A) Acte normative publicate în Monitorul Oficial, Partea I, în perioada 23 – 28 iunie 2016 Monitorul Oficial nr. 467 din data de 23 iunie 2016 ORDIN nr. 199 din 13 iunie 2016 privind procedura emiterii avizului prealabil de funcţionare pentru structurile de primire turistice cu funcţiuni de agrement din staţiunile turistice

EMITENT: Autoritatea Naţională pentru Turism

Grup ţintă: Operatorii economici din sectorul de turism

Prevederi principale: – Se prevede că operatorii economici care desfăşoară activităţi de agrement în staţiunile turistice sunt obligaţi să solicite un aviz prealabil emis de Autoritatea Naţională pentru Turism, anterior obţinerii autorizaţiei de funcţionare eliberate de primari. – Sunt enumerate documentele care trebuie să însoţească cererea-tip privind emiterea avizului prealabil de funcţionare pentru structurile de primire turistice cu funcţiuni de agrement din staţiunile turistice.

Atenţionare: Autoritatea Naţională pentru Turism trebuie să emită avizul în termen de 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei complete. În cazul unei documentaţii incomplete sau în cazul în care din documentele depuse rezultă că nu sunt îndeplinite condiţiile legale de avizare, Autoritatea Naţională pentru Turism notifică operatorul economic, în termenul de 30 de zile pentru emiterea avizului, pentru completarea documentaţiei respective sau emite aviz negativ, după caz, motivând în cuprinsul notificării decizia.

Dezavantaje: – Cheltuieli birocratice pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi de agrement în staţiunile turistice. – Creşterea birocraţiei.

Observaţii: – Autoritatea Naţională pentru Turism trebuie să emită avizul în termen de 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei complete. – Intră în vigoare la data de 23 iunie 2016. Monitorul Oficial nr. 471 din data de 24 iunie 2016 ORDIN nr. 1850 din 17 iunie 2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a activităţii de distribuţie şi comercializare angro de băuturi alcoolice şi/sau tutun prelucrat, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare

EMITENT: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

Grup ţintă: Producătorii, Comercianţii de băuturi alcoolice şi/sau tutun Prevederi principale: →

Se aprobă: – Procedura de înregistrare a activităţii de distribuţie şi comercializare angro de băuturi alcoolice şi/sau tutun prelucrat. – Modelul şi conţinutul formularului “Cerere de înregistrare şi atestare a activităţii de distribuţie şi comercializare angro de băuturi alcoolice şi/sau tutun prelucrat”. – Modelul şi conţinutul formularului “Atestat pentru distribuţie şi comercializare angro de CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA Departamentul Juridic şi Dialog Social 2 băuturi alcoolice şi/sau tutun prelucrat”.

Atenţionare: Operatorii economici care deţin atestate valabile, emise anterior Ordinului, au la dispoziţie un termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a Ordinului să depună la autoritatea competentă o nouă cerere de înregistrare şi documentele aferente, iar la expirarea termenului, atestatele emise anterior îşi pierd valabilitatea.

Dezavantaje: – Creşterea birocraţiei prin punerea operatorilor economici cu atestate valabile în situaţia de a depune o nouă cerere de înregistrare, în caz contrar atestatul pierzându-şi valabilitatea. Observaţii: Intră în vigoare la data de 24 iunie 2016.

B) Acte legislative emise de Instituţii ale Uniunii Europene, publicate în Jurnalul Oficial, în perioada 23 – 28 iunie 2016 Jurnalul Oficial 165 L REGULAMENT nr. 1008 din 22 iunie 2016 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea preţului de intrare pentru anumite fructe şi legume

EMITENT: Comisia Europeană Grup ţintă: Comercianţii de fructe şi legume importate Prevederi principale: Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, ţinând seama de datele zilnice variabile.

Avantaje: Stabilirea modalităţii de calcul a valorii forfetare de import. Observaţii: – Valorile forfetare de import pentru fixarea preţului de intrare pentru anumite fructe şi legume sunt prevăzute în anexă, care face parte integranta din Regulament. Regulamentul este obligatoriu în toate elementele sale şi are aplicabilitate directă în toate statele membre ale Uniunii Europene. – Intră în vigoare la data publicării în JOUE. Jurnalul Oficial 165 L REGULAMENT nr. 1007 din 22 iunie 2016 privind autorizarea clorurii de amoniu ca aditiv pentru hrana rumegătoarelor, cu excepţia mieilor pentru îngrăşat, a pisicilor şi a câinilor (titularul autorizaţiei: Latochema Co. Ltd)

EMITENT: Comisia Europeană Grup ţintă: Producătorii şi Comercianţii din sectorul agricol/alimentar Prevederi principale: Se prevede că o anumită substanţă se autorizează ca aditiv în hrana animalelor, în anumite condiţiile prevăzute în anexa ce face parte integrantă din Regulament, întrucât preparatul nu are efecte nocive asupra sănătăţii animalelor, a sănătăţii umane sau asupra mediului şi utilizarea sa poate reduce valoarea pH-ului urinei.

Observaţii: – Regulamentul intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. – Regulamentul este obligatoriu în toate elementele sale şi are aplicabilitate directă în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Camera Deputaţilor a adoptat ieri, 28 iunie 2016, în plen, o iniţiativă legislativă care reglementează impozitul specific, prin derogare de la Codul Fiscal, pentru firmele care desfăşoară activităţi în domeniul hotelier, restaurante, baruri şi care oferă facilităţi de cazare pentru vacanţe. Iniţiativa legislativă adoptată de Camera Deputaţilor, reglementează asigurarea cadrului legal privind stabilirea unei noi modalităţi de impozitare aplicată contribuabililor din sectorul turistic, hotelier, restaurante şi alimentaţie publică, în scopul stimulării investiţiilor şi eliminării concurenţei neloiale. Acest proiect se adresează tuturor companiilor care au o cifră de afaceri de maxim 5 milioane de euro şi au maxim 250 de angajaţi. “Legea a fost cerută de întreg spectrul industriei de turism din România pentru a simplifica modalitatea de raportare, conformare voluntară, respectiv controlul din partea autorităţilor publice. Salutăm adoptarea acestui tip de impozitare, mai modern, axat pe baza unor modele de bună practică la nivelul altor ţări europene. În egală măsură, trebuie să fim foarte atenţi ca implementarea acestei măsuri să fie una simplă şi să se asigure că întreprinderile mici şi mijlocii nu sunt dezavantajate în raport cu marii operatori din turism.”, Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

Numarul de someri a crescut surprinzator in luna mai a acestui an cu 8.585 fata de luna aprilie, pana la 581.178, iar rata somajului a urcat la 6,6%, dupa patru luni de scadere, arata datele publicate de Institutul National de Statistica (INS), scrie News.ro. Pentru luna aprilie, statisticile provizorii au indicat o scadere usoara a numarului somerilor comparativ cu luna precedenta, la 572.593, iar rata somajului a fost de 6,4%, calculata dupa metodologia Biroului International al Muncii (BIM), nivel minim din ultimii sapte ani. Luna mai este prima luna dupa decembrie 2015 in care s-a inregistrat o crestere a somajului in Romania, releva seriile INS. Totusi, fata de luna mai 2015, numarul de someri a scazut in luna mai 2016 cu circa 40.800. Somajul este mai mare in randul barbatilor, cu o rata de 7,3% in luna mai, in timp ce, in randul femeilor, somajul este de doar 5,6%, mai arata datele oficiale. Autoritatile publica, constant, si numarul de someri inregistrati oficial in evidentele oficiilor pentru forta de munca. Datele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) arata ca, la sfarsitul lunii mai, 410.509 someri erau inregistrati oficial, ceea ce corespunde unei rate a somajului de doar 4,6%. Insa conform standardelor BIM, numarul de someri este calculat prin anchete in gospodarii, care arata ca numarul de someri este, in realitate, mai mare. Datele privind somajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de catre specialisti, pentru ca reflecta mai bine somajul real la nivel national.

Premierul Dacian Cioloș a efectuat joi, o vizită la Uzinele Dacia de la Mioveni, trecând pe lângă parcarea salariaților în care ponderea mașinilor nemțești și japoneze pare majoritară deși televiziunea internă a uzinei anunță facilități pentru angajații cumpărători de Dacii. După o întrevedere cu managementul Dacia, delegația, din care au mai făcut parte şi alte personalităţi politice locale şi centrale, a vizitat Departamentele Presaj și Montaj din Uzina Vehicule şi Motoare din cadrul Uzinei Mecanica și Șasiuri. Discuţiile au avut ca principale teme activităţile Grupului Renault în România şi proiectele viitoare ale Dacia. La finalul vizitei, într-o conferință de presă, improvizată pe un hol de trecere, premierul a subliniat că creșterea competitivității economiei românești se poate realiza doar prin stimularea cercetării și a dezvoltării tehnologice. „Este de un mare interes pentru noi, pentru Guvernul României, ca un investitor precum Dacia Renault să-și continue activitatea în România și să și-o dezvolte. Vrem să continuăm să creștem competitivitatea acestui sector, pentru că creșterea economică a României (…) nu va avea un impact pozitiv asupra oamenilor decât în măsura în care vom continua să creștem și competitivitatea în paralel. Dacia are o contribuție importantă la această creștere economică, atât prin faptul că creează și menține locuri de muncă, dar și prin capacitatea de export pe care o asigură pentru economia românească, și pentru că ne dorim ca o astfel de industrie (…) să evolueze, din discuțiile pe care le-am avut de la începutul mandatului diferiți reprezentanți ai mediului economic din România, am înțeles că pentru a crește competitivitatea avem nevoie de a stimula cercetarea și dezvoltarea tehnologică”, a declarat Cioloș. Șeful executivului a amintit trendul economic ascendent, cu proiecții macroeconomice de creștere reală stabilă, estimată la 4% pe termen mediu, și a menționat aportul important al Grupului Dacia-Renault precum și al celoralți producători din industria auto, prin exporturi, la această creștere economică. ”Vrem să continuăm să creștem competitivitatea sectorului auto. Creşterea economică actuală a României, cu care, sigur, ne mândrim, nu va avea un impact pozitiv asupra oamenilor decât în măsura în care vom continua să creştem, în paralel, şi competitivitatea. Dacia-Renault are o contribuţie importantă la această creştere economică, atât prin crearea și menţinerea locurilor de muncă, cât şi prin capacitatea de export pe care o asigură pentru economia românească”, a subliniat premierul Dacian Cioloș. Premierul a vorbit despre preocuparea guvernului de a promova politici economice pentru îmbunătățirea calității mediului de afaceri, reducerea costurilor administrative pentru agenții economici și facilitarea procesului de atragere de investiții. “Guvernul susține o competiție corectă pe piața auto, în echilibru cu politica pentru un mediu curat. Programul Rabla a început să funcționeze, iar pentru viitor guvernul ia în considerare o bugetare multianuală, pentru a asigura predictibilitate industriei auto.“ Premierul Dacian Cioloș a menționat propunerile și prioritățile guvernului care pot influența în mod direct industria de componente auto din Romania, pentru a dezvolta o rețea consolidată de furnizori locali. Guvernul, prin Ministerul Economiei, a analizat în ultimele luni industria auto și are în vedere dezvoltarea și susținerea IMM-urilor din industria de componente auto, printr-o nouă schemă de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor IMM, care ar putea deveni operațională spre finalul acestui an. Pentru susținerea cercetării dezvoltării și inovării, guvernul a luat măsuri de stimulare fiscală, prin aprobarea unei scutiri de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică. Măsura se va aplica începând cu veniturile aferente lunii august 2016. ”Am decis în guvern ca, începând cu salariile aferente lunii august, pentru toţi cei care lucrează în centrele de cercetare-dezvoltare tehnologică, cum este şi Centrul de la Titu al Uzinelor Dacia Renault, dar şi alte companii care au astfel de centre de dezvoltare, să eliminăm impozitele şi taxele pe salarii, ceea ce înseamnă o creşte proporţională a veniturilor cercetătorilor”, e explicat premierul. Premierul Dacian Cioloș a subliniat, de asemenea, importanța unei schimbări de paradigmă în privința carierei tinerilor și dezvoltarea legislaţiei naţionale pentru învăţământul profesional dual, care să includă și o ofertă mai largă de specializări profesionale, o mai mare flexibilitate și un cadru juridic mai clar, pentru cooperarea între unităţile de învăţământ şi unităţile de producţie. În perioada următoare, va fi lansat un ghid pentru finanţarea din fonduri europene a unor astfel de stagii practice, care vor viza sectoarele industrial, agricol şi agroalimentar, prin contracte și convenţii de stagii pentru elevi şi studenţi între unităţi de învăţământ, între unităţi de producţie, între asociaţii profesionale. În ceea ce privește Autostrada Pitești – Sibiu, șeful executivului a confirmat conducerii uzinelor Dacia de la Mioveni că acest proiect rămâne prioritar pentru guvern. ”Avem şi finanţarea. Obiectivul nostru este ca, până la sfârşitul anului, să avem un studiu de fezabilitate bun, consistent, care să ne permită apoi un proiect tehnic şi construcţia autostrăzii în aşa fel, încât să putem să menţinem calendarul pe care-l avem în Masterplanul de Transporturi. Totodată, acest proiect de autostradă va fi şi parte a Legii centenarului, care va avea o componentă de infrastructură prioritară pentru România /…/. Întrebarea care se pune nu mai este dacă Autostrada Piteşti-Sibiu va fi construită, ci cât de repede vom reuşi să finalizăm acest proiect, care este o prioritate”, a declarat premierul Dacian Cioloș. La finalul vizitei, Yves Caracatzanis, președinte-director general Dacia și director general al Grup Renault România a declarat: „Doresc să îi mulțumesc domnului prim-ministru Dacian Cioloș pentru onoarea pe care ne-a făcut-o de a vizita uzina Dacia de la Mioveni. A fost o ocazie de a discuta numeroase subiecte și pentru a-i arăta dimensiunea și complexitatea industriei auto, dar și pasiunea pe care o suscită.”

Patronii afacerilor mici sunt defavorizati de noul impozit forfetar, aprobat marti de Camera Deputatilor, care ar urma sa se aplice industriei de turism din 2017. Initial, actul normativ a fost gandit ca sa stimuleze investitiile in IMM-uri. Insa parlamentarii au facut cateva modificari importante, astfel incat tocmai patronii de afaceri mici au ajuns sa fie dezavantajati. Guvernul si-a dat acordul pentru proiect, dar doar daca se va respecta plafonul maxim de 500.000 de euro pentru cifra de afaceri anuala, aceasta fiind suma pana la care contribuabilii se incadreaza la impozitul forfetar. Problema este ca legea votata marti nu prevede niciun prag. O bodega de maximum 50 metri patrati de la marginea Bucurestiului plateste jumatate din cat da un restaurant de lux din Centru Potrivit formulelor de calcul, din legea aprobata in Camera Deputatilor, o pensiune de 3 stele va fi impozitata cu 267 lei/an/loc de cazare, in timp ce impozitul maxim este de 891 lei/loc anual la cel mai scump hotel din centrul Bucurestiului. Un restaurant de lux de 800 mp din buricul Capitalei va plati maximum 38.000 lei/an, in timp ce o saormerie de maximum 30 mp va plati 11.200 lei/an impozit. Cu mentiunea ca, in timp ce in al doilea caz vorbim de o mica afacere, in primul vorbim de cifre de afaceri de milioane sau zeci de milioane de euro. In plus, o toneta de inghetata plateste un impozit de 1.500 de lei pe sezon: de doar 2,5 ori mai putin decat plateste un restaurant de lux de 800 mp din centrul Bucurestiului pe un an intreg. Astfel, o lege pornita initial ca fiind stimulent pentru IMM-urile autohtone s-a transformat intr-o lege care va aduna cele mai multe impozite, prin comparatie cu marii operatori, tocmai de la la IMM-uri. Mai mult, 3 firme mici vor plati un impozit egal cu o companie cu o cifra de afaceri de zeci sau chiar de sute de ori mai mare. Iar acest impozit, fiind forfetar, chiar se va plati. Afla de ce nu s-a platit impozit forfetar in 2016 Gabriel Biris: Un restaurant de lux din centrul Capitalei va plati impozit anual cat un angajat cu salariu mediu Secretarul de stat Gabriel Biris, cel care a discutat din partea Guvernului prevederile si oportunitatea formulelor de calcul, a respins, miercuri, maniera in care Parlamentul a cazut de acord pe modificarile de ultima ora introduse in legea care va fi trimisa la promulgare presedintelui Klaus Iohannis.

„Asteptam sa fim cat mai multi in lupta cu cei care gestioneaza fondurile” Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), in calitate de solicitant de fonduri europene, are probleme atat pe partea de finantare, cat si pe cea a restituirii banilor, conform spuselor domnului Liviu Rogojinaru, secretar general al organizatiei. Domnia sa a declarat: „Intotdeauna reprezentantii guvernului spun ca au facut foarte mult, dar noi spunem ca nu au facut suficient, iar din aceasta cauza apar tot felul de interpretari. De aceea, CNIPMMR asteapta cat mai multe parti interesate sa ne fie alaturi in lupta cu cei care gestioneaza si au parghiile fondurilor europene. Sunt foarte multe probleme in domeniu, care, de-a lungul timpului, s-au dezvoltat. Cu cat vom fi mai multi, cu atat lupta noastra va fi mai puternica, vom avea un glas mai important”. Domnul Rogojinaru a mentionat ca CNIPMMR are prezenta in toata tara, cu peste 100 de sedii. „Incercam sa facem impreuna cu Ministerul Economiei in fiecare regiune si, ulterior, in fiecare judet, cate un birou special dedicat aplicantilor pentru fonduri. Vom incerca sa atragem si 2-3 banci comerciale in aceasta initiativa a noastra de a pune laolalta toti factorii care sa ne ajute sa putem accesa fondurile”, a adaugat reprezentantul CNIPMMR. „Avem de făcut tot ce putem pentru o absorbţie mai bună” Termenul pentru plăţile directe către fermieri va fi prelungit până la 30 septembrie Cofinanţarea a reprezentat principala problemă în accesarea fondurilor europene în exerciţiul 2007-2013, declară ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, subliniind că este esenţial pentru ţara noastră să se concentreze pe rezolvarea acestei probleme. Domnia sa a afirmat: „Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce era de făcut, în privinţa absorbţiei de fonduri europene, încă din exerciţiul 2007-2013. Ţara noastră a dezangajat aproape un miliard de euro, la care se adaugă multe sute de milioane de euro – corecţii şi penalizări. Deşi am avut o rată de absorbţie bună, nu pot să mă declar mulţumit de felul în care au evoluat lucrurile. Avem de făcut tot ce putem pentru ca lucrurile să evolueze mai bine pe partea de absorbţie. Mi-am propus simplificarea cât mai mult a procedurilor de accesare”. Ministrul Agriculturii a menţionat că Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a făcut o mare greşeală prin faptul că a fost „prea clementă” cu beneficiarii de fonduri, iar astfel anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro în condiţiile în care aceştia nu au avut bani de cofinanţare. „Cred că nu ar fi trebuit să arătăm clemenţă”, a subliniat ministrul, adăugând: „Beneficiarii noştri nu au avut bani de cofinanţare. În acest context, AFIR nu ar fi trebui să arate atâta clemenţă faţă de cei care nu au plătit la timp. Agenţia trebuia să rezilieze contractele celor care au întârziat plata cofinanţărilor şi să le permită altor doritori să acceseze fondurile” * „Nu am putut efectua toate plăţile directe pentru fermieri până la 30 iunie” Termenul pentru plata subvenţiilor europene către fermieri va fi prelungit până la 30 septembrie, în condiţiile în care nu s-au putut efectua toate plăţile până la termenul-limită iniţial, 30 iunie, a declarat Achim Irimescu. Ministrul a precizat: „Nu am putut efectua toate plăţile directe pentru fermieri până la 30 iunie. Ne vom încadra totuşi în cerinţa Comisiei Europene, potrivit căreia, pentru a nu plăti penalităţi, trebuie efectuate 80% din plăţi până la 30 iunie. Termenul se va amâna până la 30 septembrie pentru cei 100 sau 200 de fermieri cu probleme deosebite, care trebuie să se rezolve până atunci”. Achim Irimescu a mai declarat că, potrivit reglementărilor europene, începând cu 2020 nu se vor mai putea face plăţi directe fără cadastru. „În prezent, din cele 15 milioane de hectare de terenuri agricole, doar trei milioane în extravilan sunt cadastrate, deci situaţia este dezastruoasă”, a subliniat ministrul. România a solicitat prelungirea termenului de plată a subvenţiilor europene din campania aferentă anului 2015, fără penalităţi, în condiţiile în care Comisia Europeană a anunţat în luna iunie că statele membre pot solicita o astfel de prelungire până la 15 octombrie 2016, fără penalizarea fermierilor, potrivit Agerpres. „Am solicitat prelungirea, nu pentru a încetini ritmul în care se realizează plăţile, ci pentru a ne asigura că nu vor exista penalizări pentru fermierii români. Plăţile se realizează întru-un ritm alert, ştim cât este de important pentru toţi fermierii să primească banii cât mai repede”, a afirmat ministrul. * „Legea privind achiziţiile de terenuri agricole nu va putea fi adoptată până în septembrie” Legea privind achiziţiile de terenuri agricole nu va putea fi adoptată până în septembrie, însă vom avea timp să o dezbatem pe îndelete până la reluarea activităţii în Parlament”, a declarat, ieri, ministrul agriculturii, Achim Irimescu, potrivit Agerpres. Oficialul a mai spus: „Legea este aproape finalizată în minister, iar săptămâna viitoare o să-i invităm pe producători pentru că este cel mai bine să ne consultăm cu ei, să vedem ce sugestii şi cerinţe au, şi în final să o scriem în aşa fel încât să evităm orice problemă. Cred că într-un dialog cu fermierii şi cu Comisia Europeană vom fi în măsură să adoptăm o lege care să permită ceea ce ne dorim cu toţii”. Potrivit sursei citate, România poate introduce în lege anumite limitări în privinţa achiziţiei de terenuri numai dacă are nişte obiective clare de atins, iar în acest sens legea din Franţa poate fi luată ca model. „Cred că România are nişte obiective clare de atins, dacă ne gândim că este nevoie să comasăm terenurile, pentru că avem o situaţie extrem de delicată, circa 3,8 milioane ferme, şi discutăm de 14 milioane de hectare de terenuri agricole în România, din care 9,3 milioane hectare arabile”, a explicat şeful MADR. Întrebat dacă deţine informaţii despre cât teren agricol a fost vândut străinilor, Irimescu a răspuns: „Nu avem date certe pe cât pământ s-a vândut în România”. În ceea ce priveşte obiectivele României care ar putea fi introduse în noua lege pentru a putea avea limitări pe partea de achiziţii, Irimescu a subliniat că în afară de obiectivul comasării terenurilor ar mai putea fi inclus şi cel al securităţii alimentare. România riscă să piardă anual în jur de 80 de milioane de euro pe subvenţii europene din cauza Brexitului, a declarat Achim Irimescu, conform Agerpres. „Un prim calcul indică faptul că Marea Britanie contribuie anual cu 13 miliarde de euro la bugetul european, care în acest an este format din credite de angajament şi credite de plată. Creditele de angajament sunt 144 miliarde de euro la bugetul european şi putem face un calcul ce înseamnă retragerea a 13 miliarde de euro. Am verificat cu colegii de la Bruxelles şi ar afecta cu circa 2-3 procente bugetul european pentru România”, a precizat ministrul Agriculturii. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, vrea să obţină de la Finanţe circa 30 de milioane de lei pentru subvenţionarea energiei electrice şi umplerea canalelor de irigaţii, în condiţiile în care meteorologii au prognozat secetă în vara acestui an, iar culturile agricole ar putea fi afectate dacă nu vor fi irigate, potrivit Agerpres. „Preferăm să dăm în avans sprijin pentru irigaţii decât să plătim despăgubiri pentru pierderile suferite din cauza secetei”, a declarat ministrul, adăugând că în două săptămâni îi va prezenta un raport premierului cu măsuri concrete care pot fi luate pentru combaterea secetei şi repunerea sistemului de irigaţii în funcţiune. Întrebat despre cum vor arăta producţiile agricole în acest an, Irimescu a precizat că deocamdată semnalele sunt „foarte bune”.

„Hub pentru startup-uri“ este noul proiect al business developer-ului Octavian Pătraşcu, Angel investor în faimosul startup al celor de la Vector Watch şi shareholder în companii cu impact social precum ConsultaClick (o platformă pentru programări medicale) sau ICS Agency (o companie de recrutare care oferă locuri de muncă tinerilor talentaţi indiferent de experienţă). Pătraşcu vrea să stimuleze consistent progresul peisajului românesc de startup-uri. Proiectul vizează realizarea unui hub pentru startup-uri-spaţiu menit sa le ofere tinerilor inventivi ceea ce au nevoie: finanţare şi mentorat. Ce presupune acest Hub? Octavian Pătraşcu propune o imagine atractivă: crearea mecanismelor cheie pentru susţinerea fizică a activităţii de antreprenoriat: incubatoare, acceleratoare, spaţii de co-working parteneriate şi suport financiar provenit din înfiinţarea unor fonduri private de investiţii capital uman şi material pentru efectuarea sarcinilor ce ţin de logistică: servicii de consultanţă şi management al afacerii (administrare, juridic, financiar, HR) birouri cu un design modern (gen Google) prevăzute cu facilităţi recreaţionale infrastructură IT&C şi servicii de telecomunicaţii de ultimă generaţie programe de mentorat şi evenimente prin care se pot crea legături cu viitori angel investors; servicii de marketing online şi promovare a produsului (activităţi de networking, expoziţii). Mai multe huburi – mai multe şanse pentru startup-urile româneşti Responsabilizarea antreprenorilor a început să se traducă în fapte concrete. În ultimii 4-5 ani, aceştia au investit în construcţia de huburi după modelul celor din afară. Dar pentru ca aceste investiţii să poată fi valorificate e nevoie de o reală comunicare între aceste spaţii, ca să creeze o reţea suficient de dezvoltată să acopere aspectele lipsă. Conform studiilor (efectuate de EY şi Impact Hub 2016), aceste nevoi şi lipsuri ce demontează creşterea startup-urilor sunt conectate după cum urmează: nu există o finanţare adecvată educaţie antreprenorială deficitară mediatizare ineficace nedezvoltarea culturii de tip business angels lipsa unei tradiţii a inovaţiei În acest context, construirea unui hub e soluţia perfectă care oferă condiţiile necesare unui spaţiu de agregare. În primul rând le dă investitorilor posibilitatea de a tria în cunoştinţă de cauză cele mai competitive idei de business. Iar tinerii primesc expunerea de care au nevoie, capătă experienţă si îşi dezvoltă abilităţile prin însuşirea unor lecţii. În cazul unui eşec, învaţă că perseverenţa duce la obţinerea calităţii. Octavian Pătraşcu afirmă că “România are nevoie de cât mai multe oraşe cu huburi interconectate dacă ne dorim ca startup-urile să rămână şi să aibă succes aici’’. Societăţile axate pe consum trebuie să se reorienteze „M-am gândit că aş putea folosi investiţiile mele în imobiliare (două imobile sunt deja disponibile) pentru a crea un spaţiu care promovează talentul, cultivă dialogul şi poate folosi experienţa şi know-how-ul pe care le am în ceea ce priveşte dezvoltarea unei afaceri. Tinerii ar putea să beneficieze de toate astea, făcând ce ştiu ei mai bine-să fie inventivi şi creativi“, declară Octavian Pătraşcu. Conceptul de sharing economy (o economie în care oamenii împart bunurile pentru eficientizare) se extinde asupra tuturor modelelor de business, iar România va trebui să se ralieze şi ea la un moment dat. E un mijloc de folosire raţională a resurselor prin care consumul este înlocuit cu investiţiile durabile. Tocmai acesta este principiul pe care funţionează aceste spaţii de colaborare: deschiderea. Trăim în era societăţii digitale şi această generaţie este una a conexiunilor, care refuză izolarea pe care o implică o utilizare traditională a proprietăţii. Startup-urile au acces la serviciile regăsite într-un hub pe baza unei contribuţii comune în schimbul unui anumit procent din afacere. „În plus, am convingerea că acest proiect e unul de succes’’, e de părere Octavian Constantin Pătraşcu. Tânărul investitor a acumulat experienţă atât pe plan local, cât şi internaţional în ceea ce priveşte startup-urile. A văzut din interior cum evoluează startup-urile în Silicon Valley, prin intermediul fratelui său care locuieşte acolo şi a luat parte la un exit când compania la care lucra a fost cumpărată de IBM. El însuşi a fost părtaş la un astfel de succes- un exit foarte mare pentru o companie tehnologică din Israel, una dintre cele mai productive pieţe de startup-uri. Israelul este un model prin capacitatea de a deveni numărul 2 mondial la nivel de creare a fondurilor de capital de risc şi ca număr de startup-uri (peste 3.500), imediat după Silicon Valley. La începutul lui 2015 a realizat o creştere de 65 % în ceea ce priveşte achiziţiile, cu 33 de exituri ale startup-urilor. România are capitalul uman necesar de a crea startup-uri consistente: dintre cei 95.000 de specialişti pe IT, jumătate sunt dezvoltatori de software. România se află pe locul 10 în lume pentru calitatea tehnologică pe care o posedă, tinerii de aici fiind vânaţi de către companii din toată lumea. „Implementarea unor astfel de proiecte ne poate ajuta să devenim un etalon pentru regiunea Europei, aceşti tineri talentaţi putând să aibă la fel de multe şanse ca cei din Silicon Valley“, concluzionează Octavian Pătraşcu.

Fermierii vor lua în acest an în jur de 400 de euro pe hectarul de lucernă, fiind o creștere extrem de consistentă a cuantumului pentru această cultură, în timp ce pentru soia cuantumul a scăzut la 269 de euro pe hectar, a anunțat, joi, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Florin Faur. „Pentru lucernă va fi o creștere extrem de consistentă a cuantumului. Este posibil să ajungem undeva la peste 400 de euro pe hectar. Sunt ferme care au făcut export și pentru că nu mai pot să o facă, partea de comercializare trebuie să fie pe un circuit național. Până la urmă noi ne bucurăm pentru că lucerna impactează automat și sectorul zootehnic, iar cei care au lucernă au și zootehnie. Cumva vine bine pliat pe sectorul zootehnic”, a spus Faur. Cuantumul inițial pentru lucernă era de numai 58 de euro/ha. Potrivit sursei citate, APIA a inițiat plățile pentru patru scheme de sprijin cuplat în vegetal, respectiv pentru soia, sfeclă, orez și hamei, fiind emise deja și primele ordine de plată. „La soia cuantumul este 269,06 euro/ha. Suprafața de referință de la care s-a plecat a crescut, iar acum după toate verificările administrative, am ajuns la 110.000 hectare cu soia, de aceea am ajuns la acest cuantum cu care au plecat deja ordinele de plată în dimineața aceasta. La orez avem 649,43 euro/ha, la hamei 584,17 euro/ha, iar la sfeclă de zahăr a crescut cuantumul la 786,3 euro/ha”, a precizat Faur. Inițial, la soia, cuantumul prevăzut era de 325 de euro pe hectar, dar pentru o suprafață mai mică, de numai 90.000 de hectare. China s-a arătat interesată de importul de lucernă din România, însă acest lucru nu va fi posibil decât după finalizarea certificatului fitosanitar agreat cu experții Administrației Generale pentru Controlul Calității, Inspecției și Carantinei (AQSIQ) din Republica Populară Chineză, care se află în aceste zile într-o misiune de audit în țara noastră.

I. PROIECTE DE LEGE

1. PROIECT DE LEGE pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general anual al datoriei publice aferente anului 2015 2. PROIECT DE LEGE pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015 3. PROIECT DE LEGE privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară II. HOTĂRÂRI 1. HOTĂRÂRE privind aprobarea programului de interes naţional ”Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice”

2. HOTĂRÂRE privind modificarea Anexei nr. 3 la Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1294/2004

3. HOTĂRÂRE pentru aprobarea Memorandumului de Înţelegere între Ministerul Apărării Naţionale din România şi Ministerul Apărării din Republica Italiană privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Amsterdam la 5 februarie 2016

4. HOTĂRÂRE privind înscrierea imobilului ”Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război mondial” de pe Masivul Caraiman în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, pentru darea acestuia în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

5. HOTĂRÂRE privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi pentru transmiterea unei părţi din acesta din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al judeţului Vaslui

6. HOTĂRÂRE pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 710/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a aparatelor de cântărit cu funcţionare neautomată

7. HOTĂRÂRE pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a mijloacelor de măsurare

8. HOTĂRÂRE pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 639/2007 privind structura organizatorică şi atribuţiile Inspectoratului General pentru Imigrări

9. HOTĂRÂRE privind trecerea unor construcţii, aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Interne-Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, din domeniul public al statului, în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcţiune, casării şi valorificării şi pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

10. HOTĂRÂRE privind stabilirea conţinutului, formei, dimensiunii şi a modelului titlurilor de călătorie eliberate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate

11. HOTĂRÂRE pentru aprobarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan cu privire la eliminarea obligaţiei vizei pentru titularii de paşapoarte de serviciu, semnat la Baku, la 10 martie 2016

12. HOTĂRÂRE privind plata unei contribuţii financiare voluntare a României pentru co-finanţarea lucrărilor de refacere şi de dotare a clădirii şcolii generale din localitatea Susnjevica, Republica Croaţia, şi înfiinţarea în cadrul acesteia a unui Centru multifuncţional destinat prezentării şi promovării dialectului, culturii şi tradiţiilor istroromâne

13. HOTĂRÂRE privind compatibilitatea electromagnetică

14. HOTĂRÂRE pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii

15. HOTĂRÂRE privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea la Bucureşti, în perioada 23-28 octombrie 2016, a Conferinţei Internaţionale a Asociaţiei Instituţiilor Corecţionale şi Penitenciare (I.C.P.A.)

16. HOTĂRÂRE privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului, precum şi transmiterea acestuia din administrarea Curţii de Conturi, în administrarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie

17. HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 25/2014 privind declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate private situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică, de interes naţional „Reabilitarea liniei c.f. Braşov-Simeria, componentă a Coridorului IV paneuropean, pentru circulaţia trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, secţiunile Coşlariu-Sighişoara şi Coşlariu- Simeria”

18. HOTĂRÂRE privind modificarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor – Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva

19. HOTĂRÂRE privind înscrierea unui bun imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” pentru Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor

20. HOTĂRÂRE privind modificarea anexei nr. 15 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

21. HOTĂRÂRE privind actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi transmiterea lor în administrarea Agenţiei Zonei Montane

22. HOTĂRÂRE privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Serviciului de Protecţie şi Pază

23. HOTĂRÂRE pentru modificarea datelor de identificare şi a valorii de inventar ale unui imobil aflat în administrarea Curţii de Conturi

24. HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.123/2002

25. HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului de ocupare a funcţiilor publice pentru autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică centrală pentru anul 2016

26. HOTĂRÂRE privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii

27. HOTĂRÂRE privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Secretariatului General al Guvernului

28. HOTĂRÂRE privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Cancelariei Prim- Ministrului

29. HOTĂRÂRE privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Departamentului CENTENAR

30. HOTĂRÂRE privind plata unei contribuții voluntare a României la Fondul de sprijin al NATO pentru Ucraina în domeniul combaterii dispozitivelor explozive improvizate şi eliminarea muniţiei neexplodate

III. BUGETE DE VENITURI ȘI CHELTUIELI

1. HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea „BĂIŢA” – S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

2. HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea „UZINA MECANICĂ ORAŞTIE” S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

3. HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea „IOR” S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

4. HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Compania Naţională Poşta Română S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională

5. HOTĂRÂRE privind aprobarea bilanţului general al Trezoreriei Statului şi a contului de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2015

IV. MEMORANDUMURI

1. MEMORANDUM cu tema: Cel de-al 15-lea raport naţional privind implementarea prevederilor Cartei Sociale Europene Revizuite a Consiliului Europei

2. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea semnării Programului de cooperare între Ministerul Culturii din România şi Ministerul Culturii, Sportului şi Turismului din Republica Socialistă Vietnam în domeniul culturii

3. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea negocierii şi semnării „Programului de cooperare în domeniul educaţiei şi formării între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice din România şi Ministerul Educaţiei şi Formării din Republica Socialistă Vietnam pentru perioada 2016-2020”

4. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea negocierii şi semnării Memorandumului de înţelegere, între Ministerul Finanţelor Publice al României şi Ministerul Finanţelor din Olanda privind asistenţa tehnică acordată României

5. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea transmiterii de către Guvern, prin Secretariatul General al Guvernului, a unei cereri către Consiliul Judeţean Neamţ, privind emiterea unei hotărâri care are ca obiect transmiterea unui imobil – teren cu suprafaţa de 8.579 mp, din domeniul public al Judeţului Neamţ în domeniul public al statului, în vederea dării în administrare Ministerului Justiţiei

6. MEMORANDUM cu tema: Acord de principiu privind contractarea de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a celui de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică, în valoare de până la 750 mil. EUR; şi aprobarea notei mandat de negociere a acestuia

7. MEMORANDUM cu tema: Participarea, cu titlu gratuit, a reprezentanţilor statului în adunările generale ale acţionarilor societăţilor, cu capital integral sau majoritar deţinut direct sau indirect de Statul Român prin instituţiile publice

8. MEMORANDUM cu tema: Îmbunătăţirea procesului decizional la nivelul administraţiei publice centrale prin introducerea Sistemului Integrat de Management al Politicilor (SIMP)

9. MEMORANDUM cu tema: Măsuri pentru consolidarea gestiunii sistemelor informatice ale administraţiei şi dezvoltarea serviciilor de e-guvernare: înfiinţarea GovITHub şi a rolului de Coordonator pentru Tehnologia Informaţiei şi Direcţia Guvernamentală pentru Tehnologia Informaţiei

10. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea raportului negocierii Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 360 de milioane euro, în vederea acoperirii parţiale a contribuţiei bugetului de stat pentru Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Capital Uman şi anumite axeprioritae din Programul Operaţional Infrastructură Mare Aprobarea textului negociat al Contractului de finanţare şi Aprobarea semnării Contractului de finanțare şi acordarea împuternicirii de semnare ministrului finanțatelor publice.

11. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea menținerii domnului Ionel Dancă – Consilier de stat la Cancelaria Primului-Ministru în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere şi Îndrumare a Activităţii Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului

12. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea numirii domnului Puiu Dorian Filote, Secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A – IFN Cu stimă, Elena Niculae Consilier juridic Departament Juridic şi Dialog Social CNIPMMR