Înapoi

Revista presei din data de 07.11.2017 - Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.

Apariții în presă ale CNIPMMR

Antena3.ro

1. Ambasadorul SUA: Ar trebui să vă îngrijoreze că Moldova este în fața României în ceea ce privește climatul de business

Un raport realizat de Banca Mondială, publicat zilele trecute, arată că Republica Moldova se află în fața României în ceea ce privește climatul de business, ceea ce este îngrijorător, a declarat, vineri, ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, la evenimentul „Topul Național al Firmelor Private din România”.

„Un raport publicat acum câteva zile de Banca Mondială privind climatul de business nu doar în România, ci în toate țările din lume, arată că unele țări și-au îmbunătățit poziția, inclusiv, spre surprinderea mea, Republica Moldova, care este acum cu puțin mai sus decât România în ceea ce privește abilitatea țării și a companiilor de a face operațiuni aici și a se bucura de un mediu favorabil. Faptul că Republica Moldova are o poziție mai bună decât România este un lucru care pe mine m-ar îngrijora”, a spus Hans Klemm.

Euractiv.ro

2. Klemm: Ar trebui să vă îngrijoreze că Moldova e înaintea României în privinţa climatului de business

"Un raport publicat acum câteva zile de Banca Mondială privind climatul de business nu doar în România, ci în toate țările din lume, arată că unele țări și-au îmbunătățit poziția, inclusiv, spre surprinderea mea, Republica Moldova, care este acum cu puțin mai sus decât România în ceea ce privește abilitatea țării și a companiilor de a face operațiuni aici și a se bucura de un mediu favorabil. Faptul că Republica Moldova are o poziție mai bună decât România este un lucru care pe mine m-ar îngrijora", a spus Klemm, la evenimentul "Topul Național al Firmelor Private din România", relatează Agerpres.

Precizând că IMM-urile sunt coloana vertebrală a oricărei economii, Hans Klemm a povestit că, atunci când a stat de vorbă cu reprezentanții IMM-urilor din mai multe zone ale țării, aceștia i-au spus că principalele obstacole pe care le văd în calea dezvoltării sunt infrastructura, accesul la piață și forța de muncă.

"Oameni precum Thomas Edison, Henry Ford și, recent, David Packard sau Steve Jobs, care au devenit lideri în business, au început de jos, pe cont propriu, într-un garaj, dar au dus inițiativa lor cu spirit antreprenorial, au devenit lideri de companii mari. Nu am niciun dubiu că și în această sală există acest potențial și aici este, poate, viitorul Steve Jobs", le-a spus ambasadorul întreprinzătorilor din sală.

Stiripesurse.ro

3. Marius Nica anunţă începerea primelor finanţări prin programul Start-Up Nation

Săptamâna aceasta încep primele finanţări prin programul Start-Up Nation, a anunţat ministrul fondurilor europene, Marius Nica, la Gala Topului Naţional al Firmelor Private din Romania. El a mai precizat că, de ieri, a început şi procesul de modificare a legislaţiei privind stabilirea neregulilor şi a fraudelor în sistemul de gestionare a fondurilor europene, conform romania-actualitati.ro.

"Astăzi am lansat un alt element central pentru antreprenoriat, Programul Naţional de Dezvoltare a Antreprenoriatului, o schemă de finanţare, 130 de milioane de euro pentru incubatoare, loc în care UAT-urile, IMM-urile, universităţile pot crea acel ecosistem dezvoltării activităţii IMM-urilor.

A venit o propunere de suplimentare a bugetului alocat programului de IMM-uri în cadrul programului operaţional regional şi, începând de săptămâna viitoare, 330 de milioane de euro vor fi alocaţi suplimentar acestui sector în vederea semnării contractelor de finanţare", a spus Marius Nica.

Bursa.ro

4. EUGEN TEODOROVICI: "Guvernul nu ar trebui să modifice Codul fiscal prin ordonanţă de urgenţă"

Modificările la Codul fiscal trebuie discutate şi aprobate în Parlament, prin lege, a declarat, ieri, senatorul PSD Eugen Teodorovici, preşedintele Comisiei pentru buget-finanţe, la evenimentul "Topul Naţional al Firmelor Private din România".

"Eu n-am lucrat la programul de guvernare, nu am fost atât de calificat. Îmi doresc ca astăzi, în Guvern, să nu se aprobe prin Ordonanţă de Urgenţă modificarea Codului fiscal. Este nevoie de un proiect de lege, discutat în cele două comisii de specialitate din Parlament şi la final de an să venim cu o formă care într-adevăr să ajute economia. Nu ştiu de ce concurăm cu noi. De ce să fac zero impozitul pe dividende, când avem 5%? Cineva în Europa are 0%? Nimeni. Cineva din piaţă a cerut să fie zero? Nimeni. Renunţ la nişte fonduri la bugetul de stat care vin din cei 5% din dividende benevol. Trebuie lăsate orgoliile la o parte şi văzut doar interesul naţional, indiferent de culoarea politică din Parlament sau din altă parte", a susţinut senatorul social-democrat, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, România are o mare problemă legată de lipsa forţei de muncă, iar soluţia ar putea fi un parteneriat cu Republica Moldova pentru a aduce oameni de acolo.

"I-am propus domnului premier, atunci când eram consilier onorific - în ţara asta nu poţi nici măcar benevol să lucrezi, eram consilier onorific, benevol - în ceea ce priveşte forţa de muncă, i-am spus primului ministru să încheie, aşa cum Polonia încheie cu Ucraina un acord bilateral, în baza căruia două milioane de oameni din Ucraina vin să lucreze în Polonia. De ce nu facem şi noi asta cu Moldova, spre exemplu?", a arătat Teodorovici.

El i-a răspuns ambasadorului SUA, Hans Klemm, care a spus anterior, în acelaşi eveniment, că ar trebuie să ne îngrijoreze că Republica Moldova este înaintea României în ceea ce priveşte climatul de business, într-un top al Băncii Mondiale: "Nu mă îngrijorează că Moldova a crescut peste România, mă îngrijorează ce se întâmplă în România".

Ţara noastră poate atrage toate fondurile europene disponibile, însă piaţa internă nu este pregătită pentru o astfel de infuzie de bani, consideră Teodorovici.

"România poate aduce în trei ani 23 de miliarde de euro, adică toţi banii europeni, numai că, din păcate, piaţa nu poate să susţină o astfel de infuzie de bani europeni, pentru că nu mai este forţă de muncă, materia primă dispare, pentru că dispar cei care produc. Dar România poate, printr-o schimbare simplă de abordare. Banul european este o sursă sigură", a arătat senatorul.

În opinia sa, Guvernul nu trebuie să stabilească salariul minim pentru mediul privat.

"În ceea ce priveşte salariul minim, în zona publică eu pot să îl impun, dar în zona privată eu trebuie să stimulez ca salariul să nu scadă sub acest nivel. Privatul nu trebuie presat, el trebuie să găsească un mediu în care să se dezvolte. Noi avem, ca ţară, din păcate, extrem de multe piedici", a explicat el.

Digi24.ro

5. Avertisment din partea patronilor: Urmează concedieri!

Mulţi dintre patroni spun că vor face concedieri, pentru că nu vor putea suporta financiar cresterea salariului minim de la 1.450 de lei la 1.900 de lei de anul viitor. Avertismentul a fost transmis vineri de fostul ministru Florin Jianu, în prezent președintele Consiliului Național pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii Private din România (CNIPMMR). Reprezentanţii întreprinzătorilor spun că schimbarea peisajului fiscal va crea cele mai mari probleme firmelor din mediul rural, din cauza lipsei de informare.

Aproape 83% dintre antreprenorii chestionați de Consiliul Național pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii Private din România (CNIPMMR) nu au capacitatea de a mări salariul minim, iar 60% vor disponibiliza oameni, ca urmare a acestei măsuri, a declarat, vineri, Florin Jianu, președintele Consiliului, la evenimentul Topul Național al Firmelor Private din România.

„Săptămâna aceasta am aplicat un chestionar la care au răspuns în jur de 400 de întreprinzători și datele arată că 82,9% dintre ei spun că nu au capacitatea de a mări salariul minim, 60% vor disponibiliza oameni ca urmare a acestei măsuri și peste 90% au spus că posibilitatea lor maximă de a mări salariul minim este de 100 de lei”,a anunțat Jianu.

Potrivit acestuia, trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat va bulversa mediul de afaceri, întrucât vor trebui schimbate șase milioane de contracte, atât în mediul public, cât și în mediul privat.

„S-a spus că se mută contribuțiile de la angajator la angajat, de fapt rămâne un procent și la angajator. Unele dintre salarii vor scădea. Am făcut calcule aritmetice și pentru 90% dintre IMM-uri această trecere a contribuțiilor va însemna costuri salariale suplimentare. Deci salariile nu cresc, ci dimpotrivă", a continuat președintele Consiliului pentru IMM-uri.

Potrivit acestuia, Guvernul anunță noi și noi măsuri, iar mediul de afaceri nici măcar nu apucă să analizeze efectele fiecărei măsuri, că aceasta este modificată.

„Nu mai putem ține pasul, la propriu. Săptămâna trecută pregătiserăm o analiză de impact pentru taxa de solidaritate de 2%. A ieșit Guvernul și a modificat-o, a rebotezat-o și i-a mărit cuantumul. Chiar nu mai putem să ținem pasul. Nici nu mai știu cum se numește noua taxă, dar cert este că crescut de la 2% la 2,25%”, a susținut Jianu.

În opinia sa, fiecare măsură fiscală ar trebui discutată cu mediul de afaceri cu cel puțin șase luni înainte de aplicare.

Guvernul se reuneşte vineri, într-o şedinţă extraordinară în care urmează să adopte modificări la Codul fiscal. Se află pe ordinea de zi proiectele care transferă contribuţiile sociale în sarcina angajaţilor şi care instituie taxa de solidaritate pentru angajatori. Angajații vor achita contribuții de 35% pentru șomaj și sănătate, iar companiile doar o taxă de 2,25%, denumită contribuție asiguratoare pentru muncă.

În acelaşi timp, creşte şi salariul minim, potrivit unui proiect de HG al Ministerului Muncii. Asta înseamnă că firmele vor trebui să mărească salariile angajaţilor la 1.900 de lei, potrivit legii, şi nu pentru că productivitatea creşte.

În aceleași timp, scade și contribuția la Pilonul II, de la 5,1% la 3,7%.

Companiile ale căror cifre de afaceri nu depăşesc un milion de euro vor plăti impozit pe cifra de afaceri, şi nu pe venit, cum se întâmplă în prezent.

Puteți vizita aici toate aparițiile în presă ale CNIPMMR:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. INS: Câştigul salarial mediu net a fost cu 12 lei mai mare în septembrie, de 2.376 lei

Câştigul salarial mediu nominal net a crescut în luna septembrie faţă de luna precedentă cu 12 lei, ajunâng la 2.376 lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Valorile cele mai mari au fost în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante.

Faţă de august, câştigul salarial mediu net a crescut astfel cu 0,5%, iar comparativ cu luna septembrie a anului precedent, el s-a majorat cu 13,5%.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri, dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu brut, acesta a fost în luna septembrie 2017 de 3.305 lei, cu 0,5% mai mare decât în luna august 2017. Unde a crescut şi unde a scăzut netul

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 15,8% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 6,7% în activităţi de servicii anexe extracţiei; între 3,5% şi 4,5% în fabricarea produselor textile, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice; între 2,0% şi 3,0% în fabricarea echipamentelor electrice, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, cercetare-dezvoltare, telecomunicaţii, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie. Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 8,4% în extracţia cărbunelui superior şi inferior; între 2,0% şi 5,0% în industria metalurgică, fabricarea băuturilor, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), transporturi aeriene, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun.

2. Cine profită şi cine pierde din impozitul de 1% pe cifra de afaceri

Modificările la Codul Fiscal pe cale de a fi adoptate de Guvern prevăd că firmele cu afaceri sub un milion de euro (faţă de 500.000 de euro în prezent) vor fi încadrate în categoria microîntreprinderi şi vor datora impozit de 1% din cifra de afaceri, în loc de impozit pe profit de 16%. Mai multe tipuri de companii vor câştiga din această schimbare, dar cel mai mult vor profita firmele de consultanţă şi management, consideră chiar un consultant.

În prezent, firmele încadrate în categoria microîntreprinderi trebuie să aibă venituri din diferite activităţi, în afară de cele de consultanţă şi managament, de peste 80% din veniturile totale. Adică doar maxim 20% din venituri să vină din consultanţă şi management. În acest sens, firmele care acum realizează majoritatea veniturilor exclusiv din consultanţă şi management nu se încadrează în acest procent de 20%, deci au de plătit 16% din profit.

În modificările pe care vrea Guvernul să le aducă la Codul Fiscal, procentul respectiv este eliminat, ceea ce înseamnă că şi firmele care se ocupă exclusiv de consultanţă şi management se vor putea încadra la microîntreprinderi şi vor plăti doar 1% din cifra de afaceri. Însă la acest tip de firme, profitul este cu puţin mai mic decât cifra de afaceri, întrucât costurile sunt mult mai mici decât la o firmă de producţie. „În consultanţă, o firmă poate să aibă profit şi de 100%, dacă nu are cheltuieli. Atunci, în loc să plătească 16% impozit ca astăzi, va plăti 1%, dacă are afaceri până într-un milion de euro”, a explicat pentru „Adevărul” consultantul fiscal Gabriel Biriş.

Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector al Institutului Bancar Român (IBR), susţine că această cotă unică de 1% aplicată cifrei de afaceri pentru companiile cu venituri sub un milion de euro poate aduce o reducere a impozitelor plătite de aceste companii de aproximativ 631 milioane de lei. Potrivit lui, câştigă 27% dintre aceste firme, respectiv companiile cu venituri sub 0,5 milioane de euro şi zero angajaţi, precum şi firmele cu venituri între 0,5- un milion de euro şi profit brut peste 6,25%.

Cine pierde

Potrivit lui Iancu Guda, doar

3% dintre companii pierd, plătind un impozit mai mare, restul de 70% plătind un impozit identic. „Totuşi, efectul final este mult mai mic, deoarece se pot pierde aproape 112.153 locuri de muncă, deci aproximativ 2% din forţa de muncă angajată (din cauza dispariţiei interesului fiscal)”, declară Guda. Gabriel Biriş consideră cel mai mare dezavantaj din implementarea acestor măsuri îl au investiţiile de tip greenfield.

„Adică faci o fabrică şi când începi să produci, peste un an jumate – doi, tu, o firmă nouă, nu poţi să-ţi deduci cheltuielile făcute în perioada de investiţii, pentru că microîntreprinderile nu au cheltuieli, nu au pierdere fiscală. Şi asta practic închide România pentru investitorii mari, serioşi”, susţine consultantul.

Agerpres.ro

3. Contribuția agriculturii în PIB-ul României a crescut cu 123% în perioada 2007 - 2016 (secretar de stat)

Contribuția agriculturii la produsul intern brut a urcat cu 123% în perioada 2007 - 2016, susține secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor.

"Cred că despre modelul de succes al agriculturii românești putem discuta foarte mult. Cel mai important lucru pentru noi, la Ministerul Agriculturii, este să valorificăm potențialul pe care agricultura românească îl are. Vorbim despre potențialul de cultură mare și zootehnie, fiind nevoie de partea de investiții pentru a susține aceste două direcții foarte mari. În acest an, au fost obținute producții istorice în principal la grâu, orz, rapiță, floarea soarelui și mazăre. De asemenea, se preconizează producții foarte bune în ceea ce privește partea de porumb, soia, cartofi și struguri. Aceste cantități suplimentare obținute vor contribui la creșterea produsului intern brut al României. Avansul pe care îl înregistrează agricultura României în perioada 2007 — 2016 a fost de 123% în ceea ce privește contribuția în PIB. Toate aceste lucruri s-au datorat, per ansamblu, unor politici echilibrate. Pot să vă spun că, în perioada Sapard PNDR 2007 — 2013 și PNDR 2014 — 2020, au fost absorbite până acum aproximativ 11,1 miliarde de euro pe parte de investiții. Aceste infuzii de capital au contribuit, fără doar și poate, la aceste performanțe", a declarat Potor marți, într-un forum de specialitate.

Reprezentanți ai Guvernului și ai organizațiilor profesionale din domeniul agriculturii participă, marți, la forumul 'AgriBusiness: Contribuția agriculturii la viitorul model economic românesc', eveniment organizat la Academia de Studii Economice (ASE), de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și România Durabilă.

În cadrul dezbaterii se discută despre modelul economic românesc al următorilor 10 ani în care agricultura, alături de sectoarele și industriile direct relaționate cu aceasta, pot contribui la dezvoltarea în ansamblu a economiei naționale.

4. România, prezentă cu 50 de expozanți la târgul de turism de la Londra; logo-ul Centenarului, promovat alături de brandul de țară

Destinația turistică Alba Iulia, circuitele culturale, turismul balnear și cel de aventură vor fi promovate, în acest an, la cel mai mare târg internațional de turism din lume, World Travel Market, care se desfășoară, în perioada 6-8 noiembrie, la Londra, a anunțat, luni, Ministerul Turismului.

Tema standului României, unde sunt prezenți 50 de de expozanți, subliniază împlinirea celor 100 de ani de la Marea Unire din 1918, ministerul prezentând în avanpremieră și logo-ul Centenarului, elementul unic de identificare pentru toate evenimentele ce vor fi organizate de România pe parcursul anului viitor.

"Anul acesta, România aduce în atenția profesioniștilor, atât destinația turistică Alba Iulia, cât și circuitele culturale, turismul în natură și cel rural, pachetele de tip city break, turismul activ și cel de aventură, turismul balnear și cel de tip wellness. Tema standului din această ediție este unică și subliniază într-o manieră stilizată împlinirea celor 100 de ani de la Marea Unire din 1918. Accesul în standul cu o suprafață de 238 de metri pătrați se face printr-o replică a porții III de la Cetatea Alba Carolina. La standul amenajat de Ministerul Turismului din România sunt prezenți 50 de expozanți, reprezentanți ai unor tour-operatori, organizații de management a destinației, consilii județene, hoteluri și companii aeriene", precizează ministerul, într-un comunicat remis AGERPRES.

Ministerul Turismului este reprezentat la Londra de secretarul de stat Cristina Ionela Tărteață. Pe toată perioada desfășurării manifestării expoziționale, demnitarul va avea o serie de întâlniri cu reprezentanții celor mai mari companii media, în vederea identificării posibilităților de promovare a României pe canalele media la nivel global, respectiv National Geographic, CNN, BBC, Travel Channel, Lonely Planet Publication.

Totodată, secretarul de stat va participa și la summit-ul miniștrilor Turismului din toate țările participante la WTM (peste 160 țări și teritorii), eveniment organizat de Organizația Mondială a Turismului, sub patronajul secretarului general Taleb Rifai.

WTM Londra reprezintă punctul de întâlnire al cererii și ofertei internaționale din sectorul turistic și are un rol fundamental în stabilirea de noi contacte de afaceri. România a participat constant la WTM cu stand național la toate cele 36 de ediții anterioare.

5. Fondul de Garantare a Asiguraților a efectuat plăți în valoare de 333,8 milioane lei, până la 31 octombrie 2017

Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) a aprobat la plată, până la finele lunii octombrie 2017, în Comisia Specială a FGA, 63.398 cereri de plată, pentru societățile aflate în faliment, respectiv Astra Asigurări, Carpatica Asig și Forte Asigurări, potrivit unui comunicat al instituției.

Comisia Specială a Fondului a aprobat 55.205 cereri de plată pentru creditorii de asigurări ai societății Astra Asigurări, 6.923 de cereri pentru cei ai societății Carpatica Asig și 1.270 de cereri de plată pentru creditori de asigurări ai societății Forte Asigurări.

FGA avea înregistrate, la finalul lunii octombrie, 63.575 cereri de plată pentru societatea Astra Asigurări, 30.135 cereri de plată pentru Carpatica Asig și un număr de 1.365 cereri de plată depuse de potențialii creditori de asigurare ai societății Forte Asigurări.

Potrivit Fondului, din totalul plăților de 333,8 milioane de lei efectuate până la 31 octombrie 2017, în contul creditorilor Astra Asigurări s-au virat 284,5 milioane lei, în timp ce pentru creditorii Carpatica Asig s-au achitat 43,5 milioane lei. De asemenea, FGA a achitat și suma de 5,7 milioane lei, pentru creditorii Forte Asigurări.

FGA reamintește potențialilor creditori de asigurări ai companiilor Astra Asigurări, Forte Asigurări și Carpatica Asig că, potrivit art. 266 alin. 2 din Legea nr. 85/2014, Fondul este în drept să efectueze plăți din disponibilitățile sale doar către petenții care au depus cereri de plată în timpul legal prevăzut de legislație și care au dosarele complete. Plata despăgubirilor se face în limita a 450.000 de lei pentru fiecare creditor al unui asigurător în faliment.

De asemenea, Fondul de Garantare a Asiguraților informează că evenimentele din ultimele luni, respectiv incendiul de la depozitul din Dărăști, Ilfov, al companiei Global Arhive Management sau atacurile informatice asupra bazei de date a companiei Astra Asigurări nu au avut nici un impact asupra activității FGA.

Vezi articolul anterior Vezi următorul articol

Articole similare

https://pimmph.ro/patronatimmph/wp-content/uploads/2019/12/unnamed-1.jpg

Urmărește-ne și pe

Apariții în presă ale CNIPMMR.

Antena3.ro.

Euractiv.ro.

Stiripesurse.ro.

Bursa.ro.

Digi24.ro.

Adevarul.ro.

Agerpres.ro.