Conferinta de presa din 4.05.2017 - Patronatul IMM Prahova

ORDINEA DE ZI

1. Poziția CNIPMMR privind reglementarea impozitului pe gospodărie

   Prezintă: Florin Jianu
   

2. Poziția CNIPMMR referitoare la proiectul legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

   Prezintă: Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu
   

3. Evoluția programului Start-up Nation

   Prezintă: Liviu Rogojinaru

1. [wpanchor id="Florin Jianu"]POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND IMPOZITUL PE GOSPODĂRIE

Referitor la „noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare”, CNIPMMR susține necesitatea luării în considerare a următoarelor aspecte importante:

1. Pentru elaborarea Codului Economic, inclusiv a capitolului privind Codul fiscal, este necesară asigurarea aplicării principiilor reglementării inteligente (smart regulation) și anume:
   • “procesul decizional să fie deschis și transparent”;
   • „cetățenii și părțile interesate să poată formula observații în toate etapele procesului de legiferare și de elaborare a politicilor”;
   • „evaluarea impactului preconizat și a impactului real al acțiunilor în fiecare etapă a procesului decizional” (analizarea posibilelor consecințe economice, sociale, bugetare și fiscale);
   • „sarcinile de reglementare pentru întreprinderi, cetățeni și administrațiile publice sunt menținute la un nivel minim”.

2. Necesitatea asigurării transparenței și a dialogului social calitativ cu confederațiile patronale reprezentative la nivel național

• Deși reglementarea impozitului este de maxim interes pentru contribuabili, pentru noul concept de administrare prin globalizare a impozitului pe venit pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice nu este publicat decât un comunicat în care se anunță că „Încă de la începutul anului Guvernul lucrează la realizarea Codului Economic, care include Codul Fiscal, așa cum este prevăzut în Programul de Guvernare, iar impozitul pe venit este un capitol din Codul Fiscal. În acest scop, unul dintre grupurile de lucru organizate de Ministerul Finanțelor Publice analizează conceptul referitor la administrarea impozitului pe venit, prin globalizare anuală pentru fiecare gospodărie din România. Conceptul este evaluat de către o paletă largă de specialiști, atât din partea MFP, cât și din partea Uniunii Naționale a Notarilor Publici, a Camerei Consultanților Fiscali, a Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați și a Coaliției pentru Dezvoltarea României”.
  

• Pentru elaborarea Codului Economic, inclusiv a capitolului privind Codul fiscal, este strict necesară implicarea confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, potrivit dispozițiilor legale în vigoare: dispozițiile art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, care prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social” , coroborate cu dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare: “Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.
  

• Referitor la „noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare” există numeroase declarații politice contradictorii care trebuie clarificate ( declarații privind reducerea impozitării, concomitent cu creșterea fiscalității, prin extinderea bazei de impozitare și reducerea deducerilor fiscale: "Nimeni nu va plăti mai mult. Se înlocuiesc cele două cote de impozitare — 16% impozit pe salarii și pe alte activități și cea de 5% pe dividende — se înlocuiesc cu 0% și 10%, adică toată lumea va plăti mai puțin” vs. „ceea ce urmărim este să lărgim baza de impozitare” vs. “Ideea e să scoți din economia neagră toți banii posibili, apropo și de unde încasăm ca să mărim salariile: fiscalizăm totul” vs. „nu e echitabil ca un salariat care are salariul minim pe economie, dar şi venituri suplimentare semnificative din chirii sau dividende să primească aceleaşi deduceri fiscale ca un salariat cu salariul minim, dar fără niciun alt venit”).
  

3. Necesitatea analizării impactului reglementării raportat la consecințe bugetare

• Noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare implică modificări de cotă/calcul și plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, în două tranşe (1/2 din suma datorată la data depunerii declaraţiei de venit global și 1/2 din suma datorată în termen de 60 de zile de la data depunerii declaraţiei de venit global).

• În anul 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat (27,7 miliarde de lei) au fost impozitele din salarii şi venit. Potrivit programării bugetare cuprinse în „Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pentru 2018 – 2020“, în 2017, din impozitul pe salarii şi venit, ar urma să se încaseze la buget 30 de miliarde de lei, adică 11,8% din veniturile totale ale statului.

• Plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol în vistieria statului în anul 2018 de cel puţin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o creștere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei/an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanți fiscali (10.000 lei onorariu x 35.000 x 12 luni).

• O trecere de la 16% la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar însemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi încasat în anul 2019 cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 şi de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017.

• În Programul de Guvernare se menționează: „Impactul bugetar al aplicării acestor măsuri, de la 1 ianuarie 2018, va fi amortizat în primul an şi jumătate, în special ca urmare a creşterii numărului de salariaţi, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul reducerii contribuţiilor în 2014, când după un an de zile, deşi Consiliul Fiscal prognoza o scădere a veniturilor din contribuţii in 2015, de peste 3,2 mld. lei, în realitate acestea au crescut cu 65 mil. lei“.

• Amortizarea în primul an şi jumătate ca urmare a creşterii numărului de salariaţi nu se va putea realiza fără măsuri ample de stimulare a înființării de IMM-uri și noi locuri de muncă și fără lansarea unor proiecte ample de investitii și creșterea investițiilor publice, fără debolcarea fondurilor europene.

• Analizarea impactului reglementării raportat la consecințe bugetare trebuie să evidențieze sursele de venit pentru acoperirea celor 30 de miliarde de lei din impozit care vor fi încasate după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, precum și a celor 4,2 miliarde lei reprezentând onorariile consultantilor fiscali, a celor 10 miliarde de lei mai puțini rezultate din cotele reduse de impozit, precum și costurile cu care va fi finanțat decalajul de încasare și de impozite.

• Eliminarea reținerii la sursă va avea ca efect numeroase executări fiscale silite ale contribuabililor care vor cheltui fără a economisi sumele aferente impozitului și care vor fi în imposibilitatea plății acestuia.

4. Necesitatea simplificării procedurilor fiscale și reducerea cheltuielilor birocratice și administrative

• Reglementarea inteligentă (smart regulation) implică simplificarea procedurilor și reducerea cheltuielilor birocratice și administrative.
  

• În forma prezentată, noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, va institui o sarcina administrativă suplimentară imensă (rezultată din înregistrare, stabilire obligaţii, evidenţă, plată/compensare, control etc.) și o creștere foarte mare a cheltuielilor birocratice și administrative (4,2 miliarde lei/an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, cheluială cu salariile, spațiile și dotarile necesare pentru noile posturi bugetare care vor fi înființate pentru înregistrarea, evidenţa, controlul celor 7,1 milioane de gospodării existente în România).

5. Menținerea cotei unice și scăderea impozitării pe forţa de muncă

6. Implementarea sistemului de impozitare pe gospodării, având în vedere schimbările pe care le implică, necesită în viziunea CNIPMMR:

- o perioadă de pregătire de minim 5 ani pentru ANAF şi cetăţeni (pregătirea salariaţilor şi a infrastructurii IT pentru noul sistem, informare şi explicare pentru cetăţeni);

- asigurarea numărului optim de consultanţi fiscali (angajare, pregătire profesională);

- constituirea fondurilor bugetare de trecere la noul sistem, raporat la faptul că, cel puţin 1,5 ani din momentul introducerii nu se va încasa impozitul pe salarii (în practică mai mult ca sigur în primii 2-3 ani nu se va reuși o colectare a impozitului de la toate gospodăriile care ar trebui să plătescă.)

2. [wpanchor id="Ovidiu_Nicolescu"]POZIȚIA CNIPMMR REFERITOARE LA PROIECTUL LEGII-CADRU PRIVIND SALARIZAREA PERSONALULUI PLĂTIT DIN FONDURI PUBLICE

Referitor la proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, înregistrat la Senat în data de 24.04.2017 cu nr. B161/2017, CNIPMMR susține necesitatea luării în considerare a următoarelor aspecte importante:

• Expunerea de motive trebuie completată cu evaluarea preliminară a impactului financiar al proiectului asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) cu precizarea cheltuielilor și veniturilor bugetare, plus/minus, inclusiv cu calcule privind fundamentarea majorărilor salariale, cu asigurarea respectării principiilor responsabilităţii, precauţiei și a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB și fără creșterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri și fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători;
• Este necesară corelarea creșterilor salariale cu evoluția economiei României și cu veniturile bugetare disponibile care vor fi evidențiate în expunerea de motive, la impactul financiar al proiectului;
• Creșterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investițiilor și nu trebuie să fie mai mari decât acestea (pentru 2017, cheltuielile salariale sunt prevăzute să crească cu circa 12%, până la 63,8 miliarde lei, comparativ cu 39,4 miliarde lei, suma prevăzută în bugetul pe 2017 pentru investiții);
• Este prioritară creșterea investițiilor publice pentru susținerea relansării economice, având în vedere că România are al doilea cel mai scăzut nivel al investiţiilor publice şi este singura ţară dintre acestea în care investiţiile publice au scăzut în fiecare an începând din 2008, precum și lansarea unor proiecte ample de investiții, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii (Raportul de țară privind România al Comisiei pentru 2016);

• Deblcarea fondurilor europene și a investițiilor publice sunt strict necesare, pentru a se asigura bază necesară creșterii veniturilor bugetare care să susțină creșterile salariale;
• Creșterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să accentueze și mai mult diferenţele și așa mari între salariul mediu al bugetarilor şi cel din mediul privat, care generează mari presiuni asupra angajatorilor privați și o concurență neloială a statului cu mediul privat, cu impact negativ major asupra economiei și competitivității la export ( în 2016 evoluția câștigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare față de cea din privat; salariile din administrația publică din România comparativ cu media pe economie sunt mult mai mari față de țările din Europa Centrală și de Est, iar evoluția raportului salariu public/privat plasează România peste țări ca Polonia, Ungaria, Slovacia sau Cehia);
• Creșterile salariale pentru bugetari trebuie să se acorde în funcție de performanță: raportat la activitatea desfăşurată, la cantitatea şi calitatea acesteia, la contribuţia efectivă a bugetarului la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, la rezultatele efectiv înregistrate și nu în ultimul rând raportat la evaluarea făcută de beneficiarii serviciilor publice respective (contribuabili, întreprinzători, cetățeni, pacienți, elevi și părinți, rezultate de la examene, etc);
• Este necesară o reformă profundă a sistemului bugetar, îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, cu restructurarea posturilor din administrația publică locală și centrală care întrețin nejustificat birocrația;
• Pentru creşterile salariale din cadrul familiei ocupaţionale Sănătate, trebuie clarificată sursa veniturilor suplimentare necesare creşterilor salariale, fără creșterea contribuțiilor, având în vedere că spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii (de regulă sumele pentru serviciile medicale şi alte prestaţii efectuate pe bază de contract, cu casele de asigurări sociale de sănătate);
• Este necesară asigurarea creșterii calității serviciilor publice, testarea periodică/perfecționarea periodică a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greșelile/abuzurile/neregularitățile acestora;
• Se impune evaluarea și monitorizarea permanentă a activității bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor, pentru a diferenția salarizarea în funcție de performanța.

3. [wpanchor id="Liviu_Rogojinaru"]Evoluția programului Start-Up Nation

În conformitate cu programul de guvernare 2017-2020, Guvernul României a adoptat în luna ianuarie 2017 O.U.G. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii – programul „România Start-Up Nation”.

La momentul respectiv, programul a fost definit astfel încât se puteau acorda ajutoare de minimis în sumă maximă de 200.000 lei per beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim anual de 10.000 de beneficiari. Obligația specifică pentru beneficiari, rezultată în urma aplicării în program, se referea la angajarea, cu contract de muncă pe durată nedeterminată și cu normă întreagă, a minimum 2 salariați, precum și obligația menținerii lor pentru cel puțin 3 ani, începând cu anul următor plății ajutorului. 

  Proiectul de lege cu privire la aprobarea O.U.G. 10/2017 a fost înregistrat în data de 30 ianuarie 2017 la Senat pentru dezbatere, fiind adoptat în data de 20 martie 2017, principalele amendamente realizate asupra textului ordonanței fiind:

• La art. 3: În procesul de implementare a programului, MMACA și OTIMMC pot utiliza atât mecanismul rambursării cheltuielilor efectuate de către noii întreprinzători, cât și pe cel al decontării cererilor de plată.
• La art. 3: În textul adoptat de către Senat au fost descriși și pașii necesari pentru decontarea cheltuielilor prin intermediul cererilor de plată, termenul de verificare impus MMACA, respectiv OTIMMC, fiind de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii de plată la instituțiile publice abilitate.

Proiectul de lege a fost înregistrat la camera decizională, respectiv la Camera Deputaților, în data de 24 martie 2017. Comisia pentru industrii și servicii a emis ultimul raport favorabil necesar în data de 20 aprilie 2017, fiind realizate o serie de amendamente asupra textului de lege. Cele mai relevante sunt următoarele:

• La art. 2: Întreprinderile beneficiare sunt întreprinderile înființate după data de 30 ianuarie 2017, de către persoane fizice care nu au sau nu au avut calitatea de acționar sau asociat într-o altă întreprindere mică sau mijlocie care desfășoară sau a desfășurat aceeași activitate autorizată pentru care aplică în cadrul programului în anul anterior înscrierii sau în anul înscrierii până la deschiderea sesiunii de înscriere. Justificarea pentru acest amendament rezidă în faptul că se dorește o evitare a fragmentării companiilor existente, scopul programului fiind acela de creare de noi capacități de producție sau servicii. Perspectiva CNIPMMR: de acord.
• La art. 4: Întreprinderea beneficiară de ajutor de minimis în condițiile programului are obligația să facă dovada, cel târziu la momentul depunerii ultimei cereri de plată sau de rambursare, a angajării prin proiect, cu contract de muncă pe durată nedeterminată și cu normă întreagă a minim unui loc de muncă pentru care beneficiază de finanțare, precum şi obligația menținerii acestuia pentru cel puţin 2 ani, după finalizarea implementării proiectului. Acest amendament a fost justificat prin faptul că menținerea obligativității ar fi limitat drastic bugetul de investiții al noilor afaceri, fiind astfel afectată și sustenabilitatea afacerilor din anumite domenii de activitate. Perspectiva CNIPMMR: de acord.
• La art. 4: Plata în cadrul programului se face anual în limita creditelor bugetare evidențiate în bugetul aprobat pentru anul respectiv al MMACA. Pentru contractele semnate într-un an în baza creditelor de angajament, plata se poate face în limita creditelor bugetare evidențiate în bugetul aprobat pentru anul respectiv și a creditelor bugetare aprobate pentru anii următori până la ultimul contract semnat. Pentru acest amendament nu a fost prezentată nicio justificare. Perspectiva CNIPMMR: prin includerea acestui alineat, reprezentanții mediului public diminuează nivelul de asumare al rambursărilor/plăților față de viitorii beneficiari ai programului. Practic, decontarea cheltuielilor incluse în bugetele proiectelor contractate în 2017 poate fi realizată inclusiv în anul 2020, implicațiile amplu negative asupra întreprinderilor beneficiare fiind evidente.
• La art. 4: Au fost descrise toate etapele ce trebuie parcurse de către viitoarele întreprinderi beneficiare în cadrul programului pentru a obține finanțarea de maximum 200.000 lei, în vederea creșterii nivelului de claritate.
• În anexă: Au fost definitivate criteriile de evaluare tehnică (on-line) a proiectelor ce urmează a fi depuse în cadrul programului, fiind incluse o serie de propuneri ale CNIPMMR, prezentate în cadrul conferinței de presă din luna februarie 2017.

Textul de lege, cu amendamentele prezentate mai sus, a fost adoptat în plenul Camerei Deputaților în data de 25 aprilie 2017 și a fost transmis spre promulgare Președintelui României. Termenul pentru promulgare este de cel mult 20 de zile de la data primirii, însă Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

În ceea ce privește normele de implementare aferente programului, termenul de elaborare și aprobare (de 30 de zile) a fost depășit. La nivelul lunii februarie 2017 au fost prezentate două versiuni ale acestor norme, asupra cărora CNIPMMR a transmis feedback.

De asemenea, în repetate rânduri, în spațiul public a fost promovată lansarea efectivă a programului (prin perioada de depunere a aplicațiilor) în prima parte a lunii mai 2017.

CNIPMMR susține întregul program pentru susținerea dezvoltării de noi întreprinderi, extrem de necesar sistemului economico-social din România, dar atrage atenția asupra faptului că nerespectarea obligațiilor de plată din partea instituțiilor publice va conduce la ample blocaje financiare atât la nivelul beneficiarilor, cât și la nivelul partenerilor acestora de afaceri.