Revista presei 10.04.2017 - Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.

1. Grindeanu: Trecerea la euro, numai după ce şi veniturile cetăţenilor români vor fi comparabile cu cele din alte state membre UE
2. România contribuie cu numai 1,1% la PIB-ul Uniunii Europene, deşi este al şaptelea stat după mărimea populaţiei
3. Preţurile petrolului cresc, susţinute de cererea puternică şi incertitudinile din Siria.
4. BNR: România are cei mai puţini kilometri de autostradă din Europa, raportat la suprafaţa ţării
5. Creşterea preţurilor locuinţelor din România a accelerat puternic, anul trecut

Agerpres.ro.

6. România, excedent de 1,48 miliarde euro în comerțul cu îmbrăcăminte și accesorii, anul trecut
7. Piața SPA din România rulează un business de 7,7 milioane de euro și înregistrează 160.500 de clienți anual

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Grindeanu: Trecerea la euro, numai după ce şi veniturile cetăţenilor români vor fi comparabile cu cele din alte state membre UE

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, luni dimineaţă, la prima reuniune a comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro, că trecerea la euro se poate face numai după ce şi veniturile cetăţenilor români vor fi comparabile sau aproape, de cele din alte state membre ale Uniunii Europene.

„Ne întâlnim într-o perioadă în care ştim cu toţii, la nivelul Uniunii Europene, există tot felul de dezbateri privind viitorul construcţiei europene. Noi credem că acest viitor sau aceste dezbateri trebuie privite ca o oportunitate, nu ca un obstacol. Şi iată că de la discuţia cu o Europă cu mai multe viteze, acum, după reuniunea de la Roma, s-a ajuns la o Europă cu mai multe ritmuri. Dar, aceste ritmuri nu trebuie să ne diferenţieze, ci tocmai să arate că noi cu toţi mergem în aceeaşi direcţie”, a declarat Grindeanu.

El a spus că trebuie să demonstrăm că România este hotărâtă să susţină, în continuare, politicile de coeziune, în interiorul Uniunii, şi să arătăm că toţi avem acelaşi scop: o Uniune mai puternică, o Uniune în care statele membre au acelaşi ţintă. „Eu cred, şi noi credem, că sarcina noastră este una dublă, aceea de a vedea cum putem face ca această trecere la moneda euro să fie cât mai lină pentru cetăţeni. Şi aici trebuie să învăţăm din practica ţărilor care au trecut deja la euro, pornind dintr-o poziţie similară cu a ţării noastre”, a spus el. Potrivit lui, vorbim de o schimbare majoră, care în mod natural întâmpină o rezistenţă, o reticenţă la schimbare.

„Dar tocmai de aceea suntem, astăzi, şi vom fi şi în viitor aici, pentru a se pregăti acest proces cât mai riguros”, a mai spus el. Grindeanu a precizat că trebuie să ne asigurăm că această convergenţă monetară se face în paralel cu convergenţa veniturilor. „Trecerea la euro se poate face numai după ce, credem noi, şi veniturile cetăţenilor români vor fi comparabile sau aproape, de cele din alte state membre ale Uniunii Europene”, a subliniat premierul. 

În decembrie, Guvernul a adoptat o hotărâre pentru înfiinţarea Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro. Acesta este coordonat de prim-ministru, în calitate de preşedinte, de ministrul Finanţelor Publice şi de guvernatorul Băncii Naţionale a României – cu respectarea raporturilor de colaborare şi a independenţei băncii centrale -, în calitate de vicepreşedinţi.

„Pentru adoptarea monedei unice este necesară realizarea unui plan naţional pentru trecerea la euro care să stabilească o serie de acţiuni concrete pe mai multe paliere (tehnice, organizatorice, juridice şi de comunicare). Elaborarea acestui plan şi a calendarului acţiunilor necesare pentru adoptarea monedei euro intră în atribuţiile Comitetului interministerial”, se arăta în Hotărârea de Guvern.

2. România contribuie cu numai 1,1% la PIB-ul Uniunii Europene, deşi este al şaptelea stat după mărimea populaţiei

Deşi este cel de-al şaptelea stat din Uniunea Europeană după mărimea populaţiei, România contribuie cu numai 1,1% la produsul intern brut (PIB) al UE, arată datele institutului european de statistică Eurostat.

România este al nouălea stat după suprafaţa teritoriului şi a şaptea după numărul populaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, PIB-ul ţării noastre a fost de numai 169,578 miliarde euro, anul trecut. În 2016, produsul intern brut al Uniunii Europene s-a ridicat la 14.800 de miliarde euro, la preţuri curente. Mai mult de jumătate din acesta a fost generat de trei state membre: Germania, Marea Britanie şi Franţa.

Cu un PIB în valoare de 3.100 de miliarde euro în 2016, Germania a fost lider al economiei UE, reprezentând peste o cincime (21,1%) din aceasta. Ea a fost urmată de Marea Britanie (16%), Franţa (15%), Italia (11,3%), Spania (7,5%) şi Olanda (4,7%). La capătul opus al scalei, unsprezece state membre au avut un PIB mai mic de 1% din totalul UE. Ele au fost: Malta, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, Luxemburg, Slovacia şi Ungaria.

3. Preţurile petrolului cresc, susţinute de cererea puternică şi incertitudinile din Siria

Preţurile petrolului sunt în creştere luni, susţinute de cererea puternică şi incertitudinile din Siria, dar intensificarea activităţilor extractive din Statele Unite limitează avansul, transmite Reuters.

Cotaţia petrolului Brent, de referinţă la Londra, este în urcare cu 0,42%, la 55,47 dolari pe baril. Preţul petrolului WTI, de referinţă pe piaţa americană, creşte cu 0,495, la 52,49 dolari pe baril. Potrivit băncii ANZ, cererea mare de petrol şi scăderea livrărilor fac ca piaţa să fie echilibrată. În India, care a devansat recent Japonia ca al treilea mare importator de petrol din lume, cererea a crescut în martie cu 4,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a declarat Sukrit Vijayakar, analist la firma de consultanţă  Trifecta.

La nivelul Asiei, efectul creşterii cererii în India va fi anulat parţial de o scădere anuală de 1,5%  în Japonia, în următorii cinci ani. În Statele Unite, creşterea numărului de instalaţii de forare la 672, cel mai mare după august 2015, a împiedicat cotaţiile să atingă din nou maximul ultimei luni, de 56 de dolari pe baril, atins săptămâna trecută.

Conform noilor date referitoare la numărul de instalaţii din SUA, Goldman Sachs anticipează că producţia de petrol din SUA va creşte cu 215.000 de barili pe zi în 2017. Creşterea producţiei în Statele Unite contrastează cu reducerea livrărilor OPEC, care speră că prin limitarea livrărilor în prima jumătate a acestui an să susţină preţurile.

4. BNR: România are cei mai puţini kilometri de autostradă din Europa, raportat la suprafaţa ţării

România avea, în anul 2014, cei mai puţini kilometri de autostradă din Europa, raportat la suprafaţa ţării, de 20 de ori mai puţin decât Germania, iar de trei ani am reuşit să mai inaugurăm abia puţin peste 100 de kilometri.

Astfel, în anul 2014, România avea doar 644 km sunt de autostradă, de 20 de ori mai puţin ca în Germania, care avea 12.917 km de autostradă, de 18 ori mai puţin decat Franţa (11.465), de 10 ori mai puţin decât Italia (6.726), mai puţin de jumătate din km de autostradă construiţi în Polonia, de aproape 3 ori mai puţini decât în Ungaria, mai puţin cu 107 km decât Cehia, arată un studiu al Băncii Naţionale Române (BNR), referitor la aderarea României la zona euro.

Din 2014 până în prezent, doar 104 kilometri noi de autostradă au fost deschişi, România reuşind să ajungă la 748 de kilometri de autostradă. În schimb, conform ultimelor date publice pentru celelalte state, Bulgaria ajunsese în 2016 la 776,87 km, Cehia la 1.250 km de autostradă în 2017, Germania la 12.993 km, în 2016, Franţa la 11.882 km în 2014, Italia 6.758 km, Ungaria 1.400 km în 2013, iar Polonia la 3.274 km în ianuarie 2016.

Fonduri europene irosite                                                                              

Programul Operaţional Sectorial Transport a realizat cel mai mare deficit din absorbţia fondurilor europene din cadrul financiar 2007-2013, România pierzând aproape un miliard de euro din alocare, potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE) privind stadiul absorbţiei la finalul lunii februarie 2017. Economiştii BNR sunt şi mai pesimişti, spunând că rata de absorbţie a României în perioada 2007-2013 putea fi mai ridicată dacă prin Programul Operaţional Transport se puteau atrage toţi banii europeni alocaţi. Potrivit lor, România a pierdut chiar două miliarde euro din fonduri alocate pentru acest domeniu aferent perioadei 2007-2013. Aceast fapt întârzie integrarea în reţelele europene de transport, frânează investiţiile străine directe şi afectează negativ rata de creştere economică, spun ei.

Potrivit BNR, rămânerea în urmă din punctul de vedere al infrastructurii rutiere de data aceasta se vede şi din tabelul care arată numărul de kilometri de autostradă în ţări selectate din UE. Pentru a avea un proces de catching-up rapid, specialiştii în macro-economie recomandă ţărilor în tranziţie să-şi dezvolte infrastructura. Investiţiile publice au crescut în ultimii ani, conştientizându-se faptul că modernizarea economiei presupune autostrăzi, reţele de telecomunicaţii, extinderea şi diversificarea serviciilor de intermediere financiară, utilităţi publice adecvate etc.

Investiţii mari, dar tot nu avem autostrăzi Economiştii BNR susţin că cifrele privind investiţiile pot fi înşelătoare. Potrivit lor, dacă în perioada 2005- 2008 ponderea investiţiilor publice în PIB a fost în România de peste 5% din PIB, ea a fost de numai 4% în Polonia, în jur de 5% în Cehia, sau între 3-5% în Ungaria. Şi, cu toate acestea, cifra pentru România nu s-a materializat nici pe departe în infrastructura mare, adică autostrăzi, căi ferate, complexe portuare, sisteme de irigaţii şi lucrări funciare, susţine BNR.

Potrivit economiştilor, România este statul din UE care se află la cea mai mare distanţă faţă de standardele de referinţă ale Germaniei (ca cea mai performantă economie din Uniune), mai ales în ceea ce priveşte infrastructura şi nu numai. Dezvoltarea infrastructurii, o urgenţă Economiştii BNR recomandă autorităţilor dezvoltarea infrastructurii ca o urgenţă.

„Aici nu este vorba de «ştiinţa rachetelor», ci de eforturi care ar trebui să se concretizeze în interesul public. Dacă avem în vedere existenţa fondurilor europene alocate în acest scop şi ce s-a realizat până în prezent în acest domeniu, ne dăm seama de capacitatea slabă a instituţiilor cu prerogative în acest domeniu, de guvernanţă publică slabă în Romania”, susţin economiştii BNR. Ei recomandă, de asemenea, dezvoltarea infrastructurii, care să lege organic regiunile ţării între ele şi să facă legăturile cu principalele rute de transport europene şi dezvoltarea de proiecte în ceea ce priveşte infrastructura de transport.

„Absorbţia fondurilor europene trebuie să fie cât mai bună, cantitativ şi calitativ. România îşi poate construi infrastructura de care are acută nevoie, poate dezvolta avantaje competitive cu ajutorul fondurilor europene”, subliniază economiştii BNR. 90 de kilometri noi în acest an În prezent, România a ajuns la 748 de kilometri de autostradă, după ce în acest an a mai fost deschis un tronson de 15 kilometri de pe Autostrada Vestului.

Acesta a fost singurul petic de autostradă deschis în ultimii doi ani. În acest an, autorităţile şi-au propus darea în folosinţă a 90 de kilometri de autostradă. Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat, în luna februarie, că firmele de construcţii vor termina în acest 90,23 kilometri de autostradă şi 45 de kilometri de variante ocolitoare şi vor finaliza modernizarea a 275 kilometri de drumuri naţionale.

Declaraţia sa a fost susţinută şi de directorul general al Companiei Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Ştefan Ioniţă, care a precizat că acest obiectiv este unul realizabil, aproape jumătate din această distanţă fiind reprezentată de centuri ocolitoare, rezultat care va fi obţinut în condiţiile atragerii de fonduri europene şi a rezolvării unor probleme birocratice. Cu exact un an în urmă fostul şef al Companiei, Cătălin Homor promitea şi el că vor fi deschişi 80- 90 de kilometri.

5. Creşterea preţurilor locuinţelor din România a accelerat puternic, anul trecut

Preţurile locuinţelor din România au crescut accelerat, aproape pe toată durata anului trecut, în ultima jumătate a anului imobilele scumpindu-se cu peste 7%, arată datele publicate de institutul european de statistică Eurostat.

Anul trecut, locuinţele s-au scumpit în fiecare trimestru, în România, însă dacă la începutul anului preţurile creşteau cu circa 2,6% faţă de trimestrul similar al anului precedent, tendinţa de majorare a accelerat, în al doilea trimestru, ele majorându-se cu 6,8%. În a doua parte a anului, tendinţa s-a agravat, locuinţele scumpindu-se cu 7,1% în cel de-al treilea trimestru şi cu 7,3% în trimestrul final al anului. În Uniunea Europeană, preţurile locuinţelor au crescut cu 4,7%, iar în zona euro cu 4,1%, în ultimul trimestru al anului 2016.

Cele mai mari majorări au avut loc, în ultimul trimestru din 2016, în Cehia, unde preţurile au crescut cu circa 11%, dar şi în Letonia, Lituania şi Ungaria, unde au fost creşteri de peste 9%. În schimb, modificări nesemnificative au fost înregistrate în Italia (0,1%) şi în Finlanda (1%).

În niciun stat din UE nu s-au înregistrat scăderi ale preţurilor locuinţelor, în ultimul trimestru. Până şi în Cipru şi în Italia, unde preţurile scăzuseră tot restul anului s-au înregistrat majorări, la finalul lui 2016.

Agerpres.ro

6. România, excedent de 1,48 miliarde euro în comerțul cu îmbrăcăminte și accesorii, anul trecut

România a exportat, anul trecut, îmbrăcăminte și accesorii în valoare de 2,838 miliarde de euro, o sumă cu 0,9% mai mare față de cea din 2015, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică /INS/.

Importurile de îmbrăcăminte și accesorii s-au cifrat la 1,355 miliarde de euro, fiind cu 24,9% mai mari comparativ cu cele din anul precedent, înregistrându-se astfel un excedent de 1,483 miliarde euro pe acest segment.

Anul trecut, exporturile FOB ale României au însumat 57,386 miliarde euro și au crescut cu 5,1% față de anul anterior, iar importurile CIF au totalizat 67,344 milioane euro, în creștere cu 7%.

Deficitul comercial FOB-CIF a fost de 9,958 miliarde euro, mai mare cu 1,592 miliarde euro față de cel din 2015.

7. Piața SPA din România rulează un business de 7,7 milioane de euro și înregistrează 160.500 de clienți anual

Piața SPA din România este la un nivel foarte scăzut în comparație cu țările europene, cifra de afaceri - deși în creștere față de anii trecuți - nu a depășit 7,7 milioane de euro la nivelul anului 2015, deoarece românii nu sunt educați "să consume" terapii de prevenție și de relaxare, iar în Legea turismului nu există o definiție a SPA și niciun nomenclator de meserii.

"De o piață SPA în România putem vorbi de acum 10 ani, însă abia în urmă cu 7 ani a apărut o primă locație SPA. Centre SPA în adevăratul sens al cuvântului sunt în continuare foarte puține la număr, în jur de 40 la nivelul întregii țări, inclusiv SPA-urile de hotel. Piața a crescut cu 5-6% din 2012 și până în 2014, respectiv de la 6,2 milioane de euro până la 6,9 milioane de euro, însă în 2015 creșterea a fost de 12%, până la 7,7 milioane de euro. Este încă foarte puțin, dar trebuie menționat că în aceste cifre sunt incluse doar terapiile SPA, numai cele de relaxare și prevenție, fără terapii de slăbire sau de fitness. Dacă le includeam și pe acestea, categoric vorbeam de alte cifre. Consider că și pentru 2016 vom avea o creștere cel puțin similară, însă datele le vom ști abia în luna mai", susține Ioana Marian, ambasador al Global Wellnes Day în România, fondator și director general al unei platforme de referință în domeniul SPA & wellness.

Potrivit sursei citate, unul dintre motivele pentru care în România nu sunt centre SPA este legat de faptul că nu există în Legea turismului o definiție a ceea ce înseamnă SPA și niciun nomenclator de meserii, ceea ce nu permite înființarea unor școli pentru acest domeniu cu un potențial real de dezvoltare.

"Cred că unul dintre motivele pentru care nu sunt centre SPA & wellness în România este legat și de faptul că nu există o definiție a ceea ce înseamnă SPA nicăieri în Legea turismului, nu avem nomenclatoare de meserii, nu există SPA manageri și nu există terapeuți SPA în România. Automat nu se pot face astfel de școli, nu se pot da diplome, deci nu ai de unde să iei oameni școliți, iar din străinătate nu poți să-i aduci pe salariile din România", afirmă Ioana Marian.

Aceasta a explicat că pe lângă deficiența de personal "școlit" pe piața SPA, românii nu sunt educați în "a se relaxa și a preveni și dau banii pentru tot felul de distracții".

"Pe această piață nu sunt în momentul de față nici clienți foarte mulți, pentru că românii nu sunt educați în a se relaxa și a preveni și dau banii pentru tot felul de distracții. E un cerc vicios. Dacă terapeuții ar fi extraordinari de buni, odată ce ai ajunge într-un centru SPA te-ai întoarce acolo, dar dacă nu a fost nimic excepțional care sa te marcheze, atunci nu îți vei dori să repeți experiența sau vei găsi altceva care să te atragă mai mult decât acea experiență", explică fondatorul platformei despreSpa.ro.

Evoluția numărului de clienți români și străini pe piața SPA a crescut de la 140.000 în anul 2012 la 160.500 în 2015, ponderea străinilor fiind sub 20.000. Dacă în anii 2012 — 2014 un român a cheltuit, în medie, 150 de lei pe un tratament SPA, în 2015 suma s-a majorat la 160 de lei, iar numărul tratamentelor a ajuns la 212.000.

În ceea ce privește numărul turiștilor străini interesați de astfel de terapii, din peste două milioane de turiști străini care au înnoptat mai mult o noapte pe teritoriul României, doar 15.300 au făcut tratamente SPA în anul 2015, iar din aceștia peste 80% au venit în scop de business și pe parcursul mai multor săptămâni, relevă un studiu de profil.

"Din păcate, România nu are încă destinații SPA, pentru că o astfel de locație trebuie să fie în afara orașului, să fie aproape de natură, fie că vorbim de mare sau de munte, iar acolo trebuie să existe mai multe programe, trebuie să existe specialiști care să poate direcționa fiecare persoană în funcție de nevoi și să facă programe personalizate. De asemenea, activitățile trebuie să fie diverse, în apă și pe uscat, dar să existe și o anumită dietă, în general, alcalină", susține Ioana Marian.

Platfoma despre spa.ro este ambasadorul Global Wellness Day în Romania ("Ziua Internațională a wellness-ului") care se sărbătorește în 100 de țări pe 7 continente, dar și partenerii media ai European SPA Association. De asemenea, platforma este și ambasadorul singurului program global de mentorship în SPA & wellness și ospitalitate.

"Suntem singurii ambasadori ai programului în România și avem deja mulți înscriși, au fost receptivi. Programul este gratuit între anii 2017-2019 și suntem fericiți că l-am adus și în Romania. A fost greu, pentru că noi nu avem școli de SPA și șocul a fost destul de mare pentru ei din acest punct de vedere. Deși ne străduim de trei ani să obținem nomenclatoare de meserii pe această piață, nu reușim. Suntem așa, ca un titirez între Ministerul Muncii, ANT, mai nou Ministerul Turismului — discutăm cu diverși oameni care se tot schimbă. Acest program, care nu este o școală, oferă posibilitatea SPA managerilor și terapeuților să intre în contact cu orice mentor de oriunde din lume", subliniază Marian.

Reprezentanta despreSpa.ro susține că în următorii ani, această piața se va dezvolta semnificativ în România, deși ar trebui o comunicare mai intensă, astfel încât informațiile să ajungă către public.

"DespreSpa.ro o face deja de șase ani, dar informațiile trebuie să ajungă către public. Altfel, nu are cum să se dezvolte. Sper ca turiștii străini să ceară din ce în ce în ce mai mult astfel de destinații, iar noi să rezolvăm problemele legislative și în cinci ani să vorbim de cu totul alte cifre, număr de clienți și de centre SPA în România", a adăugat ea.

La nivel mondial există o zi, în fiecare an, care sărbătorește "starea de bine", respectiv "Global Wellness Day", în cea de-a doua sâmbătă din luna iunie, iar în acest an va fi în data de 10 iunie.

"În acest an "Global Wellness Day" cade pe 10 iunie. În 2016, am colaborat cu 27 de centre SPA, care au oferit mini-terapii gratuite, acces gratuit la facilități și workshopuri wellness, iar anul acesta speram să avem cel puțin 50 de astfel de locații la nivel național, iar dacă participarea este gratuită sperăm să vină cât mai mulți. Și noi vom organiza un eveniment mare în Complexul Tei din București, cu foarte multe activități statice sau dinamice, inclusiv pentru copii. De asemenea, românii vor putea opta și pentru un circuit wellness din SPA în SPA", menționează Ioana Marian.

Ea a precizat că 2017 este primul an în care România a intrat în atenția institutului internațional de profil, respectiv Global Wellness Institut, care centralizează toate datele pe turismul wellness.

"Este primul an în care Global Wellness Institute, care centralizează toate datele despre ceea ce înseamnă turism wellness internațional, ne-a solicitat nu numai cifre despre România, ci și detalii despre terapii SPA străvechi care se făceau și se mai fac și azi. Este în sfârșit o ocazie pentru România de a apărea pe harta turismului internațional cu terapii care au la bază factori naturali", susține reprezentantul platformei.

În România, o primă destinațiile SPA există la Balvanyos, în județul Covasna, un resort unde pe lângă toate terapiile și tratamentele care se fac, există trasee de biciclete și de drumeții.

"Intenția investitorilor de acolo este de a transforma toată zona într-o destinație SPA. Ei își cultivă plantele în curtea lor, au rețetele casei la ceaiuri pentru fiecare anotimp și realizează meniuri specifice", spune Ioana Marian.

Resortul se află într-o zonă muntoasă în mijlocul pădurilor din jurul Lacului Sf. Ana, iar investiția depășește 10 milioane de euro, dar va continuă cu extinderea facilităților de cazare și agrement.

Circuitul termal al resortului de la Balvanyos constă în mai multe facilități calde și reci, în interior și exterior, camere saline, spații pentru terapii diverse: medicale, relaxare, detoxifiere, fiind puse astfel împreună într-o facilitate modernă tradiții străvechi cu resurse naturale de vindecare.

Hotelul complexului se află într-un proiect pilot european Nearly Zero Energy Hotels (NEZEH). Acest concept definește o clădire performantă energetică foarte ridicată, iar responsabilitatea unui mediu sănătos și durabil pentru generațiile viitoare este un obiectiv care stă la baza politicii de management a hotelului. Valoarea totală a proiectului ajunge la 500.000 de euro, însă după implementarea măsurilor indentificate prin auditarea energetică a clădirii se estimează că până în 2023 consumul de energie se va reduce cu 81%, iar cel de CO2 cu 76,67%. Proiectul a fost prezentat și Parlamentului European în anul 2016.

De asemenea, Brașovul are din 2015 un centru modern de detoxifiere și curățare corporală și spirituală — Atasagon, centrul fiind rezultatul unei colaborări intensive dintre specialiști internaționali, cu o vastă expertiză în domeniul wellbeing-ului. Mai mult, unul dintre fondatori, împreună cu un specialist în prepararea sucurilor detox și un maestru în meditație au participat la dezvoltarea și implementarea unor concepte unice și inovatoare în cele mai renumite centre de detoxifiere din Turcia. Este important de știut că întreg procesul se desfășoară sub stricta supraveghere a unui medic cu experiență specializat în Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

Potrivit raportului Global Wellness Institute (GWI) realizat în anul 2016, turismul wellness mondial a generat 563 de miliarde de dolari în anul 2015, fiind în creștere cu 28% față de 439 de miliarde de dolari înregistrate în 2013, dar estimările arată că în 2020 se va ajunge la 808 de miliarde de dolari.

Potrivit studiului GWI, industria de ape terminale și minerale valora 51 de miliarde de dolari în anul 2015, însă 20.300 de centre termale care nu au avut niciun centru SPA atașat au realizat încasări de 18 miliarde de dolari în același an 2015, în timp ce 7.000, care aveau un centru SPA, au obținut 32 de miliarde de dolari.