Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Mediafax.ro.

1. Florin Jianu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat: Un nou program, „România start up nation”.
2. Firmele nu vor mai fi sancţionate imediat, ci vor fi mai întâi consiliate de organele de control.

Monitoruldegalati.ro.

3. Firmele vor primi un termen de 7 zile pentru a-şi rezolva problemele şi abia apoi pot fi sancţionate.

Mesageruldecovasna.ro.

4. România ar putea avea o Lege a prevenției; prevederile actului normativ nu se aplică pentru fapte precum munca la negru.

Adevarul.ro.

5. Ministrul Finanţelor: Nu ne împrumutăm de la instituţiile financiare internaţionale, avem bani în trezorerie
6. Formularul 088 se elimină de la 1 februarie.
7. Investiţiile străine directe în România au depăşit 3,9 miliarde de euro după 11 luni din 2016, nivel-record după 2008.

Agerpres.ro.

8. Nivelul de trai, un indicator mai bun decât PIB-ul pentru creșterea economică,susțin organizatorii forumului de la Davos.
9. Ștefan (MFP): Fondurile europene au fost un eșec total în anul 2016; avem garanția că vor intra 21 de miliarde de lei în 2017.

Digi24.ro.

10.  Bugetul pentru 2017, gata până pe 25 ianuarie.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Mediafax.ro

1. Florin Jianu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat: Un nou program, „România start up nation”

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat va lansa două noi programe pentru mediul de afaceri: „România start up nation” şi programul de export, a declarat, pentru MEDIAFAX, Florin Jianu, ministrul de resort.

„Cele mai importante două proiecte, pe lângă celelalte programe naţionale vor fi „România start up nation”, cu zece mii de granturi în valoare de 200.000 de lei per grant şi programul de export. Însă nu ştim bugetul. Programul de export va susţine internaţionalizarea IMM-urilor. Este un program prin care le dăm posibilitatea în mod direct să îşi construiască brand-ul, să facă cursuri privind internaţionalizarea, să participe la un târg în nume propriu, la o misiune de afaceri”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Florin Jianu, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Acesta a spus că, în prezent, se face o evaluare a programelor vechi pentru a se verifica dacă se va renunţa sau nu la vreunul dintre acestea. „Fiindcă dacă vom lansa „România start up nation” pentru start up-uri vor deveni un pic neaplicabile „SRL debutant” şi programul „Start”. Dar nu am luat încă o decizie în acest sens”, a spus Jianu.

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a precizat că, în prezent se lucrează la buget. ”Lucrăm în interiorul ministerului, dar nu este gata. Se va discuta în Guvern care va fi termenul în care ministerele trebuie să prezinte proiecţia bugetară. Mâine este termen pentru hotărârile de Guvern privind organizarea ministerelor, după care ni se va comunica termenul pentru transmiterea bugetului”, a completat Florin Jianu.

2. Firmele nu vor mai fi sancţionate imediat, ci vor fi mai întâi consiliate de organele de control

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Florin Jianu, a prezentat Guvernului spre analiză principiile şi mecanismul de funcţionare care vor sta la baza proiectului Legii prevenţiei.

Scopul Legii prevenţiei va fi prevenirea aplicării automate a sancţiunilor pentru faptele care constituie contravenţii, prin întocmirea unui plan de conformare, astfel încât să fie acordat contribuabilului un termen în care va avea posibilitatea să corecteze neregulile constatate şi să se conformeze dispoziţiilor legale. „Această lege va obliga autorităţile cu atribuţii de control să procedeze, în primul rând, la educarea şi perfecţionarea antreprenorilor, precum şi la prevenirea greşelilor. Practic, un agent economic nu va mai putea fi sancţionat, dacă înainte nu a fost îndrumat şi prevenit”, se arată într-un comunicat al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Antreprenoriat şi Comert

Mecanismul de funcţionare a prevenţiei va fi următorul:

- Agentul constatator nu va putea aplica sancţiunea contravenţională la prima constatare a unei fapte care constituie contravenţie; acesta va încheia un proces-verbal de constatare a neregulilor şi va redacta planul de conformare, care va cuprinde aspecte ce trebuie remediate, precum şi termenul de conformare pentru fiecare faptă

- Termenul de conformare nu poate fi mai mic de 7 zile lucrătoare;

- După expirarea termenului de conformare, organul de control are dreptul să reia controlul;

- În situaţia în care se constată că nu au fost respectate obligaţiile stabilite în planul de conformare în termenul acordat, organul de control aplică sancţiunile prevăzute de actele normative;

- Contribuabilul beneficiază de măsurile de prevenţie o singură dată pentru fiecare faptă care constituie contravenţie, într-un termen de 5 ani.

Potrivit ministerului, „Legea prevenţiei se va aplica pentru sancţiunile prevăzute de: Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, Codul muncii, Legea privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, Legea contabilităţii, Legea dialogului social, Legea privind înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor, Legea privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, Legea privind ucenicia la locul de muncă, Hotărârea de Guvern privind registrul general de evidenţă a salariaţilor. Aceste domenii vor fi completate în cadrul procesului interministerial de consultare cu noi acte normative pentru care Legea prevenţiei va putea fi aplicată”.

De asemenea, vor fi prevăzute excepţii pentru evitarea aplicării legii prevenţiei în cazurile în care:

- Există un pericol pentru constatarea situaţiei fiscale;

- Există un pericol grav şi iminent de accidentare pentru salariaţi;

- Se utilizează munca nedeclarată sau a minorilor.

„Legea prevenţiei nu se aplică, de exemplu, pentru sancţiunile prevăzute pentru munca la negru, respectiv pentru primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, sancţiunea fiind amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. În acest caz nu va fi admis sistemul prevenţiei, deoarece s-ar ajunge la încurajarea muncii nedeclarate, prin nesancţionarea acestei fapte”, precizează ministerul.

„Componenta de prevenţie trebuie să prevaleze mai ales atunci când ne referim la mediul de afaceri, iar o măsură de prevenţie înaintea unei măsuri punitive înseamnă timp preţios oferit întreprinzătorului pentru a se conforma. Sunt sigur că, pe termen lung, această lege atât de aşteptată de mediul de afaceri va contribui semnificativ la îmbunătăţirea modului în care acesta funcţionează”, a declarat ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Florin Jianu.

„Termenul estimat pentru redactarea formei finale a acestui proiect de lege, avizarea interministerială şi adoptarea în şedinţa de Guvern este 23 februarie 2017”, se mai arată în comunicatul citat.

Monitoruldegalati.ro

3. Firmele vor primi un termen de 7 zile pentru a-şi rezolva problemele şi abia apoi pot fi sancţionate

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Florin Jianu, a prezentat, în şedinţa de guvern de săptămâna trecută, principiile şi modul de funcţionare a Legii prevenţiei pentru mediul de afaceri, prin care se doreşte evitarea sancţionării companiilor pentru încălcarea unor prevederi legale, în paralel cu remedierea problemelor descoperite. 

„Componenta de prevenţie trebuie să prevaleze mai ales atunci când ne referim la mediul de afaceri, iar o măsură de prevenţie înaintea unei măsuri punitive înseamnă timp preţios oferit întreprinzătorului pentru a se conforma. Sunt sigur că, pe termen lung, această lege atât de aşteptată de mediul de afaceri va contribui semnificativ la îmbunătăţirea modului în care acesta funcţionează”, a spus ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Florin Jianu.

Proiectul prevede că autorităţile de control nu vor mai putea aplica agenţilor economici sancţiuni pentru contravenţiile sesizate fără ca, în prealabil, respectivelor firme să le fie acordată o perioadă pentru remedierea problemelor sesizate. Procedura are ca scop „educarea şi perfecţionarea antreprenorilor”. Astfel, agentul constatator va încheia, mai întâi, un proces-verbal de constatare a neregulilor şi va redacta un plan de remediere a problemelor, care să se deruleze pe o perioadă de minim 7 zile lucrătoare. După ce expiră termenul de conformare, poate fi reluat controlul. „În situaţia în care se constată că nu au fost respectate obligaţiile stabilite în planul de conformare, în termenul acordat, organul de control aplică sancţiunile prevăzute de actele normative.

Contribuabilul beneficiază de măsurile de prevenţie o singură dată pentru fiecare faptă care constituie contravenţie, într-un termen de 5 ani”, precizează Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Legea prevenţiei se va aplica pentru sancţiunile prevăzute de: Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, Codul muncii, Legea privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, Legea contabilităţii, Legea dialogului social, Legea privind înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor, Legea privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, Legea privind ucenicia la locul de muncă, Hotărârea de Guvern privind registrul general de evidenţă a salariaţilor.

Aplicarea Legii prevenţiei va avea şi excepţii, anume atunci când există un pericol pentru constatarea situaţiei fiscale, un pericol grav şi iminent de accidentare pentru salariaţi sau se utilizează munca la negru sau a minorilor. Ministerul Mediului de Afaceri estimează că proiectul Legii prevenţiei va primi avizele de la alte ministere şi va fi fi adoptat de către Executiv până pe 23 februarie.

Mesageruldecovasna.ro

4. România ar putea avea o Lege a prevenției; prevederile actului normativ nu se aplică pentru fapte precum munca la negru

Contribuabilii care constituie contravenții ar putea beneficia de măsuri de prevenție o singură dată pentru fiecare faptă, într-un termen de 5 ani, dacă autoritățile vor adopta Legea prevenției.

Mecanismul de funcționare care va sta la baza elaborării acestui proiect de act normativ a fost prezentat de ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Florin Jianu, în ședința de Guvern de joi.

Practic, autoritatea care constată contravenția nu va putea aplica sancțiunea contravențională la prima constatare ci va încheia un proces-verbal de constatare a neregulilor și va redacta planul de conformare, care va cuprinde aspecte ce trebuie remediate, precum și termenul de conformare pentru fiecare faptă. Termenul de conformare nu poate fi mai mic de 7 zile lucrătoare.

Legea prevenției nu se va aplica pentru fapte precum munca la negru.

Potrivit unui comunicat al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, remis, joi, AGERPRES, scopul Legii prevenției va fi prevenirea aplicării automate a sancțiunilor pentru faptele care constituie contravenții, prin întocmirea unui plan de conformare, astfel încât să fie acordat contribuabilului un termen în care va avea posibilitatea să corecteze neregulile constatate și să se conformeze dispozițiilor legale.

„Această lege va obliga autoritățile cu atribuții de control să procedeze, în primul rând, la educarea și perfecționarea antreprenorilor, precum și la prevenirea greșelilor. Practic, un agent economic nu va mai putea fi sancționat, dacă înainte nu a fost îndrumat și prevenit”, precizează sursa citată.

După expirarea termenului de conformare, autoritățile pot relua controlul iar în situația în care se constată că nu au fost respectate obligațiile stabilite în planul de conformare, în termenul acordat, se pot aplica sancțiunile prevăzute de actele normative.

Contribuabilul beneficiază de măsurile de prevenție o singură dată pentru fiecare faptă care constituie contravenție, într-un termen de 5 ani.

„Componenta de prevenție trebuie să prevaleze mai ales atunci când ne referim la mediul de afaceri iar o măsură de prevenție înaintea unei măsuri punitive înseamnă timp prețios oferit întreprinzătorului pentru a se conforma. Sunt sigur că, pe termen lung, această lege atât de așteptată de mediul de afaceri va contribui semnificativ la îmbunătățirea modului în care acesta funcționează”, a declarat ministrul pentru Mediul de Afaceri, Florin Jianu.

Legea prevenției se va aplica pentru sancțiunile prevăzute de: Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea securității și sănătății în muncă, Codul muncii, Legea privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, Legea contabilității, Legea dialogului social, Legea privind înființarea și dezvoltarea IMM-urilor, Legea privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, Legea privind ucenicia la locul de muncă, Hotărârea de Guvern privind registrul general de evidență a salariaților.

Legea prevenției nu va fi aplicată în cazurile în care un pericol pentru constatarea situației fiscale, există un pericol grav și iminent de accidentare pentru salariați sau se utilizează munca nedeclarată sau a minorilor.

Spre exemplu, Legea prevenției nu se aplică pentru sancțiunile prevăzute pentru fapte precum munca la negru, respectiv pentru primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, sancțiunea fiind amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. În acest caz nu va fi admis sistemul prevenției deoarece s-ar ajunge la încurajarea muncii nedeclarate, prin nesancționarea acestei fapte.

Termenul estimat pentru redactarea formei finale a acestui proiect de lege, avizarea interministerială și adoptarea în ședința de Guvern este 23 februarie 2017.

Adevarul.ro

5. Ministrul Finanţelor: Nu ne împrumutăm de la instituţiile financiare internaţionale, avem bani în trezorerie

România nu va lua niciun împrumut de la instituţiile financiare internaţionale, statul având rezervele necesare în Trezorerie, a declarat sâmbătă, la Antena 3, ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan.

”În privinţa strategiei de finanţare a datoriei publice nu se întâmplă nimic spectaculos,  nimic nou. Există rezervele necesare în Trezorerie pentru a avea acoperită buna funcţionare. Nu există perspectiva creşterii deficitului, care să genereze o sarcină pe serviciul public în perioada următoare”, a spus ministrul. El a arătat că după finalizarea bugetului, ministerul va analiza modul în care va putea optimiza sistemul de finanţare, astfel încât să se reflecte într-o scădere a cheltuielilor cu dobânzile.

”Am avut o primă evaluare a finanţării serviciului public, dar după ce terminăm etapa cu bugetul ne vom apleca mai mult pe această chestiune, cum vom optimiza acest sistem, astfel încât să se reflecte într-o scădere de sarcină pe cheltuilelile cu dobânzile în bugetul nostru. Trendul este bun, dobânzile sunt în scădere.

Cu FMI nu avem nicio obligaţie, ne vom manifesta în temeiul obligaţiilor pe care le avem în calitate de membru. Va veni săptămâna viitoare o echipă a FMI cu care vom discuta în termeni de curtuoazie, nicio altfel de discuţie”, a completat Viorel Ştefan. 2016 a fost primul an când România nu a mai fost sub monitorizarea FMI şi a Comisiei Europene, în cadrul unui acord de împrumut. În perioada 2009-2015, România a încheiat trei acorduri de împrumut cu FMI şi UE, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat şi economiei.

Ultimul acord a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011. Programul din 2009 a avut o valoare totală de 20 de milliarde euro, din care 5 miliarde euro proveneau de la Comisia Europeană.

6. Formularul 088 se elimină de la 1 februarie

Formularul 088, acea declaraţie de înregistrare în scopuri de TVA care a dat mari bătăi de cap firmelor în ultimul an, se va elimina de la 1 februarie 2017, dată la care intră în vigoare ordinul de abrogare a documentului, până la acea dată urmând să fie actualizată noua procedură, precum şi aplicaţiile informatice, a transmis Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

"Potrivit  programului de guvernare, unul dintre obiectivele Guvernului este reducerea sarcinilor administrative excesive ale contribuabililor, astfel Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a analizat oportunitatea eliminarii formularului (088) Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA şi a decis renunţarea la  acesta", se arată într-un comunicat transmis de ANAF.  

Reprezentanţii ANAF arată că, în prezent, contribuabilii furnizează o serie de informaţii organelor fiscale prin formularele existente, respectiv: 010, 098 şi 099.

"Din analiza procedurilor referitoare la înregistrarea în scopuri de TVA s-a constatat că, pe de o parte, contribuabilii furnizează o serie de informaţii organelor fiscale prin formularele existente, respectiv: 010, 098 şi 099 şi că, pe de altă parte, ANAF deţine deja sau poate obţine prin schimbul de date cu alte instituţii o serie de alte informaţii care pot fi utilizate în evaluarea intenţiei şi capacităţii de a desfăşura activităţi economice.

Astfel, ANAF are în baza de date informaţii cu privire la istoricul şi comportamentul fiscal ale contribuabililor persoane juridice şi cu privire la istoricul fiscal al persoanelor fizice care sunt administratori sau acţionari/asociaţi, cum ar fi societăţile în care au fost sau mai sunt participanţi, situaţia acestora, cazierul fiscal", se arată într-un comunicat transmis de ANAF.  Procedura privind stabilirea criteriilor pentru condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA, aprobată prin OPANAF nr.2393/2016, urmează să fie actualizată în acest sens, adică pentru a fi utilizate informaţiile deţinute sau obţinute de ANAF de la alte entităţi.

De asemenea, vor fi modificate în mod corespunzător aplicaţiile informatice folosite în procedura de evaluare.  Pentru a evita blocarea activităţii de înregistrare în scopuri de TVA a contribuabililor şi asigurarea continuităţii activităţii economice a acestora, intrarea în vigoare a ordinului de abrogare a formularului 088 este 1 februarie 2017, până la această dată urmând să fie actualizată noua procedură, precum şi aplicaţiile informatice, potrivit ANAF. Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a declarat joi, la începutul şedinţei de Guvern, că ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, de eliminare a Formularului 088, obligatoriu pentru înregistrarea în scop de TVA, ar putea fi publicat vineri în Monitorul Oficial.

7. Investiţiile străine directe în România au depăşit 3,9 miliarde de euro după 11 luni din 2016, nivel-record după 2008

Companiile străine au făcut investiţii directe în România în valoare de 3,928 miliarde euro în primele 11 luni din 2016, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior şi care reprezintă un nivel-record al ultimilor opt ani, potrivit datelor publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

În primele 11 luni ale anului 2015, investiţiile străine au fost de 3,218 miliarde euro, potrivit calculelor News.ro, pe baza seriilor revizuite ale BNR. "Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 3.928 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3.089 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 839 milioane euro", a precizat banca centrală.  

Potrivit seriilor lunare revizuite publicate de BNR, investiţiile străine au fost de 3,736 miliarde euro după primele zece luni din 2016.  Astfel, în noiembrie 2016, valoarea investiţiilor străine directe a fost de circa 192 milioane euro, arată calculele News.ro.

De obicei, cifrele sunt revizuite, uneori chiar semnificativ, în lunile următoare de către banca centrală.  În 2015, investiţiile străine directe în România au crescut la 3,46 miliarde de euro, arată datele revizuite publicate în septembrie de către BNR. 

Nivelul din 2015 a fost unul record după 2009, când investiţiile străine directe în România au însumat 3,49 miliarde euro. Nivelul maxim istoric a fost înregistrat în 2008, când firmele străine au investit în România 9,5 miliarde euro.  Investiţiile străine directe sunt considerate cele mai benefice investiţii realizate de companii străine într-o economie, deoarece sunt realizate pe termen lung şi au, de obicei, efecte pozitive asupra economiei ş salariilor.

Agerpres.ro

8. Nivelul de trai, un indicator mai bun decât PIB-ul pentru creșterea economică,susțin organizatorii forumului de la Davos

Țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare ar trebui să dea prioritate nivelului de trai, față de Produsul Intern Brut, atunci când vine vorba de cel mai bun indicator pentru măsurarea performanței economice, susțin organizatorii Forumului Economic Mondial de la Davos, transmite Bloomberg.

Într-un raport publicat luni, organizatorii forumului de la Davos subliniază că venitul mediu per capita a scăzut cu 2,4% între 2008 și 2013 în 26 de economii avansate, ceea ce scoate în evidență "insecuritatea și inegalitatea care însoțesc modificările tehnologice și globalizarea". În consecință, țările ar trebui să își judece progresele economice pe baza "dezvoltării globale" și să majoreze cheltuielile pentru programe de genul cursuri de calificare și de asemenea să reducă povara inegalității.

"Majoritatea statelor ratează oportunități importante vizând accelerarea creșterii economice și reducerea inegalității în același timp", susțin organizatorii forumului de la Davos, adăugând că indicatori precum speranța de viață, productivitatea și nivelul sărăciei ar trebui să aibă prioritate la elaborarea politicilor economice pentru a evita noi scăderi.

Inegalitățile și frustările celor care se simt lăsați în urmă de globalizare vor fi unul din principalele subiecte de discuții la reuniunea din acest an de la Davos, Elveția, care va începe marți. Forumul la care vor participa lideri politici, directori de companii, investitori și academicieni a fost în avangarda unei integrări economice care este criticată atât de președintele american Donald Trump cât și de partidele populiste din Europa, o tensiune care va fi evidentă la evenimentul din acest an.

Potrivit clasamentului elaborat de Forumul Economic Mondial cu privire la cele mai performante 29 de economii în termeni de dezvoltare globală, primele locuri sunt ocupate de Norvegia, Luxemburg și Elveția, în timp ce Marea Britanie ocupă locul 21, iar SUA, prima economie mondială, se situează abia pe locul 23. Și mai important, peste jumătate din cele 103 țări analizate au suferit o diminuare a scorului lor în ultimii cinci ani.

Pentru inversa scăderea nivelului de trai, organizatorii forumului de la Davos susțin că guvernele trebui să dea prioritatea educației, egalității de gen și facilitării tranziției de la școală la muncă, precum și extinderii infrastructurii. În plus, integrarea economică ar trebui să se reorienteze spre facilitatea schimburilor comerciale ale companiilor în interiorul țărilor precum și între ele, în special pentru IMM-uri.

9. Ștefan (MFP): Fondurile europene au fost un eșec total în anul 2016; avem garanția că vor intra 21 de miliarde de lei în 2017

Fondurile europene au fost un eșec total în anul 2016, dar avem garanția că 2017 va însemna intrarea a 21 de miliarde de lei din fonduri europene, atât pe proiectele fazate din exercițiul financiar precedent, cât și din încasările exercițiului curent, a declarat, sâmbătă, la Antena 3, ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan.

"Fondurile europene au fost un eșec total în 2016. Aseară, pe la ora 23:00, am avut o discuție la Ministerul Dezvoltării și al Fondurilor Europene și toată lumea era foarte mulțumită de concluzia la care ajunseseră. Dânșii au garanția că anul 2017 va însemna 21 de miliarde de lei fonduri intrate de la Uniunea Europeană pe programele europene, vizând atât proiectele fazate din exercițiul financiar precedent, cât și încasări din exercițiul curent pe fonduri europene. Sunt două surse foarte importante pe care mizăm în construcția acestui buget și vom fi foarte riguroși în urmărirea lor în execuție", a precizat Ștefan.

Pe de altă parte, șeful de Finanțe a afirmat că din punct de vedere al creșterii ratei de colectare, care este o altă sursă importantă ce trebuie valorificată, au fost luate deja măsuri la nivelul ANAF, una dintre acestea fiind anularea "controversatului" formular 088 referitor la înregistrarea în scopuri de TVA a firmelor.

"S-a observat că ieri au fost deja două schimbări în viața ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală n.r). S-a schimbat conducerea ANAF, iar prima măsură adoptată a fost anularea controversatului formular 088. Ce semnal vrem să transmitem mediului de afaceri? Acela că inspecția fiscală va trece într-o altă paradigmă. Nu vrem să mai privim contribuabilii ca fiind potențiali evazioniști. Un contribuabil pe care îl privim în ochi prima dată, îl cotăm la 100 de puncte. Pe măsură ce comportamentul lui dovedește că ne-am înșelat atunci va fi depunctat și când el scade în rating sub o anumită limită, atunci fiscul se va manifesta mai riguros în relația cu el. Pentru ceilalți care au 100 de puncte devine foarte importantă componenta de prevenție a activității inspectorului fiscal, componenta de asistență fiscală, în sensul că noi vom dezvolta instrumentul consultantului fiscal, care vrem să fie ca o interfață între contribuabil și fisc. Deci, toate acestea vor mări gradul de conformare voluntară și, cu un efort de administrare mai mic decât s-a făcut până acum, vom o avea o creștere a ratei de colectare", a explicat Ștefan.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat vineri că formularul 088, referitor la înregistrarea în scopuri de TVA a firmelor, va dispărea începând cu data de 1 februarie 2017.

"Potrivit programului de guvernare, unul dintre obiectivele Guvernului este reducerea sarcinilor administrative excesive ale contribuabililor, astfel Agenția Națională de Administrare Fiscală a analizat oportunitatea eliminării formularului (088) 'Declarație pe propria răspundere pentru evaluarea intenției și a capacității de a desfășura activități economice care implică operațiuni din sfera TVA' și a decis renunțarea la acesta (...) Pentru a evita blocarea activității de înregistrare în scopuri de TVA a contribuabililor și asigurarea continuității activității economice a acestora, intrarea în vigoare a ordinului de abrogare a formularului 088 este 1 februarie 2017, până la această dată urmând să fie actualizată noua procedură, precum și aplicațiile informatice", menționează sursa citată.

Formularul 088 "Declarație pe propria răspundere pentru evaluarea intenției și a capacității de a desfășura activități economice care implică operațiuni din sfera TVA" a fost introdus în vara anului 2015, a fost simplificat la jumătatea anului trecut, prin reducerea numărului de întrebări de la 20 la 13 și a numărului de seturi de documente de la 8 la 3 și a intrat în vigoare în formă modificată de la 1 iulie 2016.

ANAF a colectat, în 2016, venituri bugetare cumulate în valoare de 199,4 miliarde de lei, cu 2,6 miliarde de lei peste nivelul realizat în 2015, în timp ce veniturile la bugetul de stat s-au situat la 137,43 miliarde de lei, în scădere ușoară de la 137,46 miliarde de lei în anul anterior, potrivit datelor provizorii centralizate de ANAF.

Digi24.ro

10. Bugetul pentru 2017, gata până pe 25 ianuarie

Premierul Sorin Grindeanu a vorbit pentru prima oară de când a preluat mandatul despre prognozele pentru acest an. După trei zile de negocieri între miniștri pentru proiectul de buget, apar şi primele estimări. Cheltuielile executivului vor fi mai mari faţă de nivelul încasărilor, dar deficitul se va păstra sub 3%, spune premierul. Acesta promite şi că în maximum o săptămână şi jumătate proiectul de buget va fi gata şi va fi trimis Parlamentului.

Premierul a dat câteva cifre interesante legate de încasări, dar şi de cheltuieli. Vorbim despre venituri în acest an de 253,1 miliarde de lei şi de cheltuielile de 277,2 miliarde. Cheltuieli mai mari, dar care se încadrează într-un deficit de sub 3%. 2,95% mai exact. Asta promite premierul, cu toate măsurile din programul de Guvernare adoptate, măsuri care vor avea efecte benefice pentru economie.

Vorbim pentru 2017 de un PIB de 815 miliarde, de o creştere economică de 5,2%, o inflaţie de 1,4% şi aproximativ 180 de mii de noi de muncă.

Legat de buget, discuţiile vor continua la nivel de ministere şi în zilele următoare, iar cel târziu pe 25 ianuarie, proiectul va fi trimis către Parlament.

Un buget care va include şi angajamentele deja luate de celelalte guverne, printre care şi alocarea a 2% din PIB catre Armată.

Cât despre modul în care se vor face cheltuielile, vorbim de o alocare prioritară pentru programele multianuale din promisiunile făcute în campanie, dar şi continuare unor programe deja existente.