Cuprins:
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 2
- Vascar isi propune sa duca produsele realizate la Vaslui in Europa si Africa
- Reteta unui business profitabil dupa doar 4 luni: ce planuri are gelateria artizanala Puro&Bio
- Adrian Vascu: Piata imobiliara este precum o hala foarte mare si foarte prost iluminata
- Ce este home-staging-ul si care este secretul pentru a vinde mai repede si mai scump un apartament
- Dupa trei branduri internationale, isi lanseaza propria afacere cu costume barbatesti. Ce planuri are London Tailors
- Guy Horowitz, DTCP: Investim intre 5-15 milioane de dolari in startup-uri
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Wall-street.ro
1. Vascar isi propune sa duca produsele realizate la Vaslui in Europa si Africa
Producatorul de mezeluri si conserve Vascar, un business de familie lansat la Vaslui la inceputul anilor ’90, isi propune ca in urmatoarea perioada sa se extinda atat la nivel national, cat si la nivel european. Planurile includ chiar si intrarea pe continentul african, o piata cu potential pentru vanzarile de conserve.
Vascar este o afacere de familie, lansata la Vaslui in anul 1991. Compania a preluat activele fostei Industria Carnii Vaslui, activa pe piata din 1984, o companie foarte dezvoltata, cu numeroase sectii - de la abatorizare, frigorifer, sectie de mezeluri si pana la sectie de conserve. Ulterior, compania si-a mai redus din activitate, concentrandu-se pe partea de mezeluri si conserve. In 1996 a primit patru magazine din fosta retea Alimentara, miscare reprezentand biletul de intrare in retail.
“Vorbim de o piata la inceput, nu exista comert modern. Acum business-ul a explodat, am crescut, ne-am extins. Daca in 1996 aveam 4 magazine, in 2015 ajungeam la 16 magazine, iar in prezent avem 20. Extinderea magazinelor proprii va continua. Avem distributie directa in regiunea Moldovei, am inceput anul acesta si pe Bucuresti. Suntem listati in cele mai mari lanturi de retail modern. Cresterea vine din extinderea distributiei directe, vrem sa ne extindem reteaua de magazine”, a spus Vlad Ciuburciu, director de marketing al Vascar, in emisiunea Profesionistii in Retail.
Pentru primele noua luni din acest an business-ul afiseaza un avans de 20% comparativ cu aceeasi perioada din 2015. Mai mult, Vascar a deschis patru noi magazine, avand in plan pana la finalul anului inaugurarea a doua noi locatii – in zona Moldovei, Braila si posibil Buzau, a adaugat si Cristian Nita, director comercial Vascar.
Potrivit acestuia, Vascar distribuie produsele in 250 de magazine din Bucuresti, estimand ca pana la sfarsitul anului sa atinga pragul de 400 de locatii. Ponderea cea mai mare este detinuta de comertul traditional.
Obiectivul companiei este transformarea dintr-un jucator regional intr-unul national. Pentru a ajunge aici Vascar a bugetat investitii consistente in marketing si a lansat portofoliul de produse Moldova in bucate, nume care va fi alocat si magazinelor proprii de tip concept store.
Investitia medie intr-un magazin propriu este de circa 50.000 de euro. Vascar detine in prezent doua tipuri de magazine – specializate si de tip mini-market, cu o singura casa de marcat.
Dublarea exporturilor in urmatorii 3 ani
Un obiectiv setat pe termen mediu este dublarea ponderii exporturilor in urmatorii 3 ani, de la 7% in prezent, la 14%. Pentru a atinge acest target Vascar isi propune sa se concentreze pe livrarea mezelurilor in mai multe state din Uniunea Europeana, respectiv intrarea pe piata africana pe partea de conserve.
“Exportam in tarile unde exista comunitati de romani, in Marea Britanie, in Franta, Italia, Spania.Am initiat deja discutii cu posibili parteneri din Africa si speram sa se concretizeze in urmatoarele luni”, a punctat Cristian Nita.
Pe plan local, obiectivele companiei vizeaza extinderea distributiei si a retelei de magazine proprii si in zona Ardealului.
Lipsa de personal si pretul la materia prima, principalele pietre de incercare
Vlad Ciuburciu a adaugat ca, pentru a-si atinge obiectivele setate, compania are nevoie de personal, o problema cu care producatorul din zona Vasluiului se confrunta in prezent. Pentru Vascar lucreaza 320 de angajati.
“Daca discutam de Vaslui, nu mai gasim oameni pentru munca necalificata, nu se mai incurajeaza munca se pare. Avem dificultati in a gasi transatori, oameni care lucreaza la banda sau in ambalare. Maine am putea angaja 10 oameni dintr-un foc insa nu ii gasim. (…) Suntem in expansiune, cee ace inseamna volume mult mai mari, avem nevoie de oameni. Sustinem ajutorul social, dar acordat doar persoanelor care au nevoie de el si care nu sunt apte sa munceasca. O mare problema la noi in judet este lipsa tinerilor, care migreaza in orasele mai mari sau chiar in afara. Nu gasim oameni seriosi care isi doresc sa creasca si sa invete meserie”, explica Vlad Ciuburciu.
La aceasta problema se adauga si costul materiei prime, in conditiile in care pretul carnii a crescut cu peste 30% comparativ cu luna mai, adauga si Cristian Nita. Astfel, producatorul este nevoit sa recurca la importuri de carne din Germania, Franta sau Danemarca, suplimentar fata de cantitatile procurate de la furnizori locali.
2. Reteta unui business profitabil dupa doar 4 luni: ce planuri are gelateria artizanala Puro&Bio
Alexandra Marcu si Octavian Stancu au deschis in urma cu patru luni una dintre putinele gelaterii artizanale din Romania. Dupa sase luni, timp in care au amenajat spatiul si 24 de avize obtinute, Puro&Bio, brand italian cu renume in zona inghetatei artizanele, isi deschidea portile de 1 iunie. In prezent, afacerea este deja pe profit si conceptul asteapta francizarea.
Alexandra si Octavian se cunosc inca de pe bancile scolii. Fiecare si-a lansat propria afacere: Alexandra este consultant pe fonduri europene, iar Octavian are propria spalatorie ecologica. Au decis in urma cu 5-6 ani sa parieze impreuna pe un concept neexploatat pe piata locala, respectiv o gelaterie artizanala. Au urmat cursuri de pregatire in Italia, devenind maestri gelatieri si au deschis in urma cu patru luni prima locatie Puro&Bio din Romania.
Gelateria se afla pe strada Ion Campineanu din Capitala, intr-o cladire monument istoric, pe care au catigat-o la o licitatie RAPPS. “Nu am stiut atunci ca e vorba de o cladire monument istoric, de zona protejata stiam ca doar asta era zona de interes pentru prima locatie. Mai multe piedici ca la acest demers nu am intalnit vreodata si avem ceva proiecte derulate pe consultanta. Aici nu e vorba de cat te ajuta statul ca antreprenor, ci mai degraba de cate piedici ti se pun prin volumul de avize si documente cerute sau timpul de raspuns foarte lung al autoritatilor, in unele cazuri lipsa unuia, iar cateodata reluarea avizelor ca s-a schimbat conducerea”, povesteste Alexandra Marcu.
Sase luni a durat amenajarea spatiului de circa 300 mp. Aici cei doi asociati produc in medie pe zi 50-60 de kilograme de inghetata, cantitate pe care o vand aproape integral.
“Noi venim cu un concept nou, in laboratorul la vedere producem zilnic in fata clientului un produs cinstit: scrie sorbet de piersici, asta primesti, simti ca si cum ai musca dintr-o piersica proaspata de sezon fara alte artificii. Nu ne-am promovat, am facut o pagina de Facebook si atat, votul clientilor e organic, gusta si revin, ne recomanda mai departe”, spune si Octavian Stancu.
Toate pacalelile si toate tepele care s-au dat pana acum nu vor mai exista, in momentul in care faci un lucru corect oamenii incep sa te respecte
Si clientii nu au intarziat sa apara. In medie, 150-200 de oameni trec pragul gelateriei si cumpara 120 de grame de inghetata per comanda. Mai exact, doua cupe, doua gusturi diferite, de cele mai multe ori fistic, menta, ciocolata, smochine si zmeura. Pretul: 10 lei.
“Cred ca romanul mananca mai dulce si mai concentrat decat restul Europei, cu siguranta mai mult decat italienii. Partea de cremerie are mai mare succes decat inghetata vegana, iaurturile inghetate sau sorbeturile. Vrem sa modelam gusturile romanilor si sa afle ca avem pentru toata lumea de la mic la mare, avem variante s ipentru persoane cu diverse afectiuni cum ar fi intoleranta la lactoza, diabetici, celiaci sau pur si simplu vegani, la post sau la dieta. Oamenii inca testeaza. (…) In general domeniul inghetatei artizanale este practic neatins in Romania. Sunt avantaje si dezavantaje. Este un business corect, in Romania in 2016-2017 oamenii incep sa caute lucruri corecte si mancare sanatoasa, practic este o investitie in noi insine, suntem ceea ce mancam sau gandim, iar toate pacalelile si toate tepele care s-au dat pana acum nu vor mai exista sau macar sunt in scadere, in momentul in care faci un lucru corect oamenii incep sa te respecte. Clientii fideli cred ca vor fi in proportie de 70%. Ce se intampla acum este normal, romanii nu sunt chiar atat de saraci sa isi permita lucruri ieftine”, explica Octavian", explica Octavian.
O parte din materia prima, cea uscata, provine din Italia, in timp ce produsele proaspete – lapte, fructe – sunt livrate de producatori si importatori locali.
Cate o gelaterie Puro&Bio in fiecare sector. Pasul 2 – francizarea
Planurile pentru Puro&Bio vizeaza deschiderea a cinci gelaterii, de preferinta cate una in fiecare sector din Bucuresti, in 2-3 ani, concomitent cu francizarea conceptului. Pe termen scurt, cei doi antreprenori urmeaza sa deschida o noua gelaterie Puro&Bio, in zona Domenii din Capitala. Investitia pentru spatiul de circa 100 mp se ridica la 20.000 euro si acesta va reprezenta modelul care va fi francizat la alegere.
“Vrem sa avem cate o locatie Puro&Bio in fiecare sector din Bucuresti. Ne propunem 5 locatii. Apoi vrem sa incepem francizarea. Taxa de intrare in franciza va reprezenta o investitie in marketing, asistenta si training, pentru ca ne dorim ca francizatii sa studieze, sa faca cursuri in Italia si sa devina ca noi, maestri gelatieri. Ca in orice moment sa poti sa preiei fraiele afacerii si sa stii orice etapa din procesul de productie al inghetatei”, spune Alexandra.
De asemenea, proprietarii Puro&Bio au in vedere si cateva locatii mobile si participarea la targuri si festivaluri sau diverse evenimente cum ar fi nunti, evenimente corporate. In ceea ce priveste francizarea, Octavian puncteaza ca isi doresc sa deschida in medie un numar de patru gelaterii pe an, la nivel national.
Business pe profit, Puro&Bio ar putea genera in acest an o cifra de afaceri de 400.000 euro. Spre comparatie, in Italia o singura locatie unde se vand inghetata si iaurturi inghetate are o cifra de afaceri anuala de peste 600.000 euro.
“Reactia pietei ne-a depasit asteptarile. Ma astept ca vanzarile sa ramana constante sau chiar sa creasca in sezonul rece, mai ales ca lumea va opta pentru spatiile interioare. Vom lansa noi produse precum gaufre, clatite, ciocolata. De asta am si luat un spatiu mai mare pentru a putea cuprinde mai multe concepte.
De exemplu, daca italienii functioneaza foarte bine cu o simpla gelaterie, aici trebuie sa vii cu o cafea, un pranz, o prajitura, cu evenimente, cu un spatiu de joaca pentru copii, mai ales ca incurajam familiile sa ne calce pragul, iar locatiile child friendly practic nu prea sunt de gasit. Pana la urma inghetata artizanala facuta pe bune, este un aliment in sine si cel mai sanatos desert, iar la o adica poti inlocui foarte bine o masa cu un frozen yogurt ca la noi. Vrem sa vedem ce se intampla cu gusturile romanilor pe timp de iarna si speram sa ajutam la schimbarea preferintei pentru inghetata. Noi mancam tot timpul anului inghetata si asta nu ne-a imbolnavit. De exemplu, in perioada in care am stat in Italia am observat si obiceiurile lor de consum. Italienii veneau in martie, cu gecile pe ei, sa consume inghetata.Ba mai mult, am ramas surprinsi cand, intr-o zi ploiasa in aprilie, pe durata cursurilor, chiar se facuse coada in gelateria unde faceam practica si n-am observat sa fie mai raciti ca noi, dimpotriva sunt mai sanatosi. Cu siguranta, este un alt stil de viata, cu alte obiceiuri, dar putem invata si noi lucrurile bune”, mai spun cei doi antreprenori.
In prezent, consumul anual de inghetata din Romania este unul dintre cele mai scazute din Europa, respectiv 1,6 kg per cap de locuitor. Spre comparatie, in tarile scandinave consumul anual se ridica la 8 kg/capita.
3. Adrian Vascu: Piata imobiliara este precum o hala foarte mare si foarte prost iluminata
In ceea ce priveste transparenta, piata imobiliara este precum o hala foarte mare si foarte prost iluminata, comparativ cu o hala alimentara in care ai lumina naturala si vezi legumele pe care poti sa le cumperi. In piata imobiliara din Romania este foarte mult intuneric. Mai sunt niste mici luminite, in cateva colturi, niste lumanari si poate lanterne pe care (jucatorii -n.r.) le aprind cand vor, a declarat Adrian Vascu, senior partner Veridio.
"Nu exista sistematic un model prin care sa stii ca este o piata prin care atat in calitate de vanzator, cat si de cumparator sa poti lua deciziile cu cele mai bune instrumente la dispozitie. Vorbim de aceste lucruri de ani de zile, dar ar trebui si facut ceva, mai ales in ceea ce priveste transparenta preturilor si a ofertelor, din perspectiva impozitului pe tranzactii si a impozitului pe cladiri din punct de vedere al noului cod fiscal si al noului sistem de evaluare a cladirilor", spuneAdrian Vascu (foto), la Real Estate Forum.
In opinia sa, sunt foarte putine locuri de unde poti sa afli cu cat s-a vandut un imobil. "Preturile sunt in contractele de vanzare-cumparare, dar are acces cineva la ele? Nu. Dar, toate contractele de vanzare-cumparare sunt depuse la primarii pentru a fi inmatriculate de catre noii proprietari. Ce fac autoritatile locale cu ele? Introduc in sistem date despre: vanzator, cumparator, adresa, suprafata, finantare bancara sau nu, dar mai putin pretul!"
Adrian Vascu a mai decalarat ca a convins in urma cu cinci ani Primaria orasului Cluj sa introduca si pretul. "Astfel, de trei ani este publicat pe siteul Primariei din Cluj o analiza a tranzactiilor de vanzare-cumparare, iar pentru 2015 informatiile sunt foarte variate. De exemplu, valoarea tranzactiilor imobiliare a fost 358 milioane de euro, la numar de 7.007 de tranzactii, majoritatea dintre acestea - 4.600, fiind apartamente. Tranzactiile cu finantare bancara au reprezentat o pondere de 25,6%, in crestere fata de anul trecut cand au fost 16%, insa pentru 75%, finantarea a fost din resurse proprii".
Fostul presedinte ANEVAR a subliniat ca din asemenea surse poate rezulta usor pretul pe mediu patrat al apartamentelor. "In 2015, pretul pe metru patrat in Cluj a fost de 873 de euro. Cu finantare bancare: 905 euro, fara finantare bancara: 820 euro. Daca din contract rezulta 873 de euro, de unde a aparut povestea ca nu mai gasesti apartamente sub 1.000 euro pe metru patrat? Acest gen de lumina care se poate aprinde in aceasta hala intunecata. Toate primariile din Romania detin contracte de vanzare- cumparare si sa puna la dispozitia publicului cu cat s-au vandut".
4. Ce este home-staging-ul si care este secretul pentru a vinde mai repede si mai scump un apartament
Este vorba despre „home-staging” sau este o tehnica de marketing cunoscuta in strainatate si importanta si la noi, ce presupune pregatirea unei proprietati pentru vanzare, prin punerea in valoare a spatiilor si crearea unui cadru primitor, personalizat prin mobilare partiala si amenajare de efect.
Tot mai multi vanzatori romani apeleaza la home-staging pe piata apartamentelor noi de lux si isi scurteaza timpul de stat pe piata de la o medie de patru, cat este pentru un apartament gol, la o medie de doua luni, cand avem un apartament cosmetizat, iar pretul poate fi cu 10 sau chiar 15% mai mare.
„Intr-o perioada a vitezei, oamenii sunt mereu contracronometru si vor sa se mute cat mai repede intr-o locuinta si apreciaza orice idee de amenajare realizata cu imaginatie si aflata in trend.
Apartamentele frumos finisate si mobilate atrag mai multi clienti si se vand mai repede si mai scump decat cele nemobilate. Exista chiar si proprietari care le pregatesc pentru vanzare sau revanzare, exact cu acest scop si modul profesionist in care o fac se apropie foarte mult de serviciile de home-staging din Statele Unite, acolo unde exista chiar firme specializate care vin si aduc mobilierul, decoratiunile si plantele inainte de scoaterea pe piata si il iau inapoi, dupa vanzare”, a declarat Emanuel Postoaca, general manager Nordis.
Ansamblurile rezidentiale care au showroom de prezentare vand mai bine
Oamenii au nevoie sa vizualizeze cum poate fi organizat si amenajat spatiul interior, asa ca o privire in show-room-ul unui ansamblu rezidential le da o idee despre cat de mare este livingul sau dormitorul, cum se poate amenaja mobilierul si daca este suficient pentru nevoile familiei.
„La ansamblurile pe care le reprezentam in mod exclusiv, dupa amenajarea unui apartament show-room, au crescut vanzarile cu 5-10%, fata de perioada anterioara. Pentru fiecare ansamblu ne-am orientat catre mobilier si decoratiuni din segmentul de piata al publicului tinta vizat. De exemplu, la ansamblul Park Residences 5 am apelat la gama premium a retailerilor de mobila Ikea si Kika, iar la High Residence la mobilierul de lux personalizat BoConcept avand ajutorul firmei de design Scandinavian Design House Romania”, a mai aratat Emanuel Postoaca.
Grupul de firme imobiliare Nordis a fost infiintat in 2008, de catre Emanuel Postoaca, consultant imobiliar cu experienta in investitii rezidentiale in zona de nord si astazi reuneste trei firme specializate: Nordis, de intermediere imobiliara, Nordis Administrare - de administrare de imobile si Nordis Investments - de investitii si dezvoltare imobiliara.
Nordis are in portofoliu , la vanzare, inchiriere sau in administrare peste 2.500 de proprietati premium din zonele de nord ale Bucurestiului din Piata Victoriei si pana in Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primaverii, Herastrau – Soseaua Nordului, Baneasa si Pipera.
Printre companiile care au apelat la serviciile Nordis se numara: Generali, De Silva, Porsche Bank, Lukoil, BCR, Lidl, BauMax, Arabesque, Strabag, Alstom, Philips, Dent Estet, Alitalia, Apa Nova precum si Ambasada Ungariei, Ambasada Coreei, Ambasada Ciprului.
5. Dupa trei branduri internationale, isi lanseaza propria afacere cu costume barbatesti. Ce planuri are London Tailors
In 2009, Adrian Boana, un tanar antreprenor cu experienta in retailul de fashion isi lansa propria afacerea cu costume barbatesti, London Tailors, dupa ce anterior adusese pe piata romaneasca trei branduri internationale. Pornit cu o investitie initiala de 250.000 de euro, business-ul are astazi vanzari de aproximativ 850.000 de euro, iar pentru anul viitor antreprenorul estimeaza o crestere de peste 10%.
Adrian Boana a decis sa-si lanseze propriul brand de articole vestimentare dupa ce, in anul 2006, a reprezentant brandurile straine Ramsey, Tiffi si Cerutti pe piata romaneasca. Odata cu venirea crizei economice, companiile straine si-au retras sprijinul necesar pentru a sustine business-urile in Romania, iar Adrian s-a trezit fara parteneri in afacerile locale. A decis atunci ca este momentul sa puna pe picioare propria afacere: “Am hotarat sa nu mai investesc in brandul altei companii si sa pornesc la drum cu ceva propriu, pe care sa-l dezvolt in maniera pe care mi-o doream”, povesteste acesta.
Absolvent al Facultatii de Chimie, antreprenorul a lucrat doar in retail, prin urmare s-a orientat spre acelasi domeniu cand si-a lansat afacerea, in 2009. London Tailors a pornit cu o investie initiala de 250.000 de euro, desi antreprenorul declara ca a investit continuu de-a lungul celor aproape sapte ani de existenta, cea mai recenta investitie fiind relocarea magazinului din Baneasa Shopping City, de altfel singura unitate a retailerului, intr-o artera mult mai tranzitata si cu o suprafata mult mai mare.
In 2009, Adrian deschidea primul magazin London Tailors, iar anul urmator inaugura o a doua unitate in Cluj, in locul magazinului Ramsey. Flagship-ul Cerutti de pe Calea Victoriei a fost inchis, iar antreprenorul declara ca varianta sa reloce acolo operatiunile London Tailors a fost exclusa din start, din cauza faptului ca la acel moment comertul stradal nu mai performa.
In 2011, Boana deschide un magazin outlet in cadrul Fashion House Center Bucuresti si un magazin online. In prezent, reteaua London Tailors cuprinde doar magazinul din Baneasa, outlet-ul si magazinul online. In magazinul outlet, produsele London Tailors se vand cu reduceri de pana la 50%, iar anul trecut acesta a inregistrat o cifra de afaceri de 80.000 de euro.
Pentru viitor, antreprenorul analizeaza posibilitatea de a deschide alte magazine, insa extinderea in plan fizic nu este o prioritate pentru London Tailors. “Mai mult decat sa deschidem noi magazine ne-ar interesa extinderea pe plan international. Nu avem un numar de unitati la care vrem sa ajungem deoarece ne intereseaza cele care pot fi performante, e simplu sa deschizi, sunt destule centre comerciale in Romania, dar importante sunt vanzarile pe care le inregistreaza”, explica Boana.
Dintre toate cele trei unitati ale London Tailors, magazinul din Baneasa Shopping City are cele mai mari vanzari. Anul trecut, unitatea a vandut costume si articole barbatesti in valoare de 850.000 de euro. Pe langa costumele barbatesti made to measure pe care le propune, magazinul comercializeaza si articole ready to wear, de la o gama ce cuprinde atat costume, cat si camasi, pantaloni, veste si accesorii. De altfel, articolele din ultima categorie sunt cele mai bine vandute in cadrul London Tailors, valoarea unei comenzi medii fiind de aproximativ 1.300 de lei.
Articolele vestimentare sunt realizate in proportie de 80% in fabrici si ateliere de croitorie din Italia, restul fiind fabricate in Spania sau Turcia. Materialele sunt achizionate de la branduri precum Cerutti, Vitale Barberis sau Loro Piana. Preturile variaza in functie de tipul articolului, daca este ready to wear sau made to measure, pentru un costum acestea pornind de la 1.200 lei si ajungand la 3.000 de lei.
Pentru anul in curs, antreprenorul estimeaza o crestere a afacerii de peste 10%, iar pentru al doilea semestru al acestui an London Tailors preconizeaza vanzari de 1,3 milioane de lei.
6. Guy Horowitz, DTCP: Investim intre 5-15 milioane de dolari in startup-uri
Divizia de investitii a Deutsche Telekom, Deutsche Telekom Capital Partners, are in portofoliu peste 70 de companii, printre care se numara nume precum Screemo, SafeBreach (in curand, interviu exclusiv pe WALL-STREET Pro) sua Wunderlist. Fondul are disponibili peste 500 de milioane de euro, pe care urmareste sa ii investeasca in start-up-uri.
Guy Horowitz este investitor cu experienta pe mai multe continente si este unul dintre partenerii DT la Tel Aviv, unde Deutsche Telekom a deschis recent un sediu.
“Investim intre 5 si 15 milioane de dolari in startup-uri, in diferite stadii de dezvoltare ale lor”, spune Guy. “Evident, in functie de nevoile companiilor, gradul lor de dezvoltare si alti factori, sumele variaza de la caz la caz”, subliniaza Guy. Practic, DTCP cauta investitii de tip venture sau private equity; divizia are sediul principal in Germania, Hamburg, dar si in Silicon Valley si, mai recent, Tel Aviv.
“Nu ai cum sa fii fond de investitii serios si sa nu fii prezent in SUA – nu este doar un sediu, este o rampa de lansare!”, spune Guy Horowitz.
DTCP a investit deja peste 2 miliarde de dolari in startup-uri.
Cele trei ingrediente esentiale pentru un startup
Sunt trei ingrediente principale care sunt judecate si masurate de echipa de investitii a Deutsche Telekom – oamenii, tehnologia din spatele startup-ului si, nu in ultimul rand, cererea de pe piata.
“DTCP construieste un pod intre Silicon Valley, SUA, Europa si Israel, considerata natiune start-up. Ne axam pe asset-uri care se axeaza pe tehnologie cu drepturi de proprietate intelectuala sofisticate si potential high disruptive”, spune oficialul DTCP. El considera ca, in viitorul nu prea indepartat, totul va fi conectat – vorbim de Internet of Thngs, Cyber security, experiente conectate, Inteligenta Artificiala, cloud si infrastructura de retea.
“Speram sa facem multe investitii in companii israeliene. Pe langa sume debani, oferim si avantaj strategic. Suntem interesati in special de companii care au tehnologie complementara cu Deutsche Telekom, incercam sa ne diferentiem de concurenta, sa inovam, astfel incat sa nu fim Sony sau Nokia, nu vrem sa ajungem acolo”.
Agerpres.ro
7. Dănescu (ARB): România are nevoie, mai mult decât oricând, de programe destinate IMM-urilor
Băncile văd întreprinderile mici și mijlocii (IMM) ca pe un client important, însă România are nevoie, mai mult decât oricând, de programe pe acest segment de finanțare, a declarat, joi, Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), în cadrul conferinței "Finanțări pentru dezvoltare sustenabilă".
"Băncile văd IMM-urile ca pe un client important și principal, iar relația de creditare trebuie să fie cât mai dezvoltată. De ce nu este așa? România plătește lipsa experienței capitalismului. Chiar și la nivel european, discursul diferă foarte mult de o abordare obiectivă. La nivel european există motto-ul că IMM-urile sunt motorul economiei, că aduc 90% dintre locurile de muncă, însă programe care să susțină acest motor sunt mai puține. România se situează într-o poziție delicată și are nevoie mai mult decât oricând de un volum și tranzacții mai mari, de un sector al IMM-urilor mai dezvoltat decât oricând. România are nevoie mai mult decât oricând de programe", a spus Dănescu.
Potrivit oficialului ARB, România este departe de media europeană în domeniul creditării guvernamentale, cu 30% din produsul intern brut (PIB), față de 120% din PIB media europeană, în timp ce la totalul activelor bancare procentajul este de 60% din PIB în România față de 360% din PIB, în Europa.
"Creditarea guvernamentală în România reprezintă 30% din PIB, în timp ce media europeană este 120% din PIB. Așadar dacă am face o analiză obiectivă acesta ar fi putea fi un indicator într-o strategie națională de dezvoltare economică. Totalul activelor bancare în Europa este de 360% din PIB-ul european. În România este de 60%. Aici eu zic că greșim, în mod esențial, când spunem că industria bancară din România este prea dezvoltată pentru industria din România. Într-o strategie, luăm în calcul vreodată o strategie de finanțare? Sunt planuri reale care să se aplice?", a subliniat Florin Dănescu.
Reprezentanți ai mediului bancar, politic și de afaceri participă, joi, la o nouă ediție a conferinței dedicată întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), intitulată "Finanțări pentru dezvoltare sustenabilă", organizată de Oxygen Events, cu sprijinul Asociației Române a Băncilor și în parteneriat cu Banca Transilvania, CEC Bank, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) și Fondul Român de Contragarantare (FRC).
Inițiativa organizării acestui proiect este susținută de date economice concrete, potrivit cărora Regiunea București — Ilfov se află pe locul 18 din 253 de regiuni europene, în topul ponderii salariaților din industriile creative față de celelalte sectoare economice.
8. Rata șomajului a coborât la 5,9% în trimestrul II; cel mai ridicat șomaj înregistrat în rândul tinerilor (INS)
Rata șomajului a scăzut la 5,9% în trimestrul II din 2016, de la 6,6% în precedentele trei luni, însă în rândul tinerilor rata șomajului a atins nivelul cel mai ridicat, respectiv 19,4%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate joi.
Ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,7 puncte procentuale (6,6% la bărbați față de 4,9% la femei), iar pe medii rezidențiale, de numai 0,1 puncte procentuale (5,9% în mediul rural, față de 5,8% în mediul urban).
Populația activă a României era de 9,056 milioane persoane, din care 8,526 milioane persoane erau ocupate și 530.000 persoane erau șomeri.
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,8% în trimestrul doi al acestui an, în creștere cu două puncte procentuale față de trimestrul anterior, în timp ce rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 66,6%, la o distanță de 3,4 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 22,2%.
Potrivit datelor INS, gradul de ocupare a fost mai mare la bărbați (70%, față de 53,4% la femei) iar pe medii de rezidență, ratele de ocupare au avut valori egale (61,8%).
Articole similare
Urmărește-ne și pe