REVISTA PRESEI 08.02.2017 - Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.

1. Neconstituţionalitatea conversiei la curs istoric a creditelor în franci elveţieni ar putea creşte numărul dărilor în plată.
2. CCR: Legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric este neconstituţională.

Agerpres.ro.

3. Daea: Refacerea sistemului de irigații e un program complex;canalele puse cap la cap înseamnă drumul până la Berlin și înapoi
4. Mugur Isărescu: Decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea conversiei creditelor în franci este corectă.

Digi24.ro.

5. BNR: Revine inflația. 6
6. Economiștii britanici ne prognozează o creștere economică modestă, mult sub cea oficială.

Wall-street.ro.

 7. Doi ingineri au pus bazele unei afaceri cu bijuterii minimaliste. Povestea Minionette

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Neconstituţionalitatea conversiei la curs istoric a creditelor în franci elveţieni ar putea creşte numărul dărilor în plată

Conversia creditelor în franci elveţieni la curs istoric a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională a României. Această decizie va încuraja împrumutaţii să îşi dea casa în plată, susţine avocatul Gheorghe Piperea.

Guvernul Cioloş a sesizat CCR cu privire la neconstituţionalitatea legii în data de 24 octombrie 2016. Curtea a admis excepţia şi a stabilit aşadar că legea este neconstituţională cel puţin din două mari motive. Primul, potrivit preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, este că legea încalcă grav principiul bicameralismului, în sensul că de la propunerea legislativă care a început la Senat şi până la actul adoptat de Camera decizională există o diferenţă substanţială. Senatul a adoptat legea în formula pe care au redactat-o iniţiatorii, iar la Camera Deputaţilor au fost modificate practic aproape toate articolele. Potrivit avocatului Gheorghe Piperea, acest argument înseamnă însă că ideea de Cameră decizională este neutralizată.

Valeriu Dorneanu motiveasă însă că faptul că a doua Cameră este decizională nu înseamnă că poate să adopte legea într-un mod numai al ei propriu „pentru că trebuie să ţină cont de expresia textelor pe care le-au adoptat cei din prima Cameră”. CCR a respins legea, de asemenea, şi pe fond, considerând că soluţia pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor, de reconversie a creditelor din franci elveţieni în lei la data încheierii contractului, ”este greşită şi nu corespunde niciunor directive europene”, potrivit News.ro.

Avocatul Gheorghe Pipera a precizat că prin această decizie ne vom întoarce la situaţiile cu procese suspendate, Legea 193/2000 şi celelalte reglementări în domeniu. „Calea rezolvării simple şi rapide a acestei probleme pe temei legislativ, printr-o lege, este în momentul de faţă neutralizată. Iar apelul, având în vedere această decizie ciudată, în contradicţie cu decizia de la legea dării în plată, probabil va fi respins”, a spus el. Potrivit lui, calea de urmat rămâne cea a proceselor colective pe care le face ANPC, de exemplu, sau calea proceselor individuale care fie sunt pe rol, fie urmează să fie declanşate.

„În momentul de faţă, un sfert dintre hotărâri sunt favorabile consumatorilor, trei sferturi sunt favorabile băncilor, nu ştiu dacă se va inversa acest trend. O să ne judecăm în continuare, dar oamenii sunt la capătul puterilor deoarece în acele dosare unde pierd procesele costurile judiciare sunt imense”, a spus Piperea. El a precizat că decizia îi va descuraja pe oameni şi ea face ca acele cazuri, reduse ca număr, de dări în plată să se multiplice cu 10, cel puţin. Potrivit lui, sunt 55.000 de oameni care au credite imobiliare în franci elveţieni, iar probabil aceştia o să înceapă să îşi dea casele în plată. Avocatul Adrian Cuculiş a declarat că decizia reprezintă o palmă usturătoare dată împrumutaţilor în franci elveţieni, însă nu trebuie să confundăm legea  cu efectele pe care le pot avea hotărârile instanţelor.

„Cei ce au dosare pe rol, cei ce încă nu au chemat băncile în judecată pe aspectul îngheţării cursului nu sunt afectaţi”, a spus el, precizând că decizia trimite fiecare debitor în faţa instanţei pe tema îngheţării cursului, iar declararea neconstituţionalităţii amână nedefinit rezolvarea situaţiei. Deputatul PNL Daniel Zamfir a declarat că cei cu credite în franci elveţieni şi nu numai au posibilitatea ca, „în baza principiului impreviziunii, care a fost definit foarte exact de CCR, pot solicita în momentul acesta băncilor să le reechilibreze contractul. (...) În situaţia în care băncile nu sunt de acord, evident că un judecător o va face. Vestea bună e că judecătorul care o va face are un reper, gradul de îndatorare pe care BNR l-a stabilit, de 30% din venituri”.

2. CCR: Legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric este neconstituţională

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis marţi că legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric este neconstituţională.

CCR a analizat marţi sesizarea de neconstituţionalitate a Legii privind conversia creditelor în franci elveţieni la cursul istoric, după ce în data de 18 ianuarie e amânat pronunţarea, pentru a doua oară.  Conversia creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării nu putea intra în vigoare înainte ca magistraţii Curţii Constituţionale să verifice dacă legea respectă sau nu Constituţia. ”Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a stabilit că legea este neconstituţională cel puţin din două mari motive.

Primul este încălcarea gravă a principiului bicameralismului, în sensul că de la propunerea legislativă care a început la Senat şi până la actul adoptat de Camera decizională există o diferenţă substanţială. Senatul a adoptat legea în formula pe care au redactat-o iniţiatorii, iar la Camera Deputaţilor au fost modifcate practic aproape toate articolele.

Or, potrivit practicii noastre constante, atunci când se schimbă şi obiectul - obiectul nu s-a schimbat, dar s-au schimbat toate soluţiile în mod substanţial - se consideră că s-a încălcat principiul bicameralismului. Faptul că a doua Cameră, respectiv Camera Deputaţilor este decizională, nu înseamnă că poate să adopte legea într-un mod numai ei propriu pentru că trebuie să ţină cont de expresia textelor pe care le-au adoptat cei din prima Cameră”, a spus Valeriu Dorneanu, preşedintele CCR, potrivit News.ro.

De asemenea, Curtea a respins şi pe fond actul normativ, considerând că soluţia pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor, de reconversie a creditelor din franci elveţieni în lei la data încheierii contractului, ”este greşită şi nu corespunde niciunor directive europene”. Guvernul Cioloş sesizat CCR cu privire la constituţionalitatea legii în data de 24 octombrie 2016, motivând că aplicarea legii şi la creditele în derulare contravine principiului neretroactivităţii şi previzibilităţii legii, consacrate de Constituţie.

Pe de altă parte, Guvernul susţinea că aceste principii pot fi încălcate, dacă există un temei social, potrivit unui punct de vedere transmis Camerei Deputaţilor anterior adoptării proiectului. Cabinetul Cioloş a cerut ca legea să fie aplicată doar persoanelor fizice consumatori, cu credite de până la 150.000 de euro (echivalent în franci elveţieni) şi cu un grad de îndatorare de peste 50% din veniturile nete. Deputaţii au adoptat însă proiectul în unanimitate, fără a ţine cont de opinia Executivului. Iniţial, la propunerea lui Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei de finanţe-bănci la acel moment, în prezent ministru al Finanţelor, deputaţii au introdus condiţia privind gradul de îndatorare, precum şi un plafon de 250.000 de franci elveţieni, însă, după dispute politice şi cu debitorii cu credite în franci elveţieni, modificările au fost retrase.

Agerpres.ro

3. Daea: Refacerea sistemului de irigații e un program complex;canalele puse cap la cap înseamnă drumul până la Berlin și înapoi

Programul privind reabilitarea infrastructurii principale de irigații este unul complex și se va derula în etape până în anul 2020, fondurile bugetate pentru 2017 fiind de peste 1,41 miliarde de lei, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

"Programul de refacere a sistemului de irigații este unul complex. Este foarte greu să reconstruiești sistemul de irigații în România. Numai canalele de irigații care trebuie refăcute, recalibrate și racordate la sistem, puse cap la cap, înseamnă drumul de aici până la Berlin și înapoi. Noi le atacăm în etape, începem prima etapă anul acesta, a doua în 2018, iar a treia în 2019 și le vom termina în 2020. Este vorba de un total de 1,9 milioane de hectare", a precizat ministrul Agriculturii.

Acesta a subliniat că, în bugetul Ministerului Agriculturii din 2017, există o sumă alocată numai pentru refacerea sistemului de irigații, respectiv 1,41 miliarde de lei, însă mai sunt prevăzute alte 90 de milioane de lei pentru a putea oferi fermierilor apa gratuită până la stația de punere sub presiune.

"Avem actul normativ pus în mișcare pentru a oferi apă gratuită fermierilor la stațiile de punere sub presiune, dar îi condiționăm să irige pe cei care au posibilități. Acum, până în prezent, avem cereri pentru irigații pe 400.000 de hectare, o suprafață semnificativă, aproape cât Israelul. În a doua parte anului o să începem lucrul efectiv la stațiile de pompare, care înseamnă agregate de pompare, înlocuirea aparaturii, a motoarelor, o muncă tehnică extrem de complexă realizată de oameni care știu domeniul, consacrați în această activitate. Nu oricine se leagă de o stație de pompare. O stație de pompare, sigur la o dimensiune mai mică, înseamnă o jumătate de hidrocentrală de la Porțile de Fier", a explicat șeful MADR.

Programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din 2017 prevede refacerea unui număr de 40 de amenajări de irigații, care vor acoperi după finalizare circa 1,3 milioane de hectare.

"Anul acesta avem în calcul refacerea unui număr de 40 de amenajări și avem suma de 1,41 miliarde de lei asigurată de la bugetul de stat. Începem cu amenajările de irigații din județul Brăila — Terasa Ialomița Călmățui, din județul Călărași — Borcea de Sus și Boianu Sticleanu, dar și cu cele de la Carasu Galeșu din Constanța și Nedea Măceșu din Dolj. Toate aceste amenajări acoperă 484 de Organizații ale Utilizatorilor de Apă și peste 200.000 de fermieri, evident când se va finaliza programul", a adăugat Daea.

Unul dintre proiectele aflate anii trecuți în atenția guvernanților pentru reabilitare în acest sector era Canalul Siret Bărăgan, dar care nu mai este considerat în prezent o prioritate de actualul Guvern, din cauza costurilor ridicate.

"Nu îl mai avem în calcul pentru că, din punctul nostru de vedere, este o lucrare foarte costisitoare", susține ministrul Agriculturii.

De asemenea, șeful MADR a menționat că s-a început și dezvoltarea sistemului antigrindină, iar până la sfârșitul anului vor exista 60 de puncte de lansare din trei puncte de comandă operaționale.

"Am început și programul antigrindină. Este în derulare, iar la 15 aprilie vor fi 34 de puncte de lansare operaționale. Acum avem 23 și vom mai termina 11, iar până la sfârșitului anului încă 26. În total, vom avea 60 de puncte de lansare cu trei centre de comandă operaționale și vom crește suprafața protejată de la 280.000 de hectare la 500.000 de hectare. La anul vrem să ajungem cu 835.000 de hectare protejate. Vom începe și cu stimularea precipitațiilor, dar aceasta este o etapă mai dificilă și încă nu avem conturate soluțiile din punct de vedere științific", a adăugat ministrul Agriculturii.

România prezintă un risc considerabil față de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de sud, sud-est și est a țării, conform rapoartelor internaționale relevante și analizelor efectuate de Administrația Națională de Meteorologie.

Seceta, inundațiile și alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilității producției și a securității alimentare naționale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităților de dezvoltare economică în pofida existenței potențialului din agricultură.

Studiile realizate în domeniu au estimat că România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8,45 de miliarde de dolari (0,26 procente din PIB), în perioada 1980 — 2011, din care 34 de procente au fost legate de secetă, se arată într-un document publicat pe site-ul MADR privind reabilitarea infrastructurii principale de irigații.

Sistemele de irigații din România au fost construite până în anul 1990, suprafața amenajată pentru irigații ocupând circa 22% din suprafața agricolă a țării și circa 34% din suprafața arabilă. În prezent, România dispune de o suprafață amenajată pentru irigat de circa 3,1 milioane hectare, din care 1,5 milioane hectare reprezintă suprafața viabilă și marginal viabilă, însă viabilă efectiv este de numai 823.000 hectare.

Potrivit documentului, amenajările de irigații din România sunt într-un stadiu avansat de degradare, iar pe 75% din suprafața acestora, irigațiile nu sunt funcționale, iar cele funcționale sunt ineficiente din punct de vedere al consumului de apă și energie și costisitoare pentru fermieri.

4. Mugur Isărescu: Decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea conversiei creditelor în franci este corectă

Decizia Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea proiectului de lege referitor la conversia creditelor în franci elvețieni este corectă, a declarat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.

"Este o decizie corectă. Trebuie să fie pusă în aplicare și cred că legat de cei care au credite în franci elvețieni soluția este prevăzută în Codul civil, la capitolul de impreviziune. Se pot găsi soluții prin negocieri bilaterale așa cum, de altfel, în ultimii ani a sugerat și BNR ca fiind calea realizabilă pentru a se ajunge la o soluție de împărțire a poverii", a arătat Isărescu.

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis marți că este neconstituțional proiectul de lege referitor la conversia creditelor în franci elvețieni.

CCR a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

"Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a admis că legea este neconstituțională cel puțin din două mari motive. Primul este încălcarea gravă a principiului bicameralismului, în sensul că de la propunerea legislativă care a început la Senat și până la actul adoptat de Camera decizională există o diferență substanțială. Senatul a adoptat legea în formula pe care au redacta-o inițiatorii, iar la Camera Deputaților au fost modificate practic aproape (...) toate articolele. Or, potrivit practicii noastre constante, atunci când (...) se schimbă soluțiile substanțiale, se consideră că s-a încălcat principiul bicameralismului", a anunțat șeful CCR, Valer Dorneanu, după ședința de marți.

Potrivit acestuia, faptul că a doua Cameră este decizională nu înseamnă că poate să adopte legea "într-un mod numai ei propriu", fiind nevoie să țină cont și de expresia textelor adoptate în primul for.

De asemenea, Dorneanu a spus că s-a considerat că soluția pe care a adoptat-o Camera Deputaților de reconversie la data încheierii contractului este greșită și nu corespunde unor directive europene.

"Aici instanțele urmează să aplice și principiul impreviziunii", a subliniat el.

Șeful CCR a arătat că nu judecătorii trebuie să dea soluțiile de punere în aplicare a legislației. "Nu suntem noi chemați și puși să dăm soluțiile de punere în aplicare a legislației", a explicat Valer Dorneanu.

Guvernul Cioloș a contestat anul trecut la CCR proiectul de lege adoptat de Parlament referitor la conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării.

Dacian Cioloș, premier la acea dată, preciza că Guvernul a atacat legea la CCR pentru clarificări, nu pentru că este împotriva ei.

"Vreau să precizez din start că Guvernul a dat un punct de vedere pozitiv cu anumite amendamente. De ce amendamente? Pentru că, din punctul nostru de vedere, este important ca această lege să-i vizeze pe cei cărora le e pus în pericol venitul lunar din cauza ratelor la bancă în urma modului cum au evoluat aceste credite. Faptul că am trimis la CCR această lege nu este pentru că suntem împotriva ei. Sunt acolo câteva elemente, așa cum a fost ea votată în Parlament — pentru că, din păcate, Parlamentul nu a luat în considerare amendamentele pe care le-am propus — care, din punctul nostru de vedere, ar fi făcut-o aplicabilă și dacă nu clarificăm constituționalitatea acum, înainte de a intra ea în vigoare, există riscul ca ea să producă efecte și peste câteva luni altcineva să o atace, o bancă sau... Oricine altcineva poate să o atace și va crea mai multe probleme celor care așteaptă să li se rezolve problemele", declara Cioloș.

Proiectul de lege privind conversia creditelor în franci elvețieni a fost adoptat de plenul Camerei Deputaților pe 18 octombrie 2016.

Potrivit actului normativ, creditele în franci elvețieni se convertesc în lei la cursul de la data încheierii contractului. Conversia se realizează prin act adițional. Costurile creditului convertit în lei vor fi negociate cu consumatorul, respectându-se principiul bunei credințe și diligențele profesionale, astfel încât obligațiile de plată să nu fie mai împovărătoare pentru consumator.

La cererea consumatorilor, băncile care au procedat la conversia creditelor în franci elvețieni pot să revină la contractul în franci elvețieni și vor efectua conversia, iar sumele pe care creditorul le-ar fi încasat în plus de la împrumutat în perioada scursă de la data efectuării conversiei din franci elvețieni în lei sau euro, conform ofertei băncii, până la data încheierii noului act adițional pentru conversie efectuată se calculează conform contractului de credit.

Digi24.ro

5. BNR: Revine inflația

Rata anuală a inflației ar putea reveni în teritoriu pozitiv în primul trimestru din acest an, pe fondul epuizării impactului reducerii TVA la 20%.

"Scenariul de bază al prognozei reconfirmă perspectiva revenirii ratei anuale a inflației în teritoriu pozitiv în primul trimestru al anului 2017, pe fondul epuizării impactului reducerii la 20% a cotei standard a TVA. Palierul pe care rata anuală prognozată a inflației se poziționează este, însă, mai scăzut, iar creșterea ei ulterioară este relativ mai lentă, în principal ca urmare a noilor șocuri dezinflaționiste pe partea ofertei survenite în intervalul noiembrie 2016 — februarie 2017. Acestea constau în scăderea tarifelor polițelor RCA și eliminarea taxelor nefiscale, ale căror efecte se alătură celor exercitate de reducerea la 19% a cotei standard a TVA și de eliminarea supra-accizei la carburanți începând cu 1 ianuarie 2017", se arată într-un comunicat al BNR, potrivit Agerpres.

Traiectoria previzionată a ratei anuale a inflației își păstrează profilul ascendent. Astfel, ea reintră în interiorul intervalului țintei staționare spre finalul anului 2017, iar la începutul anului 2018 urcă în jumătatea superioară a acestui interval, la valori mai ridicate decât cele prognozate anterior.

"Riscurile și incertitudinile asociate perspectivei inflației provin din mediul intern și extern. Pe plan intern, acestea derivă, în principal, din conduita politicii fiscale și a celei a veniturilor pe anul 2017. În plus, incertitudinile rămân și în privința ajustărilor viitoare ale prețurilor administrate, dar și în ceea ce privește evoluția climatului general intern. Pe plan extern, relevante rămân riscurile legate de creșterea economică în zona euro induse de incertitudinile politice asociate calendarului electoral al anului 2017 și negocierilor pentru Brexit, divergența conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume, precum și de problemele sistemului bancar european", spune BNR.

6. Economiștii britanici ne prognozează o creștere economică modestă, mult sub cea oficială

La ce sunt bune prognozele privind creșterea economică dacă acestea conțin estimări care diferă între ele cu peste 1,5%? Economiștii britanici cred că România va înregistra o majorare a PIB de 3,6% în 2016, respectiv cu 1,6% mai puțin decât prognozele optimiste ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP).

România ar putea înregistra în 2017 o încetinire a creșterii economice la 3,6%, de la estimarea de 5% în 2016, și un deficit de 3,3% pe metodologie ESA, potrivit lui Maximilien Lambertson, analist la The Economist Intelligence Unit (EIU), informează Agerpres.

Spre deosebire de metodologia pe cash destinată calculării deficitului bugetar, cea ESA ia în calcul și angajamentele de plăți.

"Ne așteptăm ca PIB-ul și își încetinească ritmul de creștere, de la o creștere estimată de 5% în 2016 la 3,6% în 2017. PSD va urmări un program 'anti-austeritate' care presupune continuarea reducerilor fiscale, creșterea salariilor în sectorul public și creșterea salariului minim. În 2017 estimăm un deficit bugetar echivalent de 3,1% din PIB pe metodologie națională (de 3,3% pe metodologie ESA 2010), ceea ce depășește limita UE. Acestea se vor produce pe fondul creșterii cheltuielilor, scăderii veniturilor și încetinirii creșterii economice sub previziunile guvernamentale: estimăm o încetinire a ratei de creștere economică (3,6%) față de cea a Guvernului (de 5,2%) în 2017", a declarat Lambertson.

Cifrele EIU pot fi văzute și ca un duș rece administrat economiștilor noștri responsabili de prognozele oficiale. Acestea vin după ce la finele lunii ianuarie CNP a avansat o estimare de creștere pentru acest an de 5,2%, în creștere de la valoarea de 4,3% publicată în toamnă.

Prognoza CNP a fost criticată de către economistul Florin Cîțu, senator PNL. ”Opinia mea este aceea că CNP a fost forţată să preia datele umflate din programul PSD de guvernare pentru a-l credibiliza. Concret, prognoza de iarnă a CNP care a apărut pe 20 ianuarie 2017 (cu două luni mai repede decât în mod normal) a preluat la virgulă datele din programul de guvernare al PSD publicat în septembrie 2016. Cu toate că, potrivit legii, ministrul de finanţe ar fi trebuit să preia datele de la CNP din prognoza de toamna 2016”, spunea el.

Wall-street.ro

7. Doi ingineri au pus bazele unei afaceri cu bijuterii minimaliste. Povestea Minionette

Dupa ce au administrat timp de treisprezece ani o afacere in domeniul uneltelor si echipamentelor pentru bijuterii si ceasornicarii, Cristian si Mihaela Tirca au decis sa-si deschida propriul atelier de bijuterii, manufacturate cu ajutorul tehnologiei 3D. Astfel au creat brandul Minionette, o “alternativa minimalista si creativa la bijuteriile din aur regasite pe piata romaneasca, preponderent importate si unele dintre ele avand un design nu tocmai modern”, dupa cum spune insusi fondatorul.

Cristian Tirca a inceput povestea Minionette impreuna cu sotia sa, Mihaela, la finalul anului 2015. Ambii sunt ingineri politehnisti, insa dupa Revolutie, cand acest domeniu era afectat, Cristian se reorienteaza catre vanzari, unde lucreaza pentru companii multinationale precum Wrigley, unde ajunge sa detina functii de director national de vanzari.

“Experienta capatata si entuziasmul anilor respectivi mi-au dat incredere sa visez la un business propriu. Sesizasem o necesitate pe piata de productie de bijuterii – lipsa unui furnizor national de unelte specifice, care sa raspunda nevoilor din piata”, povesteste Cristian.

Pornind de la acest aspect, lanseaza in urma cu treisprezece ani firma Carrus Expert, un business care se ocupa si in prezent de furnizarea de unelte si echipamente pentru bijutieri si ceasornicari la nivel national. O decada mai tarziu, afla despre oportunitatile oferite de tehnologia 3D in ceea ce priveste manufactura bijuteriilor.

“Am plecat atunci alaturi de Bogdan Onica, actualul nostru proiectant 3D de la Minionette, la un targ din Londra pentru a afla mai multe despre modelarea si printarea 3D. Ajunsi acolo am realizat potentialul imens pe care il ofera aceasta tehnologie si am prins increderea necesara pentru a porni in aceasta directie. Asa s-a nascut ideea unui atelier si a unui magazin online de bijuterii”, spune antreprenorul.

Am vrut sa ofer o alternativa minimalista si creativa la bijuteriile din aur pe care le gasim pe piata din Romania, piata populata preponderent de produse din import, unele dintre ele avand un design nu tocmai modern. In plus, mi-am dorit sa stimulam creativitatea clientilor, oferind posibilitatea dezvoltarii unor produse personalizate pornind de la ideile si gusturile acestora.

Minionette a pornit in 2015, in urma unei investitii de 65.000 de euro, suma ce a constat in amenajarea si dotarea atelierului, a integrarii tehnologiei 3D in procesul de manufactura a bijuteriilor si mai apoi a profesionalizarii echipei.

“A fost un proces de durata, ce ne-a oferit numeroase provocari. Din fericire am reusit sa le depasim pe toate si la doar un an si doua luni de la primul pas facut in aceasta directie am lansat site-ul www.minionette.ro, in luna februarie a anului 2016. Insa linia de productie necesita constant investitii, fiind intr-un proces continuu de dezvoltare. Mereu este nevoie de ceva, de exemplu deja am achizitionat o a doua imprimanta 3D, mult mai performanta si versatila. Trebuie insa sa recunosc ca ne ajuta mult financiar faptul ca suntem proprietarii spatiului Minionette si ca ne putem baza pe o afacere profitabila, firma Carrus Expert, care sustine dezvoltarea Minionette”, sustine antreprenorul roman.

Bijuteriile Minionette sunt realizate in atelierul propriu, aflat in aceeasi cladire cu showroom-ul. “Ne-ar trebuie pagini bune sa explicam toata munca depusa in atelier, precum si modul in care functioneaza echipamentele pe care le folosim. Realizarea unei bijuterii presupune un proces destul de complex care ar fi cel mai usor de explicat prin trecerea in revista a etapelor pe care le parcurgem”, explica acesta.

Pe scurt, prima parte tine de alegerea modelului si a masurii potrivite. In cazul unui produs personalizat aceasta etapa poate dura mai mult, in functie de dificultatea produsului. Pornind de la ideea clientului, este pregatita o simulare 3D, care devine apoi material de lucru intre realizatori si client, suferind modificari atunci cand este cazul. Urmeaza partea de print 3D, folosind o rasina speciala. Modelul rezultat este pregatit de catre bijutieri pentru turnarea acestuia. Ulterior, obiectul este finisat manual de catre bijutieri, urmand partea de tintuire a pietrelor daca este cazul. Dupa ce obiectele sunt gata, aceastea sunt verificate si marcate de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) cu titlul metalului folosit. Dupa marcare si o ultima finisare, produsul este gata pentru livrare.

“In ceea ce priveste design-ul produselor, ne-am implicat cu totii cu idei si propuneri, dar rolul cel mai important il au designer-ul 3d si bijutierii. Ei sunt cei care vin cu propuneri noi si care urmaresc toate etapele specifice creatiei”, explica antreprenorul.

Aici cred ca ne diferentiem din start. Mi-am dorit inca de la inceput sa controlam procesul de productie. Cred ca avem nevoie de o revigorare a industriei de manufactura de bijuterii si tocmai din acest motiv am ales sa investim intr-un atelier propriu, in detrimentul unei potentiale externalizari a productiei. Totodata, vrem sa ne diferentiem prin design-ul produselor pe care le propunem si vom investi in acest sens pentru a identifica creatori pasionati care vor sa-si puna amprenta asupra stilului Minionette.

Care sunt cele mai mari provocari pentru un astfel de business? “Interesant este ca in domeniul nostru cele mai mari provocari nu vin dinspre identificarea surselor de finantare sau a utilajelor potrivite. Problemele sunt cauzate de absenta categoriilor profesionale pregatite. In cazul nostru, am pornit la drum cu o echipa de tineri inimosi care au preluat controlul pas cu pas, pe masura ce s-au calificat in timpul exercitiului jobului, pana cand au atins un grad de expertiza ridicat – fiecare pe specializarea lui”, spune Cristian.

Echipa Minionette este formata din sase persoane: Alexandru si sotia sa, care se ocupa de administrarea afacerii, doi bijutieri – absolvente ale Universitatii Nationale de Arte, cu specializarea in prelucrarea mentalelor, proiectantul 3D si persoana responsabila de promovarea brandului. “Ma bucur ca avem o echipa tanara si entuziasta. Avem o chimie foarte buna si cred ca acesta este motivul pentru care am reusit sa avansam atat de mult intr-un timp atat de scurt. Fiecare isi cunoaste bine atributiile si reusim sa ne completam foarte bine”, spune acesta.

In ceea ce priveste materialele, aurul este achizionat local, de pe piata romaneasca, iar ulterior este transformat in aur de 14 sau 18 karate, alb sau galben, in functie de comenzi. Ca pietre pretionase, folosesc diamantele albe si negre, perle naturale de cultura, importate din Belgia, Germania si Italia. Pe viitor, fondatorii Minionette vor sa extinda gama de materiale si pietre utilizata pentru bijuterii.

Desi se vand online de doar zece luni – site-ul este principalul motor de vanzare si a fost lansat la inceputul anului 2016, dar bijuteriile se vand si la targurile de specialitate - Minionette a inregistrat o cifra de afaceri de 50.000 de euro. “Nu am avut inca experienta unui an complet si e dificil de estimat ce ne asteapta in 2017”, spune Cristian, care insa estimeaza o amortizare a investitiei in primavara acestui an.

In medie, Minionette vinde intre 50-55 de bijuterii pe luna, numar aflat constant in crestere. La fel se situeaza si cererea pentru bijuterii pe comanda. Cele mai vandute produse sunt cerceii si inelele, modele “Curious Cat” sau “Heart on fire” fiind printre preferatele clientilor.

Preturile bijuteriilor Minionette pornesc de la 175 lei pentru bratarile cu snur, in timp ce inelele si cerceii au un pret de cel putin 220 de lei, iar colierele de 600 lei. Acestea pot escalada pana la 1.000 de euro pentru produsele cu pietre pretioase, in timp ce bijuteriile realizate pe comanda au costuri mai mari.

Si pentru ca bijuteriile Minionette au fost solicitate si de clienti din Anglia, Germania sau Croatia, fondatorii brandului intentioneaza ca in viitorul apropiat sa dezvolte o versiune in engleza a site-ului pentru a putea comercializa produsele la nivel international.

“Dupa feedback-ul primit de la clienti, precum si in cadrul fiecarui targ la care am participat, sper ca business-ul sa creasca. Trebuie doar sa nu ne pierdem in hatisurile birocratiei specifice cresterii si sa ramanem concentrati mereu pe creativitate, mereu pe noi modele orientate spre segmentul de varsta tintit, mereu pe originalitate. Daca ne pastram aceasta „foame” sunt convins ca afacerea va continua mereu sa creasca. Imi doresc sa ne dezvoltam pas cu pas, fara sa grabim lucrurile intr-un mod fortat. Acum consolidam inceputurile cu noi modele, prezentate on-line si la targuri. Ne vom ocupa mai tarziu de reamenajarea Showroom-lui Minionette, pentru ca tot mai multi clienti doresc sa ne viziteze, sa „simta” si sa probeze produsele noastre”, incheie Cristian Tirca.