REZOLUŢIA CELEI DE A XXV-A EDIŢII A ZILEI ÎNTREPRINZĂTORILOR DIN ROMANIA

Ziua Întreprinzătorilor din România, Galați, 20 mai 2017

REZOLUŢIA CELEI DE A XXV-A EDIŢII A ZILEI ÎNTREPRINZĂTORILOR DIN ROMÂNIA:

10 MĂSURI PRIORITARE PENTRU SECTORUL IMM-URILOR

În contextul înregistrării unei creșteri a economiei României cu 5,7% pe serie brută și cu 5,6% pe seria ajustată sezonier în trimestul I al anului 2017, comparativ cu perioada similară din 2016 (potrivit datelor publicate de Institutul Național Statistică) și celui mai semnificativ avans dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, potrivit estimării preliminare publicată recent de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), al continuării creșterii efectivului salariaților din economie, ușor temperată în luna februarie şi scăderii la 5,3% a ratei șomajului BIM în luna martie, dar și al constatărilor cuprinse în Raportul de țară al României din 2017, realizat de Comisia Europeană, care evidențiază următoarele aspecte: 

• „Mediul de afaceri s-a îmbunătățit, dar persistă unele deficiențe. Între 2011 și 2016, competitivitatea României s-a îmbunătățit în mod semnificativ, dar se află pe locul 36 în clasamentul Băncii Mondiale privind climatul favorabil afacerilor („Doing Business”) pentru 2017 și a căzut de pe locul 53 pe locul 62 în Raportul privind competitivitatea la nivel mondial („Global Competitiveness Report”);
• „În România, infrastructura reprezintă unul dintre principalii factori care îngrădesc competitivitatea. Realizarea de investiții de calitate ar impulsiona creșterea economică pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește procesul de recuperare a decalajelor față de UE și convergența cu aceasta. Starea precară a infrastructurii reprezintă unul dintre principalele obstacole aflate în calea desfășurării de activități economice”;
• „Disparitățile dintre zonele urbane și cele rurale împiedică dezvoltarea economică și socială”;
• „Investițiile și achizițiile publice ineficiente, o sarcină administrativă considerabilă și disponibilitatea redusă a serviciilor de e-guvernare reprezintă obstacole majore în calea stimulării creșterii și productivității”;
• „Nu au fost puse în aplicare în mod sistematic instrumentele de evaluare a impactului reglementărilor, planificarea strategică a inițiativelor în materie de politici, legislație și investiții”;
• „Menținerea ritmului reformelor este esențială pentru a stimula bunăstarea și creșterea economică pe termen lung. Asigurarea în continuare a aplicării și sustenabilității măsurilor ambițioase de reformă este esențială pentru obținerea unor efecte concrete, cu impact asupra creșterii economice viitoare, asupra reducerii sărăciei și asupra potențialului de dezvoltare al țării. Punerea în aplicare cu succes a reformelor depinde, de asemenea, de un dialog social eficace”;
• „pentru stimularea creșterii economice, este esențial să se exploateze potențialul neutilizat de forță de muncă”;
• „Progresele înregistrate în domeniul învățământului profesional și tehnic (VET) sunt insuficiente pentru a răspunde nevoilor de pe piața forței de muncă”;

Cu prilejul celei de a XXV-a ediţii a Zilei Întreprinzătorilor din România, organizată la Galați în data de 20 mai 2017, a fost adoptată prezenta Rezoluţie cuprinzând 10 măsuri prioritare pentru sectorul IMM-urilor, şi anume:

1. PUNEREA ÎN APLICARE A LEGII NR. 62/2014 DE MODIFICARE A LEGII IMM-urilor:

• Operaţionalizarea fondurilor speciale pentru IMM-uri, similare cu cele din U.E:

 Fonduri de seed-capital pentru sprijinirea înfiinţării de noi microîntreprinderi de către tineri;

Fonduri de micro-granturi şi micro-credite pentru dezvoltarea meşteşugurilor şi serviciilor în mediul rural;

Fonduri cu capital de risc pentru finanţarea IMM-urilor/start-up-urilor inovative şi a proiectelor din industriile de vârf, alimentate cel puţin parţial din fondurile europene şi cele de la bugetul statului;

• Publicarea în mod centralizat şi actualizarea permanentă a informaţiilor privind toate programele şi măsurile de susţinere aplicabile IMM-urilor, inclusiv cele finanţate din fonduri structurale, pentru a asigura accesul facil la informaţii privind conţinutul, condiţiile, procedurile, termenele şi celelalte aspecte importante privind fiecare măsură în parte;
• Aplicarea pe deplin a principiului “Gândiţi mai întâi la scară mică”-„Reglementaţi mai întâi pentru IMM-uri”, în procesul legislativ, de realizare a politicilor şi pentru procedurile administrative, realizarea sistematică a analizei cost-benficiu pentru IMM-uri, a Testului IMM, a evaluarilor ex ante a impactului tuturor noilor reglementări şi ale modificărilor acestora;
• Consultarea periodică şi sistematică a organizaţiilor reprezentative ale IMM-urilor;
• Evaluarea periodică a rezultatelor implementării noilor reglementări.

 2. RELANSAREA PROCESULUI INVESTIŢIONAL, prin:

• Creșterea investițiilor publice, având în vedere că România are al doilea cel mai scăzut nivel al investiţiilor publice din UE şi este singura ţară în care investiţiile publice au scăzut în fiecare an începând din 2008 (Raportul de ţară din 2016);
• Lansarea unor proiecte ample de investiții, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii;
• Operaţionalizarea Programului “Start-up Nation România” pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și milocii, adoptat prin Odonanţa de Urgenţă nr. 10/2017;
• Acordarea de ajutoare de stat anual în valoare de 500 mil. euro, potivit Programului de Guvernare: “Alocările privind ajutoarele de stat acordate de către Guvern se vor face astfel: 33% din fonduri pentru companiile cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 euro - 1 mil. euro, 33% din fonduri pentru companiile cu cifră de afaceri cuprinsă între 1.000.001 euro şi 10 mil. euro şi 34% pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 10 mil. euro”;
• Îmbunătăţirea cadrului legal privind stimularea investiţiilor şi parteneriatul public-privat.

3. ÎMBUNĂTĂŢIREA ABSORBŢIEI FONDURILOR STRUCTURALE aferente noului Cadrului Financiar Multianual 2014-2020 (doar 1,05 milioane de euro s-au încasat în primele două luni ale acestui an, potrivit situaţiei publicate de Ministerul Finanţelor, care cuprinde absorbţia în perioada  1 ianuarie-28 februarie 2017).

4. ÎMBUNĂTĂŢIREA ACCESULUI IMM-URILOR LA FINANŢARE, prin:

• Susţinerea înfiinţării unei bănci speciale dedicate IMM-urilor sau a programelor speciale de creditare a micilor întreprinzători;
• Diversificarea şi amplificarea serviciilor de garantare şi contra-garantare: recapitalizarea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) şi a Fondului Român de Contragarantare (FRC), diversificarea serviciilor acestora şi valorificarea într-o măsură mai mare a garanţiilor acordate de aceste fonduri;
• Instituirea, potrivit practicii europene, a mediatorului de credite pentru IMM-uri, la nivelul fiecărui judeţ, dupa modelul francez, care să asigure realizarea a 3 scopuri: creşterea creditării IMM-urilor, oferirea de soluţii întreprinderilor, în special sectorului IMM, pentru a obţine finanţări de la bănci şi sesizarea Guvernului în cazul apariţiei unor probleme nerezolvate majore;
• Creşterea accesului IMM-urilor la achiziţiile publice, prin obligativitatea împărţirii obiectului achiziţiei în loturi mai mici pentru a fi accesibile IMM-urilor, simplificarea birocraţiei pentru IMM-uri şi a procedurii acordării de avansuri;
• Operaţionalizarea efectivă a Legii nr. 72/2013 şi a Directivei 2011/7/UE şi asigurarea plăţii valorii contractelor de achiziţie publică în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la recepţie, cu eliminarea blocajului financiar generat de arierate, care afectează grav funcţionalitatea şi relansarea economiei.

5. MĂSURI DE debirocratizare:

• Înfiinţarea departamentului de debirocratizare (potrivit Programului de Guvernare 2017-2020), în cadrul ministerului de resort și în celelalte ministere, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, pentru identificarea şi simplificarea sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, care să stabilească măsuri trimestriale de debirocratizare;
• Simplificarea procedurilor, în special pentru pentru micii întreprinzători, potrivit Programului de Guvernare 2017-2020;
• Reducerea masivă a numărului de taxe (numărul taxelor în România nu va fi mai mare de 50) și eliminarea a peste o sută de taxe parafiscale, potrivit Programului de Guvernare 2017-2020;
• Îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online (având în vedere că potrivit Raportului de ţară din 2017:“În România, utilizarea serviciilor de e-guvernare este cea mai scăzută din UE”), precum și asigurarea funcționării corespunzătoare a punctului de contact unic;

6. SUSŢINEREA CREĂRII DE LOCURI DE MUNCĂ ÎN SECTORUL PRIVAT, prin facilităţi fiscale şi măsuri de stimulare a ocupării şi de creştere a productivităţii muncii, dat fiind faptul că România înregistrează cel mai redus nivel (din 21 state analizate din UE) al ponderii salariaţilor din sectorul privat în total populaţie (13,76%), jumătate comparativ cu Elveţia (locul 1: 28,49%) şi cu Danemarca (locul 2: 26,57%).

7. MĂSURI PENTRU FLEXIBILIZAREA RELAŢIILOR DE MUNCĂ ŞI PENTRU TRECEREA LA UN DIALOGUL SOCIAL CALITATIV:

• Flexibilizarea pieţei muncii din România prin reglementarea unor noi forme de angajare/contracte nestandardizate: telemunca, munca de la distanță, contractele de muncă on call (la solicitare), contracte job-sharing, contractele cu termen de lucru variabil, timp de muncă flexibil (ore de muncă neregulate, program de lucru flexibil, ore condensate/anuale);
• Asigurarea unui dialog social calitativ, astfel cum se menţionează în Programul de Guvernare 2017-2020 (“Readucerea sindicatelor, patronatelor şi organizaţiilor societăţii civile ca parteneri sociali ai Guvernului este importantă. Întărirea dialogului social este esenţială pentru creşterea competitivităţii într-o economie sănătoasă. Proiectele importante trebuie realizate prin consultarea permanentă a partenerilor sociali, mecanism fundamental în decizia politică, ignorat constant în ultimul an şi devenit un proces pur forma”) şi în Raportul de ţară pentru 2017 (“Punerea în aplicare cu succes a reformelor depinde, de asemenea, de un dialog social eficace”);
• Recunoaşterea rolului patronatelor IMM-uilor şi patronatelor organizate pe criteriul teritorial (local, judeţean, regional) în cadrul dialogului social;
• Nemodificarea reglementărilor din Legea nr 62/2011 a dialogului social privind constituirea, organizarea şi funcţionarea patronatelor, respectarea principiului constituţional al liberei asocieri în patronate (art. 40 alin. 1 din Constituţia României) şi a prevederilor Convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (nr. 87/1948, nr. 98/1949, ratificate de România), privind libera asociere, neingerinţa în organizare, neimpunerea unor criterii restrictive de asociere.

8. REFORMĂ ÎN DOMENIUL CONTROALELOR:

• Exercitarea cu prioritate a funcţiei preventive a controlului, cu informarea corespunzătoare şi stabilirea unui plan de conformare înainte de sancţionarea IMM-urilor, prin adoptarea Legii prevenţiei, potrivit Programului de Guvernare 2017-2020 (“vom introduce prevederi legislative (Legea prevenţiei) care să oblige autorităţile cu atribuţii de control să procedeze în primul rând la educarea şi perfecţionarea antreprenorilor de orice fel, precum şi la prevenirea greşelilor de orice fel. Acest lucru înseamnă de fapt că un agent economic nu va mai putea fi sancţionat sub nicio formă, dacă el nu a fost înainte îndrumat şi apoi prevenit. Practic, scoatem cartonaşul roşu acordat direct şi îl înlocuim cu două cartonaşe galbene”);
• Aplicarea principiilor prevenţiei şi în domeniul implementării proiectelor cu finanţare europeană, potrivit Programului de Guvernare 2017-2020 (“Fiecare autoritate de management va iniţia un proces de instruire a beneficiarilor, pe baza unui ghid privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilor publice în vederea prevenirii greşelilor constatate în aplicarea procedurilor privind achiziţiile publice în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale, precum şi asigurarea unei practici unitare pe viitor”);
• Înființarea unui gheșeu unic on-line pentru informarea întreprinzătorilor, privind procedurile de înființare/autorizare/licențiere, obligațiile și termenele legale, contravențiile și alte forme de răspundere, grupate pe categorii de întreprinderi și pe coduri CAEN;
• Eliminarea practicilor controalelor şi amenzilor excesive pentru IMM-uri și
• Responsabilizarea funcţionarilor cu atribuţii de control pentru excese/greșeli/abuzuri.

9. Operaţionalizarea Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, adoptat prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 8/2017.

10. CREŞTEREA IMPLICĂRII AUTORITĂŢILOR PUBLICE CENTRALE ŞI LOCALE ÎN:

• Dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice, incubatoarelor de afaceri, clusterelor, precum şi a unei infrastructuri de afaceri adecvate, prin instrumente specifice nevoilor IMM-urilor, cu surse de finanţare adecvate şi garanţii asociate, cu avantajele tehnice ale serviciilor societăţii informaţionale şi cu cooperarea activă cu mediul universitar şi de cercetare, pentru valorificarea potenţialului creativ;
• Dezvoltarea reţelelor şi centrelor de consultanţă şi informare pentru IMM-uri, a serviciilor de sprijin în afaceri, a portalurilor de soluţii pentru IMM, susţinerea reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare profesională şi formare profesională continuă, instituţii financiare şi consultanţi;
• Susţinerea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor sociale.

PARTICIPANŢII LA CEA DE-A XXV-A EDIŢIE A ZILEI ÎNTREPRINZĂTORILOR DIN ROMÂNIA SOLICITĂ VALORIFICAREA ŞI PUNEREA ÎN APLICARE A MĂSURILOR NECESARE REALIZĂRII PRIORITĂŢILOR STABILITE.

PREZENTA REZOLUŢIE VA FI ÎNAINTATĂ: PREŞEDINŢIEI, PARLAMENTULUI, GUVERNULUI, TUTUROR PARTIDELOR POLITICE DIN ROMÂNIA, CES, ASOCIAŢIEI ROMÂNE A BĂNCILOR ŞI REPREZENTANŢILOR MASS-MEDIA.

Ziua Întreprinzătorilor din România, Galați, 20 mai 2017