prezinte la ANAF

După primirea notificării, contribuabilul are la dispoziție 15 zile pentru a se prezenta la Fisc și pentru a stabili starea de fapt fiscală. Dacă nu se prezintă la organul fiscal în perioada de timp amintită, atunci are loc emiterea și comunicarea unei decizii privind înregistrarea, din oficiu, în scopuri de TVA, urmând ca după comunicarea acesteia, să fie emis și un certificat de înregistrare în scopuri de TVA.

Important! Împotriva deciziei privind înregistrarea, din oficiu, în scopuri de TVA se poate formula contestație la organul fiscal emitent, în termen de 45 de zile de la data comunicării.

Dacă, în schimb, contribuabilul se prezintă la Fisc și depune declarația de mențiuni în vederea înregistrării în scopuri de TVA sau declarația de înregistrare, Fiscul prelucrează declarația și face pașii necesari pentru înregistrarea în scopuri de TVA. Concret, în acest moment se emite certificatul de înregistrare în scopuri de TVA.

„Dacă declarația de mențiuni sau declarația de înregistrare potrivit art. 317 din Codul fiscal, după caz, se depune după începerea procedurii de înregistrare din oficiu, procedura se sistează prin referat motivat, înregistrarea în scopuri de TVA efectuându-se în baza declarației de mențiuni a contribuabilului”, se arată în actul normativ citat.

Notă: După înregistrarea din oficiu în scopuri de TVA se aplică și sancțiunile pentru nedepunerea la termen a declarațiilor de înregistrare fiscală sau de mențiuni.

În 10 zile de la depășirea plafonului, se depune formularul 010

La fel ca până acum, și în 2016, persoana impozabilă care are sediul activității economice în România și realizează o activitate economică ce implică operațiuni taxabile sau scutite de TVA cu drept de deducere trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, dacă în cursul unui an calendaristic cifra de afaceri atinge sau depășește plafonul de scutire (65.000 de euro, respectiv 220.000 de lei), în termen de zece zile de la sfârșitul lunii în care a atins sau a depășit acest plafon.

Cu alte cuvinte, persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire și a cărei cifră de afaceri este mai mare sau egală cu plafonul de scutire în valoare de 65.000 de euro sau 220.000 de lei are obligația să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, prin formularul 010, în termen de 10 zile de la data atingerii sau depășirii plafonului.

Nedepunerea la timp a formularului 010 - Declaraţie de înregistrare fiscală/declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică se sancționează, potrivit Codului de procedură fiscală, cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii şi mari şi cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

Cifra de afaceri menționată anterior este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfășurate de o mică întreprindere, operațiunile rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România, operațiunile scutite cu drept de deducere și cele scutite fără drept de deducere, dacă acestea nu sunt accesorii activității principale.

Prin excepție, nu se cuprind în cifra de afaceri, dacă sunt accesorii activității principale, livrările de active fixe corporale și livrările de active necorporale, efectuate de persoana impozabilă.

8. SRL-D: Cum se pot obține cei 10.000 de euro nerambursabili pentru întreprinzătorii debutanți

Guvernul României, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA), desfășoară programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri. Prin program se acordă facilităţi pentru microîntreprinderile nou-înfiinţate, conduse de întreprinzătorii debutanţi în afaceri, care desfăşoară pentru prima dată activitate economică, prin intermediul unei societăţi cu răspundere limitată debutantă (SRL-D). Facilitatea de care pot beneficia întreprinzătorii este o alocație financiară nerambursabilă în procent de maximum 50% din valorea eligibilă a proiectului, dar nu mai mult de 10.000 de euro.

Programul pentru SRL-D este unul lansat în anul 2011, iar în anul 2014 Guvernul a introdus în el o modificare majoră, și anume a eliminat condiția de vârstă pentru eligibilitatea întreprinzătorilor debutanți. Astfel, începând cu 2014, orice întreprinzător începător (debutant) este, teoretic, eligibil pentru solicitarea finanțării nerambursabile de 10.000 de euro. La momentul actual, există propunerea de proiect aferentă anului 2016, aflată în discuție la Ministerul Economiei, însă aceasta n-a fost aprobată și publicată încă în Monitorul Oficial.

Cine poate beneficia de finanțare?

Iată care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un întreprinzător pentru a fi considerat debutant:

1. a) are capacitate juridică deplină de exerciţiu;
2. b) anterior datei înmatriculării societăţii în registrul comerţului nu a mai deţinut şi nu deţine calitatea de acţionar sau asociat al unei întreprinderi constituite în Spaţiul Economic European;
3. c) înfiinţează pentru prima dată o societate cu răspundere limitată în condiţiile Legii nr.31/1990 privind societăţile, şi ale ordonanţei de urgenţă;
4. d) completează o declaraţie pe propria răspundere, sub sancţiunea legii penale, că îndeplineşte condiţiile prevăzute la lit. b), pe care o depune la registrul comerţului odată cu cererea de înmatriculare a societăţii.

Ce este SRL-D?

Pentru a se încadra în program și a fi considerată SRL-D, societatea comercială înființată de către întreprinzătorul debutant trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

1. a) este societate comercială cu răspundere limitată-debutantă, care funcţionează pe durată nedeterminată, în condiţiile Legii nr. 31/1990 privind societăţile şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011;
2. b) se încadrează în categoria microîntreprinderilor în condiţiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011;
3. c) este înfiinţată de un întreprinzător debutant, ca asociat unic, sau de cel mult cinci întreprinzători debutanţi asociaţi;
4. d) este administrată de asociatul unic sau de unul sau mai mulţi administratori dintre asociaţi;
5. e) are în obiectul de activitate cel mult cinci grupe de activitate prevăzute de clasificarea activităţilor din economia naţionala în vigoare (CAEN);
6. f) nu a beneficiat de alocaţie financiară nerambursabilă în cadrul programului în anii anteriori;
7. g) nu a depăşit plafonul de minimis de 200.000 de euro pe durata a trei exerciţii financiare pentru o întreprindere unică;
8. h) nu are datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru. Solicitanţii care au datorii eşalonate nu sunt eligibili pentru a accesa programul;
9. i) nu se află în stare de dizolvare, reorganizare judiciară, lichidare, executare silită, închidere operaţională, insolvenţă, faliment sau suspendare temporară a activităţii;
10. j) nu a fost subiectul unei decizii a Comisiei Europene / OTIMMC de recuperare a unui ajutor de stat/ajutor de minimis sau, în cazul în care a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa integral recuperată;
11. k) a transmis formularul de raportare tehnică în termenul prevăzut de procedurile de implementare a programelor naţionale de care au beneficiat în ultimii trei ani (doar pentru aplicanţii care au beneficiat de finanţare în cadrul programelor naţionale în ultimii trei ani);
12. l) a transmis cerere de renunţare parţială/totală la finanţare în termenul prevăzut de procedurile de implementare a programelor naţionale în cadrul cărora au semnat contract de finanţare în ultimii trei ani (doar pentru aplicanţii care au semnat contract de finanţare în cadrul programelor naţionale în ultimii trei ani şi au renunţat parţial sau total la finanţare).

Ce tipuri de activități NU pot beneficia de facilitățile programului?

Există câteva categorii de activități care nu sunt finanțate prin acest program. Iată, pe scurt, care sunt activitățile care nu pot fi incluse în cele cinci grupe de activitate:

1. intermedieri financiare şi asigurări;
2. tranzacţii imobiliare:
3. activități de jocuri de noroc și pariuri;
4. producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool, substanţe aflate sub control naţional, plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope;
5. activităţile excluse de normele europene pentru care nu se poate acorda ajutor de stat, respectiv:

activităţi de pescuit şi acvacultură, acoperite de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/2000;

activităţi legate de producţia primară a produselor agricole, aşa cum sunt enumerate în anexa 1 la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, cu excepţia produselor obţinute din pescuit şi acvacultură prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 104/2000;

activităţi de prelucrare şi comercializare a produselor agricole listate în anexa 1 la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene;

activităţi legate de export către state terţe sau state membre, şi anume, ajutoarele legate direct de cantităţile exportate, de înfiinţarea şi funcţionarea unei reţele de distribuţie sau pentru alte cheltuieli curente legate de activitatea de export;

ajutoarele condiţionate de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de produsele importate;

ajutoarele destinate agenţilor economici care activează în sectorul carbonifer, aşa cum este definit în Regulamentul CE nr. 1.407/2002 privind ajutorul de stat pentru industria cărbunelui (CAEN);

ajutoarele pentru achiziţionarea vehiculelor de transport rutier de marfă acordate agenţilor economici care au ca obiect de activitate prestarea de servicii de transport rutier de marfă în contul terţilor sau contra-cost.

Pentru lista completă a activităților care NU pot beneficia de facilitățile programului puteți consulta propunerea de proiect.

Ce obligații specifice programului revin unei SRL-D?

Pe lângă obligativitatea de a suporta 50% din valorea eligibilă a proiectului, SRL-D trebuie să respecte și obligațiile specifice de mai jos. Recomandăm studierea cu atenție a acestora, deoarece două dintre ele influențează semnificativ situația financiară a societății. Iată care sunt obligațiile specifice SRL-D, pe lângă obligațiile aplicabile oricărui operator economic:

1. a) să notifice în scris cu privire la înfiinţarea firmei Oficiul Teritorial pentru I.M.M. şi Cooperaţie (OTIMMCC) în a cărui rază de competenţă îşi are sediul, în termen de cel mult 30 zile lucrătoare de la înregistrare, în vederea luării în evidenţă;
2. b) să angajeze cu contract de muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, şi să menţină în activitate cel puţin doi salariaţi de la momentul obţinerii facilităţilor până la pierderea calităţii de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant în afaceri;
3. c) să reinvestească anual cel puţin 50% din profitul realizat în anul fiscal precedent;
4. d) să depună la OTIMMC în a cărui rază de competenţă îşi are sediul situaţiile financiare semestriale şi anuale, cu dovada înregistrării acestora la autorităţile competente, precum şi un raport semestrial de progres, pe o perioadă de trei ani, începând cu anul în care s-a obţinut ajutorul nerambursabil.

Important: Doi salariați cu normă întreagă ținuți în activitate timp de doi ani de zile, cu salariul minim brut pe economie, vor genera costuri totale de 64.176 lei, din care 44.400 lei salarii nete și 19.776 lei contribuții ale salariatului și angajatorului. Acest calcul ia în considerare funcția de bază la SRL-D și scutirea angajatorului de la plata contribuției la pensie. După cum se poate vedea, suma de 64.176 lei este mai mare decât finanțarea nerambursabilă maximă care se poate primi prin program.

Ce poate face întreprinzătorul debutant cu banii primiți?

Prin program se finanţează implementarea planurilor de afaceri, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute, în următoarele condiţii:

alocaţie financiară nerambursabilă - maximum 50% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 45.245 de lei/beneficiar;

contribuţie proprie sau credit bancar - minimum 50% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului.

Obiectul finanţării trebuie să se încadreze în una sau mai multe dintre următoarele categorii eligibile:

INVESTIŢIILE ÎN ACTIVE CORPORALE referitoare la: terenuri; construcţii pentru desfăşurarea activităţii pentru care s-a solicitat finanţarea; achiziţionarea de spaţii destinate realizării activităţii pentru care s-a solicitat finanţare (spaţiu de birouri; spaţiu de producţie; spaţiu de desfăşurare activităţi comerciale şi prestări servicii; spaţiu de depozitare); achiziţionarea de mobilier pentru dotarea spaţiilor amenajate destinate activităţii; echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru; achiziţionarea de autoutilitare; achiziţionarea de instalaţii de încălzire sau climatizare aferente spaţiului de producţie/servicii/comerţ;

INVESTIŢIILE ÎN ACTIVE NECORPORALE referitoare la: brevete de invenţie, design industrial, mărci de produse şi servicii (francize, etichetare ecologică, licenţe si software etc.); realizare site (maximum 10.000 de lei) - pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor promovate (inclusiv cheltuieli înregistrare domeniu, fără hosting), pentru operatorii economici care nu deţin alt site şi care trebuie să fie funcţional la data depunerii cererii de eliberare a AFN.

ALTE COSTURI DE OPERARE referitoare la: costuri curente; costuri de training şi formare personal; servicii externe (contabilitate, consultanță); costuri legate de procesul de vânzare; costuri administrative; alte costuri conexe legate de codul CAEN accesat în cadrul Programului: racordarea la utilităţi: apă, gaz, electricitate, canalizare; infrastructura necesară racordării la utilităţi: drum de acces, reabilitări, amenajări; asigurarea normelor de protecţia muncii, de protecţia mediului.

Pentru a fi incluse în investiţia eligibilă, activele corporale şi necorporale trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1. a) să rămână în proprietatea microîntreprinderii SRL-D care a beneficiat de ajutor de minimis cel puţin trei ani, începând cu anul următor acordării alocației financiare nerambursabile;
2. b) să fie considerate active (mijloace fixe) sau obiecte de inventar;
3. c) să fie achiziţionate în condiţii de piaţă, respectiv să fie întocmit un dosar de achiziţie conform procedurii prevăzute de program;
4. d) să fie incluse în categoria activelor proprii ale microîntreprinderii SRL-D, să rămână în locaţia acesteia pentru cel puţin trei ani, începând cu anul următor acordării alocației financiare nerambursabile, şi să fie utilizate pentru derularea activităţii finanţate.

Nu se admit furnizori care au în structura acţionariatului administratori/acţionari/asociaţi/asociaţi unici ai societăţilor debutante solicitante, rude şi afini până la gradul II inclusiv.

În concluzie, prin programul destinat SRL-D, întreprinzătorii debutanți în afaceri și care desfășoară anumite activități economice pot primi, în baza unui plan de afaceri, o finanțare nerambursabilă de maximum 10.000 de euro, cu care pot achiziționa imobilizări corporale, necorporale sau cu care pot acoperi alte costuri. În schimbul primirii finanțării neramburabile, întreprinzătorii debutanți au obligația de a menține minimum doi angajați cu normă întreagă până la pierderea calității de microîntreprindere SRL-D, de a raporta suplimentar față de SRL obișnuite și de a reinvesti minimum 50% din profitul realizat.

Înscrierea în program se va putea face online, la această adresă, după anunțarea sesiunii de înscriere.

Wall-street.ro

9. Romania continua sa atraga IT-isti britanici: Oferim salarii bune, in multinationale!

Head Hunting IT, o companie romaneasca de recrutare, a lansat campania „Remain, Leave or Relocate”, sustinuta fiind de Nestlers Group Global, o companie de imigrari si relocari cu sediul in Bucuresti. Scopul? Atragerea de IT-isti din Marea Britanie catre Romania.

Este un lucru deja bine cunoscut faptul ca Romania are nevoie din ce in ce mai mare de specialisti in IT – salariile lor sunt mari si similare cu cele din Europa de Vest sau SUA, vorbind de mii de euro, lunar, pentru programatori. Cele doua companii de mai sus au intuit posibilitatile deschise de Brexit, incercand astfel sa convinga IT-isti sa vina in Romania.

Ironia este, probabil, faptul ca unul dintre factorii cheie pentru campania de parasire a Uniunii Europene a fost chiar numarul ridicat de romani si alte nationalitati din Balcani care „au inundat” Mare Britanie, datorita politicilor de liber acces la locuri de munca in spatiul comunitar.

Head Hunting IT a declarat miercuri ca „Brexit este principalul motiv pentru care am decis sa incercam sa atragem talentele tech din Marea Britanie si sa le oferim oportunitati de job-uri excelente, intr-o tara care ramane in Uniune – Romania. In prezent, piata IT din Romania are nevoie de inca circa 15.000 de specialisti, in timp ce absolventii din facultati de specialitate numara doar 7.000 pe an”.

Deficit de specialisti IT, la nivel european

Conform Comisiei Europene, exista un deficit de 500.000 de specialisti IT in Uniunea Europeana, scrie presa internationala.

„Un sondaj recent arata ca 87% dintre angajatii companiilor de tehnologie, inclusiv Microsoft UK, au votat impotriva iesirii din UE, si 70% dintre aceste companii s-au aratat ingrijorate ca un vot pozitiv ar putea submina autoritatea Londrei ca hub de tehnologie”, argumenteaza reprezentantii Head Hunting IT.

Campania subliniaza ca printre beneficiile relocarii in Romania se numara salarii competitive in cadrul unor companii majore din Bucuresti si Cluj-Napoca, Romania fiind o tara cu preturi mult mai mici decat in Maea Britanie.

Razvan Rada, romanul care conduce Head Hunting IT, spune ca firma lui targeteaza specialisti care traiesc si muncesc in Marea Britanie si care s-ar putea simti lezati de climatul din tara lor, datorat Brexit-ului.

Aceasta nu este prima campanie realizata de romani, de la referendum, prin care incearca sa atraga britanici in tara. O campanie de Facebook, Transylvania Beyond, incearca sa atraga antreprenori britanici in teritoriul asociat cu Dracula.

Capital.ro

10. Fermierii vor putea accesa mai rapid fonduri europene

Simplificarea procedurilor pentru absorbţia fondurilor europene este cea mai importantă ţintă pe care vrea să o atingă ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. Acesta a declarat într-un interviu pentru Capital că din momentul în care a preluat conducerea ministerului, reducerea birocraţiei a fost principala sa preocupare.

“De când am venit la minister am avut o ţintă importantă: simplificarea masivă a procedurilor pentru absorbţia fondurilor europene. În ce sens? Reducerea dosarului pentru plăţile directe şi pentru cererile de plată. Sunt 52 de măsuri de simplificare pe PNDR(Programul Naţional de Dezvoltare Rurală)”, a declarat Irimescu.

Ministrul susţine că până acum a reuşit să implementeze nişte măsuri în acest sens. El a dat un exemplu în acest sens. Irimescu a spus că atunci când Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de Agricultură din cadrul Camerei Deputaţilor, a venit la Parlament avea dosarul pentru absorbţia fondurilor europene pentru 2015 care cântarea 900 de grame spre deosebire de dosarul din 2016 care avea o greutate de 100 de grame. “S-a simplificat enorm. Am renunţat la inepţii”, a completat Irimescu. În opinia ministrului, timpul alocat de fermier pentru a-şi depune un proiect s-a redus cu 70-80%. Irimescu spune că în 2016 fermierul depune mult mai puţine acte decât o făcea în 2015.