Revista presei 11.05.2017 - Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.

1. Rata anuală a inflaţiei a urcat în aprilie la 0,6%, cel mai înalt nivel din ultimii doi ani
2. BERD a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României la 4% în acest an.
3. Ministrul de Finanţe a lipsit pentru a doua oară de la audierea în comisia de buget

Digi24.ro.

4. Bancheri: Creștere economică cu frână pentru acest an. 4

Amosnews.ro.

5. În luna martie 2017, cifra de afaceri din industrie cu 14,4%.

 Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Rata anuală a inflaţiei a urcat în aprilie la 0,6%, cel mai înalt nivel din ultimii doi ani

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în aprilie la nivelul de 0,6%, cel mai înalt nivel din luna mai 2015, în condiţiile în care preţurile alimentelor au avut o evoluţie mixtă în perioada Paştelui, iar gazele s-au scumpit cu 2,5% după liberalizarea preţurilor pentru populaţie de la 1 aprilie, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În martie, rata anuală a inflaţiei a fost tot de 0,2%. Datele INS arată că preţurile de consum au crescut în luna aprilie, în medie, cu 0,28% comparativ cu luna martie. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cel mai mult în luna aprilie, cu 0,4%, în medie, faţă de luna martie, în timp ce preţurile mărfurilor alimentare au urcat cu 0,19%, iar preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,15%. Comparativ cu aprilie 2016, preţurile alimentelor au crescut în a patra lună a acestui an cu 2,24%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,25%, iar preţurile serviciilor au coborât cu 1,35%. Aprilie 2017 este a patra lună care nu mai include efectul reducerii cotei generale a TVA de la 24% până la 20%, de la 1 ianuarie 2016 şi a patra lună la rând în care valoarea inflaţiei anuale a revenit în teritoriu pozitiv, după 19 luni de valori negative. 

De la 1 ianuarie 2017, cota generală a TVA s-a redus de la 20% la 19%, iar supraacciza de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi a fost eliminată, ceea ce a redus preţul la pompă cu circa 40 de bani pe litrul de benzină şi motorină. Faţă de luna martie, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în a patra lună a acestui an, la citrice (5,9%), gaze naturale (2,5%). şi transport urban (1,5%). La polul opus, cele mai mari ieftiniri s-au înregistrat în aprilie la ouă (-3,3%), celelalte preţuri având fluctuaţii mult mai mici. 

Alimentele au o pondere de 34,65% în coşul de consum pe baza căruia INS calculează inflaţia în România, în timp ce mărfurile nealimentare reprezintă 45,45%%, iar serviciile - 19,9%. La finalul anului 2016, rata anuală a inflaţiei a fost de -0,5%, fiind al doilea an la rând în care rata anuală a inflaţiei a înregistrat valori negative.

2. BERD a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României la 4% în acest an

BERD estimează că economia românească va creşte în acest an cu 4%, cel mai ridicat nivel de creştere din Uniunea Europeană, îmbunătăţind în acelaşi timp prognoza iniţială.

BERD estima, în prognoza anterioară, că economia României va creşte cu 3,7%, iar acum a îmbunătăţit estimarea cu 0,3 puncte procentuale, la 4%. Acest ritm este însă sub cel anticipat atât de FMI, cât şi de Guvernul român, potrivit noilor previziuni publicate miercuri de instituţia financiară pentru regiunea unde desfăşoară operaţiuni. Pentru 2018, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) anticipează un avans de 3,5% pentru economia românească. Instituţia financiară internaţională prognozează că anul viitor creşterea PIB-ului României va încetini la 3,5%.

„După un avans de 3,9% în 2015, economia României a crescut cu 4,8% în 2016, sprijinită de cererea internă solidă. Principalul motor de creştere a economiei în această perioadă a fost consumul privat, pe fondul unui venit disponibil mai ridicat (sprijinit de reducerea TVA şi de majorarea salariilor), îmbunătăţirii pieţei forţei de muncă şi al inflaţiei scăzute. Consumul va continua să stimuleze creşterea în 2017 şi în 2018, sprijinit de o nouă creştere a salariului minim şi a salariilor din sectorul public, care fac parte din promisiunile electorale ale formaţiunii politice aflată la guvernare — PSD", apreciază BERD, potrivit Agerpres.

Sursa citată arată că, în urma majorării salariilor, cheltuielile guvernamentale vor rămâne probabil la un nivel ridicat, existând riscul de a depăşi limita de deficit bugetar de 3% din PIB. În schimb ,în previziunile de primăvară, publicate în aprilie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a păstrat estimarea de creştere economică pentru acest an la 5,2%. Şi Fondul Internaţional Monetar a revizuit în creştere, de la 3,8% la 4,2%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”.

La nivelul celor 36 de state în care BERD este prezentă, banca anticipează o creştere economică de 2,4% în 2017 şi de 2,8% în 2018, comparativ cu un avans de 1,8% în 2016, susţinută de creşterea preţurilor petrolului şi de redresarea economiei Rusiei, se arată în raportul referitor la perspectivele economice regionale.

3. Ministrul de Finanţe a lipsit pentru a doua oară de la audierea în comisia de buget

Ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan, a lipsit miercuri de la audierea în Comisia de buget a Senatului, deşi confirmase că va fi prezent, el fiind invitat la discuţii privind execuţia bugetară.

Este a doua oară în două săptămâni când ministrul Ştefan este chemat să dea lămuriri şi lipseşte la audiere. Pe 27 aprilie, Ştefan era invitat în comisie, unde vicepreşedintele comisiei pentru buget-finanţe din Senat, Florin Cîţu (PNL) urma să îl întrebe despre prezenţa fostului ministru de Finanţe Darius Vâlcov în minister. Miercuri, Cîţu a scris că urma să îl întrebe pe Ştefan despre datele slabe prezentate în execuţia bugetară pe primele trei luni, despre a cui a fost ideea unui plan de amenzi date de ANAF contribuabililor, dar şi despre intenţia de plafonare a indemnizaţiei pentru copil. Ulterior, Cîţu a scris pe Facebook că ministrul nu s-a prezentat la audiere.

„Ministrul de Finanţe a lipsit şi astăzi de la comisie deşi confirmase prezenţa. Data viitoare nu mai public întrebările înainte. Se pare că răspunsurile îl sperie”, a glumit senatorul PNL pe Facebook. Ce întrebări îi pusese Cîţu ministrului Înainte de şedinţa comisiei, Cîţu a publicat o serie de întrebări pe care urma să i le pună ministrului de Finanţe.

Ce a scris senatorul pe Facebook: PSD da bani doar pentru porci Astazi este programata audiera minstrului de finante in comisie. Asa cum v-am obisnuit, va prezint si intrebarile pe care i le voi adresa.

1) Liderul PSD, prim-ministrul, chiar si dumneavoastra ati declarat public ca in primul trimestrul incasarile la buget sunt mai mari ca anul trecut. In plus ati declarat ca nu exista niciun pericol si deficitul de 2.9% din PIB, pe care vi l ati asumat, nu o sa fie depasit. Totusi, datele dumneavostra arata ca venituril curente, veniturile fiscale, sunt mult mai mici ca % din PIB decat cele din 2016 si asta in conditiile ati returnat cu un miliard de lei mai putin din banii firmelor de la TVA. Dar sa presupunem ca mergem pe varianta dumneavoastra si veniturile la buget sunt asa cum le doriti si nu sub asteptari. In aceasta varianta in care colecatam tot restul anului ca si pana acum estimarile mele arata ca deficitul bugetar la sfarsitul anului o sa fie intre 4% si 4.8% din PIB. Este corect acest scenariu? Un raspuns cu DA sau NU imi este suficient.

2 ) In campania electorala si in ultimele luni Liviu Dragnea a tot vorbit despre un ANAF prietenos cu contribuabilul. Au existat mai multe avertizari publice ale liderului PSD. Cea mai recenta acum cateva zile unde spune : “E inadmisibil ca inspectorii fiscali să aibă normă la amenzi”.

Si eu am aceeasi opinie. Domnule minstru, cine a venit cu aceasta idee ticaloasa de plan pentru amenzi, dumneavoastra sau presedintele ANAF (asta in timp ce nu restituim TVA-ul firmelor)? Considerati ca e momentul ca dupa 4 luni de zile in care lucrurile la ANAF nu merg bine si ANAF se afla practic in afara programului de guvernare, presedintele ANAF sa-si prezinte demisia? Sau poate dumneavoastra?

3 ) Domnule ministru trebuie sa remarc un lucru bizar, guvernul dumneavostra are bani pentru fermele de porci (si stim cine are ferma de porci) dar plafoneaza indemnizatia pentru cresterea copiilor, asa cum scrie in programul de convergenta. Domnule Ministru, intetionati sa respectati dispozitiile primului ministru sau pe cele ale liderului PSD, Liviu Dragnea, care tocmai va anunta ca va situati din nou in afara programului partidului ? Eu stiu ca fuga e sanatoasa, dar cred ca e momentul ca ministrul de finante sa raspunda la aceste intrebari.

Digi24.ro

4. Bancheri: Creștere economică cu frână pentru acest an

Există printre economiștii celor mai importante bănci un consens. Acela că economia nu va mai înregistra în 2017 același ritm de creștere de anul trecut. Situația va fi mai critică anul viitor când creșterea va fi și mai mică.

Anii 2017 şi 2018 se anunţă buni pentru economiile tuturor ţărilor din Europa Centrală şi de Est, mai puţin pentru România. Avertismentul vine de la economiştii grupului bancar UniCredit. Suntem singurul stat din regiune în care Produsul Intern Brut va creşte mai puţin decât anul trecut, după recordul de 4,8% din 2016. Mai exact, avansul nu va depăşi 3,9% în acest an şi va fi de doar 3,3% în 2018.

Frânarea creşterii economice are loc pe fondul măsurilor recente ale Guvernului, care au dus la creşterea cheltuielilor la buget. Pentru a nu intra în procedură de deficit excesiv, autorităţile vor reduce, cel mai probabil, investiţiile, estimează specialiştii.

BERD are o prognoză un pic mai optimistă

Prognoza Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru acest an este apropiată de cea a bancherilor Unicredit. Economia României ar urma să înregistreze anul acesta un avans de 4%, a estimat miercuri Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, după ce în noiembrie aceasta estima o expansiune de 3,7%, informează Agerpres.

Anul viitor, creșterea PIB-ului României va încetini la 3,5%, prognozează instituția financiară internațională.

"După un avans de 3,9% în 2015, economia României a crescut cu 4,8% în 2016, sprijinită de cererea internă solidă. Principalul motor de creștere a economiei în această perioadă a fost consumul privat, pe fondul unui venit disponibil mai ridicat (sprijinit de reducerea TVA și de majorarea salariilor), îmbunătățirii pieței forței de muncă și al inflației scăzute. Consumul va continua să stimuleze creșterea în 2017 și în 2018, sprijinit de o nouă creștere a salariului minim și a salariilor din sectorul public, care fac parte din promisiunile electorale ale formațiunii politice aflată la guvernare — PSD", apreciază BERD.

La fel ca și Unicredit, BERD se declară îngrijorată de posibilitatea creșterii cheltuielilor guvernamentale. În urma majorării salariilor, cheltuielile guvernamentale vor rămâne probabil la un nivel ridicat în 2017, existând riscul depășirii limitei de deficit bugetar de 3% din PIB, avertizează instituția financiară internațională.Investițiile private vor fi sprijinite de anularea taxei pe construcții și de costul scăzut record al finanțării.

Pe de altă parte, perspectivele mai bune de creștere ale partenerilor economici ai României vor dor duce la o ușoară îmbunătățire a exporturilor nete, deși consumul intern va compensa o parte din aceste evoluții, apreciază BERD.

În previziunile de primăvară, publicate în aprilie, Comisia Națională de Prognoză (CNP) a păstrat estimarea de creștere economică pentru acest an la 5,2%.

La rândul său, Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere, de la 3,8% la 4,2%,

estimările privind evoluția economiei românești în acest an, potrivit celui mai nou raport "World Economic Outlook", publicat recent de instituția financiară internațională.

Ministrul român al Finanțelor, Viorel Ștefan, arăta, în 12 aprilie, că România ar putea înregistra în 2017 o creștere economică mai mare decât cea estimată, de 5,2% din PIB, o contribuție importantă la acest lucru urmând să aibă agricultura.

Estimările generoase avansate de oficialii români, fie că vorbim de Ministerul de Finanțe, fie că referirea se face la Comisia de Prognoză sunt explicabile prin aceea că acestea stau la baza realizării bugetului. O creștere economică estimată mai mare permite includerea în buget a unor venituri mai mari, capabile să susțină cheltuielile mai mari de care are nevoie guvernul pentru a acoperi, printre altele, promisiunile electorale.

Amosnews.ro

5. În luna martie 2017, cifra de afaceri din industrie cu 14,4%

În luna martie 2017, cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă), în termeni nominali, a crescut atât faţă de luna precedentă cu 16,1% cât şi faţă de luna corespunzătoare din anul precedent  cu 14,4%.   

În perioada 1.I-31.III.2017, comparativ cu perioada 1.I-31.III.2016, cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă), în termeni nominali, a crescut cu 10,9%.

Martie 2017  comparativ cu februarie 2017

Cifra  de  afaceri din industrie, în luna  martie 2017, comparativ cu luna  precedentă, pe total a crescut cu 16,1%, ca urmare a creşterilor  din industria prelucrătoare (+17,0%). Industria extractivă a scăzut cu 14,4%. 

Pe marile   grupe   industriale   s-au înregistrat  următoarele  creşteri: industria bunurilor intermediare (+25,7%), industria  bunurilor de uz curent (+18,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+12,3%) şi industria bunurilor de capital (+12,1%). Industria energetică a scăzut cu  13,0%.

Martie 2017 comparativ cu martie  2016

Cifra de afaceri din industrie, în luna martie 2017, faţă de luna martie  2016, a crescut  pe ansamblu cu 14,4%, ca urmare a  creşterilor din industria prelucrătoare (+15,0%).  Industria extractivă a scăzut cu 9,0%. 

Pe marile grupe industriale creşteri au înregistrat: industria bunurilor de capital (+21,6%), industria bunurilor intermediare (+14,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+12,6%) şi industria bunurilor de uz curent (+8,1%). Industria energetică a scăzut cu 1,6%. 

Perioada 1.I-31.III.2017  comparativ cu perioada 1.I-31.III.2016

Cifra de afaceri din industrie, în perioada 1.I-31.III.2017, comparativ cu perioada 1.I-31.III.2016, a crescut pe ansamblu cu 10,9% datorită creşterii industriei prelucrătoare (+11,2%).  Industria extractivă a scăzut cu 0,2%. 

Pe marile grupe industriale creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria bunurilor de capital (+17,9%),  industria  energetică  (+12,8%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+9,5%), industria bunurilor intermediare (+7,5%) şi industria bunurilor de uz curent (+5,1%).