Cuprins:

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro  

1. IKEA a ajuns să aibă 46.700 de hectare de pădure în România, după ce a mai cumpărat câteva mii de hectare în judeţele Neamţ şi Iaşi
2. Românii muncesc de trei ori mai mult decât nemţii pentru un plin de benzină şi de zece ori mai mult decât americanii
3. Se umple ţara de municipii! Guvernul reclasifică oraşele şi comunele, iar impozitul pe locuinţe va fi schimbat
4. Românii plătesc mai des cu cardul la comercianţi şi trec mai rar pe la bancomat
5. Transportatorii au înregistrat cererea oficială de miting pentru 15 septembrie                                                                                                                Wall-street.ro
6. Cum faci un start-up cu fonduri europene si cu ajutorul unui business angel: povestea Eden Lingerie
7. Ministrul Agriculturii: Agricultorii nu sunt interesati sa acceseze fonduri pentru irigatii

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro, Digi24.ro

1. IKEA a ajuns să aibă 46.700 de hectare de pădure în România, după ce a mai cumpărat câteva mii de hectare în judeţele Neamţ şi Iaşi

 IKEA a mai cumpărat 12.800 de hectare de pădure în ţara noastră, iar suprafaţa totală a terenurilor împădurite pe care grupul suedez le deţine în România este, acum, de 46.700 de hectare.

„Ca parte a Strategiei IKEA Group de Independenţă a Resurselor, IRI Investments SRL continuă investiţiile în România, prin achiziţia unei noi suprafeţe de pădure. Noua suprafaţă este de 12.800 de hectare şi se află în judeţele Iaşi şi Neamţ. La acest moment, suprafaţa totală deţinută de companie este de aproximativ 46.700 de hectare”, se arată în comunicatul emis de IKEA.

Potrivit documentului, în primul an de activitate, IRI Forest Management, compania care administrează pădurile achiziţionate de IRI Investments SRL, a plantat peste un milion de puieţi. „IRI Forest Management, compania care administrează pădurile, a primit de curând certificarea Forest Stewardship Council® (FSC®) pentru management forestier.

Certificarea obţinută confirmă faptul că IRI Forest Management aplică în activitatea sa principiile ce definesc administrarea responsabilă a pădurilor. Suprafaţa recent achiziţionată va fi de asemenea administrată în acord cu viziunea IRI Forest Management de management responsabil pe termen lung, care presupune menţinerea unui echilibru între protejarea mediului, respectarea nevoilor comunităţilor locale şi rolul economic al pădurii”, mai este specificat în comunicat.

Anul trecut, producătorul de mobilă IKEA era al treilea proprietar de păduri din România, după stat şi biserică, potrivit Digi24.

2. Românii muncesc de trei ori mai mult decât nemţii pentru un plin de benzină şi de zece ori mai mult decât americanii

 Un român trebuie să lucreze de trei ori mai mult decât un german pentru a umple un rezervor cu benzină şi de peste zece ori mai mult decât un american, ţara noastră fiind surclasată la acest capitol şi de majoritatea ţărilor din regiune, cu excepţia Bulgariei.

Un român munceşte de trei ori mai mult decât un neamţ pentru un plin de 60 de litri de benzină şi de 11 ori mai mult decât un un american pentru a-şi putea permite aceeaşi cantitate, potrivit unei analize „Adevărul“, realizate pe baza unor calcule Bloomberg. În schimb, un ceh lucrează de două ori mai puţin timp decât românul pentru acelaşi rezervor, unui polonez îi trebuie cu o treime mai puţin, unui ungur îi este necesar un sfert mai puţin, iar din regiune doar bulgarii şi turcii sunt nevoiţi să muncească mai mult pentru carburant.  

Astfel, venitul mediu pe fiecare zi lucrătoare se ridică în România la 22,69 euro, în vreme ce preţul mediu pentru un litru de benzină este de 1,11 euro (4,97 lei). Mai departe, un român trebuie să muncească 23 de minute pentru a-şi permite un litru de benzină, ceea ce înseamnă că pentru un rezervor de 60 litri îi sunt necesare mai bine de 23 de ore de lucru, echivalentul a aproape trei zile lucrătoare.  

Spre comparaţie, un neamţ lucrează doar puţin peste şase ore pentru acelaşi plin, în condiţiile în care câştigul mediu zilnic se ridică la 103,82 euro, iar preţul benzinei este de 1,32 euro pe litru. În schimb, în SUA, venitul mediu zilnic este echivalentul a 141,8 euro, în vreme ce litrul de carburant costă doar 0,62 euro datorită taxelor mici, astfel că un american munceşte doar puţin peste două ore pentru acelaşi rezervor de combustibil.   

Penultimii din regiune  

Dintre statele din regiune, doar Bulgaria stă mai prost decât ţara noastră, unui cetăţean de la sud de Dunăre fiindu-i necesare puţin peste 27 de ore de muncă pentru a-şi asigura plinul de benzină. În schimb, restul ţărilor ne surclasează şi la acest capitol: în Ungaria sunt necesare 17 ore de lucru, în Grecia şi Polonia circa 15 ore, în vreme ce în Cehia sunt necesare doar 12 ore. Austria, patria-mamă a grupului OMV, proprietarul Petrom, se regăseşte în clasament cu doar 4 ore şi 58 de minute de muncă necesare unui plin, mult mai puţin decât efortul depus de un român.  

Tot din regiune, dar din afara Uniunii Europene, unui turc îi sunt necesare aproape 28 de ore de muncă pentru asigurarea plinului. De asemenea, în Rusia, un cetăţean trebuie să muncească doar 13 ore pentru a-şi putea permite achitarea unui rezervor de carburant, avantajul fiind preţul la jumătate faţă de cel practicat în România. Rusia are rezerve masive de ţiţei, fiind cel mai mare producător mondial, iar sistemul de taxe este diferit de cel european.  

Surprizele din top  

Clasamentul cuprinde şi o serie de surprize în rândul statelor dezvoltate. Astfel, ţări precum Australia sau Canada au atât venituri medii mai mari, cât şi preţuri mai mici la combustibili.   

Primul loc de pe mapamond este ocupat de Venezuela, unde un litru de benzină costă doar un eurocent, astfel că unui cetăţean îi sunt necesare doar 20 de minute de lucru pentru a-şi umple rezervorul. Pe de altă parte, Venezuela este afectată de mai multe luni de foamete şi proteste masive ale populaţiei, din cauza inflaţiei şi a lipsei alimentelor de pe rafturi. În top se mai găsesc şi alte state mari producătoare de petrol, precum Kuweit, Arabia Saudită şi Iran.  

Ultimele locuri revin unor state asiatice mari consumatoare de resurse şi cu venituri mici, respectiv Filipine, Pakistan şi India

3.   Se umple ţara de municipii! Guvernul reclasifică oraşele şi comunele, iar impozitul pe locuinţe va fi schimbat

Executivul va modifica, după 25 de ani, clasificarea oraşelor şi comunelor, urmând ca acestea să fie diferenţiate în funcţie de o serie de criterii pe care trebuie să le îndeplinească până în 2015. La şase luni de la modificarea statului localităţilor va fi schimbat în concordanţă şi impozitul pe locuinţă, scrie Profit.ro.

Astfel, oraşele vor fi reclasificate în şapte categorii în funcţie de statutul administrativ, poziţia geografică, nivelul de dotare, valenţele de natură culturală şi ecologică, iar comunele vor fi încadrate în 2 categorii.  

Localităţile din meidul urban vor fi reclasificate în: municipiu capitală, de importanţă naţională; municipii poli regionali principali, municipii poli regionali secundari, municipii poli judeţeni principali, municipii poli judeţeni secundari, municipii şi oraşe centre urbane cu rol zonal şi municipii şi oraşe cu funcţii specializate.  

Capitala trebuie să aibă peste un milion de locuitori, institutie de cercetare-dezvoltare, minimum două universităţi cu cel puţin 10.000 de studenţi, spitale dotate, transport public, dar şi cel puţin trei din următoarele: autostradă, magistrală feroviară, aeroport internaţional, gară/autogară, acces la un port fluvial în limita a 60 de kilometri şi nod intermodal.  

Polii regionali principali trebuie să aibă o populaţie de peste 250.000 de, în vreme ce polii regionali secundari trebuie să fie reşedinţe de judeţ cu importanţă regională, să aibă sedii de instituţii de interes judeţean şi suprajudeţean, centre culturale şi/sau universitare importante, şi o populaţie de peste 100.000 locuitori.   

Potrivit documentelor prezentate de sursa citată, poli regionali principali vor fi oraşele Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Craiova, în vreme ce Braşov, Ploieşti şi Galaţi intră în categoria de poli regionali secundari, deşi îndeplinesc criteriul de populaţie.  

Municipiile poli judeţeni principali trebuie să fie reşedinţe de judeţ, sedii ale administraţiilor judeţene, să aibă o populaţie de peste 40.000 locuitori şi peste 200.000 în aria funcţională.   

Municipiile şi oraşele care sunt poli judeţeni secundari sunt acele unităţi administrativ teritoriale urbane cu o populaţie peste 20.000 de oameni.   

Municipiile şi oraşele cu rol zonal au rol de servire teritorială la nivel sub-judeţean, sunt de anvergură mai mică decât polii judeţeni secundari, dar trebuie să aibă o populaţie peste 5000 locuitori şi peste 20.000 în aria funcţională.   În fine, municipiile şi oraşele cu funcţii specializate sunt acele unităţi administrativ-teritoriale caracterizate printr-un specific economic turistic, de transport, industrial, energetic, rezidenţial etc., iar mărimea populaţiei nu este determinantă.  

La rândul lor, localităţile rurale vor fi comune poli rurali (comune cu funcţie de loc central, având o populaţie de minimum 2.000 locuitori, poziţie geografică favorabilă şi potenţial de dezvoltare socio-economică) şi alte comune. Satele componente sau aparţinătoare îşi păstrează caracterul rural şi aparţin reţelei de localităţi rurale.  

Va fi introdusă şi noţiunea de oraş cu caracteristici rurale, care îndeplineşte cel puţin 3 dintre 4 indicatori: scăderea numărului de locuitori în intervalul 1990-2012; peste 30% din populaţie ocupată în sectorul primar la ultimul recensământ; peste 40% din populaţia totală localizată în sate aparţinătoare şi localităţi componente, altele decât localitatea reşedinţă de unitate administrativ-teritorială; peste 50% din străzi nemodernizate.  

În termen de 6 luni de la publicarea acestei legi în Monitorul Oficial, modul de calcul al impozitelor pe clădiri va fi modificat corespunzător noii clasificări, mai scrie sursa citată

4. Românii plătesc mai des cu cardul la comercianţi şi trec mai rar pe la bancomat

Românii încep să folosească mai des cardul pentru plata cumpărăturilor şi, într-o mică măsură, să retragă mai rar numerar de la bancomat. Astfel, un posesor de card de debit a efectuat o plată la comerciant cu cardul o dată la 16 zile în trimestrul al doilea din acest an, în timp ce, în urmă cu un an, plăţile se efectuau o dată la peste 18 zile, potrivit calculelor „Adevărul“, realizate pe baza datelor publicate de Banca Naţională a României.

În ceea ce priveşte valoarea unei tranzacţii la POS, aceasta a scăzut de la o medie de 117,6 lei în perioada aprilie-iunie 2015 la 115,4 lei în acelaşi interval din acest an.   

În ceea ce priveşte retragerile de numerar de la bancomat, un român foloseşte cardul de debit în acest scop o dată la mai bine de 17 zile,  faţă de 16 zile – frecvenţa din urmă cu un an. Însă retragerea medie a crescut de la 554 de lei la aproape 600 de lei, dar trebuie să ţinem cont şi de creşterea salariului mediu din ultimul an. Totuşi, în continuare, foarte mulţi români obişnuiesc să-şi retragă tot salariul sau toată pensia de pe card imediat după ce contul este alimentat.   

Numărul de carduri active a crescut cu 7,63% în ultimul an, ajungând la 11,4 milioane de unităţi la sfârşitul lunii iunie, arată datele BNR. Totuşi, totalul cardurilor aflate în circulaţie în România se ridică la 15,39 milioane de unităţi, însă mai bine de un sfert dintre ele nu au fost utilizate şi au devenit inactive. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în intervalul iunie 2015 – iunie 2016 de cardurile de credit, respectiv 9,4%, până la 2,58 milioane de unităţi, mai arată datele BNR.  

5. Transportatorii au înregistrat cererea oficială de miting pentru 15 septembrie

Principalele patronate din transporturi au înregistrat cererea oficială de miting pentru data de 15 septembrie, împotriva scumpirii poliţelor RCA. Protestul va începe la ora 9.00 şi se va desfăşura în toată ţara, potrivit Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR).

Protestul va începe simultan în Bucureşti şi în principalele oraşe reşedinţă de judeţ. „Din respect faţă de toate familiile cu copii mici, am avut în vedere evitarea datei de început a anului şcolar atunci când am stabilit data de 15 septembrie.

Spre deosebire de anul trecut, protestul nu se va desfăşura doar în Bucureşti, ci va fi la nivel naţional şi este foarte posibil să se prelungească pe termen nedefinit”, a declarat preşedintele COTAR, Vasile Ştefănescu, potrivit News.ro.

Protestul este organizat de COTAR, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), Asociaţia Română pentru Transporturi Rutiere Internaţionale (ARTRI), Asociaţia Patronală a Transportatorilor Europa 2002 (APTE2002), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) şi Asociaţia Operatorilor de Transport Rutier Apulum. După aproape un an de negocieri cu reprezentanţi ai Guvernului şi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), pe fondul creşterii tarifelor RCA şi de cinci ori în unele cazuri, nemulţumirile transportatorilor au crescut în contextul în care părţile implicate nu au reuşit să ajungă încă la un compromis.

Patronatele din transporturile rutiere au ameninţat în mai multe rânduri că vor declanşa un protest la nivel naţional, la care ar putea participa 40.000 de autovehicule comerciale. Transportatorii au acuzat recent ASF că a dezinformat opinia publică printr-un raport publicat în iulie, referitor la tarifele RCA. Potrivit acestui raport, creşterea medie a RCA în iunie 2016, faţă de iunie 2015, a fost de 52,7%, în marja plafonului de 50% convenit prin protocolul încheiat în decembrie 2015.

Transportatorii consideră însă că tarifele RCA au crescut şi de peste patru ori în această perioadă. Patronatele din transporturile rutiere au ameninţat în mai multe rânduri că vor declanşa un protest la nivel naţional, la care ar putea participa 40.000 de autovehicule comerciale.

Transportatorii au reamintit autorităţilor că au la îndemână cel puţin o soluţie prin care pot rezolva conflictul. Aceasta este legată de legea 21/1996, care permite Guvernului să intervină asupra preţurilor în cazul unui dezechilibru major între cerere şi ofertă, cum consideră transportatorii că există acum pe piaţa tarifelor RCA.

Wall-street.ro

6. Cum faci un start-up cu fonduri europene si cu ajutorul unui business angel: povestea Eden Lingerie

Dupa ce a lucrat mai multi ani in mediul corporatist, in institutii bancare si in companii de IT, Oana Thomas a decis ca e timpul sa-si foloseasca partea creativa pe care o exploata in domeniul marketingului pentru a-si infiinta propriul start-up. A facut planul de afaceri, a obtinut fonduri europene si a pus bazele unui business de lenjerie intima premium. Ulterior, a realizat ca pentru a sustine afacerea are nevoie de o investitie mult mai mare decat a estimat si a apelat la ajutorul unui business angel. Asa a luat nastere Eden Lingerie.

S-ar fi putut indrepta spre alte segmente de business, precum cel al rochiilor de seara, unde cererea este destul de mare, dar a ales o nisa insuficient exploatata in Romania: lenjerie intima de tip premium, intre zona mainstrem si cea de lux. Pe langa nevoia din piata identificata, ceea ce a prevalat a fost faptul ca o atragea aceasta zona a confectiilor: “Cred ca sunt niste obiecte fine, artistice, aproape de sufletul oamenilor si foarte personale. Mi-am dat seama ca pasiunea mea se leaga cu cererea pietei, nesaturata de companiile straine precum Intimisimi sau Triumph”, spune Oana Thomas.

Munca in corporatie a disciplinat-o si dupa mai bine de sapte ani petrecuti in departamentul de marketing al Raiffeisen Banca pentru Locuinte si al HP, a invatat sa-si tempereze firea creativa. Totodata, lucrurile pe care le-a deprins, precum ce fel de campanii prind la public, cum poti sa-ti investesti banii eficient sau caracteristicile identitatii de brand au ajutat-o sa puna bazele propriei afaceri. “Cand vezi ce functioneaza, in ce tari, ce se vinde, cum este perceput un produs intr-o anumita zona sau specificitatea unei piete, prinzi o mare incredere in posibilitatea de a extinde la nivel international in ziua de azi”, spune Oana, lucru pe care are de gand sa-l implementeze de indata ce start-up sau va intra pe profit.

A urmat mai multe cursuri de design pentru a intelege si a stapani domeniul, dar cel care a marcat-o a fost cursul Ioanei Nicolaescu, designer cu o experina de 15 ani la Prada sau Chloe, in care a invatat cum poate realiza o colectie cu sens, cum poate vinde unei piete si cum isi poate transpune povestea, “lucruri care mi-au intregit tabloul asupra afacerii mele, am prins multa incredere in mine si care m-au determinat sa fac pasul urmator, sa caut finantare si mentori”, povesteste Oana.

Investitie totala de 100.000 de euro

“Finantarea e un pas important, daca nu ai siguranta banilor, nu poti sa faci un business”, spune Oana, care a accesat un program de finantare pentru tineri antreprenori POSDRU, program la care a ajuns documentandu-se temeinic si intreband pe oricine, in stanga si in dreapta. A obtinut 25.000 de euro, iar in sase luni a pus bazele afacerii. In decembrie anul trecut, Eden Lingerie era un start-up de sine statator, iar antreprenoarea pregatea deja prima colectie.

“Cand deschizi un business este haos, iar eu venind dintr-o corporatie, mi-a fost greu. Trebuie sa gasesti echilibrul intre a face ordine printre lucruri si de a inainta cu o echipa mica. Este un start-up cu cativa oameni, in care lucrurile trebuie sa inainteze repede. O alta provocare, care este cea mai mare, este de a asigura cash flow si finantare pana intri pe breakeven, este o provocare continuua, sa optimizezi sa iei deciziile corecte sa nu irosesti banii pe care ii ai”.

Insa finantarea obtinuta prin POSDRU viza investitiile din perioada de implementare, iar dupa afacerea trebuia sa se sustina singura. “In plus, o parte din banii din proiect s-au dat cu intarziere si am realizat ca o sa am nevoie de mai multi bani si ca e un risc pe care nu vreau sa mi-l asum. Am inceput sa ma gandesc la un angel investor prin septembrie, am inceput sa caut, iar apoi a trebuit sa il conving sa investeasca in business-ul meu”, spune Oana.

Atunci a intervenit Matei Dumitrescu, business angel, a carui decizie de a investi in Eden Lingerie, a fost determinata de increderea pe care o are in creatoarea brand-ului si in nisa de lenjerie “affordable luxury”, in care nu a intrat nimeni deocamdata. “Am vazut ca Oana si-a dat demisia dintr-o multinationala, unde castiga multi bani pe o pozitie buna ca sa inceapa afacerea asta, ca si-a investit ultimul leu, ca a cerut bani de la toate rudele si prietenii ca sa inceapa afacerea asta, dar si ca a mers la nu stiu cate cursuri si formari in domeniu ca sa il inteleaga si stapaneasca cat mai bine”, spune Matei.

De obicei vad tineri care incep startup-uri pentru a vana mici investitii, pentru a fugi de munca, pentru a face ceva care cred ca va merge, desi nu se pricep sau ceva cool, dar pentru care nu au pasiune.

Business angel-ul nu este la prima astfel de investitie, iar un alt proiect de suflet a fost Cosul de Legume, dezvoltat alaturi de Andrei Barbu, antreprenor cu care o compara pe Oana: “O singura persoana am mai intalnit in genul asta, Andrei Barbu, care m-a convins sa investesc in Cosul de legume in 2012. Si atunci, cu un asemenea partener, pot spune ca am reusit sa educam o intreaga piata in ceea ce priveste consumul de alimente sanatoase, iar rezultatele se vad astazi si in supermarketuri”.

Investitia totala in start-up s-a ridicat la 100.000 de euro, din care 25.000 au fost obtinuti prin POSDRU, iar restul au reprezentat economiile antreprenoarei si finantarea oferita de angel investor. In prezent, cei doi antreprenori se axeaza pe dezvoltarea canalelor de vanzare si, in acest sens, au incheiat parteneriate cu mai multe magazine, Galeria Tinerilor Designeri, eMag, MoBuy si FashionUP si am perfectionat propriul site. Antreprenoarea estimeaza ca va deschide si un showroom in toamna acestui an, insa momentan atelierul este suficient.

Lenjerie lucrata manual de tip affordable luxury

Produsele propuse de Eden Lingerie se regasesc in categoria premium, intre lenjeria medium si cea lux, la distanta de cateva sute de lei fiecare. Lenjeria este lucrata manual, in atelierul Eden, iar de design se ocupa tanara antreprenoare alaturi de cei doi angajati, care au rolul de a se asigura de utilitatea si confortul produsului. Munca din spatele unui sutien inseamna cel putin 40 de operatii la opt tipuri de masini de cusut, iar pentru asemenea operatii este nevoie de oameni very highly skilled. Materialele si accesoriile sunt importate din Italia, Germania sau Franta.

Cu ce se diferentiaza fata de competitorii sai? “In primul rand ca este un business romanesc pe o piata dominata de companii straine. In plus, ne pozitionam intre medium si high, pe o nisa pe care nu a intrat nimeni deocamdata. Suntem un atelier de creatie si oferim garantie 100 de zile pentru cusaturi, accesorii sau scaderi in greutate, pe langa serviciul de customer care”.

Pentru viitor, antreprenoarea vizeaza sa-si stabilizeze business-ul pe plan local si sa intre pe breakeven, iar de la anul se vor extinde in Marea Britanie si in Franta. Preturile vor fi similare, cu aproximativ 20% mai mari decat cele locale din cauza costurilor operationale. De asemenea, Oana vrea sa dezvolte brandul Eden spre produse de lougewear, costume de baie si articole de plaja. “Deocamdata am organizat business-ul astfel incat sa fie profitabil daca ne limitam la infrastructura actuala. Daca cererea ne va depasi capacitatea de productie, vom atrage o noua investite pentru a mari capacitatea, poate pentru a externaliza din procese si de a vinde pe noi piete”, spune Matei Dumitrescu.

7. Ministrul Agriculturii: Agricultorii nu sunt interesati sa acceseze fonduri pentru irigatii

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, se arata iar dezamagit de faptul ca agricultorii nu sunt interesati sa depuna proiecte pentru a accesa fonduri europene destinate investitiilor in sistemul de irigatii. In replica, reprezentantii Organizatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (OUAI) spun ca lipsa echipamentelor si a utilajelor pentru irigat ii impiedica sa irige terenurile, desi acestea se afla in zonele amenajate pentru irigat, scrie News.ro.

Ministrul Agriculturii vrea sa accelereze absorbtia fondurilor europene destinate sistemului de irigatii din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 si, impreuna cu secretarii de stat Daniel Botanoiu si Daniela Giurca, s-a intalnit, miercuri, cu oficialii Organizatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (OUAI) si cu presedintele Ligii OUAI-urilor, Viorel Nica.

Achim Irimescu a vrut sa afle care sunt cauzele pentru care nu au existat solicitari pentru irigat din partea fermierilor, in zonele unde acest lucru era posibil, pentru ca desi erau pregatite pentru a fi irigate 385.000 hectare in acest an, s-au irigat doar circa 150.000 hectare, arata ministerul, intr-un comunicat.

Ministrul a incercat totodata sa afle de la reprezentantii OUAI-urilor de ce nu exista interes pentru depunerea de proiecte pe submasura destinata irigatiilor din PNDR 2014-2020.

La randul lor, fermierii au amintit o parte din problemele cu care se confrunta in realizarea proiectelor prin PNDR 2014-2020 si spun ca respectiva submasura nu acopera nevoia reala a Romaniei.

"Reprezentantii OUAI-urilor au aratat ca lipsa echipamentelor si a utilajelor pentru irigat, canalele colmatate sunt alte probleme care ii impiedica sa irige terenurile, desi acestea se afla in zonele amenajate pentru irigat", arata Ministerul Agriculturii.

Pentru cresterea suprafetelor care se iriga se analizeaza posibilitatea operationalizarii unei scheme care are ca scop acordarea de ajutoare de minimis Organizatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii si/sau Federatiilor de Organizatii ale Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii, care aplica irigatii pe suprafete agricole aflate in amenajari.

Masura are in vedere compensarea costurilor cu serviciile prestate de catre Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare, respectiv pentru energia electrica consumata si apa pentru irigatii livrata pana la statiile de punere sub presiune ale beneficiarilor.