Cuprins:

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro. 2

1. Afacerile de miliarde dezvoltate pe internet. Cum a ajuns un proiect militar să genereze averi de sute de miliarde de dolari 
2. Coface: Peste 100.000 de companii au intrat în insolvenţă în ultimii cinci ani, adică 16% din totalul firmelor. Peste 450.000 de locuri de muncă au dispărut 
3. Energia verde asigură peste jumătate din producţia naţională de electricitate pentru a doua zi consecutiv, din cauza vânturilor puternice

Agerpres.ro. 7

4. Achim Irimescu: România dispune de calitatea căutată de țările arabe în sectorul ovinelor 

Wall-street.ro. 8

5. DTZ Echinox: Stocul de spatii de birouri din marile orase ale tarii ar putea ajunge la 800.000 mp la finele lui 2017 
6. Surprinza? Tinerii nu se uita la salariu. Iata cum poti deveni angajatorul dorit de tinerii cu studii superioare
7. Un manager le explica tinerilor de ce trebuie sa accepte un stagiu de practica neplatita, chiar daca dureaza mai multe luni 

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro

1.   Afacerile de miliarde dezvoltate pe internet. Cum a ajuns un proiect militar să genereze averi de sute de miliarde de dolari 

Gândit iniţial ca un proiect militar, internetul a devenit, la 25 de ani de la lansarea sa publică, un adevărat succes comercial, acesta fiind mediul în care înfloresc companii precum Google, Facebook, Amazon, PayPal, Ebay, Twitter sau Alibaba.

Internetul a sărbătorit ieri 25 de ani de când a fost deschis pentru publicul larg. De-a lungul acestui sfert de veac, internetul a devenit „casă“ pentru sute de mii de companii, unele dintre acestea ajungând, între timp, adevăraţi giganţi online, a căror valoare se ridică acum la sute de miliarde de dolari.  

Cea mai cunoscută companie care activează pe internet este Google, numele său fiind sinonim cu căutarea de informaţii online. Compania a fost fondată în anul 1997 de către Larry Page şi Sergey Brin, iar acum are o capitalizare bursieră de 537 de miliarde de dolari la valoarea de ieri a acţiunilor. De altfel, Google este a doua companie din lume ca valoare, după Apple, iar pentru puţin timp a deţinut chiar prima poziţie. Pe lângă motorul de căutare omonim, folosit de două treimi din utilizatorii de internet din lume, Google este şi dezvoltatorul sistemului de operare Android, prezent pe 86% din smartophone-urile vândute la nivel mondial. Succesul său a atras foarte mulţi competitori, Microsoft operând motorul de căutare Bing, în vreme ce Baidu şi Yandex sunt supranumite „Google-ul Chinei“ şi „Google-ul Rusiei“.  

Retail online   Retailerul Amazon.com este un alt exemplu de succes datorat internetului. Compania a fost fondată de către Jeff Bezos în anul 1994 şi a ajuns între timp cel mai mare retailer online din lume, cu o capitalizare de 359 de miliarde de dolari.

Compania este şi unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de cloud computing din lume, mii de companii fiind găzduite pe fermele sale de servere.   

Reţele sociale  

Facebook este un alt gigant online, compania operând cea mai populară reţea de socializare din lume, două dintre cele mai populare servicii de mesagerie – Facebook Messenger şi WhatsApp – şi Instagram, cea mai populară reţea de partajare de fotografii.  

Tencent şi Alibaba sunt doi giganţi ai internetului proveniţi din China care s-au făcut remarcaţi recent prin tranzacţii imense. Tencent a cumpărat Supercell, producătorul jocului Clash of Clans, cu 8,6 miliarde de dolari, şi mai deţine şi alte companii de profil.

Tencent este şi proprietarul aplicaţiei de mesagerie WeChat – care are 806 de milioane de utilizatori, în vreme ce portalul QQ, operat de acelaşi grup, are 899 de milioane.   

Puterea Chinei  

Alibaba a scris istorie în anul 2014, când a realizat cea mai mare listare din istorie, compania strângând 25 de miliarde de dolari de la investitori.

Grupul deţine cel mai mare bazar online din China (Taobao), o compania de plăţi online (Alipay), dar deţine şi o echipă de fotbal (Guangzhou Evergrande), un ziar (South China Morning Post) şi o serie de pachet de acţiuni la alte aplicaţii şi site-uri.  

Intermediarii  

Priceline este un grup care deţine mai multe site-uri şi aplicaţii prin care se pot face rezervări online de restaurante, hoteluri şi companii aeriene, fiind operatorul site-ului Booking.com, în vreme ce prin Expedia se pot rezerva concedii şi călătorii. De asemenea, serviciul de plăţi online PayPal are o capitalizare de aproape 46 de miliarde de dolari. În schimb, Yahoo!, pionier al internetului, este evaluată la doar 41 de miliarde de dolari după ce acţionarii şi-au pierdut încrederea că societatea poate concura cu succes Google şi Facebook. De altfel, Yahoo! a anunţat că îşi va vinde operaţiunile de internet către grupul telecom Verizon, care deţine şi AOL. Netflix, cel mai popular serviciu de vizualizare online de filme, are o capitalizare de 40 de miliarde de dolari.   

Din domeniul comerţului, JD.com, al doilea retailer online al Chinei, este evaluat la 38,2 miliarde de dolari, în vreme ce Ebay are 34,7 miliarde de dolari. Reţeaua profesională LinkedIn are o capitalizare de 26 de miliarde de dolari şi va fi cumpărată de către Microsoft, în vreme ce Twitter este evaluată la 13 miliarde de dolari.  

Naver este operatorul unui portal popular în Coreea de Sud şi este şi compania-mamă a Line Corp, care dezvoltă aplicaţia de chat LINE, foarte populară în Japonia şi în Asia de Sud-Est. Line Corp s-a separat recent de Naver şi a devenit independentă, listându-se pe bursă. Compania a strâns de la investitori un miliard de dolari pentru a-şi extinde operaţiunile. LINE are 560 de milioane de utilizatori.   Tot în categoria companiilor de internet se regăsesc şi Snapchat şi Pinterest, doi "unicorni". Termenul este folosit pentru companiile care au fost evaluate la mai bine de un miliard de dolari de către investitori în rundele de finanţare, dar care încă nu au ajuns la bursă.   

Spotify este cel mai popular site pentru ascultat muzică, având peste 30 de milioane de utilizatori care plătesc lunar o anumită sumă de bani pentru a accesa melodiile pe calculator sau prin aplicaţiile sale mobile.  

În fine, Yelp este un site de review-uri online pentru restaurante şi firme de livrare la domiciliu, Groupon operează un site şi mai multe aplicaţii cu promoţii şi cupoane de reduceri, în vreme ce Sina Corp este proprietarul reţelei de microblogging Sina Weibo, supranumită "Twitter-ul Chinei".  

23 august - aniversarea internetului  

Pe 23 august 1991, utilizatorii au avut acces la „world wide web“. Internetul exista de ani buni, dar era folosit doar în centre de cercetare şi de armată pentru a transmite informaţii şi mesaje. Odată cu deschiderea web-ului, a fost creat cel pe care orice utilizator îl ştie în prezent. Cel pe care există Facebook, Google, aplicaţii, filme, muzică, literatură sau pornografie. Omul care a creat acest univers digital este Tim Berners-Lee.   

El a creat „World Wide Web“ în 1989, în timp ce lucra la CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare). Atunci, la finalul anilor '80, internetul era un sistem global de computere conectate, funcţiona de câţiva ani buni, iar utilizatorii putea trimite date de la un calculator la altul, indiferent de locul în care se aflau.  

Ce lipsea era o modalitate eficientă de a permite accesul uşor al publicului larg la acele informaţii. Berners-Lee era programator la institutul CERN şi era îngrijorat de datele care se pierdeau frecvent. A observat şi că cercetătorii pierdeau timp preţios refăcând diverse experimente, deoarece nu găseau uşor rezultatele. El avea nevoie de o modalitate de a face informaţia mai accesibilă, aşa că a desenat un plan pe o bucăţică de hârtie, în martie 1989, cu titlul „Managementul Informaţiei: O propunere“.  

Deşi avea un plan, el nu avea pachete software care să îl ajute, astfel că a trebuit să creeze totul, ca să îşi realizeze planul, după ce i-a fost aprobat. A scris protocolul HTTP (Hyper Text Transfer Protocol) pentru modul în care informaţia ar fi transmisă între computere, limbajul HTML (Hyper Text Markup Language) pentru a realiza paginile web şi primul browser, numit WorldWideWeb. El este responsabil şi pentru prima pagină web care a existat vreodată. Până pe 23 august 1991, noul sistem de indexare era folosit la CERN. De atunci, în aceşti 25 de ani, a fost într-o continuă dezvoltare.

2.   Coface: Peste 100.000 de companii au intrat în insolvenţă în ultimii cinci ani, adică 16% din totalul firmelor. Peste 450.000 de locuri de muncă au dispărut

România a avut 105.545 companii care au intrat în insolvenţă între 2011-2015, însemnând o medie anuală de aproximativ 20.000 de companii insolvente. Volumul este foarte mare, în condiţiile în care reprezintă aproximativ 16% din totalul companiilor înregistrate în România şi respectiv un sfert din totalul firmelor active, adică cele care au venituri, potrivit unui comunicat Coface.

Ravagii printre companiile mari    

Nu doar numărul companiilor insolvente din intervalul analizat este foarte mare, ci şi dimensiunea acestora: 2.933 dintre companiile insolvente în intervalul analizat aveau o cifră de afaceri peste un milion de euro, în condiţiile în care media companiilor active la nivel naţional pe acest segment de venituri a fost de 23.455. 

Astfel, mediul de afaceri din România a pierdut în ultimii cinci ani aproximativ 13% dintre companiile cu venituri mari. 

De altfel, principalele companii intrate în insolvenţă în perioadă au fost Hidroelectrica - care a şi ieşit cu succes din reorganizare, Oltchim, combinatele siderurgice Mechel, Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) sau retailerul de bricolaj Ambient.  

„Comparând cifrele cu cele înregistrate la nivel regional sau în ţările mai dezvoltate, observăm că fenomenul insolvenţelor a fost exploatat în sens negativ, companiile cu probleme financiare abuzând de un cadru legislativ şubred şi foarte protector cu partea debitoare“, se arată în comunicat.  

Media incidenţei insolvenţelor la 1.000 de companii active în cazul României între 2011-2015 a fost de 40 companii insolvente, de aproape patru ori peste nivelul Europei Centrale şi de Est, în condiţiile în care România a fost tot timpul în primele trei ţări din regiune din acest punct de vedere.    Mai mult, ponderea companiilor insolvente pentru care s-a deschis procedura de insolvenţă la cererea debitorului a crescut de la aproximativ 30% în 2008 (nivel anterior crizei financiare), până la aproape 55% în  2015.

Doar 2%-3% dintre companiile insolvente din România se reorganizează cu succes, de aproape zece ori mai puţin decât media ţărilor dezvoltate din UE.   

Îmbunătăţiri în ultimii ani  

Începând cu anul 2014, numărul insolvenţelor nou deschise a scăzut pe fondul intrării în vigoare a noului cod privind deschiderea procedurii de insolvenţă: mai întâi cu 28% în 2014, apoi cu 50% în 2015, iar estimările Coface pentru 2016 indică o contracţie a acestora cu încă 25%.

„Spre deosebire de anii anterior, anul curent este primul în care Coface observă o scădere a insolvenţelor nou deschise cuplate cu o diminuare a riscului sistemic“, se arată în comunicat.   

„Pierderile financiare (datorii care depăşesc nivelul activelor fixe) cauzate de firmele care au intrat în insolvenţă în primul semestru al anului curent au scăzut cu 56%, în timp ce pierderile sociale (numărul locurilor de muncă pierdute) s-au diminuat cu 12%. Îmbunătăţirea disciplinei de plată în anul curent devine vizibilă la nivel naţional: valoarea instrumentelor refuzate la plată în primul semestru al anului curent a scăzut cu aproximativ 70%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, de la 5,7 miliarde de lei la doar 1,7 miliarde de lei, în timp ce numărul SRL-urilor nou înregistrate în perioada analizată a crescut cu 26% (cel mai ridicat nivel după 2010)“, precizează Coface.  

Urme adânci lăsate în economie  

Totuşi, nivelul foarte ridicat al insolvenţelor din ultimii cinci ani (2011-2015) a lăsat urme adânci în economia naţională.  

Prima o constituie plafonarea creşterii economice: conform estimărilor Comisiei Europene, nivelul PIB potenţial al României pentru 2011-2015 a avut o medie de 3%, semnificativ sub nivelul de 5% înregistrat înaintea impactului crizei financiare. Factorii cheie care au contribuit la această contracţie au fost reducerea investiţiilor străine directe şi absorbţia modestă a fondurilor europene (elemente esenţiale pentru finanţarea formării brute de capital), nivelul scăzut al productivităţii şi sporului negativ în evoluţia forţei de muncă (pe fondul efectului de emigrare, din ce în ce mai vizibil în rândul populatţei calificate). Firmele românesti care au intrat în insolvenţă în 2011-2015 au generat o cifră de afaceri totală de 92,5 miliarde de lei, respectiv 9% din cifra de afaceri medie înregistrată de toate companiile din România în intervalul respectiv.    Productivitatea foarte scăzută a companiilor respective, pe fondul unor investiţii ineficiente sau cu o finanţare nesustenabilă, a contribuit negativ la valoarea adăugată de la nivel naţional.   

Astfel, dacă societăţile intrate în insolvenţă ar fi mai eficiente, atunci economia naţională ar creşte mai puternic.  

450.000 de locuri de muncă au fost desfiinţate  

Reducerea deficitului bugetar prin creşterea veniturilor fiscale alimentate de contribuţiile sociale suplimentare este o altă problemă. Companiile care au intrat în insolvenţă între 2011-2015 avea 451.956 de salariaţi, respectiv 11% din totalul locurilor de muncă raportate de toate companiile active. În condiţiile în care doar 2% dintre companiile insolvente se reorganizează cu succes, putem aprecia că majoritatea acestor locuri de muncă au fost desfiinţate. „Mai mult, având în vedere că firmele româneşti care îşi întrerup activitatea au o durată medie de viaţă de 11 ani şi sunt de două ori mai multe decât nivelul companiilor nou înmatriculate, este greu de crezut că firmele nou înfiinţate pot absorbi o parte importantă a celor peste 450.000 de salariaţi care şi-au pierdut locurile de muncă din cauza insolvenţei angajatorului. Dacă ne gândim că nivelul şomajului raportat de INS pentru România în 2011-2015 a fost relativ stabil, înseamnă că o parte dintre aceşti salariaţi s-au angajat la alte companii, însă majoritatea acestora probabil că a emigrat în străinatate, în căutarea unui loc de muncă“, potrivit estimărilor Coface.  

Totalul veniturilor fiscale generate de impozitele pe salarii şi de contribuţiile sociale pentru 2015 a fost de 26,6 de miliarde de lei, declaraţiile financiare ale companiile care au intrat în insolvenţă în perioada 2011-2015 indică un impact de aproximativ 3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 29% din totalul deficitului bugetar din 2015.  

Pierderi provocate furnizorilor şi băncilor   De asemenea, au fost provocate pierderi şi creditorilor. Declaraţiile financiare ale companiilor care au intrat în insolvenţă între 2011-2015 indică un nivel total al datoriilor acumulate în bilanţ de 127,5 miliarde de lei, respectiv 15% din totalul datoriilor aferente tuturor companiilor din România.   

„Dintre toţi creditorii firmelor insolvente, furnizorii au înregistrat cele mai mari pierderi, în condiţiile în care aceştia concentrau 47% din totalul datoriilor, respectiv 60 de miliarde de lei. În acest clasament, următorii creditori care au pierdut sunt instituţiile de credit (bănci, instituţii financiare nebancare, companii de leasing), care raportau 36 de miliarde de lei datorii în bilanţul companiilor insolvente, respectiv 28% din totalul datoriilor. Mai departe, acestea sunt urmate de autorităţile statului, cu găuri constatate de 26 de miliarde de lei şi o pondere de 20% în totalul datoriilor firmelor insolvente.   

Doar 6 miliarde de lei, respectiv 5% din totalul datoriilor, au fost atrase de firmele insolvente de la entităţi afiliate, adică de la patroni şi firmele lor.   

„Faptul că furnizorii au înregistrat cele mai mari pierderi din cauza companiilor care au intrat în insolvenţă în perioada 2011-2015 nu este o întâmplare. Pe fondul condiţiilor de finanţare bancară din ce în ce mai exigente începând din 2009, firmele private au fost nevoite să apeleze din ce în ce mai mult la creditul furnizor“, arată Coface.  

Termenul mediu de încasare a creanţelor înregistrat de companiile româneşti a crescut de la 60 de zile în 2008 la 104 zile în 2015.  

În acest context, companiile mari şi foarte mari au jucat progresiv un rol din ce în ce mai semnificativ de „bănci comerciale“ pentru clienţii acestora, preferând să accepte termene de încasare extinse, punctează raportul. 

3.   Energia verde asigură peste jumătate din producţia naţională de electricitate pentru a doua zi consecutiv, din cauza vânturilor puternice

Producţia naţională de energie electrică este produsă în proporţie de peste 56% din surse regenerabile în dimineaţa zilei de miercuri, pentru a doua zi consecutiv, potrivit datelor privind starea sistemului energetic naţional în timp real, prezentate de Transelectrica, scrie Agerpres.ro.

Astfel, miercuri la ora 9:30, energia eoliană acoperea 27,10% din producţia totală (2.223 MW), urmată de energia hidro, cu 26,31% din total (2.158 MW). Totodată, 2,71% din producţie provine din energia fotovoltaică (222 MW), arată sursa citată.   Cărbunele produce 18,11% din total (1.485 MW), energia nucleară — 16,63% (1.364 MW), hidrocarburile — 8,56% (702 MW), iar biomasa — 0,59% (48 MW).   De regulă, cărbunele este principala sursă de producere a energiei electrice în România, urmată de cea hidro şi de cea nucleară.   Producţia naţională totală la ora menţionată era de 8.225 MW, din care consum intern — 6.959 MW, diferenţa fiind exportată.  

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis miercuri o atenţionare Cod galben de vânt puternic, valabilă între orele 8:00 şi 14:00, în judeţele Constanţa şi Tulcea, unde se află instalate cele mai multe parcuri eoliene din România.   Potrivit meteorologilor, în judeţele menţionate se vor semnala intensificări ale vântului, cu viteze la rafală de 55 — 60 km/h, izolat 70 km/h.  

Cât a fost ponderea anul trecut   Spre comparaţie, în anul 2015, România a înregistrat o producţie de 65,5 TWh de electricitate, din care în termocentrale clasice (cărbune plus gaze) s-au produs 28,2 TWh (43%), din surse hidro s-au produs 16,6 TWh (25,3%), centrala nucleară de la Cernavodă a asigurat 11,6 TWh (17,7%), fermele eoliene au produs 7 TWh (10,69%), în vreme ce producătorii de energie solară fotovoltaică a realizat 2 TWh (3%).  

Cum e pe la alţii   În Germania, cel mai înfocat suporter al energiei verzi din Europa, 36% din electricitatea produsă în 2015 a provenit din surse regenerabile, iar în anumite zile acestea ajung şi la 80% din producţie. Însă per total cărbunele a contabilizat 44% în 2015, un procent de 11% a provenit din arderea combustibililor fosili, iar 15% din energie nucleară, potrivit unui studiu al "Financial Times", citat de CleanTechnica. Germania îşi va închide toate centralele nucleare până în 2022, însă, din cauza ponderii mari a energiei eoliene şi fotovoltaice, Germania are şi unul dintre cele mai mari preţuri per kWh din Europa, alături de Danemarca. Un alt gen de exemplu este Suedia, unde 64 TWh din producţia de 135 TWh realizaţi în 2014 proveneau din surse hidro, respectiv 47,6% din total. Alţi 62 TWh au provenit din energia nucleară (46%), în vreme ce sectorul eolian a produs 12 TWh, adică 8,8%.

Agerpres.ro

4.   Achim Irimescu: România dispune de calitatea căutată de țările arabe în sectorul ovinelor

România a evoluat foarte bine în ultimii ani în sectorul creșterii ovinelor, iar la rasele de carne și lapte și dispune de calitatea căutată de țările arabe, susține ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în contextul vizitei efectuate în România de către omologul său din Regatul Hașemit al Iordaniei, Rida A. Shibli.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort remis miercuri AGERPRES, România este principalul exportator de oi pe piața iordaniană, în timp ce Iordania exportă legume și fructe pe piața românească și se dorește consolidarea acestor activități și dezvoltarea relației dintre cele două țări în domeniul agriculturii.

"În sectorul creșterii ovinelor, la rasele de carne și lapte, România a evoluat foarte bine în ultimii ani și dispune de calitatea căutată de țările arabe. Îmi doresc să reușim să ducem la export cât mai mult, acesta fiind unul dintre obiectivele propuse pentru mandatul de ministru — deschiderea de noi piețe. Tocmai de aceea, sperăm prin vizita ministrului Agriculturii din Regatul Hașemit al Iordaniei să punem în contact direct producătorii și importatorii, reușind să creștem astfel eficiența din punct de vedere al producătorului", a spus Irimescu, care s-a deplasat în teritoriu împreună cu oficialii iordanieni la mai multe ferme de ovine din județele Tulcea și Constanța.

Potrivit datelor MADR, în primele 5 luni ale anului din 2016, România a exportat în Iordania peste 550.000 de capete de ovine și caprine, ceea ce reprezintă 14,6% din exporturile către țări terțe și 5,8% din exporturile totale de produse agroalimentare ale României.

Principalele produse exportate în Iordania în anul 2016 sunt: grâu, animale vii (ovine, caprine, bovine), carne (ovine, caprine, bovine), produse de brutărie, fructe proaspete (mere, pere, gutui), însă până în prezent nu s-au înregistrat exporturi de carne de pasăre.

În opinia reprezentanților MADR, carnea de oaie din România ocupă locul doi în preferințele populației iordaniene după cea din rasele locale.

Conform datelor statistice, efectivele de ovine din România la 30 iunie 2016 se cifrau la 15.104.691 capete, iar cele de caprine la 2.108.042 capete.

"Exportul de ovine vii, în baza unor acorduri de liber schimb în Iordania dar și pe piețele Irakului, Siriei, Arabiei Saudite, Palestinei, Egiptului, Turciei, ș.a. poate fi realizat prin proiectul 'Mohammedia', iar prin participarea României la acest proiect se oferă posibilitatea de a fi promovate diferite rase de animale. Pentru a funcționa cu succes acest proiect, toate părțile implicate trebuie să dea dovadă de responsabilitate, 'credibilitatea' fiind esențială în a deveni și rămâne parteneri ai proiectului. Autoritățile sanitar veterinare au un rol esențial întrucât apariția unei epidemii generate de o anumită țară furnizoare va afecta întreg proiectul", se menționează în comunicatul MADR.

În cadrul acestei zone libere se propune livrarea de animale vii direct de către exportatorii români, care vor plăti cheltuielile aferente pentru a-și prezenta marfa în fața potențialilor cumpărători, sau prin alte firme care vor cumpăra animalele de la români și le vor prezenta ei în fermele de carantină din cadrul proiectului.

Potrivit MADR, autoritățile sanitar veterinare din România și Iordania au agreat în aceste zile modelele de certificate pentru ovinele, caprinele, bovinele vii destinate sacrificării.

"O soluție pentru a nu mai exista sincope în livrarea de animale vii în Iordania o reprezintă zonarea, care să asigure izolarea unor eventuale noi focare, dar să lase liberă comercializarea animalelor vii din zonele neafectate. În acest fel se va evita blocarea totală a exportului de animale vii spre Iordania, consecință a prezenței focarelor de 'Limbă Albastră'. Dacă activitatea de zonare demarată de partea română va fi în concordanță cu normele OIE, Iordania nu va mai bloca importurile de animale vii din România", se mai arată în comunicat.

În vederea creșterii exportului de ovine și caprine în țări terțe, România implementează un program de creștere a rezistenței ovinelor la scrapie care constă în testarea berbecilor și mioarelor în vederea identificării animalelor rezistente la această boală și eliminarea celor susceptibile.

În perioada 21 — 24 august 2016, ministrul Agriculturii din Regatul Hașemit al Iordaniei, Rida A. Shibli, efectuează o vizită de lucru în România alături de secretarul general pentru resurse zootehnice din Iordania, Munther Al Refai.

Luni 22 august 2016, oficialii iordanieni împreună cu o delegație condusă de ministrul Achim Irimescu s-au deplasat în teritoriu la mai multe ferme de ovine din județele Tulcea și Constanța în localitățile Saraiu, Baia, Corbu și Viișoara. Din delegația Iordaniei a mai făcut parte și ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Regatului Hașemit al Iordaniei în România, Saker Malkawi.

Wall-street.ro

5.   DTZ Echinox: Stocul de spatii de birouri din marile orase ale tarii ar putea ajunge la 800.000 mp la finele lui 2017

Livrarile de spatii de birouri noi in principalele orase regionale din tara au depasit 90.000 mp in 2015 si au atins cel mai inalt nivel inregistrat pana acum, potrivit unei analize a DTZ Echinox. Pana la finalul 2017, stocul total din Cluj Napoca, Timisoara, Iasi si Brasov ar putea ajunge la aproximativ 800.000 mp.

La finalul anului trecut, stocul spatiilor de birouri moderne din Cluj, Timisoara, Iasi si Brasov era cu 20% mai ridicat fata de anul precedent si insuma 584.000 mp, potrivit DTZ Echinox. In prima jumatate din 2016, alti 47.500 de mp de birouri au fost finalizati, iar pentru urmatoarele 18 luni aproximativ 165.000 mp de spatii de birouri sunt programati pentru finalizare.

Per ansamblu, in perioada 2016 - 2017, nivelul livrarilor de spatii moderne de birouri din principalele orase regionale este estimat sa depaseasca 210.000 mp. Pana la finalul 2017, stocul total din Cluj Napoca, Timisoara, Iasi si Brasov ar putea ajunge la circa 800.000 mp.

In 2015 cererea pentru spatii de birouri localizate in principalele orase regionale a fost cu 25% mai ridicata fata de anul precedent si a insumat aproximativ 70.000 de mp. Cererea neta a reprezentat 90% din volumul total al cererii, insumand aproximativ 60.000 mp tranzactionati si a fost impartita intre cerere noua (80%) si relocari in cadrul stocului de clasa A si B.

DTZ Echinox: Activitatea de pre-inchiriere s-a imbunatatit

Comparativ cu 2014, volumul preinchirierilor a fost de trei ori mai mare (25.500 mp) in 2015. De asemenea, cea mai mare tranzactie de birouri din afara Bucurestiului incheiata anul trecut a fost o tranzactie de pre-inchiriere. Din suprafata totala de birouri tranzactionata in 2015, Iasi a reprezentat 35%. Acesta a fost urmat de Cluj-Napoca - 23%, Timisoara - 22% si Brasov - 20%.

Companiile din sectoarele tehnologie si telecomunicatii au continuat sa genereze cele mai multe cereri (75% din suprafata tranzactionata), urmate de companiile din domeniile financiar (10%) si manufactura/ industrial (8%). In primul semestru al acestui an, cererea totala de spatii de birouri a atins un nivel aproape similar cu cel inregistrat in 2015. Aproximativ 64.000 mp au fost tranzactionati, iar pentru intreg anul 2016, cererea pentru spatii moderne de birouri localizate in Cluj, Timisoara, Iasi si Brasov este prognozata sa atinga o valoare record.

"Anul acesta piata de birouri din principalele orase regionale va depasi rezultatele inregistrate in 2015. Activitatea de tranzactionare din primul semestru al anului si nivelul de livrari anuntat pentru 2016 - 2017 demonstreaza ca cele mai mari piete de birouri din afara capitalei sunt atractive, atat pentru dezvoltatori, cat si pentru chiriasii spatiilor de birouri",Madalina Cojocaru (foto), partner office agency in cadrul DTZ Echinox.

Cluj Napoca - cea mai mare piata de birouri din afara capitalei

Orasul Cluj Napoca continua sa fie cea mai mare piata de birouri din afara capitalei, cu un stoc modern de 240.000 mp la finalul S1 2016. In 2015 au fost livrati 43.000 mp de spatii de birouri, acesta fiind cel mai ridicat nivel inregistrat pentru o piata regionala. Intre a doua jumatate a anului 2016 si 2017, aproximativ 65.000 mp de spatii de birouri sunt programati pentru finalizare. La sfarsitul anului 2017, stocul de birouri clasa A si B din Cluj ar putea depasi 300.000 mp.

Timisoara continua sa fie a treia cea mai mare piata de birouri din afara capitalei, cu un stoc modern de birouri la finalul S1 2016 de 126.500 mp. Intre a doua jumatate din 2016 si 2017 aproximativ 66.000 mp de spatii de birouri sunt programati pentru finalizare. La finalul anului 2017, stocul de birouri de clasa A si B din Timisoara ar putea fi mai mare cu 50% comparativ cu S1 2016. In S1 2016, cererea pentru spatii de birouri a crescut in mod semnificativ.

In comparatie cu celelalte piete regionale, Timisoara a inregistrat cel mai ridicat nivel de metri patrati tranzactionati, de aproximativ 23.000.

Iasi - Cea mai mare tranzactie de birouri inregistrata pana in prezent in afara capitalei

Cu un stoc modern de 180,000 mp la finalul S1 2016, Iasi este a doua cea mai dezvoltata piata de birouri din afara capitalei. Aproximativ 31,000 mp au fost finalizati anul acesta, iar pentru a doua jumatate din 2016 nu sunt asteptate livrari majore. Analizand in perspectiva, pentru anul viitor sunt planificati pentru livrare doar 10,000 mp de spatii de birouri.

In prima jumatate a acestui an, Iasi a atras cea mai mare cerere inregistrata pana acum intr-un oras regional (Amazon, 13,000 mp).

Brasov - Brasovul continua sa fie cea mai atractiva piata din perspectiva costurilor de ocupare pentru spatiile de birouri de clasa A

Stocul modern de spatii de birouri din Brasov este la finalul primului semestru din 2016 de 87.000 mp, orasul ocupand a patra pozitie in topul oraselor regionale dupa stocul de birouri. In 2015, Brasovul nu a inregistrat livrari semnificative, iar stocul a ramas neschimbat pana la finalul anului. Cererea bruta din 2015 a fost de 13.500 mp, cu 60% mai ridicata fata de anul anterior. Intre a doua jumatate din 2016 si 2017 sunt programati spre finalizare 22.000 mp de birouri, iar pana la finalul 2017 stocul ar putea depasi 100.000 mp.

La finalul primelor sase luni din 2016, rata de neocupare pentru spatiile de birouri moderne din principalele orase regionale este <2% in Timisoara, 4% in Cluj Napoca, 5% in Iasi si 6% in Brasov. In ceea ce priveste nivelul preturilor de inchiriere, pentru spatiile de clasa A, acesta se incadreaza in intervalul 13 – 15 Euro/ mp/ luna in Cluj Napoca, intre 12 – 14 Euro/ mp/ luna in Timisoara si Iasi si intre 11 – 12 Euro/ mp/ luna in Brasov.

6.   Surprinza? Tinerii nu se uita la salariu. Iata cum poti deveni angajatorul dorit de tinerii cu studii superioare

Tinerii, desi aflati la inceput de drum in cariera, analizeaza cu atentie companiile inainte de a se angaja, iar in topul aspectelor pe care si le doresc in compania aleasa nu este salariul, ci sunt atmosfera de lucru, siguranta locului de munca si posibilitatile de promovare.

Datele reies din studiul realizat de organizatorii Targului de Cariere (TdC) si arata ca pachetul salarial este pe locul 4 in clasamentul aspectelor de care tin cont candidatii atunci cand se angajeaza.

Cercetarea a fost facuta in cadrul TdC pe un esantion de 1.405 tineri specialisti, absolventi cu studii superioare si candidati cu studii in curs de finalizare din Cluj-Napoca, Iasi, Oradea, Brasov, Sibiu, Targu-Mures si care au varste cuprinse intre 18 si 35 de ani.

In cadrul studiului, respondentii au putut alege aspectele care sunt foarte importante pentru ei in alegerea unui job: atmosfera de lucru, salariul, oportunitatile de promovare, siguranta locului de munca si altele.

Optiunile tinerilor absolventi

• 72,13% dintre respondenti afirma ca atmosfera de lucru din cadrul companiei este foarte importanta,
• 70,29% isi doresc siguranta la job,
• 58,97% cauta la serviciu posibilitatile de promovare si de crestere,
• 48,60% considera ca pachetul salarial este foarte important.

„Credem ca e important sa-i intrebam direct pe candidati ce este vital pentru ei atunci cand cauta un job sau un internship. Rezultatele studiului arata ca tinerii sunt mai degraba interesati de companii care le ofera ocazia de a invata si de a avansa decat de firme care nu le ofera aceasta oportunitate dupa angajare. Asta si pentru ca ne adresam in special tinerilor care sunt dornici de experiente noi si de oportunitati divserse. O surpriza pentru noi a fost sa vedem ca multi candidati pun pret mai mare pe crestere si avansare, siguranta locului de munca si atmosfera de la seviciu decat pe salariul obtinut la angajare”, afirma PR manager al Targului de Cariere, Corina Brandusan.

Urmatoarea editie a evenimentul de recrutare va avea loc in lunile septembrie, octombrie si noiembrie in Chisinau, Iasi, Brasov, Cluj, Sibiu, Targu-Mures si Oradea, iar in Cluj si Iasi vor avea loc si targuri specializate in IT.

7.   Un manager le explica tinerilor de ce trebuie sa accepte un stagiu de practica neplatita, chiar daca dureaza mai multe luni

Chiar daca nu au experienta inca in campul muncii, multi absolventi stau pe ganduri cand li se ofera oportunitatea realizarii unui stagiu de practica intr-o companie si, de multe ori, aleg oferta in care sunt si platiti. Dragos Gheban, managing partner al Catalyst Solutions, considera ca tinerii ar trebui sa renunte la acest criteriu, pentru ca un internship, chiar daca se intinde pe mai multe luni, va da roade prin cresterea sanselor de angajare.

"Eu as recomanda tinerilor care isi permit sa foloseasca alte criterii inainte de a pune pe primul loc salariul atunci cand aleg sa ia parte la un internship. Cred ca, in primul rand, ei trebuie sa fie atenti ca activitatile pe care le deruleaza in perioada aceea de practica sa se alinieze cu planurile lor de cariera", a declarat pentru wall-street.roseful companiei de consultanta in domeniul resurselor umane.

Tot el spune un tanar merita sa spuna da unui internship neplatit, care poate dura chiar si 6 luni de zile sau mai mult, pentru ca acesta isi va recupera investitia prin cresterea sanselor de angajare, fie ca este vorba de acea companie sau de alt angajator.

Investitia in educatia ta, cat esti student, este cea mai buna, chiar daca rezultatele le obtii pe termen lung. Te va ajuta sa te angajezi, pentru ca prin practica devii un candidat mai competitiv

Tinerii in internship, sursa de candidati

Dragos Gheban a aratat ca in domeniul resurselor umane, in care activeaza si in care angajatii cu experienta ajung sa castige si cateva mii de euro, intershipurile sunt principalele surse din care sunt angajati oameni in departamentele de profil.

"In domeniul resurselor umane sunt disponibile multe internship-uri, pentru ca strategia de recrutare in acest mod este una foarte buna, iar angajatii din resurse umane sunt primii care isi cauta interni. In medie, acestea sunt platite cu 1.200 de lei. Pentru juniori, aflati la primul job, salariile se ridica in medie la 1.500 de lei pe luna", a explicat managerul.