Revista presei din data de 27.09.2017 - Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.

1. Senatorii din comisii au respins propunerea de impozitare a contractelor part-time la nivelul salariului minim.
2. Schimbare majoră la plata defalcată a TVA: Numai companiile de stat şi firmele care fac afaceri cu statul vor fi obligate să o aplice.

Agerpres.ro.

3. România a atras un sfert din fondurile europene destinate investițiilor în turism.
4. Plata defalcată a TVA, doar companiilor care semnează contracte cu statul;pentru restul, opțională până în 2019.

Wall-street.ro.

5. Business romanesc inedit: nu este magie, dar face produsele sa leviteze.

Digi24.ro.

6. ROMÂNIA FURATĂ. Centura Capitalei și cocktailul letal care o ține în dezastru.

Euractiv.Ro.

  7. Banii de la UE se văd în producțiile agricole, infrastructura comunelor și bunăstarea fermierilor.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Senatorii din comisii au respins propunerea de impozitare a contractelor part-time la nivelul salariului minim

Senatorii din comisia de buget-finanţe au adoptat un raport negativ la ordonanţa Guvernului care introduce plata contribuţiilor de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pentru contractele part-time, propunând plenului Senatului, care urmează să se pronunţe, anularea acestei impozitări.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat a dat astăzi aviz negativ ordonanţei care propune ca plata contribuţiilor pentru contracte part time să fie la nivelul celor pentru contracte full time, susţine vicepreşedintele PNL Florin Cîţu pe pagina sa de facebook. „Aceasta este situaţia acum. Totul se poate schimba la votul din plen”, a afirmat Cîţu. Noua impozitare a contractelor part-time.

”Cred că este nejustificată o astfel de măsură, o impunere a obligaţiilor de acest tip celor care au angajaţi part-time. Sunt costuri care cresc la angajator şi pot fi şi efecte de genul reducerii locurilor de muncă în regim part-time. E adevărat, e o zonă în care se produc multe ilegalităţi, dar nu poţi să invoci un astfel de argument, atacând în sens negativ pe toţi cei care sunt de bună credinţă”, a afirmat preşedintele comisiei de buget, Eugen Teodorovici.  

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională asupra acestei ordonanţe, pentru încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuţii sociale mai mari decât munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă. Până la acest moment, nu există o astfel de iniţiativă din partea Avocatului Poporului.

2. Schimbare majoră la plata defalcată a TVA: Numai companiile de stat şi firmele care fac afaceri cu statul vor fi obligate să o aplice

Plata defalcată a TVA va fi obligatorie, de la 1 ianuarie 2018, numai pentru companiile de stat şi pentru firmele care au relaţii contractuale cu statul, potrivit unui amendament aprobat marţi de senatorii din comisia de buget-finanţe.

Toate celelalte companii vor putea aplica însă, în mod facultativ, pentru plata defalcată de TVA de la 1 ianuarie, însă obligativitatea va fi introdusă abia în 2019 dacă sistemul se va dovedi funcţional, potrivit amendamentului depus la lege şi obţinut de profit.ro.

Acesta mai prevede că este eliminată amenda la prima abatere, fiind înlocuită cu un avertisment, cu argumentul complexităţii sistemului şi al timpului scurt de implementare.

De asemenea, contul va putea fi executat silit numai pentru plata TVA. Potrivit sursei citate, propunerea va fi prezentată în această formă plenului Senatului, pentru a fi votată. Iniţial, Guvernul dorea ca toate firmele să aplice split TVA, obligatoriu de la 1 ianuarie 2018. Cei care aplicau facultativ începând cu 1 octombrie primeau facilităţi fiscale.

Agerpres.ro

3. România a atras un sfert din fondurile europene destinate investițiilor în turism

România a atras un sfert din fondurile europene destinate investițiilor în turism, respectiv 25,2 milioane euro, reiese din declarațiile comisarului european Corina Crețu, conform unui comunicat de presă al reprezentanței Comisiei Europene, transmis miercuri AGERPRES.

"Sectorul turismului poate contribui semnificativ la creșterea economică a țării și, în special, la dezvoltarea regiunilor și ocuparea forței de muncă în acestea. Investițiile în turism au prevăzute 101 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională. Un sfert din fondurile alocate acestui domeniu au fost atrase până acum'', a spus Crețu.

Oficialul european a avut, marți, o întâlnire cu ministrul turismului din România, Mircea Dobre, în care au discutat despre proiectele cu finanțare europeană din sectorul relevant. Cei doi au subliniat potențialul turismului de a facilita creșterea economică în regiunile mai puțin dezvoltate.

"Încurajăm regiunile mai puțin dezvoltate să mizeze pe investițiile în turism ca parte a strategiilor de dezvoltare. Implementate în mod inteligent, ținând cont de atuurile locale, astfel de investiții realizate cu fonduri europene pot duce la dezvoltarea altor sectoare și a economiei per ansamblu. Investițiile în turism trebuie să fie adaptate condițiilor locale specifice, de exemplu ca parte a strategiilor de regenerare urbană sau de specializare inteligentă", a adăugat Crețu.

Potrivit sursei citate, turismul reprezintă un sector transversal și implică o mare diversitate de servicii și profesii, iar acesta poate beneficia de investiții în domenii, precum eficiența energetică, protecția mediului, dezvoltarea mediului de afaceri și ocuparea forței de muncă.

Reprezentanța Comisiei Europene precizează că România beneficiază de o alocare de peste 22 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014 — 2020.

Investițiile în turism au prevăzute 101 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională. Astfel, în aceasta perioadă se are în vedere atingerea unui număr de aproape 500.000 de angajați în stațiunile turistice, creșterea cu 10.000 a numărului de vizite la obiectivele de patrimoniu cultural și natural, cât și la atracțiile turistice care beneficiază de finanțare și creșterea cu 10.100 de metri pătrați a suprafeței clădirilor și spațiilor de turism noi sau reabilitate din stațiunile turistice și din Delta Dunării.

4. Plata defalcată a TVA, doar companiilor care semnează contracte cu statul;pentru restul, opțională până în 2019

Parlamentarii PSD au introdus, în cadrul ședinței Comisiei de buget-finanțe, un amendament cu privire la TVA defalcată, respectiv să se aplice doar companiilor care fac contracte cu statul, iar pentru restul companiilor să devină opțională până la 1 ianuarie 2019, susține Florin Cîțu, senator PNL și vicepreședinte în Comisie, într-o postare pe Facebook.

"A fost respins amendamentul meu prin care aplicarea legii cu TVA defalcat devenea opțională pe o perioadă de timp nedeterminată. PSD a introdus un amendament, care a fost aprobat, prin care TVA defalcat se va aplica doar companiilor care fac contracte cu statul, iar pentru restul companiilor devine obligatorie de la 1 ianuarie 2019", a spus Cîțu, care precizează că a votat împotrivă, deoarece crede că singura soluție este să nu se aplice această lege.

Potrivit acestuia, Comisia a dat raport negativ pentru ordonanța care face plata contribuțiilor pentru contracte part-time să fie la nivelul celor pentru contracte full time.

De asemenea, susține senatorul, comisia a adoptat un amendament al PNL de eliminare a supra accizei la combustibil.

"Aceasta este situația acum. Totul se poate schimba la votul din plen. De aceea este nevoie de presiune din partea dumneavoastră, societatea civilă, pentru a ne asigura că, ceea ce am reușit astăzi, nu este întors în Plen sau la Camera Deputaților", a mai arătat vicepreședintele Comisiei de buget-finanțe din Senat.

Wall-street.ro

5. Business romanesc inedit: nu este magie, dar face produsele sa leviteze

Adrian Suman (25 de ani) si Alessandro Carnovale (24 de ani) sunt doi tineri care au vrut sa duca marketing-ul in viitor: Holo-Lev este o tehnologie care face produsele sa leviteze, folosindu-se de asemenea de holograme pentru a da impresia unei imagini tridimensionale. Proiectul a intrat in Romania si poate fi deja vizualizat intr-unul dintre magazinele din Mall Baneasa.

Tehnologii ce par a fi venite din viitor, hologramele si produsele ce pot levita sunt acum o realitate. Tehnologie dezvoltata de o companie fondata de catre un roman si un italian stabiliti in Londra, poata fi acum admirata in fata magazinului Chanel din unul dintre cele mai mari centre comerciale din zona de nord a capitalei. Investitia in R&D? “Zeci de mii de euro”, spune Adrian, pentru wall-street.ro.

Ceea ce in urma cu un deceniu putea fi catalogat drept science-fiction, ireal sau nesustenabil a devenit acum cea mai inovativa solutie digitala pentru a promova produsele brand-urile de lux care vor sa fie cu un pas inainte pe piata, subliniaza Adrian. Practic, spunem “la revedere” display-urilor conventionale si “bun gasit” hologramelor si produselor ce leviteaza, aplicatiilor de realitate virtuala.

Adrian Suman nu e magician, dar face produsele sa leviteze

Absolvent a doua facultati, „Marketing” si „3D Animation & Design”, prima in Bucuresti, in cadrul Academiei de Stiinte Economice, iar cea de-a doua in Londra, Adrian Suman a fost atras de antreprenoriat si de tehnologie inca de pe bancile scolii.

”Activez in domeniul vizualizarilor 3D inca din 2010 dupa ce am incheiat un capitol destul de lung ca si programator. Pasiunea pentru tehnologie m-a adus in aria randarilor arhitecturale, a VR-ului dar si a tehnologiei fosite in marketingul experimental, toate avand ca obiectiv principal piata de Luxury Retail in special zona a produselor cosmetice de lux”.

Evident ca succesul nu a intarziat sa apara, iar cele mai cunoscute brand-uri de cosmetice de lux din Europa i-au dat credit si au pus in practica ideile si proiectele tanarului. Aceste reusite i-au dat lui Adrian avantul necesar pentru a se muta in Anglia si pentru a se ocupa si mai serios de visul lui.

Dupa trei ani de activitate in Londra, am putea spune ca nu mai exista necunoscute pentru Adrian in acest domeniu. Cei neinitiati il vad precum un vrajitor veritabil, care gandeste, creeaza si aplica impecabil magia hologramelor si a levitatiei, revolutionand mediul digital offline. In realitate, nu e nici o scamatorie, ci doar stiinta pura, viziune, talent si mult studiu, iar Adrian vrea sa implementeze si in Romania cateva din conceptele sale pe partea de Realitate Virtuala (VR) si tehnologie de retail (Retail Tech).

Alessandro Carnovale a debutat in antreprenoriat la doar 18 ani

In calatoria sa, Adrian Suman merge umar la umar cu Alessandro Carnovale, un cetatean italian nascut in Canada, dar care a trait mai bine de un deceniu, in Bucuresti. Par amandoi veniti din viitor, au aceleasi pasiuni si acelasi fler in antreprenoriat. Absolvent al unei facultati de prestigiu din Londra, Alessandro Carnovale a studiat business si comert, aceste domenii fiind mereu dublate de interesul lui pentru tehnologie. Alessandro a facut primii pasi in lumea antreprenoriatului la varsta de 18 ani, pe un segment relativ nou in Romania, la acea vreme.

Tanarul a gandit si a pus in practica un “e-sports bar”, unde clientii se puteau juca pe console (PS4, XboX etc). De asemenea, in zona de bar se puteau urmari meciuri importante din toate ramurile sportive, iar cei interesati schimbau impresii sau pur si simplu se relaxau si isi incarcau bateriile. “Aveam 18 ani cand am inceput acest proiect, iar acum, privind in urma, pot spune ca am avut multe de invatat din acea experienta. Cred cu tarie ca inca de atunci am deprins abilitati specifice antreprenoriatului si m-am autodisciplinat in toate aspectele care compun un business de succes.” Alessandro a mai lucrat pentru startup-uri la Londra dar ne spune ca nu exista o motivatie mai mare de a creea propria firma alaturi de cineva cu aceeasi viziune, si totodata pentru a ajuta cat mai multe companii din sectorul de retail in implementarea tehnologiilor de ultima generatie.

Ideile iau nastere la Londra, la sediul companiei “Archi 3D”

Archi 3D, compania celor doi tineri, cu sediul in Londra, si care are la baza doua domenii de activitate: dezvoltarea de noi tehnologii in promovarea produselor de lux, dar si crearea de aplicatii VR. Inca de la inceput, ei au avut ca target companiile de lux, oferindu-si serviciile nu numai in Marea Britanie, ci si in Dubai, acolo unde exclusivismul si inovatiile sunt la ele acasa. Acum, cei doi antreprenori au decis sa nu uite de unde au plecat si vor sa aduca aceste doua concepte si in Romania.”In principal, avem foarte multi clienti interesati din domeniul cosmeticelor si al bijuteriilor de lux, cu care suntem in contact atat in Londra, cat si in Dubai, dar nu am exclus Romania. Am vrea sa oferim companiilor de aici oportunitatea de a beneficia de noile tehnologii in materie de marketing si promovare”, spune Alessandro, intuind nevoia brand-urilor autohtone de a se diferentia de competitori si de a iesi in evidenta si cu prezentarea produselor, nu doar cu conceperea lor.

Ce este Holo-Lev (Holographic-Levitation)

Holo-Lev, creatia lui Adrian, este o piramida holografica ce permite plasarea uni produs in interiorul ei, produs ce poate levita, in timp ce o animatie 3D este proiectata in jurul lui, creand o imagine 3D fascinanta, care atrage. Adrian a avut aceasta idee vazand un concept similar intr-unul din marile mall-uri din Londra, dar a avut ambitia sa perfectioneze tehnologia si sa duca totul la un alt nivel. “Eram in fata vitrinei unui magazin de ceasuri de lux, cand am vazut o tehnolgie asemanatoare. diferenta era ca produsul din interior, si anume un ceas, statea pe un postament fix, iar eu ca si potential client nu puteam sa il vad prea bine, lucru care m-a pus pe ganduri. Asa am venit cu aceasta idee, de a avea produsul in interior, levitand si rotindu-se in acelasi timp, oferindu-i oricarui potential client o prezentare completa(360), a respectivul produs. Am inceput sa ma gandesc la implementare, iar 6 luni mai tarziu a luat nastere Holo-Lev”, explica Adrian Suman.

“Dispunem de o capacitate de productie de 30 de unitati lunar, iar in momentul de fata suntem in proces de extindere majora, avand in plan, pana la sfarsitul anului 2018, productia de peste 100 de unitati lunar”, completeaza el.

“Think big, act bigger!”

Adrian si Alessandro activeaza si pe piata VR-ului (Realitate Virtuala), cu o aplicatie ce iti permite sa te teleportezi in viitorul magazin sau apartament, inainte ca ele sa fie construite. De exemplu, daca esti la un targ imobiliar, ai oportunitatea de a vizita, virtual, zeci de apartamente in doar cateva minute. Fara sa te deplasezi! „Practic, oferim clientilor nostri oportunitatea de a se teleporta si de a interactiona in mediul virtual cu tot ceea ce va deveni ulterior o realitate”, spune Adrian.

In prezent, tinerii colaboreaza cu companii de resale din Emiratele Arabe Unite, care activeaza pe o piata aflata in continua expansiune. Totodata beneficiaza si de conexiuni directe cu marile companii de lux.

Digi24.ro

6. ROMÂNIA FURATĂ. Centura Capitalei și cocktailul letal care o ține în dezastru

Zeci de promisiuni, ambuteiaje kilometrice şi prejudicii economice incalculabile. Iar la toate acestea adăugăm zeci de accidente grave soldate cu morţi şi răniţi. Până acum, Centura Capitalei - un drum de 70 de kilometri moştenit de pe vremea Regelui Carol I - a fost modernizată doar pe bucăţi la preţuri pe alocuri astronomice, cu contracte semnate şi anulate la scurt timp şi soluţii tehnice de moment.  

În teorie ar fi trebuit să ajute la decongestionarea Bucureştiului şi să faciliteze dezvoltarea economică prin schimburi rapide de mărfuri şi servicii. Însă după 27 de ani de capitalism, Centura Capitalei este şi la această oră un şantier fără perspective clare de finalizare.  O nouă investigaţie din seria „România furată” vorbeşte despre dezastrul complet al unui proiect aflat chiar sub nasul mai-marilor de la Bucureşti.

August 2013. Premierul Victor Ponta, vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul pentru Mari Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, şi preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, sunt în vizită de lucru pe Centura Capitalei. Tronsonul inspectat este cuprins între E85 şi Autostrada Soarelui. Sunt identificate cauzele ambuteiajelor, sunt trasate sarcini şi sunt promişi bani pentru finanţare.

August 2017. La patru ani de la vizita oficialilor, lucrările sunt abandonate, contractul reziliat, iar maşinile fac slalom printre balizele care marchează şantierul. Pentru cele şapte procente din lucrare, cât au reuşit constructorii să facă în patru ani, statul a plătit aproape cinci milioane de euro.

Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R., are o explicație: „Cele mai puternice veninuri sunt un cocktail de substanţe. La CNAIR, fostul CNADNR, este vorba de un cocktail de corupţie, cu incompetenţă, cu nepotism, cu implicare politică, toate aceastea au un efect distructiv asupra organismului care ar trebui să fie drumurile naţionale din România”.

Ingredientele unui cocktail distructiv. Cum a început

Contractul pentru porţiunea care ar fi trebuit să completeze Centura de Nord şi care ar fi trebuit să faciliteze traficul rutier între autostrăzile Ploieşti-Bucureşti şi Bucureşti-Constanţa a fost câştigat în august 2012 de asocierea SC Tehnologica Radion SRL, Consitrans SRL şi Pro Cons XXI SRL.

În februarie 2015, contractul de peste 40 de milioane de euro (40,2 mil. euro) este reziliat. Liderul asocierii, Tehnologica Radion, intră în insolvenţă la capătul mai multor scandaluri de corupţie care au culminat cu reţinerea de către procurori a administratorului Theodor Berna. Numele sau este legat de acuzaţii de evaziune fiscală, spălare de bani şi, ulterior, apare în dosarele de corupţie care i-au vizat pe Vasile Blaga, Sebastian Ghiţă şi Darius Vâlcov.

Paul Dorneanu, preşedintele Asociaţiei Construim România: „Noi nu am fost în stare să proiectăm nici măcar centura actuală, care s-a modernizat, să o proiectăm şi să o gândim, nu pentru necesităţile actuale, ceea ce este foarte important, noi nu trebuie să poiectăm pentru necesităţile actuale, ci pentru necesităţile viitoare”.

Pe 25 august 2017, la doi ani şi jumătate de la reziliere, Compania de Drumuri anunţă încheierea unei noi proceduri de achiziţie publică pentru lucrările de pe cei 11 kilometri de centură. 12 oferte sunt depuse pentru un contract de aproape 74 de milioane de euro. Aproape dublu faţă de cel semnat în 2012. Vechiul proiect fusese aprobat în baza unui studiu de fezabilitate care ţinea cont de traficul şi de nivelul de dezvoltare din anii 2000.

Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R.: „A fost reziliat exact din cauza acestui studiu de fezabilitate care nu avea cantităţile reale şi, din punctul meu de vedere, cred că şi au luat nişte marje suficiente şi acoperioare astfel încât să nu ajungă în situaţia de a rezilia un contract, pentru că ar ajunge în aceeaşi situaţie să constate că în loc de 10 kilometri de cabluri telefonice trebuie mutaţi 100 de kiloemtri de cabluri telefonice”.

Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt C.N.A.I.R.: „Banii respectivi... n-aş vrea să avansez date inexacte, nu ştiu exact ce s-a întâmplat cu sumele, dar ştiu că studiul de fezabilitate folosit acum este unul care se înscrie în parametrii ceruţi”.

Noul proiect, pentru modernizarea celor 11 kilometri de centură, nu are încă o dată clară de finalizare.

Potrivit datelor Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere pe Centură Capitalei, între DN2 şi Autostrada Soarelui, circulă zilnic peste 17 mii de autovehicule. Cu 2.000 mai mult faţă de capacitatea minimă a unei autostrăzi.

Centura Capitalei tronsonul DN7(Chitila) – A1: 8,6 kilometri

31 august 2017. Echipa de comunicare a ministrului Răzvan Cuc publică două clipuri pe Facebook cu inaugurarea porţiunii de Nord-Vest a Centurii, între autostrada spre Piteşti şi Drumul Naţional 7 spre Chitila.

- Aşa cum am promis, dăm drumul la trafic începând de astăzi, 31, la patru benzi. Da? Secţiunea I, între Chitila şi A1. Probleme avem cu circulaţia?

- Nu. Totul este semnalizat şi marcat provizoriu.

- Am înţeles. Ce mai aveţi de executat trebuie executat până la sfârşitul lui octombrie.

Ionuţ Ciurea, director executiv al Asociaţiei Pro Infrastructură:Domnul Cuc a inaugurat practic un şantier aflat în pline lucrări. Nu avem gata marcajele, pentru că nu avem stratul final de asfalt, deci coşmarul şoferilor nu se încheie odată cu această aşa-zisă inaugurare, pentru că urmează aşternerea stratului de uzură, fapt ce va genera foarte multe probleme în trafic pentru că trebuie închisă cumva circulaţia.

Modernizarea celor 8,6 kilometri de centură a început la sfârşitul lui 2011.

Proiectarea a durat aproape un an şi jumătate, iar lucrările au început efectiv abia în mai 2013.

Contractul este câştigat de asocierea S.C. DELTA A.C.M. 93 S.R.L., AZVIRT LLC şi S.C. MAXIDESIGN S.R.L. pentru 23 de milioane de euro.

Societatea DELTA A.C.M. 93 S.R.L., liderul asocierii, este controlată de Florea Diaconu(89,999973%%), Elena Buzdea(0,000027%) şi Ionel Pirpiliu(10%). Ionel Pipiliu este fratele fostului deputat PDL Ştefan Pirpiliu, care, între 2008 şi 2012, a fost membru în comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.  Societatea, înfiinţată în 1993 este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţă de construcţii din România. De-a lungul timpului a câştigat contracte de infrastructură cu statul şi a fost în atenţia procurorilor DNA.

Delta A.C.M a apărut într-unul dintre cele mai mari dosare de corupţie de la Primăria Capitalei, în urma căruia şeful Direcţiei Generale Infrastructură şi Servicii Publice şi consilierul fostului primar Sorin Oprescu, Mădălin Dumitru, a fost reţinut de procurori pentru 30 de zile.

„Din declaraţia martorului D.A. rezultă că, în cursul anului 2012, pentru a facilita societăţii încheierea unor contracte cu SC Delta ACM SRL şi respectiv SC Unicon SRL, inculpatul Dumitru Mădălin Ionică a pretins de la reprezentanţii SC Avi Prod Grup SRL, angajarea inculpatului Dumitru Marius Lucian în funcţia de inginer la societate şi asigurarea utilizării unui autoturism”.(dosarul „Infrastructură contra şpagă"; sursă: Direcţia Naţională Anticorupţie)

Fostul director a fost acuzat de fals în declaraţii, abuz în serviciu, trafic de influenţă, efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia, participaţie improprie la delapidare şi luare de mită, iar dosarul se judecă şi la această ora la Tribunalul Bucureşti.

Ionuţ Ciurea, director executiv al Asociaţiei Pro Infrastructură:  „Dacă autoritatea contractantă dă un contract către o firma cu probleme, fie că e în insolvenţă, fie că e o firmă controversată, fie că e o firmă care deşi are un nume puternic în Europa, în România este prezentă cu două laptopuri, două maşini şi doi ingineri într-un birou, dacă aceste firme câştigă o licitaţie, există foarte mari şanse,şi avem exemple nenumărate ca ele să nu poată duce la bun sfârşit acel contract”.

Potrivit datelor Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere pe Centură Capitalei, între Chitila şi Autostrada Soarelui, circulă zilnic peste 27 mii de autovehicule. Aproape de două ori faţă de capacitatea minimă a unei autostrăzi.

Centura Capitalei, intersecţia cu str. Prelungirea Ghencea, zona „barieră Domneşti" 

22 august 2013:

- Ce faci, domnule preşedinte? Bună ziua!

- Bună ziua, doamna senator!

- Bine aţi venit, mă bucur că sunteţi aici!

- Cât e coadă?

- Chitila.

- Doar un kilometru jumate?

- De când aţi zis că faceţi pasarela asta?

- Aşteptăm la domn' Oprescu.

- De 10 ani.

- Nu mai aşteptaţi că n-are de unde să facă...

În august 2013 una dintre principalele intrări în Bucureşti, din zona de Vest a oraşului, este vizitată de reprezentaţii autorităţilor locale şi centrale.

Delia Mihalache, reprezentant Asociaţia Iniţiativa Prelungirea Ghencea: „Despre pasajul ăsta se vorbeşte din 2006, când Consiliul General al Capitalei a votat o hotărâre de consiliu prin care se urmărea lărgirea Prelungirii Ghencea şi construirea pasajului Domneşti. Între timp şi au dat seama că nu pot face exproprieri pe teritoriul Domneștiului, Ilfovului”.

Delia Mihalache şi Antonia Lupescu sunt reprezentantele Asociaţiei Iniţiativa Prelungirea Ghencea, un grup civic care militează pentru îmbunătăţirea condiţii lor de trai din zonă.

Delia Mihalache: „Am început în 2013 cu pagina de Facebook, ne-am cunoscut, ne-am întâlnit, am pus pe listă problemele zonei şi anul trecut am înregistrat asociaţia. Probleme din partea autorităţilor nu sunt altele decât lipsa de transparenţă, nu ni se răspunde la cereri şi întrebări, mai nou suntem oaia neagră în sectorul 6 pentru că sunt probleme peste tot în sector, dar numai noi îndrăznim să spunem şi să ne cerem drepturile”.

Prof. Valentin Anton, preşedintele Asociaţie Profesionale de Drumuri şi Poduri: „Nu se regăseşte doar în punga fiecăruia că punem mai puţină motorină, mai puţină benzină în rezervor... Avantajele se regăsesc la terţi, la toţi care utilizează transporturi de mărfuri şi de persoane făcând diferenţa între timpul de călătorie şi timpul pe care l-ar pierde... Se cheamă timp social câştigat acest lucru”.

Principala problemă din zonă o reprezintă intersecţia dintre strada Prelungirea Ghencea şi şoseaua de centură.

Potrivit datelor C.N.A.I.R. zona este tranzitată zilnic de aproape 9.000 (8.931) de autovehicule doar pe centura Capitalei, fără a mai pune la socoteală şi traficul dinspre comuna Domneşti şi Sectorul 6. Majoritatea acestor autovehicule sunt autorisme mici (4.620).

Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R.: „Să faci o oră şi jumătate de la Domneşti până la Braşov, unde sunt în jur de 3 km şi jumătate, este ceva inimaginabil în secolul XXI”.

Andrei Covaciu, coordonator Sistematizare Trafic I.P.J. Ilfov: „Cetăţenii vin, respectiv pleacă dimineaţă, seară, din Bucureşti şi sunt atrase foarte mari valori de trafic. Asta este şi motivul pentru care se încearcă desfiinţarea intersecţiilor la nivel, amenajarea pasajelor rutiere, spre exemplu la Domneşti... se încearcă de ceva timp amenjarea unui pasaj”.

În imediata vecinătate a intersecţiei locuiesc în prezent peste 30.000 de oameni. În martie 2015, la aproape 10 ani de la boom-ul imobiliar din zonă, Compania de Drumuri scoate la licitaţie un contract de peste 40 de milioane de euro (40.342.925) fără TVA pentru pentru proiectarea şi execuţia unui giratoriu suspendat de 257 de metri.

Delia Mihalache, reprezentant al Asociaţiei Iniţiativa Prelungirea Ghencea: „În primul rând, aglomeraţia. Traficul este numărul 1... sunt accidente cred că cel puţin de două ori pe săptămână ... este foarte aglomerat, după cum vedeţi, deoarece este o şosea ...nici nu ştiu cum să-i spun ... o uliţă de tranzit care dă în şoseaua de centură, plus Domneștiul şi celelalte oraşe, Bragadiru, Dârvari, Ciorogârla”.

Pe 30 octombrie 2015 contractul pentru pasajul de la Domneşti a fost câştigat de asocierea S.C. Straco Grup S.R.L., S.C. Comnord S.A. şi S.C. Specialist Consulting S.R.L. pentru un preţ la jumătate faţă de cel estimat de Companie: aproape 20 de milioane de euro (19.930.122). În ultima zi din termenul legal, licitaţia este contestată.  S.C. Drumuri şi Poduri Gheorgheni S.R.L. contestă eliminarea din competiţie pentru că nu ar fi avut suficientă experienţă, iar Asocierea Astaldi SPA - Astalrom S.A. contestă preţul neobişnuit de scăzut al ofertei desemnate câştigătoare.

Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor respinge plângerile, iar disputa se mută la Curtea de Apel Bucureşti. Instanţa dispune repectarea rezultatului licitaţiei, iar după reevaluarea ofertelor, Compania desemnează câştigătoare aceeaşi asociere. Potrivit noului contract, preţul rămâne la fel, însă lungimea pasajului creşte de la 257 de metri, la 374 de metri.

Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt C.N.A.I.R.: „În sfârşit putem spune că anul acesta, pe 10 mai, dată istorică am ţinut-o minte...s-a rezolvat problema. Licitaţia a fost definitiv închisă, contractul a fost câştigat de o asociere de firme şi din acel moment au început să curgă termenele pentru proiectare şi execuţie, acum ne aflăm în faza de proiectare, dar din octombrie va începe faza de execuţie”.

S.C. Straco Grup S.R.L., liderul asocierii care a câştigat construcţia pasajului de la Domneşti, este în insolvenţă. Societatea este controlată de Alexandru Horpos(34,65%), Traian Horpos (24,75%), Daniela Neacşu(9,9%), Ionel Vameşu(19,8), Mihaela Şerban(9,9) şi RATREE S.A. din Luxemburg(1%). În 2016 a raportat o pierdere de peste 12 milioane de euro(12.497.390), 0 profit şi datorii de aproape 40 de milioane de euro(39.951.738).

Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt C.N.A.I.R.: „Problemele trebuie tratate întotdeauna legal. Nu putem spune că a fost o problemă legată de firmele de insolvenţă nici la CNAIR, nici la alte companii, nici la alte ministere. Trebuie să analizăm puţin legea. Ea spune că o firmă aflată în insolvenţă nu este o firmă aflată în faliment, ca atare această firmă are posibilitatea să participe la licitaţii”.

Alexandru Horpoo, cel care cotroleaza Straco Grup S.R.L., a fost reţinut de procurorii DIICOT şi ulterior arestat la domiciliu, la sfârşitul lui 2014, într-un dosar de spălare de bani şi evaziune. Numele său este legat şi de scandalul de corupţie în urma căruia fostul primar al Sectorul 1, Andrei Chiliman, a fost reţinut pentru constituire de grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă în formă continuată. Potrivit procurorilor DNA, societatea Straco ar fi primit prin încredinţare directă, în schimbul unor comisioane de 10-15%, contracte de lucrări de reabilitare termică a blocurilor oi de asfaltare.

Paul Dorneanu, preşedintele Asociaţiei Construim România: „Principala problemă pentru care pasajul de la Domnești nu s-a realizat a fost acela că nu a fost o determinare la nivel politic, cât şi din partea autorităţilor implicate, pentru ca acest proiect să se realizaze...”

Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R.: „Premierul de atunci, dl Victor Ponta, a venit cu Neaga, cu Oprescu, au venit pe centura Capitalei, exact la Domneşti, unde spuneau cum o să fie în maximum doi ani un pasaj, se trasau termene, domnul Neaga dădea ascultător din cap...da, da... A fost o chestie pur electorală!”

Antonia Lupescu, reprezentant Asociaţia Iniţiativa Prelungirea Ghencea: „Promisiunea era că începe în luna septembrie se apucă de lucrări. Asta a fost ultima promisiune făcută de la CNAIR. Că vorbim despre pasaj ...(CLAXON)... vedeţi un protest de al tiriștilor, care săracii dorm, mănâncă, în TIR, că n-au ce să facă...”

Bani europeni, duși pe apa sâmbetei

Pasaje care să traverseze Centura Capitalei sunt cerute şi de locuitorii din sudul Bucureştiului de ani de zile. Intersecţiile cu drumurile către comuna Berceni şi către Olteniţa ar fi trebuit să beneficieze de modernizare din bani europeni prin Programului Operaţional Sectorial Transporuri 2007-2013.

Proiectul pentru Centura de Sud, între Autostrada către Piteşti şi Autostrada Soarelui, cuprindea mai multe faze şi fusese inclus, în 2014, pe o lista specială, acceptată de Bruxelles la finanţare pe vechiul program. În iunie 2014, prin semnătura directorului de atunci, Narcis Neaga, proiectului este tras pe linie moartă.

O lună mai târziu, fostul şef de la Drumuri intră în vizorul DNA. Este pus sub control judiciar şi cercetat pentru abuz în serviciu în legătură cu un contract pentru autostrada Sibiu - Orăştie. Drumul fusese inaugurat înainte de a fi gata. Există multe rapoarte care spun asta. Și închis ulterior, din cauza fisurilor. Procurorii susţin că Narcis Neagă ar fi suspendat abuziv un contract de servicii privind supervizarea lucrărilor.

Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R.: „Ştiţi că din exerciţiul 2007-2013 cei mai mulţi bani s-au pierdut la transporturi. Peste un miliard de euro. Or, asta este un alt exemplu al incompetenţei de care am dat dovadă, pentru că banii au fost la dispoziţia noastră”.

2,5 milioane de euro, un kilometru din Centura Capitalei

Pe 1 septembrie 2017, compania de drumuri anunţă că a primit 12 oferte pentru construcţia pasajelor Berceni şi Olteniţa. Contractul, estimat la peste 86 de milioane de euro (86.198.800) presupune două giratorii suspendate şi ar trebui să fie gata în doi ani şi jumătate de la finalizarea licitaţiei. Asta doar dacă nu vor apărea contestaţii care ar putea fi tranşate în instanţă, ca în cazul pasajului de la Domneşti.

Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt C.N.A.I.R.: „Avem foarte multe proiecte în licitaţie şi aici este vorba despre pasajele Mogoşoaia, Berceni şi pasajul Olteniţei care sunt în procedura de licitaţie. Sperăm ca în iarna acestui an să avem constructori pentru aceste pasaje. Ar rezolva problemele de trafic pe zona de sud a centurii Bucureşti”.

Prof. Valentin Anton, preşedintele Asociaţie Profesionale de Drumuri şi Poduri: „În momentul când începi o investiţie trebuie să ai bani până la sfârşit sau să ai sursele de finanţare. Din punctul ăsta de vedere, nu pot să spun cât ar costa, pot să vă spun că n-ar dura mult timp, dar nu trebuie să ne apucăm pe bucăţi decât în măsura în care avem tot proiectul complet, tot”.

Lipsa de investiţii şi de coerență a proiectelor de modernizare se reflectă şi în statisticile poliţiei rutiere.

Potrivit I.P.J Ilfov, în ultimii 10 ani pe Centura Capitalei au fost înregistrate 224 de accidente grave, soldate cu 68 de morţi şi 218 răniţi grav. La acestea se adaugă alte 455 de accidente în urma cărora 645 de persoane au fost rănite uşor. Principalele cauze: viteză neadaptată la condiţiile de drum şi neacordarea priorităţii vehiculelor.

Marian Ion, administrator public comuna Tunari: „Din anul 2011 au început demersurile, undeva în anul 2012 s-au stabilit două sensuri giratorii care trebuiau a fi executate, cel de la Ștefăneşti şi cel de la Tunari. În 2012 s-a trecut la execuţia celui de la Ștefăneşti care s-a şi realizat, cel de la Tunari rămând în expectativa de a fi construit”.

Până de curând, intersecţia de pe Centura Capitalei, din dreptul localităţii Tunari, în sectorul de nord „modernizat” de Compania de Drumuri, a fost una dintre cele mai periculoase din judeţul Ilfov. Aici au avut loc 30 de accidente rutiere în care doi oameni au murit şi 34 au fost răniţi. Începând cu 2013, I.P.J. Ilfov a cerut de 13 ori Companiei de Drumuri ca aici să fie construit un sens giratoriu.

Andrei Covaciu, coordonator Sistematizare Trafic I.P.J. Ilfov: „Avem parte de reacţii în momentul în care solicităm ceva, dar au fost situaţii în care administratorul drumului nu a manifestat prea mult interes pentru solictarile noastr,e motiv pentru care am aplicat şi sancţiuni administratorului drumului şi nu o dată, ci de mai multe ori”.

Marian Ion, administrator public comuna Tunari: „Relaţia cu autorităţile, în fază incipientă au fost de fiecare dată ok, se pare că în momentul în care se ajunge cam pe la jumătatea drumului, se cam blochează şi am observat punctual, noi UAT Tunari, se blochează din cauza neperformanţei, neprofesionalismului celor care preiau proiectele sau cei care sunt răspunzători cu aceste proiecte de multe ori s-a stat după avize la electricitate, la gaze, care erau la îndemână noastră, a UAT urilor. Erau foarte uşor de obţinut”.

Contractul pentru construcţia giratoriului de la Tunari a fost estimat de Compania de drumuri la peste 500 (513.702) de mii de euro fără TVA.  A fost atribuit, prin anunţ de participare simplificat pe 29 decembrie 2016, pentru 424 de mii de euro(424.086), tot fără TVA, societăţii Maristar Com S.R.L. Firma este controlată din 2011 de Dorel Oprea, supranumit de presă „Regele pietrișului”.

Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt C.N.A.I.R: „Nu pot să fac eu presupuneri în legătură cu sumele, dar din câte ştiu, este un giratoriu complex, sunt foarte multe relaţii care trebuie asigurate şi trebuie împăcate în acea zonă, ca atare acel giratoriu e posibil să necesite mult mai multă activitate decât alte giratorii”.

Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R.: „Depinde ce ceri de la acel giratoriu, pentru că dacă-l faci din bidoane de plastic evident că este mult, dacă mă întrebaţi pe mine, este foarte mult. Gândiţi-vă că un kilometru de drum naţional - şi îmi asum ceea ce spun - este 700 de mii de euro dacă îl construieşti de la 0”.

Pe cei 71 de kilometri de Centură circulă zilnic, în medie, în jur de 20.000 de mii de autovehicule, majoritatea dintre ele de mare tonaj. Prin comparaţie, este acelaşi volum de trafic care poate să genereze aglomeraţie pe autostrada spre mare, la început şi sfârşit de weekend.

Prof. Valentin Anton, presed. Asociaţie Profesionale de Drumuri şi Poduri: „La ora actuală sunt mulţi participanţi la trafic care nu au interes în Bucureşti. Cei care vin pe Valea Prahovei, dinspre Piteşti, şi care vor să se ducă spre Constanţa, dar din cauză că centura este încărcată, este foarte solicitată, ei preferă să vină în Bucureşti, lucru care încarcă şi mai mult trama stradală”.

În mai 2017, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a cerut public Executivului preluarea Centurii în administrarea municipalităţii, alături de Metrorex şi de termocentralele deţinute de Elcen, care furnizează agent termic pentru RADET.

Mihai Tudose, prim-ministru: „Cu centură este un pic mai complicat, dar şi acolo am picat de acord că vom face o analiză, cei de la Ministerul Transporturilor, vom face o analiză împreună cu cei de la Capitală, să vedem cum e mai bine, pentru că nu este important cine o are, important este să o avem cu toţii şi să fie”.

La nivelul Companiei de Drumuri există la această ora planuri pentru o nouă şosea de centură. Autostrada 0 sau Autostrada de Centură ar trebui să ocolească Bucureştiul şi să conecteze direct Autostrăzile spre Piteşti şi Constanţa. La licitaţie a fost scos doar tronsonul de SUD care, teoretic, ar urma să fie gata în trei ani şi jumătate de la semnarea contractului. Asta dacă nu vor fi contestaţii, iar contractul nu este atacat în justiţie.

Aproape 580 de milioane de euro este dispus să plătească statul pentru 52 de kilometri de autostradă ocolitoare. Până în prezent, pentru actuală Centură, de la buget, dar şi din fonduri europene s-au făcut plăți de peste 180 de milioane de euro.

Euractiv.Ro

7. Banii de la UE se văd în producțiile agricole, infrastructura comunelor și bunăstarea fermierilor

România vrea să atragă de trei ori mai multe fonduri pentru dezvoltare rurală în acest an, spune ministrul agriculturii, Petre Daea.

„În total, anul acesta estimăm că vom accesa o sumă totală de 1,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă de aproape trei ori mai mult decât anul trecut. Este un câștig, o realizare pe care trebuie să o procesăm cu atenție, cu calm, și cu foarte multă ambiție”, a declarat marți ministrul Petre Daea, la simpozionul organizat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) cu ocazia împlinirii a 17 ani de la înființare.

De la înființarea AFIR, peste 10 miliarde de euro au intrat efectiv în România pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural, iar acești bani se văd deja în producțiile agricole, în infrastructura multor comune și în bunăstarea fermierilor, susține directorul general al agenției, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Pe de altă parte, ministrul agriculturii s-a declarat nemulțumit că, până la finele anului, rambursările de la Comisia Europeană vor fi de 221,1 milioane de euro, deși ținta era mult mai mare, relatează Agerpres. În data de 31 martie, Petre Daea declara că își propune să atragă din fondurile europene prin PNDR 2020 o sumă de circa 1,6 miliarde euro în 2017.

„În ultima sâmbătă din fiecare lună se analizează pe fiecare județ, pe fiecare program, ce s-a desfășurat pe luna anterioară și aici am o doză de nemulțumire pe care trebuie să o transmit, pentru că am avut alt target.

Am gândit, am lucrat împreună și am planificat să realizăm o anumită sumă pe care din nefericire analizele noastre nu ne conduc spre un asemenea obiectiv. Totuși, suma care va fi în continuare posibilă de realizat și de adus în țară este de 221,14 milioane de euro", a spus Daea.

Oricum, ministrul spune că obiectivul rămâne ca România să acceseze întreaga sumă din PNDR în orizontul 2020. Daea a spus că a cerut un bilanț al AFIR din trei motive: „primul, să cunoaștem unde am ajuns, să desenăm pe harta țării ce s-a realizat de la integrarea în UE, ce obiective am împlinit pentru a vedea efortul pe care l-a făcut țara și instituțiile și de care trebuie să beneficieze mediul rural și fermierii români. Al doilea motiv, ce ne proiectăm în continuare, ce goluri avem în spațiul rural, goluri de sprijin în PAC pentru fermieri și al treilea, cele două ne compun poziția la UE și nu trebuie să uităm faptul că România este stat cu drepturi depline de a participa la decizia comuna privind PAC. Din aceste punct de vedere se impune o pregătire temeinică”.

Daea i-a felicitat, alături de AFIR, „al doilea plămân care trimite oxigen fermierilor și mediului rural, oxigen luat din FEADR”, pe cei de la APIA pentru că din raportul primit de la UE „am ajuns la un procent de accesare pe FEGA de 99,04%”.

Uniunea Europeană finanțează fermierii români prin plățile directe care sunt gestionate de APIA, dar alocă bani și pentru dezvoltarea mediului în care aceștia trăiesc - fondurile de dezvoltare rurală - care sunt gestionate de AFIR.

Chesnoiu afirmă că în cei 17 ani de activitate ai AFIR, începând cu Programul SAPARD și până în prezent, în agenție s-au semnat peste 120.000 de contracte de finanțare, angajându-se fonduri nerambursabile în valoare totală de 9,5 miliarde de euro. 

„Sunt 17 ani în care, prin intermediul agenției, au intrat efectiv în țară peste 10 miliarde de euro pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural. Pentru necesarul economiei agrare românești este doar un început, dar acești bani se văd deja în producțiile agricole tot mai mari de la an la an, în infrastructura modernă a multor comune și în bunăstarea fermierilor și a locuitorilor de la sate, care încep să obțină profit din afacerile lor. Preocuparea pe care o avem este însă de a asigura cu aceste fonduri nu doar o prosperitate pasageră, ci de a gândi pe termen lung dezvoltarea satului românesc”, a spus șeful AFIR.

Potrivit acestuia, prin finanțarea proiectelor de investiții s-au realizat aproximativ 8.700 de kilometri de drumuri comunale și s-a dezvoltat sau reabilitat infrastructura rurală (rețele de apă sau canalizare, cămine culturale, drumuri agricole și forestiere) de care beneficiază 6,2 milioane de locuitori ai satelor românești.

„Să nu uităm că sprijinul acordat investițiilor în infrastructura și economia rurală duce la reducerea sărăciei și crearea de locuri de muncă în zonele rurale, contribuind, astfel, la o creștere favorabilă a incluziunii (care presupune o economie cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, asigurând coeziunea economică, socială și teritorială în UE) (...) Dezvoltarea României, cel puțin pe zona rurală, nu se va putea face în următoarea perioadă decât prin atragerea acestor fonduri europene și menținerea lor în țară, iar beneficiarii sunt cei care contribuie decisiv la acest deziderat”, a subliniat Chesnoiu.