Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30 - 35% în urma eliminărilor de taxe aprobate de Parlament la sfârşitul lunii octombrie, potrivit datelor Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

”Prin această măsură România face paşi către un mediu antreprenorial atractiv. Fiecare român îşi poate înregistra o firmă în mod gratuit şi va efectua gratuit diferitele tipuri de menţiuni care apar în activitatea unei societăţi. Estimăm că rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu cel puţin 30 - 35%, rezultând un spor anual de 20.000 - 25.000 de societăţi faţă de numărul de companii înfiinţate în 2015, de aproximativ 65.000, ceea ce va duce numărul anual al societăţilor nou înfiinţate până la 90.000. De asemenea, va exista o creştere asemănătoare şi în cazul PFA-urilor, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale cu aproximativ 18.000 - 19.000 faţă de 48.000, înregistrate în anul 2015, ceea ce va duce la un număr de 67.000 de PFA-uri, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale nou înfiinţate anual”, a explicat preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu.

Săptămâna trecută, deputaţii au adoptat în unanimitate, cu 225 voturi "pentru", proiectul de lege iniţiat de liderul PSD, Liviu Dragnea, care prevede eliminarea a 102 taxe nefiscale. În cadrul legii, CNIPMMR a identificat 73 de taxe care vizează mediul antreprenorial şi, în special, întreprinderile mici şi mijlocii, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

Pentru ca România să devină ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din sud-estul Europei, Florin Jianu apreciază că aceste eliminări de taxe trebuie completate cu noi măsuri privind debirocratizarea, finanţarea adecvată a IMM-urilor şi sprijinul resurselor umane.

Economica.net, Voxcapital.ro

2. Jianu: Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30-35% prin eliminările de taxe aprobate de Parlament

Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30 - 35% în urma eliminărilor de taxe aprobate de Parlament la sfârşitul lunii octombrie, se arată într-un comunicat al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, remis marţi Agerpres.

'Prin această măsură România face paşi către un mediu antreprenorial atractiv. Fiecare român îşi poate înregistra o firmă în mod gratuit şi va efectua gratuit diferitele tipuri de menţiuni care apar în activitatea unei societăţi. Estimăm că rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu cel puţin 30 - 35%, rezultând un spor anual de 20.000 - 25.000 de societăţi faţă de numărul de companii înfiinţate în 2015, de aproximativ 65.000, ceea ce va duce numărul anual al societăţilor nou înfiinţate până la 90.000. De asemenea, va exista o creştere asemănătoare şi în cazul PFA-urilor, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale cu aproximativ 18.000 - 19.000 faţă de 48.000, înregistrate în anul 2015, ceea ce va duce la un număr de 67.000 de PFA-uri, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale nou înfiinţate anual', a explicat preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu.

Săptămâna trecută, deputaţii au adoptat în unanimitate, cu 225 voturi 'pentru', proiectul de lege iniţiat de liderul PSD, Liviu Dragnea, care prevede eliminarea a 102 taxe nefiscale. În cadrul legii, CNIPMMR a identificat 73 de taxe care vizează mediul antreprenorial şi, în special, întreprinderile mici şi mijlocii, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

Ceccarbusinessmagazin.ro

3. CNIPMMR: Eliminarea unor taxe pentru întreprinzători, un pas spre un mediu antreprenorial atractiv

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că prin aplicarea Legii privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative adoptată recent de Parlament și transmisă spre promulgare la 27 octombrie, mediul de afaceri din România va deveni mai dinamic, iar țara noastră va face pași către un mediu antreprenorial atractiv. În cuprinsul actului normativ, CNIPMMR a identificat 73 de taxe care vizează mediul antreprenorial și, în special, întreprinderile mici și mijlocii, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale. Reamintim că legea respectivă vizează, între altele, eliminarea taxelor percepute de Registrul Comerțului privind înmatricularea comerciantului, înscrierea de mențiuni, precum și alte operațiuni care, potrivit legii, se menționează în registrul comerțului.

„Prin această măsură, România face pași către un mediu antreprenorial atractiv. Fiecare român își poate înregistra o firmă în mod gratuit și va efectua gratuit diferitele tipuri de mențiuni care apar în activitatea unei societăți. Estimăm că rata de înființare de noi companii va crește în medie cu cel puțin 30-35%, rezultând un spor anual de 20.000 – 25.000 de societăți față de numărul de companii înființate în 2015, de aproximativ 65.000, ceea ce va duce numărul anual al societăților nou înființate până la 90.000. De asemenea, va exista o creștere asemănătoare și în cazul PFA-urilor, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale cu aproximativ 18.000 – 19.000 față de 48.000, înregistrate în anul 2015, ceea ce va duce la un număr de 67.000 de PFA-uri, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale nou înființate anual. Pentru ca România să devină țara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din sud-estul Europei, considerăm că trebuie completate aceste eliminări de taxe cu noi măsuri privind debirocratizarea, finanțarea adecvată a IMM-urilor și sprijinul resurselor umane. Prin legea adoptată, mediul de afaceri din România va deveni mai dinamic, CNIPMMR solicitând, prin Programul de Guvernare 2016-2020 al Mediului de Afaceri, aprobarea, de către mediul politic, de măsuri care țin seama de nevoile antreprenorilor”, a precizat Florin Jianu, președintele CNIPMMR.

CNIPMMR precizează, într-un comunicat, că susține reducerea sarcinilor fiscale asupra întreprinzătorilor și a costurilor administrative legate de înființarea unei afaceri. De asemenea, reprezentanții Consiliului solicită continuarea implementării de măsuri care vin în sprijinul întreprinzătorilor prin reducerea parafiscalității și simplificarea birocrației, cu eliminarea barierelor administrative privind desfășurarea activităților IMM-urilor. (Al.R.)

Bursa.ro, Ziareonline.ro, Revista-presei. Com, Stiri.astazi.ro

4. Florin Jianu: "Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30-35% prin eliminările de taxe"

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat prin vot final, în data de 25 octombrie, Proiectul de Lege privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
     Preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, a explicat: "Prin această măsură România face paşi către un mediu antreprenorial atractiv. Fiecare român îşi poate înregistra o firmă în mod gratuit şi va efectua gratuit diferitele tipuri de menţiuni care apar în activitatea unei societăţi. Estimăm că rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu cel puţin 30 - 35%, rezultând un spor anual de 20.000 - 25.000 de societăţi faţă de numărul de companii înfiinţate în 2015, de aproximativ 65.000, ceea ce va duce numărul anual al societăţilor nou înfiinţate până la 90.000. De asemenea, va exista o creştere asemănătoare şi în cazul PFA-urilor, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale cu aproximativ 18.000 - 19.000 faţă de 48.000, înregistrate în anul 2015, ceea ce va duce la un număr de 67.000 de PFA-uri, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale nou înfiinţate annual".
     Săptămâna trecută, deputaţii au adoptat în unanimitate, cu 225 voturi "pentru", proiectul de lege iniţiat de liderul PSD, Liviu Dragnea, care prevede eliminarea a 102 taxe nefiscale. În cadrul legii, CNIPMMR a identificat 73 de taxe care vizează mediul antreprenorial şi, în special, întreprinderile mici şi mijlocii, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.
     Pentru ca România să devină ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din sud-estul Europei, Florin Jianu apreciază că aceste eliminări de taxe trebuie completate cu noi măsuri privind debirocratizarea, finanţarea adecvată a IMM-urilor şi sprijinul resurselor umane.

Amosnews.ro

5. Poziția CNIPMMR privind eliminarea unor taxe pentru mediul de afaceri

În data de 27 octombrie 2016 a fost transmisă spre promulgare Legea privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, adoptată de Camera Deputaţilor în data de 25.10.2016, prin care sunt abrogate o serie de taxe care sunt suportate de mediul de afaceri.
În cadrul legii, CNIPMMR a identificat un număr de 73 de taxe care vizează mediul antreprenorial şi, în special, întreprinderile mici şi mijlocii, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

Sunt eliminate taxele percepute de Registrul Comerţului privind înmatricularea comerciantului, înscrierea de menţiuni, precum şi alte operaţiuni care, potrivit legii, se menţionează în registrul comerţului, dintre care amintim:

ÎN CAZUL PERSOANELOR JURIDICE:
a) TAXELE DE ÎNMATRICULARE PENTRU:
-   Societate în nume colectiv, societate în comandită simplă şi societate cu răspundere limitată;
-   Societate pe acţiuni şi societate în comandită pe acţiuni;
-   Societate cu răspundere limitată – debutant (SRL-D);
-   Societate cooperativă de gradul I şi gradul II;
-   Cooperativa agricolă de gradul I şi gradul II.
b) ÎNSCRIEREA DE MENŢIUNI:
-   Schimbarea formei juridice;
-   Schimbarea sediului social în alt judeţ/în acelaşi judeţ;
-   Modificarea obiectului de activitate;
-   Actualizarea obiectului de activitate;
-   Majorarea capitalului social;
-   Transmiterea părţilor de interes şi a părţilor sociale;
-   Schimbarea membrilor organelor de conducere şi de control;
-   Înfiinţarea sau desfiinţarea de sedii secundare.
c) DIZOLVĂRI/LICHIDĂRI/RADIERI:
-   Dizolvarea de drept a SRL cu asociat unic;
-   Dizolvarea de drept a SNC, SCS, SRL cu mai mulţi asociaţi, SA şi SCA;
-   Dizolvarea voluntară şi lichidarea SNC, SCS, SRL, SA şi SCA cu numire
-   de lichidator;
-   Radierea sucursalei.
ÎN CAZUL PERSOANELOR FIZICE:
a)   ÎNMATRICULĂRI:
-   Persoană fizică autorizată (PFA);
-   Întreprindere individuală (II);
-   Întreprindere familiala (IF).
b)   MENȚIUNI:
-   Înregistrarea în registrul comerţului a modificărilor persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale,
-   Înregistrarea în registrul comerţului a modificărilor sau a radierii persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale;
-   Corectarea erorilor materiale din înregistrările în registrul comerţului.
c)   DIZOLVĂRI/LICHIDĂRI/RADIERI:
-   Înregistrarea în registrul comerţului a radierii persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale.

De asemenea sunt eliminate o serie de taxe prevăzute în diferite acte normative în vigoare:
a)   Se elimină taxa TV şi taxa radio pentru persoanele juridice, sucursalele, filialele, agenţiile şi reprezentanţele acestora;
b)   Supralegalizarea sigiliilor şi a semnăturilor de pe un certificat de origine a mărfurilor, de pe o factură comercială sau de pe orice alt document cerut la exportul ori importul mărfurilor;
c)   Se elimină timbrul de mediu reglementat de OUG 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, care se abrogă;
d)   Taxele cuprinse în Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, care se abrogă (ex: taxe de înmatriculare a autovehiculelor şi remorcilor, autorizare provizorie de circulaţie şi autorizare de circulaţie pentru probe);
e)   Supralegalizarea sigiliilor şi a semnăturilor de pe un certificat de origine a mărfurilor, de pe o factură comercială sau de pe orice alt document cerut la exportul ori importul mărfurilor.
Taxele eliminate şi/sau operaţiunile pentru care se elimină taxele, pentru mediul de afaceri, potrivit Legii pentru eliminarea unor taxe şi tarife precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, sunt menţionate în tabelul anexat (restul taxelor menţionate în lege, privesc în special persoanele fizice).

POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND ELIMINAREA UNOR TAXE PENTRU MEDIUL DE AFACERI

CNIPMMR susţine reducerea sarcinilor fiscale asupra întreprinzătorilor şi a costurilor administrative legate de înfiintarea unei afaceri.

CNIPMMR solicită continuarea şi implementarea de măsuri care vin în sprijinul întreprinzătorilor prin reducerea parafiscalităţii şi simplificarea birocraţiei, cu eliminarea barierelor administrative privind desfăşurarea activităţilor IMM-urilor.

Dl. Florin JIANU, Preşedintele CNIPMMR, a precizat: “Prin această măsură România face paşi către un mediu antreprenorial atractiv. Fiecare român îşi poate înregistra o firmă în mod gratuit şi va efectua gratuit diferitele tipuri de menţiuni care apar în activitatea unei societăţi. Estimăm că rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu cel puţin 30-35%, rezultând un spor anual de 20-25.000 de societăţi faţă de numărul de companii înfiinţate în 2015, de aproximativ 65.000, ceea ce va duce numărul anual al societăţilor nou înfiinţate până la 90.000.

De asemenea, va exista o creştere asemănătoare şi în cazul PFA-urilor, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale cu aproximativ 18-19.000 faţă de 48.000, înregistrate în anul 2015, ceea ce va duce la un număr de 67.000 de PFA-uri, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale nou înfiinţate anual.

Pentru ca România să devină ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din sud-estul Europei, considerăm că trebuie completate aceste eliminări de taxe cu noi măsuri privind debirocratizarea, finanţarea adecvată a IMM-urilor şi sprijinul resurselor umane.
Prin legea adoptată, mediul de afaceri din România va deveni mai dinamic, CNIPMMR solicitând prin Programul de Guvernare 2016-2020 al Mediului de Afaceri, aprobarea, de către mediul politic, de măsuri care ţin seama de nevoile antreprenorilor.”

Portal-ro.com

6. Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30 - 35% prin eliminările de taxe aprobate de Parlament

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

7. Atac la bugetul de stat. Măsurile populiste din campanie, bombă cu ceas pentru finanţele ţării

În plină campanie electorală, Parlamentul adoptă pe bandă rulantă măsuri pe placul alegătorilor, dedicate în special categoriilor sociale cele mai „vulnerabile“, adică angajaţilor cu salarii mici de la stat, dar şi pensionarilor. Toate aceste pomeni electorale vor dinamita însă bugetul statului în 2017, întrucât nu există resurse financiare pentru atât de multe promisiuni.

Legi deja adoptate sau aflate în ultima fază de analiză în Parlament, care prevăd creşteri de salarii, de pensii şi acordarea de indemnizaţii speciale pentru diverse categorii profesionale, au dat şi încă dau de lucru parlamentarilor în aceste zile de campanie. Numai majorările de salarii votate în ultimele luni ar urma să „uşureze“ bugetul de stat de 9 miliarde de lei, adică circa 1% din Produsul Intern Brut (PIB), a aproximat premierul Dacian Cioloş. Alte măsuri în valoare de miliarde de lei îşi aşteaptă rândul la aprobare.

Să le luăm pe rând.

Salarii în Sănătate şi Învăţământ, mai mari cu 15%

De departe cea mai costisitoare măsură adoptată recent este reprezentată de creşterile salariale decise săptămâna aceasta şi care îşi aşteaptă votul final, lunea viitoare, în Camera Deputaţilor. Luni seară, deputaţii din Comisiile de muncă şi buget din Cameră au adoptat mai multe amendamente la Legea de adoptare a OUG 20/2016 care prevede majorări salariale în Sănătate şi Educaţie, în medie cu 15%. Salariile se vor majora efectiv începând cu 1 decembrie 2016.

Aceste creşteri salariale se vor adăuga altor majorări intrate deja în vigoare în 2016. Măsura a fost adoptată în ciuda opoziţiei Executivului. Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a calificat votul din comisii drept „un moment trist pentru România, un moment în care, cu miză electorală, ne permitem să ne jucăm cu aşteptările şi credinţele oamenilor. Este vorba de sute de mii de oameni care se uită şi aşteaptă să aibă o viaţă mai decentă“.

Dincolo de caracterul populist al măsurii, se pune problema dacă poate fi suportată de buget, impactul estimat fiind de circa 4 miliarde de lei. Ieri, în cadrul unui interviu la Adevărul Live, premierul Dacian Cioloş a precizat că România riscă să ajungă în situaţia din 2010, când au fost votate majorări salariale care, însă, nu au putut fi aplicate. „E un impact bugetar care înseamnă sau creşterea deficitului - ceea ce ar fi catastrofal pentru România - sau, dacă nu, dacă vrem să ţinem limitele deficitului … înseamnă reducerea investiţiilor“, a spus Cioloş. Proiectul celor 102 taxe O altă măsură „celebră“, adoptată deja de Parlament, este „legea Dragnea“, care elimină 102 taxe nefiscale. Aceasta a fost adoptată spre finalul octombrie de Camera Deputaţilor, for decizional. Proiectul, care îl are ca principal iniţiator liderul PSD, elimină taxa radio-tv, timbrul de mediu, 20 de taxe de la Registrul Comerţului, 33 de taxe consulare şi de cetăţenie, taxa suplimentară pentru eliberarea paşaportului, 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor şi 13 taxe extrajudiciare de timbre.

Eliminarea timbrului de mediu a stârnit reacţii dure din partea producătorilor auto. Fără această taxă de poluare, plătită la prima înmatriculare a maşinii, România va deveni „al doilea cimitir“ de rable al Europei, după Polonia, au atras atenţia aceştia. Potrivit unui calcul al Ministerului Finanţelor, cele 102 taxe aduceau bugetului 1,6 miliarde de lei pe an. Scutiri pentru pensionari Trecut de Senat şi aflat în dezbatere la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor se află şi proiectul legislativ care prevede eliminarea impozitului şi contribuţiilor la fondul de sănătate plătite pentru pensii. Astfel, la începutul lunii septembrie, senatorii au votat eliminarea impozitului de 16% pentru pensiile de peste 1.050 de lei (plafonul de la care se achită în prezent impozitul).

Tot atunci au votat ca plata contribuţiilor sociale de sănătate pentru pensii să se facă de la bugetul de stat. Guvernul a estimat că impactul acestei predeveri de 2,2 milioane de lei, dar senatoarea PNL Mariana Câmpeanu a declarat că impactul a fost calculat greşit şi că este de fapt vorba de 2,2 miliarde de lei. Un alt proiect, adoptat până acum numai de Senat, este reducerea CAS cu 5 puncte, respectiv o scădere cu 3% la angajat şi cu 2% la angajator. De asemenea, un proiect aflat acum în dezbatere la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor, adoptat deja de Senat, prevede scăderea TVA pentru agentul termic la numai 5%. Pensii speciale pentru aleşi si nu numai Proiectele legislative care prevedeau pensii speciale pentru aleşii locali şi pentru diverse categorii profesionale au fost o preocupare a parlamentarilor de-a lungul întregului an. În prima parte a lui 2016, parlamentarii au votat pensii speciale pentru aleşii locali, printr-o lege declarată neconstituţională de Curtea Constituţională (CCR).

Norma a fost reexaminată de Parlament şi readoptată în iunie, de Senat, în calitate de cameră decizională. În septembrie, CCR, sesizată de Guvern, a declarat din nou legea neconstituţională. Tot în 2016 a fost votată şi, ulterior, şi promulgată, legea care prevede acordarea unor pensii speciale pentru jurnaliştii ce aparţin unor „uniuni ale creatorilor recunoscute ca fiind de utilitate publică“. Aceeaşi lege acordă indemnizaţii speciale militarilor pensionaţi. De asemenea, în septembrie, Senatul, ca principală cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege care prevede acordarea de pensii speciale pentru personalul de pe ambulanţă. Senatul a adoptat tacit şi proiectul de lege al deputatului PSD Ninel Peia prin care femeile care au născut cel puţin trei copii primesc o indemnizaţie viageră lunară, pentru toată viaţa, cuprinsă între 30% şi 50 % din salariul mediu net pe economie.

Ce spun analiştii Analiştii sunt de părere că impactul bugetar al măsurilor adoptate şi anunţate va fi greu de gestionat. „Nu avem încă calculat un impact, dar sunt măsuri care pun presiune foarte mare pe buget şi nu văd cum anul viitor am putea atinge ţinta de 3% dacă nu umblăm la cheltuieli“, a comentat pentru „Adevărul“ Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Potrivit unui raport publicat ieri de analiştii ING Bank România, deficitul bugetar al României ar creşte la 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2017, doar din aplicarea amendamentelor votate luni de către parlamentari (majorările de salarii din învăţământ şi sănătate). „Notificarea Curţii Constituţionale de către Guvern sau retrimiterea înapoi în Parlament de catre preşedinte sunt singurele posibile obstacole. Preşedintele a anunţat deja că va trimite înapoi spre reexaminare o lege care taie 102 taxe parafiscale (impact de 0,2% din PIB)“, mai scriu cei de la ING.

Măsurile din Codul Fiscal, sub semnul întrebării Toate aceste măsuri cu impact bugetar semnificativ se suprapun altor decizii asumate şi care ar trebui să intre în vigoare de anul viitor, prevăzute în Codul Fiscal. „Este vorba despre scăderea TVA cu încă un punct precum şi eliminarea supraacizei la combustibili. La acestea se adaugă eliminarea taxei pe stâlp. Per total, impactul asupra bugetului este de circa 0,7% din PIB“, a comentat Ionuţ Dumitru. Cum valoarea PIB este estimată pentru la anul la circa 800 de miliarde de lei, impactul viitoarei relaxări fiscale depăşeşte 5,5 miliarde de lei. Rămâne de văzut dacă, sub presiunea cheltuielilor deja anunţate, viitorul Guvern îşi va mai putea asuma relaxarea fiscală planificată pentru anul viitor. Campioni în UE la creşteri salariale Potrivit datelor Eurostat, România conduce detaşat topul creşterilor salariale aplicate din 2012 până în prezent. Astfel, în perioada 2012 – trimestrul al doilea din 2016, costurile salariale (incluzând salariul net, contribuţii şi impozit) au crescut în România cu 31,9%, ceea ce ne poziţionează pe primul loc în UE în clasamentul menţionat. Pe poziţiile următoare se află Letonia, cu 29,1%, Bulgaria, cu 27,1%, Estonia, cu 26,6%.

Scutire de impozit pentru dezvoltatori Ieri, senatorii au votat în plen şi scutirea dezvoltatorilor imobiliari de la plata impozitului sau a taxei pe clădiri. Pentru clădirile construcţie nouă, scutirea se va aplica de la momentul finalizării construcţiei până la data valorificării acesteia prin vânzare sau cedarea folosinţei. Propunerea legislativă pentru completarea Codului Fiscal aparţine senatorului PSD Şerban Nicolae şi a fost adoptată de plen cu 50 de voturi „pentru“ şi 12 abţineri.

8. Numărul de turişti în România a crescut în septembrie cu 11,5%, trei din patru turişti sunt români

Numărul de turişti în România a continuat să crească cu un ritm de două cifre în septembrie, iar ritmul a accelerat la 11,5% faţă de aceeaşi lună a anului trecut,în condiţile în care piaţa a fost susţinută de turiştii români, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În total, în septembrie au fost înregistraţi 1,09 milioane de turişti în România, din care 820.000 de români, cu o cotă de 75% din total, iar restul de 271.200 turişti străini.

Numărul de turişti români a avansat cu 11,9% faţă de septembrie 2015, în timp ce numărul de turişti străni a crescut cu 10,3%. ”Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna septembrie 2016 75,1%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 24,9%, ponderi similare cu cele din luna septembrie 2015”, precizează comunicatul INS.

În septembrie, ritmul de creştere este uşor peste cel din luna august, când numărul de turişti din România a avansat cu 10,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Însă ritmul a scăzut faţă de primele patru luni din acest an, când s-a înregistrat o creştere cu 15% a numărului de turişti în România. Cumulat, în primele nouă luni din acest an, numărul de turişti a crescut cu 11% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, până la 8,56 milioane.

Numărul de turişti români a crescut în perioada ianuarie-septembrie din acest an cu 11,3% faţă de acelaşi interval din 2015, până la 6,63 milioane, şi reprezintă 77,4% din numărul total de turişti, în timp ce numărul de turişti străini a avansat cu 9,9%, pânâ la 1,93 milioane. Din străinătate, cei mai mulţi turişti străini - 206.400 - au venit în septembrie din Europa, în principal din celelalte 27 de state ale Uniunii Europene (181.200).

Însă cele mai mari creşteri au fost înregistrate la numărul de turiştii din America de Sud, care a a avansat cu 15,8% faţă de septembrie 2015, până la circa 2.200, şi la turiştii din Asia, cu un avans de 15%, până la 36.900. Cei mai mulţi turişti au venit, în primele nouă luni ale acestui an, din Germania (222.463), Israel (193.947), Italia (176.798) şi Ungaria (114.196).

Numărul de înnoptări, un indicator cheie în sectorul turistic, a crescut în septembrie cu 10,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, până la 2,58 milioane. Cumulat pe primele nouă luni, numărul de înnoptări a avansat cu 8,9%, la 20,25 milioane.

În privinţa traficului de la frontiere, numărul de intrări de vizitatori străini în România a crescut cu 10,1% în primele nouă luni comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015, până la 7,93 milioane, în timp ce numărul de ieşiri ale românilor din ţară s-a majorat cu 22,8%, la 12,55 milioane.

9. Senatorii au decis: Clădirile construite de dezvoltatori în vederea vânzării, scutite de impozit

Senatorii au votat astăzi în plen scutirea dezvoltatorilor imobiliari de plata impozitului/taxei pe clădiri, pentru clădirile, construcţie nouă, scutirea urmând a se aplica de la momentul finalizării construcţiei până la data valorificării acesteia prin vânzare sau cedarea folosinţei.

Propunerea legislativă pentru completarea Codului Fiscal aparţine senatorului PSD Şerban Nicolae şi a fost adoptată de plen cu 50 de voturi pentru” şi 12 abţineri.

Obiectul de reglementare al acesteia este extinderea scutirilor de la plata impozitului/taxei pe clădiri, cu o nouă categorie de clădiri, respectiv „clădirile, construcţie nouă, edificate de o societate sau o persoană fizică autorizată, în condiţiile legii, exlusiv în scopul comercializării”. Iniţiatorul proiectului, senatorul Şerban Nicolae, precizează în expunerea de motive că dezvoltatorul imobiliar construieşte cu forţe proprii, în cadrul şi potrivit obiectului de activitate – ca o activitate de producţie – o clădire, obţinând un produs finit destinat ulterior comercializării, ca marfă.

„În prezent, potrivit legii, după finalizarea construcţiei şi obţinerea produsului finit, constructorul este obligat să înregistreze imobilul edificat la compartimentul de impozite şi taxe locale, în vederea impozitării”, se mai menţionează în expunere, precizându-se că „similitudinea dintre producătorul de imobile construite şi producătorul de mijloace de transport este, practic, perfectă”. Proiectul urmează să meargă la Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

10. Un mare producător auto preferă iar o ţară din regiune pentru deschiderea unei fabrici, în detrimentul României

Bulgaria negociază cu un producător auto german deschiderea unei fabrici de asamblare, potrivit agenţiei bulgare pentru promovarea investiţiilor, transmite Novinite, citată de News.ro.

„Negociem cu o companie germană importantă asamblarea de automobile în Bulgaria“, a declarat Stamen Yanev, preşedintele agenţiei InvestBulgaria, într-un interviu acordat publicaţiei „24 Chasa“. Yanev a refuzat să dezvăluie numele agenţiei din cauza unui acord de confidenţialitate semnat de autorităţile bulgare. Partea bulgară este reprezentată la discuţii de InvestBulgaria şi Automotive Cluster Bulgaria.

„Dacă nu vom reuşi să atragem astfel de investitori în următorii doi-trei ani, am putea pierde această oportunitate“, a spus Yanev, adăugând că relaţiile cu producătorul german sunt încă în faza de „curtare“. Niciun producător auto important nu desfăşoară operaţiuni în Bulgaria. Compania chineză Great Wall Motors a asamblat mai multe modele în Bulgaria, dar producţia a fost suspendată temporar în ianuarie.

Yanev a mai spus că au loc discuţii cu o companie americană pentru înfiinţarea unui centru pentru cercetare şi dezvoltare în industria auto, care ar putea atrage investiţii de 30 de milioane de leva (15 milioane de euro) şi 200-250 de ingineri.

Vezi articolul anterior Vezi următorul articol

Articole similare

Urmărește-ne și pe

Aparitii președinte CNIPMMR și CNIPMMR

Capital.ro, Ziarelive.ro, News.ournet.ro, Romania.shafaqna.com, Newslist.ro,

1. Rata de înfiinţare de noi companii va creşte în medie cu 30 - 35% prin eliminările de taxe aprobate de Parlament