REVISTA PRESEI 21.02.2017 - Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.

1. Băncile de pe piaţa românească au încheiat anul 2016 cu profituri de aproape un miliard de euro

Agerpres.ro.

2. România a exportat îmbrăcăminte și accesorii de 2,4 miliarde euro, în primele 10 luni din 2016
3. Dacia, locul trei în topul celor mai fiabile mărci auto din Marea Britanie.
4. Ministrul Turismului: Ne gândim la un fond de garantare în care statul să aibă reprezentativitate
5. Mircea-Titus Dobre: MasterPlanul pentru investiții în turism va fi legiferat până la 1 iulie; românii trebuie să redescopere România.
6. Ministerul Comunicațiilor: Interogările ANAF pentru domeniile '.ro' trebuie să fie realizate numai în situații fundamentate.

Digi24.ro.

7. România, în topul energiei verde publicat de Banca Mondială.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Băncile de pe piaţa românească au încheiat anul 2016 cu profituri de aproape un miliard de euro

Cele 37 de bănci active pe piaţa românească au încheiat anul 2016 cu active nete de 393,9 miliarde lei (86,7 miliarde euro) şi profituri totale cumulate de 4,33 miliarde lei (954 milioane de euro), pe fondul reducerii creditelor neperformante, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Astfel, la 31 decembrie 2016, rata medie a creditelor neperformante la nivelul întregului sector bancar a coborât la 9,46%, de la 10% în septembrie 2016 şi 13,51% în decembrie 2015. În schimb, rata solvabilităţii la nivelul sectorului bancar a coborât uşor la finalul anului trecut, la 18,33%, de la 18,76% în septembrie 2016, dar rămâne semnificativ peste nivelul minim solicitat de normele bancare, de 8%, arată datele publicate de BNR.

Activele băncilor din România au crescut cu 4,4% anul trecut, de la 377,2 miliarde lei la finalul lui 2015, însă profitabilitatea s-a redus. Astfel, în 2015, băncile au obţinut un profit cumulat de 4,68 miliarde lei, corespunzător unui randament al activelor (profit raportat la activele totale) de 1,24%, comparativ cu 1,10% - profit de 4,33 miliarde lei - în 2016. La finalul anului trecut, pe piaţa românească operau 37 de bănci, din care opt au statut de sucursale ale unor bănci cu sediul în alte state membre ale Uniunii Europene.

Agerpres.ro

2. România a exportat îmbrăcăminte și accesorii de 2,4 miliarde euro, în primele 10 luni din 2016

România a exportat, în primele zece luni din 2016, îmbrăcăminte și accesorii în sumă de 2,41 miliarde euro, o valoare cu 1,2% mai mare față de cea din 2015, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică /INS/.

Importurile de îmbrăcăminte și accesorii s-au cifrat la 1,13 miliarde euro, fiind cu 25,7% mai mari comparativ cu cele din perioada ianuarie — octombrie 2015, înregistrându-se astfel un excedent de 1,27 miliarde euro pe acest segment.

Conform datelor Ministerului Economiei, valoarea totală a comerțului internațional al României, în primele 10 luni ale anului 2016, a depășit 103,43 miliarde euro, în creștere cu 5,3% față de primele zece luni din 2015, exportul înregistrând o creștere la 47,767 miliarde euro (+4,1%), iar importul o creștere la 55,67 miliarde euro (+6,4%).

În aceste condiții, deficitul balanței comerciale a României a crescut cu 23,2%, de la nivelul de—6,414 miliarde euro (la 31 octombrie 2015), la—7,904 miliarde euro (la 31 octombrie 2016).

3. Dacia, locul trei în topul celor mai fiabile mărci auto din Marea Britanie

Lista celor mai fiabile mărci de automobile din Marea Britanie este dominată de producătorii japonezi, o surpriză fiind însă clasarea pe locul trei a mărcii Dacia, ceea ce dovedește că reducerea costurilor nu înseamnă și diminuarea fiabilității, potrivit unui articol apărut în publicația Auto Express.

În fiecare an, 50.000 de automobiliști din Marea Britanie participă la un sondaj derulat de Driver Power fiind rugați să dea note automobilelor lor în funcție de diferiți factori, inclusiv fiabilitatea. Rezultatele sondajelor se bazează pe declarațiile automobiliștilor astfel că pot apărea nume surpriză dar sondajul oferă un indiciu cu privire la constructorii auto care se bucură de aprecierea automobiliștilor.

Mărcile japoneze domină primele zece poziții, Lexus, Toyota, Honda, Mazda, Suzuki și Subaru fiind incluse. Dacia ocupă locul al treilea, după Lexus. "Simplicitatea și calitatea componentelor mecanice Renault par să fie la baza succesului produselor Dacia", apreciază jurnaliștii de la Auto Express.

Cea mai mare surpriză o constituie faptul că marca Tesla este considerată cea mai fiabilă marcă de automobil, în pofida faptului că producătorul american produce un număr relativ mic de automobile. În schimb, pe ultimele poziții ale celor mai fiabile mărci de autoturisme se regăsesc Mini, Jeep, Land Rover, Volkswagen și Nissan.

În 2016, Dacia a vândut peste 584.000 de vehicule în total și a atins un nou record pe piețele externe, cu mai mult de 545.000 de unități comercializate. Europa domină în clasamentul pe regiuni, circa trei sferturi din mașinile vândute de Dacia în 2016 fiind înmatriculate în țările Vechiului Continent. Cu peste 112.000 de unități, ceea ce reprezintă cea mai bună performanță înregistrată până în prezent, Franța este prima destinație de export a Dacia. Spania ocupă a doua treaptă a podiumului, cu vânzări de 54.543 unități și o cotă de piață de 4,13%. Italia se situează pe poziția a treia, cu peste 52.000 de unități, urmată de Germania, unde au fost vândute anul trecut aproape 51.000 de vehicule marca Dacia. În Marea Britanie, Dacia a vândut anul trecut 26.562 unități, ceea ce situează Regatul Unit pe locul șapte în clasamentul piețelor externe ale mărcii.

4. Ministrul Turismului: Ne gândim la un fond de garantare în care statul să aibă reprezentativitate

Găsirea celor mai bune soluții de garantare care să asigure că turiștii nu își vor pierde banii în caz de insolvență sau faliment al agențiilor de turism reprezintă o prioritate în mandatul ministrului Turismului, Mircea-Titus Dobre.

"Avem o directivă europeană pe care trebuia să o punem în aplicare de câțiva ani buni. La ora actuală, au fost foarte multe discuții. Că vorbim de fond de garantare, că vorbim de cont fiduciar, că vorbim despre depozit bancar, poliță de asigurate etc. Eu, ca reprezentant al unei instituții publice centrale trebuie să mă gândesc la cetățean și să spun așa: ca să mă asigur și să fiu 100% sigur că cetățeanul este protejat când își cumpără un pachet early booking cu 3, 6 luni înainte, acesta trebuie să aibă o garanție în cazul în care compania intră chiar și în insolvabilitate, nu numai în insolvență sau în faliment cum se vorbește în directiva europeană", a declarat luni, la Digi24, ministrul Turismului.

Acesta a precizat că, deși există amenzi "usturătoare" pentru agențiile care intră în insolvabilitate, consumatorul nu rezolvă nimic pentru că, deși dă compania în judecată, polița de asigurare de maximum 50.000 de dolari nu este suficientă.

"Ne gândim foarte clar, ca minister, să se realizeze de către asociațiile patronale, agenții, un fond de garantare în care statul să aibă reprezentativitate din partea Ministerului Turismului, a MFP (Ministerul Finanțelor — n.r.), iar restul din zona privată. Statul doar să aibă un control, să știe că nu se face altceva cu acești bani. În primul an de la înființarea fondului, nimeni nu trebuie să se atingă de bani. În al doilea an, 25% din bani ar putea fi folosiți în alte investiții. În anul trei, 50%, în anul patru 75%", a spus Dobre.

Ministrul a subliniat că a cerut de la MFP să i se dea cifrele de afaceri ale agențiilor și veniturile realizate în ultimii 4, 5 ani, pentru a stabili un procentaj.

5. Mircea-Titus Dobre: MasterPlanul pentru investiții în turism va fi legiferat până la 1 iulie; românii trebuie să redescopere România

Ministerul turismului a inițiat un MasterPlan pentru investiții în domeniu, care va fi legiferat până la 1 iulie 2017, a declarat luni, la Digi24, ministrul Turismului, Mircea-Titus Dobre.

"Turismul trebuie să fie o ramură prioritară, românii trebuie să redescopere România. Multe obiective turistice nu sunt puse în valoare. De aceea am inițiat și un MasterPlan pentru investiții în turism. Până la 1 iulie 2017 vom legifera acest MasterPlan. Este proiectul nostru. Nu vorbim de acel MasterPlan pentru 2007-2026 care de fapt nu există pentru că nu a fost legiferat printr-o Hotărâre de Guvern. La ora actuală, avem un buget de 25 milioane de lei pentru finalizarea unor investiții. Este vorba de trei domenii schiabile, un centru balneo la Borsec și un centru de fizioterapie la Govora', a spus Dobre.

El a apreciat că aceste investiții se pot finaliza repede și a precizat că, după organizarea Ministerului Turismului, va merge personal să monitorizeze fiecare investiție începută pentru a vedea ce se mai poate finaliza.

"Legea Turismului trebuie să fie, de asemenea, finalizată până la 1 iulie 2017, astfel ca de la 1 ianuarie 2018 să intre în vigoare. Legea trebuie discutată cu tot ceea ce înseamnă organizații de profil, profesionale. Preiau draftul făcut în ultimii ani de guvernare PSD și care trebuie doar completat. Am avut deja o discuție cu reprezentanți ai federațiilor și asociațiilor de profil", a mai spus Mircea-Titus Dobre.

6. Ministerul Comunicațiilor: Interogările ANAF pentru domeniile '.ro' trebuie să fie realizate numai în situații fundamentate

Interogările de date pe care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) le va solicita despre deținătorii de domenii '.ro' trebuie să fie realizate numai pentru situații temeinic fundamentate, în conformitate cu legislația în vigoare, a afirmat ministrul Comunicațiilor, Augustin Jianu, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o la sfârșitul săptămânii trecute cu președintele Fiscului, Bogdan-Nicolae Stan.

"Este esențial să ne asigurăm că interogările nu pot fi făcute decât pentru situații temeinic fundamentate, în conformitate cu legislația în vigoare. Premisele de la care pornește proiectul sunt corecte. Combaterea evaziunii fiscale, împreună cu interoperabilitatea, sunt deziderate naționale prin care urmărim să ne aliniem standardelor europene. Această inițiativă va scurta semnificativ timpul de interacțiune dintre ANAF și ICI, automatizând o parte importantă a procesului de combatere al fraudei fiscale. Acesta este un pas important dintr-un proces mult mai amplu, care vizează interoperabilitatea la nivel național", a spus Jianu, conform unui comunicat postat pe site-ul ministerului.

La rândul rău, șeful ANAF, Bogdan-Nicolae Stan a menționat că ideea nu este nouă, singura modificare fiind aceea că transferul de informație se va face în mod digital și nu în format tipărit pe hârtie.

"Ideea nu este nouă. Accesul la aceste date se putea face și până acum, în baza Legii 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală. Diferența este că transferul de informație se va face în mod digital și nu în format tipărit pe hârtie. Nevoia încheierii unui Protocol între ANAF și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică derivă din amplificarea numărului tranzacțiilor din mediul online. Evaziunea și frauda fiscală în domeniul comerțului online au atins cote fără precedent. Pentru a combate acest fenomen, Fiscul are nevoie să acceseze datele de identificare ale deținătorilor domeniilor de internet cu extensia '.ro'. Subliniem că interogările de date vor fi făcute exclusiv pentru cazurile în care există suspiciuni, în sensul neînregistrării, nedeclarării și neplății obligațiilor fiscale, interogările fiind fundamentate de analize de risc temeinice, în conformitate cu Codul de Procedură Fiscală. Valorificarea datelor obținute în urma acestui Protocol se va face exclusiv în cadrul activităților de control fiscal sau a inspecțiilor fiscale", a explicat Nicolae-Stan.

Protocolul de colaborare privind schimbul de informații dintre ANAF și Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) se referă la o aplicație tehnică de interoperabilitate care aduce cu sine eficientizarea activității ANAF împreună cu optimizarea resurselor implicate în interacțiunea dintre ANAF și operatorii economici.

Potrivit MCSI, având în vedere prevederile Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, ANAF și-a asumat obligația de a prezenta în mod deschis intenția de a acționa în domeniul creșterii colectării și a prevenirii și combaterii evaziunii fiscale, proiectul fiind supus spre dezbatere publică. Comparativ cu activitatea de până în prezent, contribuția proiectului este aceea că elimină solicitările redactate pe suport fizic (hârtie). Proiectul respectă legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat, în data de 14 februarie, că va semna cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică București (ICI) un protocol de colaborare în vederea schimbului de informații.

În acest context, ICI București va pune la dispoziția Agenției datele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin privind colectarea veniturilor și prevenirea și combaterea evaziunii și fraudei fiscale. Astfel, protocolul va avea ca obiect colaborarea părților în vederea transmiterii datelor de identificare din baza de date a ICI București ale deținătorilor domeniilor cu extensia ".ro", înregistrate în serviciul RoTLD.

Fiscul precizează că furnizarea datelor de către ICI București se va realiza cu respectarea legislației în vigoare, iar Direcția Generală Tehnologia Informației din cadrul ANAF va asigura aplicația informatică de interogare domeniu/vizualizare răspuns, în scopul obținerii de informații despre proprietarul/proprietarii unui domeniu sau a unei liste de domenii de internet din România.

Compartimentul de specialitate, RoTLD, din cadrul ICI București, va dezvolta un serviciu web prin care se vor transmite informațiile, conform procedurii comune de lucru, iar proiectele de acte normative, inițiate de ANAF, sunt lansate în dezbatere publică și au fost publicate pe site-ul www.anaf.ro.

Digi24.ro

7. România, în topul energiei verde publicat de Banca Mondială

Potrivit unui raport publicat de Banca Mondială, România se află pe un loc fruntaș în topul RISE(topul indicatorilor pentru energie sustenabilă) publicat de instituție.

Rezultatele obținute de fiecare țară în raportul Regulatory Indicators for Sustainable Energy(RISE) reprezintă o imagine de moment a politicilor din domeniul energiei, organizate în trei categorii: accesul la energie, eficiența energetică și energie regenerabilă. Potrivit Băncii Mondiale, România ocupă locul 7 cu 87 de puncte (100 de puncte la accesul la energie, 86 de puncte la eficiența energetică și 74 de puncte la energie regenerabilă).

Danemarca este țara care a obținut cel mai bun scor în topul RISE, 94 de puncte, urmată de Canada și SUA cu câte 91 de puncte și Olanda cu 90 de puncte.

La polul opus găsim Somalia, cu doar 5 puncte, Haiti, cu 11 puncte și Mauritania cu 13 puncte.