Arhive categorie: Noutati

Lansarea proiectului “Cresterea capacitatii CNIPMMR de a formula si sustine politici publice alternative cu privire la activitatea sectorului IMM”

Lansarea proiectului “Cresterea capacitatii CNIPMMR de a formula si sustine politici publice alternative cu privire la activitatea sectorului IMM”

Consiliul Național al IMM-urilor din România, în calitate de beneficiar, implementează în perioada martie 2018-iulie 2019, proiectul “Creșterea capacității CNIPMMR de a formula și susține politici publice alternative cu privire la activitatea sectorului IMM”, Cod My SMIS – 109937, proiect cu o valoare totală de 926.630,72 lei, valoarea cofinanțării UE 762.655,86 lei.

Obiectivul general al proiectului vizează dezvoltarea capacității operaționale și administrative a CNIPMMR de a fundamenta, elabora și susține politici publice în aria sa de activitate și expertiză, respectiv reprezentarea unitară și eficace a IMM-urilor și a mișcării patronale din România la nivel național și internațional și susținerea dezvoltării competitivității și performanțelor din acest sector. Principalul punct de concentrare în cadrul acestui proiect va fi reprezentat de o mai bună implementare a utilizării testului IMM în procesele legislative din România. Rezultatele așteptate în urma implementării proiectului sunt:

1. Politică publică alternativă în domeniul evaluarii impactului inițiativelor legislative asupra activității sectorului IMM, elaborată și promovată,

2. Reprezentanți din cadrul CNIPMMR formați în domeniul fundamentării și elaborării de propuneri de politici publice.
Astfel, rezultatul programului este reprezentat de creșterea capacității ONG-urilor și partenerilor sociali de a se implica în formularea și promovarea de propuneri alternative la politicile publice inițiate de Guvern.

“În cadrul proiectului vom forma 120 de persoane să elaboreze politici publice și vom veni cu propuneri de politică publică alternativă de implementare a testului IMM, putând, pe viitor, să fundamentăm, elaborăm și promovăm și alte politici publice. În plus, vom realiza și o aplicație mobilă dedicată testului IMM, ce va folosi ca suport în consultarea IMM-urilor din România, devenind, astfel, prima organizație patronală din Europa care realizează acest lucru.”, Florin JIANU, președinte CNIPMMR.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.

Newsletter CNIPMMR – Vocea IMM-urilor din Romania

Newsletter CNIPMMR – Patronatul IMM Prahova

Vocea IMM-urilor din România

 

Lansarea concursului de planuri de afaceri în cadrul proiectului Diaspora ReSTART
Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România anunta publicarea regulamentului de concurs pentru selectarea planurilor de afaceri

Citeste mai mult

Oportunitati de export  
CNIPMMR vă pune la dispoziția dumneavoastră o listă cu oportunități de export, actualizată, ce conține toate informațiile necesare pentru firma…………


Citeste mai mult

Ministrul pentru Mediul de Afaceri: Nu recomand oamenilor sa cumpere proiecte Start-Up Nation gata facute 
Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Radu Oprea, a declarat, vineri, ca nu recomanda oamenilor sa cumpere proiecte Start-Up Nation gat………………………..


Citeste mai mult

Editorial: Digitalizarea si managementul intreprinderilor
Revoluţia digitală este – fără nici o îndoială – una dintre mutaţiile cele mai înfluente şi bulversante, care se produce

Citeste mai mult

Oportunitate pentru startup-urile din Romania care vor sa se extinda la nivel international, oferita de Google
Startup-urile care vor sa isi extinda afacerea la nivel international se pot inscrie in programul Campus ……………

Citeste mai mult

Sesiune de informare cu privire la lansarea prioritatii de investitii POR 2014-2020 1.1.C IMM
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est organizeaza, in data de 21 Februarie 2018, la Iasi, sesiunea de informare cu privire la ……………..

Citeste mai mult

Va invitam sa participati la elaborarea “Cartei Albe a turismului din Romania”
CNIPMMR realizează de peste 25 de ani studii și analize economice pe diverse domenii, lansând în fiecare lună, în cadrul


Citeste mai mult

PREZENTAREA PROIECTULUI Creative START – POCU/82/3/7/105021

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) implementează în perioada ianuarie 2018 – ianuarie 2021 proiectul Creative START, proiect finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, în parteneriat cu Blocul Național Sindical (BNS).

Obiectivul general al proiectului îl reprezinta încurajarea antreprenorialului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi în industriile creative în zona urbană din regiunea Nord-Vest. Acesta se află în concordanță cu Obiectivul tematic 8: Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității lucrătorilor și cu obiectivul specific 3.7. Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbană”.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

  1. Dezvoltarea competențelor antreprenoriale și manageriale și susținerea dezvoltării spiritului antreprenorial și inovator a 600 de persoane care doresc să inițieze o activitate independentă prin participarea la cursuri de formare în domeniul antreprenoriatului.
  2. Creșterea gradului de informare și de conștientizare cu privire la beneficiile antreprenoriatului, care poate fi o opțiune de carieră pentru fiecare.
  3. Încurajarea antreprenoriatului prin implementarea unei scheme de ajutor de minimis pentru 75 de start-up-uri din domeniul industriilor creative și prin înființarea unui hub al cărui principal obiectiv îl reprezintă sprijinirea persoanelor care doresc să demareze o activitate pe cont propriu.
  4. Creșterea ocupării la nivelul regiunii Nord-Vest prin crearea a 150 de locuri de muncă în întreprinderile nou înființate.
  5. Promovarea inovării sociale prin încurajarea viitorilor antreprenori să angajeze persoane din grupuri vulnerabile; prin crearea de parteneriate la nivelul regiunii Nord-Vest care vor implica stakeholderii relevanți pentru promovarea antreprenoriatului; prin organizarea “Zilei porților deschise” de către 50 dintre întreprinderile finanțate și prin implicarea activă a mai multor antreprenori de succes în cadrul activităților proiectului (în special în cadrul activităților de mentorat).

Activitățile previzionate ale proiectului sunt următoarele:

A1. Activități specifice managementului de proiect
A2. Implementarea unui program de formare în domeniul competențelor antreprenoriale pentru 600 de persoane și organizarea unui concurs de planuri de afaceri
A3. Dezvoltarea și implementarea unui program integrat de asistență, mentorat  și monitorizare
A4. Monitorizarea funcționării și dezvoltării afacerilor finanțate în perioada de sustenabilitate
A5. Activități transversale (de suport)

Indicatorii asumați pentru implementarea proiectului sunt:

  • IMM-uri create şi funcţionale la 6 luni după terminarea sprijinului: 75.
  • Locuri de muncă create şi existente urmare a sprijinului primit de şomeri & inactivi/ persoane angajate la 6 luni după terminarea sprijinului: 150.
  • Persoane care beneficiază de sprijin: 600, din care:
    – Angajaţi, inclusiv persoane care desfăşoară o activitate   independentă: 300;
    – Șomeri şi inactivi: 300.

         Pentru mai multe informații cu privire la proiect, vă invităm să ne contactați la următoarea adresă de e-mail:
office@smeprojects.ro

Vă mulțumim!

NOI OBLIGATII SI SANCTIUNI PENTRU MEDIUL DE AFACERI IN DOMENIUL PROTECTIEI DATELOR CU CARACTER PERSONAL IMPUSE DE REGULAMENTUL (UE) 679/2016

  1. Protecţia datelor la nivel EUROPEAN

În data de 4 mai 2016, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pachetul legislativ privind protecţia datelor la nivelul Uniunii Europene, respectiv:
 – Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), care va avea directă aplicabilitate în toate statele membre, inclusiv în România, începând cu data de 25 mai 2018 și
 – Directiva (UE) 2016/680 referitoare la protecţia datelor personale în cadrul activităţilor specifice desfăşurate de autorităţile de aplicare a legii.

Regulamentul UE 2016/679 circumstanțiază și detaliază multe condiții deja existente în legislația europeană (Directiva privind protecția datelor cu caracter personal 95/46/EC, care își va înceta aplicabilitatea).

2. Regulamentul General privind Protecția Datelor – PREVEDERI PRINCIPALE

Regulamentul General privind Protecția Datelor stabilește normele referitoare la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și normele referitoare la libera circulație a datelor cu caracter personal.
Din punct de vedere al domeniului de aplicare material, Regulamentul se aplică prelucrării datelor cu caracter personal, efectuată total sau parțial prin mijloace automatizate, precum și prelucrării prin alte mijloace decât cele automatizate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidență a datelor sau care sunt destinate să facă parte dintr-un sistem de evidență a datelor.
Din punct de vedere al domeniului de aplicare teritorial, Regulamentul se aplică prelucrării datelor cu caracter personal în cadrul activităților unui sediu al unui operator sau al unei persoane împuternicite de operator pe teritoriul Uniunii, indiferent dacă prelucrarea are loc sau nu pe teritoriul Uniunii. Regulament se aplică prelucrării datelor cu caracter personal ale unor persoane vizate care se află în Uniune de către un operator sau o persoană împuternicită de operator care nu este stabilit(ă) în Uniune, atunci când activitățile de prelucrare sunt legate de:

  • oferirea de bunuri sau servicii unor astfel de persoane vizate în Uniune, indiferent dacă se solicită sau nu efectuarea unei plăți de către persoana vizată
    sau
  • monitorizarea comportamentului lor dacă acesta se manifestă în cadrul Uniunii.

Cu privire la tipul de date colectate, Regulamentul UE 2016/679 lărgește spectrul de date incluse sub sigla ”personale”, fiind din această perspectivă cea mai strictă reglementare europeană de până acum.

Regulamentul definește datele personale ca orice fel de informație despre o persoană fizică care poate duce, direct sau indirect, la identificarea acestei persoane. În această categorie sunt incluse numele, numerele de identificare, date despre locație dar și orice alt tip de identificator online care este specific din punct de vedere fizic, psihologic, genetic, mental, economic, cultural sau social unei anumite persoane fizice. Spre deosebire de Directiva 95/46/EC, informațiile despre locație sau identificatorii online vor fi considerate date personale. Regulamentul UE 2016/679 vizează și identificatorii online oferiți de device-uri, de aplicații sau de protocoale, markeri de tipul adrese internet protocol, chiar și cookies sau tag-uri de radio frecvență. 

Principiile de prelucrarea datelor cu caracter personal– datele cu caracter personal trebuie să fie:
(a)   prelucrate în mod legal, echitabil și transparent față de persoana vizată („legalitate, echitate și transparență”);
(b)   colectate în scopuri determinate, explicite și legitime și nu sunt prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu aceste scopuri;
(c)   adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate („reducerea la minimum a datelor”);
(d)   exacte și, în cazul în care este necesar, să fie actualizate;
(e)   păstrate într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioadă care nu depășește perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele;
(f)    prelucrate într-un mod care asigură securitatea adecvată a datelor cu caracter personal.

Prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una dintre următoarele condiții:
(a)   persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice;
(b)   prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate înainte de încheierea unui contract;
(c)   prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului;
(d)   prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice;
(e)   prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul;
(f)    prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terță, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil.

Persoana vizată are dreptul de a obține din partea operatorului o confirmare că se prelucrează sau nu date cu caracter personal care o privesc și, în caz afirmativ, acces la datele respective și la următoarele informații:
(a)  scopurile prelucrării;
(b)  categoriile de date cu caracter personal vizate;
(c)  destinatarii sau categoriile de destinatari cărora datele cu caracter personal le-au fost sau urmează să le fie divulgate, în special destinatari din țări terțe sau organizații internaționale;
(d) acolo unde este posibil, perioada pentru care se preconizează că vor fi stocate datele cu caracter personal sau, dacă acest lucru nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili această perioadă;
(e)  existența dreptului de a solicita operatorului rectificarea sau ștergerea datelor cu caracter personal ori restricționarea prelucrării datelor cu caracter personal referitoare la persoana vizată sau a dreptului de a se opune prelucrării;
(f)  dreptul de a depune o plângere în fața unei autorități de supraveghere;
(g)  în cazul în care datele cu caracter personal nu sunt colectate de la persoana vizată, orice informații disponibile privind sursa acestora;
(h)  existența unui proces decizional automatizat incluzând crearea de profiluri.

Cu privire la responsabilitatea operatorului, ținând seama de natura, domeniul de aplicare, contextul și scopurile prelucrării, precum și de riscurile cu grade diferite de probabilitate și gravitate pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice, operatorul pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a garanta și a fi în măsură să demonstreze că prelucrarea se efectuează în conformitate cu prezentul regulament. Respectivele măsuri se revizuiesc și se actualizează dacă este necesar.

Obligațiile de păstrare a evidenței nu se aplică unei întreprinderi sau organizații cu mai puțin de 250 de angajați, cu excepția cazului în care prelucrarea pe care o efectuează este susceptibilă să genereze un risc pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate, prelucrarea nu este ocazională sau prelucrarea include categorii speciale de date, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (1), sau date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni, astfel cum se menționează la articolul 10.

La realizarea unei evaluări a impactului asupra protecției datelor, operatorul solicită avizul responsabilului cu protecția datelor, dacă acesta a fost desemnat. 
Operatorul și persoana împuternicită de operator desemnează un responsabil cu protecția datelor ori de câte ori:
(a)   prelucrarea este efectuată de o autoritate sau un organism public, cu excepția instanțelor care acționează în exercițiul funcției lor jurisdicționale;
(b)   activitățile principale ale operatorului sau ale persoanei împuternicite de operator constau în operațiuni de prelucrare care, prin natura, domeniul de aplicare și/sau scopurile lor, necesită o monitorizare periodică și sistematică a persoanelor vizate pe scară largă; sau
(c)   activitățile principale ale operatorului sau ale persoanei împuternicite de operator constau în prelucrarea pe scară largă a unor categorii speciale de date.

 Un grup de întreprinderi poate numi un responsabil cu protecția datelor unic, cu condiția ca responsabilul cu protecția datelor să fie ușor accesibil din fiecare întreprindere.

Nerespectarea Regulamentului General privind Protecția Datelor poate atrage mai multe tipuri de sancțiuni/despăgubiri, inclusiv amenzi foarte mari de până la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri globală.

 3. Proces complex de implementare și costuri ridicate

Cheltuielile vor fi diferite în funcție de sectorul de activitate și de complexitatea activităților desfășurate, fiind vizate aducerea site-ului și a sistemelor interne în conformitate cu Regulamentul, prelucrarea datelor angajaților, a datelor clienților în scopuri de marketing, a datelor sensibile ale unor clienți (date de sănătate, cazier fiscal/judiciar etc.), vânzarile on-line, etc.

Potrivit studiului “The Economic Costs of the European Union’s Cookie Notification Policy” din 2014 politica de notificare a vizitatorilor asupra folosirii cookie-urilor (cea pe care Regulamentul General privind Protecția Datelor vine să o înlocuiască) genera o cheltuială anuală de peste 2 miliarde de euro în cadrul Uniunii Europene. Costul investit în aducerea site-ului și a sistemelor interne în conformitate cu reglementările în vigoare fusese atunci estimat la 900€/site, sumă ce poate fi un reper și pentru cerintele Regulamentului General privind Protecția Datelor.

 4.CNIPMMR SOLICITĂ MĂSURI DE SUSȚINERE A IMM-URILOR

Deși, de regulă, obligațiile de păstrare a evidenței nu se aplică IMM-urilor, întreprinderile sau organizațiile cu mai puțin de 250 de angajați au obligații de păstrare a evidenței în cazul în care prelucrarea este susceptibilă să genereze un risc pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate, dacă prelucrarea nu este ocazională sau prelucrarea include categorii speciale de date, foarte multe întreprinderi încadrându-se în aceste situații.
Nu există măsuri/programe de consiliere și susținere a IMM-urilor din România pentru implementarea Regulamentului General privind Protecția Datelor, în conditiile în care mai sunt 3 luni până la data aplicării Regulamentului (25 mai 2018).

CNIPMMR solicită autorităților competente adoptarea următoarelor măsuri urgente:

  • asigurarea unui serviciu de consiliere gratuită pentru IMM-uri operațional înainte cu minim 2 luni de data aplicării Regulamentului General privind Protecția Datelor;
  • realizarea unui ghid aplicativ concret și complet pentru IMM-uri, cu pași de urmat, proceduri operaționale, instituții, termene, formulare, etc. disponibil on-line;
  • realizarea unei ample campanii de informare adaptate specificului IMM-urilor;
  • punerea în aplicare a art. 3 alin. (1) din Legea prevenirii nr. 270/2017, potrivit cu care: Toate autoritățile/instituțiile publice cu atribuții de control, constatare și sancționare a contravențiilor au obligația, corespunzător domeniilor aflate în responsabilitatea acestora, ca, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să elaboreze și să difuzeze materiale documentare și ghiduri și să aloce pe pagina de internet secțiuni special dedicate informării publice”;
  • punerea în aplicare a art. 3 alin. (3) din Legea prevenirii nr. 270/2017, potrivit cu care: autoritățile/instituțiile publice cu atribuții de control au obligația să elaboreze proceduri de îndrumare și control, să afișeze pe site-urile proprii spețele cu frecvență ridicată și soluțiile de îndrumare emise, să exercite activ rolul de îndrumare, oferind, conform procedurilor, indicațiile și orientările necesare pentru evitarea pe viitor a încălcării prevederilor legale;
  • punerea în aplicare a art. 3 alin. (4) din Legea prevenirii nr. 270/2017, potrivit cu care: „Autoritatea administrației publice centrale cu atribuții de coordonare la nivel național a domeniului mediul de afaceri (Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat) are obligația ca, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, de a dezvolta și opera un portal dedicat oferirii în mod centralizat de servicii online și resurse în vederea informării în ceea ce privește aspectele prevăzute la alin. (1)”.
REGULAMENTUL (UE) 2016/679 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 27 aprilie 2016
privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)
(Text cu relevanță pentru SEE)

DOWNLOAD REGULAMENTUL

CNIPMMR: Mapa conferinta de presa

MĂSURILE PENTRU SUSŢINEREA MEDIUL DE AFACERI ÎN ANUL 2018

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) susţine necesitatea implementării măsurilor de spijinire a mediului de afaceri, şi al IMM-urilor în special,  în anul 2018, raportat la necesităţile reale ale antreprenorilor.

OBIECTIVELE mediului de afaceri sunt:

  1. Plasarea României în primele 20 de tari la nivel global (indicator măsurabil in rapoartele Doing Business, locul 45 în anul 2018, făţă de locul 36 în anul 2017 şi în Global Entrepreneurship Index rankings 2017, locul 46, faţă de locul 42 în 2016),
  2. Protejarea investitorilor români prin susținerea eforturilor acestora de investitii și promovarea intereselor de export ale acestora;
  3. Transferul de autoritate din partea statului spre entități de tip parteneriat public-privat;
  4. Debirocratizarea masivă a sistemului (niciun document pe care statul îl detine nu poate fi solicitat unui contribuabil);
  5. Un sistem fiscal atractiv;
  6. Programe de finanţare adecvate antreprenoriatului implementate în parteneriat public-privat;
  7. Reducerea şomajului in rândul populaţiei tinere, cu vârsta până în 25 de ani, de la 24% în prezent, la sub 3%.

Priorităţile noului guvern trebuie să fie axate pe implementarea Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România – Orizont 2020,   aprobată prin HG nr. 859/2014, având stabilite 5 direcţii  de  acţiune şi 31 de măsuri :  

  1. SPRIJINIREA ŞI  PROMOVAREA  ANTREPRENORIATULUI, prin:
  • Sprijinirea start-up-urilor, cu accent pe sectoarele cu potenţial creativ şi în mediul rural;
  • Sprijinirea dezvoltării educaţiei antreprenoriale la toate nivelurile de învăţământ şi stimularea antreprenoriatului social;
  • Programe de sprijin antreprenorial (tutorat/mentorat, asistenţă/consiliere, role models etc.), inclusiv pentru grupurile sociale vulnerabile/defavorizate (de exemplu, femei antreprenor, tineri, imigranţi legali, şomeri, persoane ieşite din sistemul de protecţie socială, persoane cu dizabilităţi etc.);
  • Facilitarea înfiinţării de structuri moderne de sprijinire a afacerilor şi perfecţionarea celor existente (de exemplu, incubatoare/acceleratoare şi centre/hubs de afaceri, parcuri tehnologice/software şi industriale, clustere/poli de excelenţă, centre de design, centre de producţie locală, servicii de consultanţă în afaceri etc.);
  • Platforma online de orientare şi consiliere;
  • Promovarea comportamentului etic în afaceri şi sprijinirea întreprinzătorilor oneşti care doresc să înceapă o afacere;
  • Organizarea de evenimente şi campanii media;
  • Platforme pentru start-upuri şi IMM-uri;
  • Extinderea implementării Programului “firmă de exerciţiu” şi “întreprindere simulată”;

  2. ACCESUL IMM-URILOR LA FINANŢARE ADECVATĂ, prin:

  • Sprijinirea creării, operaţionalizării şi dezvoltării de mecanisme şi instrumente pentru finanţarea IMM-urilor (inclusiv intermediari financiari şi vehicule investiţionale), care să implice şi investitori privaţi;
  • Sprijinirea creării şi dezvoltării de reţele de investitori privaţi;
  • Derularea de proiecte cu finanţare UE, în parteneriat public-privat;
  • Vehicul tip Venture capital, pentru finanţarea companiilor la început de drum;
  • Programe care să implice şi finanţatorii privaţi;
  • Sporirea accesibilităţii fondurilor de microcreditare a IMM-urilor, aparţinând unor categorii sociale dezavantajate (femei, tineri, persoane cu dizabilităţi etc.)

3. IMM-URI INOVATOARE:

 Încurajarea transferului tehnologic;
Dezvoltarea competentelor profesionale şi manageriale ale managerilor companiilor private;
Dezvoltarea serviciilor de consultantă de afaceri pentru IMM-uri;
 Dezvoltarea unui sistem de sprijin pentru inovare la nivel naţional;
Încurajarea cooperării tehnico-economice a IMM-urilor cu marile întreprinderi, mai ales în domeniul inovării tehnologice şi comerciale;
Sprijinirea valorificării avantajelor competitive ale IMM-urilor cu potenţial de dezvoltare extensivă şi promovarea avantajelor obţinerii dreptului de proprietate intelectuală /  industrială / comercială;
Susţinerea implementării/certificării sistemelor de management, precum şi a certificării voluntare a produselor şi/sau obţinerii etichetei ecologice pentru produse şi servicii;
Sprijinirea conectării IMM-urilor la reţelele de CDI; 

4. ACCESUL LA PIETE  SI INTERNAŢIONALIZAREA  IMM-URILOR, prin:

  • Susţinerea dezvoltării comerţului electronic şi a altor forme de afaceri online;
  • Stimularea formării şi dezvoltării de reţele de afaceri – incubatoare de afaceri, acceleratoare de afaceri;
  • Întărirea capabilităţilor IMM-urilor pentru participarea la activităţile comerciale naţionale şi internaţionale;
  • Stimularea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în activitatea IMM-urilor;

 5. REACTIVITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LA NEVOILE IMM-URILOR, prin:

  • Stimularea formelor asociative pentru creşterea puterii de negociere a IMM-urilor;
  • Informare cu privire la legislaţia în domeniul IMM;
  • Îmbunătăţirea calităţii şi operativităţii serviciilor publice destinate înfiinţării şi derulării afacerilor – One Stop Shop;
  • Identificarea şi reducerea/simplificarea sarcinilor/ barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri.

 În prezent, implementarea Strategiei pentru dezvoltarea IMM-urilor Orizont 2020, se prezintă astfel:
din 31 de măsuri au fost implementate 11, astfel:

  • în 2014: 6 măsuri;
  • în 2015 şi 2016 nicio măsură;
  • în 2017: 5 măsuri;

  Ţintele strategice, revizuite, care trebuie realizate până în 2020 sunt:

  • 1.000.000 de societăţi înregistrate la ONRC (creştere cu 14.88% faţă de 31.12.2017)
  • 500.000 de PFA/Întreprinderi individuale înregistrate la ONRC (creştere cu 28,82% faţă de 31.12.2017)
  • 50 de IMM-uri la 1.000  de  locuitori (creştere cu 16,27%  faţă de 31.12.2017)
  • 3.233.000 de angajaţi în IMM-uri  (faţă de 2.634.263 în anul 2016[1])

CERINŢELE CNIPMMR PENTRU NOUL GUVERN ÎN ANUL 2018

CNIPMMR solicită noului guvern PREDICTIBILITATE, STABILITATE ŞI TRANSPARENŢĂ, pentru atingerea obiectivelor mediului de afaceri prin :

  1. Nemodificarea Codului Fiscal –până la finalul mandatului în 2020;
  2. Stimularea investițiilor în incubatoare de afaceri, parcuri științifice/tehnologice și a parcurilor industriale prin Programul Național de Dezvoltare a Antreprenoriatului;
  3. Debirocratizarea – niciunui întreprizător să nu îi fie solicitat un act sau o informaţie pe care o altă  instituţie publică îl/o deţine;
  4. Implementarea programului ROMÂNIA DIGITALĂ:
    toate taxele şi impozitele către stat să fie plătite prin intermediul internetului;
    acordarea posibilităţii înfiinţării unei societăţi beneficiind de  1 e-semnatură gratuită, 1 e-sediu, 1 prim cont bancar online gratuit (dacă se alege deschiderea contului la banca pentru IMM-uri a statului);
    – implementarea conceptului de e-rezidenţă, după modelul estonian, acordându-se unei persoane posibilitatae de a căpăta o identitate virtuală, având dreptul de a  deschide o firmă şi un cont bancar, pentru desfăşurea afacerilor sale;
  5. Înființarea băncii pentru IMM-uri
    scopul băncii este susţinerea creditării  IMM-urilor şi a programelor speciale de creditare a micilor întreprinzători.
  6. Crearea fondurilor de investiții/capital de risc
    – fonduri de seed-capital pentru sprijinirea înfiinţării de noi microîntreprinderi de către tineri;
    – fonduri de micro-granturi şi micro-credite pentru dezvoltarea antreprenoriatului;
    – fonduri cu capital de risc pentru finanţarea imm-urilor/start-up-urilor inovative şi a proiectelor din industriile de vârf, alimentate cel puţin parţial din fondurile europene şi cele de la bugetul statului. 
  7. Dezvoltarea parteneriatului public-privat
    –  prin înfiinţarea de instituţii pentru prestarea serviciilor publice în domenii în care statutul nu are expertiza necesară: Institutul de Export, Agenţia de Ocupare pentru Tineri, Organizaţia Română de Turism, Organizaţia Română  de Antreprenoriat, implementarea schemei “Graranţii pentru tineri”.
  8. Generalizarea aplicări Testului IMM
    – pentru evaluarea impactului actelor normative asupra IMM-urilor

EFECTELE APLICĂRII CERINŢELOR CNIPMMR

Punerea în aplicare a cerinţelor CNIPMMR va avea următoarele efecte:

  1. Recuperarea decalajelor faţă de ţările din UE, media UE fiind de 60 de IMM-uri la 1000 locuitori;
  2. Rezolvarea deficienţelor apărute în mediul de afaceri, prin schimbările repetate ale Codului Fiscal şi restabilirea climatului favorabil pentru uşurinţa desfăşurării afacerilor (în Doing Business 2018, România se află pe locul 45 întregistrând o scădere făţă de anul 2017, când ocupa locul 36, la fel şi în Global Entrepreneurship Index rankings 2017, locul 46, faţă de locul 42 în 2016);
  3. Asigurarea sustenabilităţii măsurilor pentru obţinerea unor efecte concrete cu impact asupra creşterii economice viitoare şi dezvoltarea potenţialului României;
  4. Dezvoltarea serviciilor e-guvernare, pentru reducerea sarcinilor administrative şi a costurilor inutile ale IMM-urilor.

Efectul major va fi plasarea României ca
ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din regiunea de sud-est a Europei.

 

Carta alba a turismului din Romania

Stimate doamne,

Stimati domni,

Va amintim ca, in aceasta perioada, CNIPMMR realizeaza cu sprijinul Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT) și Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) o analiza privind situatia reală a sectorului de turism din România, in vederea editarii si lansarii Cartei albe a turismului din Romania.
Potrivit deciziei adoptate in sedinta Biroului Permanent ce a avut loc in data de 25 ianuarie 2018, va rugam sa sprijiniti aceasta cercetare prin completarea unui numar de 10 chestionare, de catre membrii structurii dvs. ce isi desfasoara activitatea in domeniul turismului.

Chestionarul poate fi completat accesand link-ul

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdxrG0Fx6a375_WTptZZLXq1UHTAG1M9nHyNf7hUtpnIV8f4Q/viewform?c=0&w=1

Va multumim anticipat pentru sprijin ai asteptam raspunsurile dvs.!

Cu stima,
Camelia Cristof
Sef de cabinet presedinte CNIPMMR

Programul pilot Young Transatlantic Leaders of Innovation (YTILI)

Stimate doamne/Stimati domni

Va informam pe aceasta cale cu privire la programul pilot Young Transatlantic Leaders of Innovation (YTILI) al Departamentului de Stat al Statelor Unite realizat cu sprijinul German Marshall Fund of the United States (GMF).

Avand in vedere dificultatile si provocarile cu care se confrunta antreprenorii europeni pentru a începe o afacere, programul YTILI se doreste a fi o modalitate de creare a unei rețele transatlantice de lideri care să contribuie la dialogul politic permanent si sa consolideze ecosistemele antreprenoriale și oportunitățile de inovare.

YTILI se adreseaza tinerilor antreprenori și inovatori europeni in varsta de 24-35 de ani carora le pune la dispozitie instrumentele, rețelele și resursele de care au nevoie pentru a-si transforma ideile în acțiune și pentru a dezvolta întreprinderi de succes.

De ce sa aplicați?

· veti obține experiență profesională, abilități și conexiuni valoroase pentru a vă îmbunătăți afacerea .

· veti relationa cu un grup dinamic de experți și mentori din Statele Unite și Europa.

· va veti extinde rețeaua profesională și veti dezvolta relații cu colegi și omologi de pe ambele maluri ale Atlanticului.

· veti explora contextul politic, peisajul financiar și rețelele ecosistemelor antreprenoriale din S.U.A.

Alăturați-vă rețelei de antreprenori europeni dinamici care se angajează să îmbunătățească relația transatlantică și să contribuie la creșterea ecosistemelor antreprenoriale în comunitățile lor de origine.

Detalii suplimentare puteti afla acesand link-urile de mai jos:

https://share.america.gov/ytili/

http://www.gmfus.org/ytili-fellowship

Cu stima,
Camelia Cristof
Sef de cabinet presedinte CNIPMMR

Newsletter CNIPMMR: Masurile pentru sustinerea mediului de afaceri in anul 2018

Vocea IMM-urilor din România

 

Prezentarea proiectului Creative START – POCU/82/3/7/105021

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) implementează în perioada ianuarie 2018 – ianuarie 2021 proiectul

.

Citește mai mult

Noi obligatii si sanctiuni pentru mediul de afaceri in domeniul protectiei datelor cu caracter personal

I. Protecţia datelor la nivel european În data de 4 mai 2016, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

.

Citește mai mult

Masurile pentru sustinerea mediului de afaceri in anul 2018

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) susţine necesitatea implementării măsurilor de spijinire a mediului de

.

Citește mai mult

Reuniunile privind protectia si securitatea muncii de la Bilbao

În zilele de 24 și 25 ianuarie 2018, la Bilbao, s-au derulat trei reuniuni referitoare la resursele umane:

.

Citește mai mult

Parteneriat romano-croat, in domeniul turismului

Compania croată Valamar Riviera d.d. are în proprietate și administrare 45 de hoteluri, resorturi și campinguri în zona litoralului Mării

.

Citește mai mult

Va invitam sa participati la elaborarea “Cartei Albe a turismului din Romania”

CNIPMMR realizează de peste 25 de ani studii și analize economice pe diverse domenii, lansând în fiecare lună, în cadrul

Citește mai mult

 

Revista presei din data de 22.01.2018

Revista presei din data de 22.01.2018 – Patronatul IMM Prahova 

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro

1. Angajatorii achită pentru ultima oară taxele salariale

2. ANAF a colectat anul trecut 214,95 miliarde lei la buget, cea mai mare încasare anuală din 2003 până în prezent şi cu aproape 8% mai mult decât în 2016

Agerpres.ro

3. România a exportat lemn şi plută în valoare de peste 482 milioane de euro, în primele 10 luni din 2017

Wal-street.ro

4. Ilan Laufer: Vom lansa o noua sesiune de inscrieri pentru Start-up Nation in aprilie

5. Principiile de management ale unui CEO care conduce un business de 20 de miliarde de euro

Digi24.ro

6. De ce se preferă importul de alimente pe care şi România le poate produce 6

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

  1. Angajatorii achită pentru ultima oară taxele salariale

Termenul limită pentru declararea şi achitarea taxelor salariale aferente lunii decembrie de către angajatori expiră joi, 25 ianuarie, din februarie această atribuţie revenind angajaţilor.

Potrivit calendarului fiscal al ANAF, 25 ianuarie 2018 este termenul pentru declararea şi plata impozitului pe salarii şi a contribuţiilor sociale obligatorii pentru luna decembrie 2017. Ambele obligaţii fiscale se declară la Fisc cu ajutorul formularului 112 „Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”.  

Plata se face în contul unic 20.A.47.01.00 „Sume încasate pentru bugetul de stat în contul unic, în curs de distribuire”, în cazul impozitului pe salarii, respectiv în contul unic 55.02 „Disponibil al bugetelor asigurărilor sociale şi fondurilor speciale, în curs de distribuire”, în cazul contribuţiilor sociale.  

Deoarece până joi se declară şi achită taxele salariale pentru veniturile aferente lunii decembrie 2017, acestea sunt tot cele vechi: impozit pe venit de 16% (datorat de salariat) şi toate cele şase contribuţii sociale vechi, cu cotele aferente: sănătate (5,5% salariatul şi 5,2% angajatorul), concedii medicale (0,85% angajatorul), riscuri profesionale (între 0,15% şi 0,85% – angajatorul), pensii (10,5% salariatul şi 15,8% angajatorul – la condiţii normale de muncă), şomaj (0,5% salariatul şi 0,5% angajatorul) şi creanţe salariale (0,25% angajatorul).  

Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2018, taxele salariale ce se vor declara şi achita începând cu februarie 2018 vor fi următoarele: 10% impozit pe veniturile din salarii (datorat de salariat), 10% pentru contribuţia la sănătate (datorată de salariat), 25% pentru contribuţia la pensii (datorată de salariat) şi 2,25% pentru contribuţia de muncă (datorată de angajator).

  1. ANAF a colectat anul trecut 214,95 miliarde lei la buget, cea mai mare încasare anuală din 2003 până în prezent şi cu aproape 8% mai mult decât în 2016

ANAF transmite că a colectat 214,95 miliarde lei la buget, în anul 2017, şi a realizat programul prevăzut de legea bugetului. Această sumă reprezintă cea mai mare încasare anuală realizată de ANAF din 2003, anul înfiinţării instituţiei, până în prezent.

Planul de încasări al ANAF pentru 2017 a fost de 214,37 miliarde lei. Conform datelor din trezorerie s-au încasat 214,95 miliarde lei. Totodată, prin comparaţie, în anul 2017 s-a încasat cu 15,50 miliarde lei (7,8%) mai mult decât în anul 2016. 

„Realizarea planului de colectare a fost posibilă prin implementarea unor măsuri de îmbunătăţire a conformării voluntare, care au determinat o creştere anuală progresivă şi susţinută a ratei de colectare şi echilibrarea veniturilor bugetului general consolidat”, transmite Fiscul. Liniile generale de acţiune au vizat verificarea cu prioritate a contribuabililor cu potenţial ridicat de evaziune şi fraudă fiscală, precum şi monitorizarea şi intervenţia operativă în domeniile cu grad ridicat de risc la evaziunea fiscală (produse accizabile, achiziţii intracomunitare, operaţiuni import/export). De asemenea, au fost desfăşurate controale inopinate şi acţiuni specifice pentru controlul activităţilor sezoniere şi acţiuni tematice de control desfăşurate în colaborare cu alte instituţii.  Mai mult, în 2017 cuantumul sumelor declarate la bugetul general consolidat a fost de 217,12 miliarde lei, cu 7,55% mai mult decât în 2016. Gradul de conformare voluntară la plată a crescut de la 84,03% în 2016, la 85,44% în 2017. 

Este important de precizat că TVA încasată efectiv în cele 12 luni ale lui 2017 a fost de 68,08 miliarde lei, comparativ cu 66,64 miliarde lei în 2016, iar după compensări şi restituri, din TVA s-au virat 53,54 miliarde lei la bugetul de stat, cu 3,6% mai mult decât în 2016 (51,67 miliarde lei) şi cu 1,87 miliarde lei (1,3%) mai mult decât programul prevăzut de legea bugetului. Toate aceste rezultate au fost obţinute în condiţiile în care din februarie 2017 cota TVA a scăzut la 19%. 

Fiscul mai transmite că în 2018 va continua implementarea măsurilor de îmbunătăţire a colectării şi a conformării voluntare, cu accent pe simplificarea şi transparentizarea proceselor interne şi creşterea calităţii serviciilor furnizate contribuabililor de către ANAF. 

Agerpres.ro

  1. România a exportat lemn şi plută în valoare de peste 482 milioane de euro, în primele 10 luni din 2017

România a exportat, în primele zece luni din 2017, lemn şi plută în sumă de 482,1 milioane de euro, o valoare cu 3,2% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică /INS/.

Importurile de lemn şi plută s-au cifrat la 192,7 milioane euro, fiind cu 0,5% mai mici comparativ cu cele din perioada ianuarie-octombrie 2016, înregistrându-se astfel un excedent de circa 289,4 milioane euro pe acest segment.

În primele zece luni din 2017, exporturile FOB ale României au însumat 52,361 miliarde euro şi au crescut cu 9,2% faţă de anul anterior, iar importurile CIF au totalizat 62,583 miliarde euro, în creştere cu 12,4%.

Wal-street.ro

  1. Ilan Laufer: Vom lansa o noua sesiune de inscrieri pentru Start-up Nation in aprilie

Programul de finantare Start-up Nation va avea o noua sesiune de inscrieri in luna aprilie a acestui an, ministerul pentru mediul de afaceri sperand la un buget de 2 miliarde de lei alocat programului, conform declaratiilor date de Ilan Laufer, ministrul Mediului de Afaceri, Comert si Antreprenoriat.

Ministrul Ilan Laufer spera ca in noua sesiune sa fie aprobate aproximativ 10.000 de dosare, precizand ca vor putea aplica si cei care au fost respinsi in prima sesiune. De asemenea, acesta a oferit informatii si despre statusul sesiunii actuale, respectiv faptul ca 807 deconturi au fost depuse pana in acest moment, dintre acestea 407 fiind deja aprobate.

“Pana in data de 19 ianuarie 2018 au fost depuse 807 deconturi, ceea ce inseamna sub 10% din beneficiari. Nu avem in acest moment deconturi depuse care sa nu fi fost aprobate la timp. Toti cei care au depus documentarea au primit banii in conformitate cu procedura. Din totalul deconturilor depuse, 407 au fost aprobate, dintre care 290 au fost si platite deja, iar in cazul a 117 dintre acestea inca se fac clarificari “, a precizat Ilan Laufer

Ministrul a mai adaugat ca situatia implementarii programului Start-up Nation este in graficul stabilit initial prin procedura de implementare neexistand intarzieri. De asemenea, in ceea ce priveste problemele intampinate la Fondul de Contragarantare, acesta a precizat ca a primit o serie de promisiuni din partea institutiei.

“Am avut cateva discutii foarte bune cu Fondul de Garantare si s-a deblocat situatia acolo (..) In acest moment institutia se misca foarte bine. Mai avem o problema mica la Fondul de Contragarantare, acestia mi-au promis ca dedica o echipa doar pentru programul Start-up Nation si o sa vedem o deblocare a situatiei acolo.” a mai precizat Ilan Laufer.

  1. Principiile de management ale unui CEO care conduce un business de 20 de miliarde de euro

Bertrand Dumazy nu este doar CEO-ul unei companii de 20 de miliarde de euro, dar este si un lider atipic, dupa cum spune chiar el, cu principii de management pe care le-a invatat lucrand efectiv cu oamenii si mai putin inspirate din cursurile pe care le-a absolvit la Harvard. Francezul Bertrand Dumazy conduce Grupul Edenred din 2015, iar recent a fost prezent in Romania cu ocazia aniversarii a 20 de ani de cand tichetele de masa Edenred au fost lansate in tara noastra.

Ne-am intalnit cu Bertrand Dumazy (47 de ani) ca sa aflam mai multe despre piata tichetelor de masa, cum a evoluat aceasta in ultimii ani, cum a transformat digitalizarea tichetele de masa, despre cat de important (sau nu) este pranzul in diverse culturi, despre obiectivele Edenred pentru 2018. Am aflat toate astea, si mult mai multe, datorita pasiunii lui Bertrand Dumazy pentru business-ul pe care il conduce, dar si datorita talentului de povestitor.

Bertrand Dumazy cunoaste bine Romania. Prima data a venit in tara noastra in urma cu 21 ani, pe vremea cand era student la Harvard Business School. A descoperit Romania datorita unui coleg de facultate, roman, care l-a invitat de mai multe ori in tara. “Ma simt apropiat de cultura romana. Sunteti latini, la fel ca noi, si avem multe valori in comun”, a spus CEO-ul Edenred, in debutul intalnirii.

CEO Edenred: Cred mai mult in oameni decat in management

Bertrand Dumazy si-a inceput cariera in 1994. A inceput ca si consultant, apoi a ocupat mai multe functii de conducere in diverse companii. In 2015 a devenit CEO-ul Grupului Edenred. In Romania, Edenred este liderul pietei tichetelor si cardurilor preplatite pentru companii si emite tichete de masa pentru mai mult de un milion de salariati.

Atunci cand este intrebat despre principiile sale de management, primul raspuns vine imediat: “cred mai mult in oameni decat in management”.

Stiu ca suna ciudat sa auziti asta de la un absolvent de Harvard, insa eu cred in oameni, intai de toate. Fiecare om e talentat, iar responsabilitatea managerului este sa puna angajatul la jobul potrivit pentru el. Nu cred ca in schema managementului in care liderul se afla in varful piramidei, iar el ia toate deciziile care apoi misca rotitele intr-o companie. Nu cred in modul mecanic de a conduce o echipa

Bertrand Dumazy

“Cred ca oamenii trebuie pusi intr-o echipa, trebuie sa li se dea un buget, un obiectiv, un deadline, trebuie intrebati daca vor sa accepte proiectul, iar daca raspunsul este “da”, atunci proiectul este al lor. Treaba mea este sa creez cadrul pentru ca echipa sa poata lucra in cele mai bune conditii, iar proiectul sa ia viata”, a adaugat acesta.

Un alt principiu dupa care se ghideaza este increderea pe care le-o acorda oamenilor. “Cred in descentralizare, cred in puterea care li se da oamenilor, cred in talent si imi place sa acord incredere oamenilor. De-a lungul timpului, am cunoscut mai multi oameni care vor sa faca bine, decat oameni care vor sa faca rau. Asa ca, incepe orice relatie bazandu-te pe incredere”, a mai spus seful Grupului Edenred.

Nu in ultimul rand, Bertrand Dumazy crede in performanta si ambitie. “Ca sa fii CEO-ul unei companii trebuie sa fii foarte ambitios, dar trebuie sa fii si modest. Ambitios cu obiectivele tale, dar modest cu actiunile tale. In fiecare zi analizez ce am realizat si unde as putea sa mai fac imbunatatiri. Aceasta analiza face parte din disciplina mea personala”, a completat acesta.

Tichetele de masa, istorie de 50 de ani in Franta

Povestea tichetelor de masa incepe in urma cu 50 de ani, in Franta. Tehnologia a avansat, iar odata cu ea, societatile incearca sa se adapteze vremurilor. Francezii se urnesc greu, insa dupa ce o fac sunt greu de oprit, povesteste Bertrand Dumazy.

Digitalizarea este cheia in ziua de astazi. Iar noi investim in digitalizare. In ciuda istoriei de 20 de ani in Romania, fata de 50 de ani in Franta, Romania este mai avansata decat Franta la capitolul digitalizarii. De ce? Romanii sunt mai entuziasmati atunci cand vine vorba de noutati. Francezilor le este foarte greu sa treaca de la un lucru traditional la unul nou, accepta greu schimbarile. Digitalizarea a inceput greu in Franta, insa pe masura ce francezii au fost dispusi sa uite de trecut, rata de acceptare a cardurilor a crescut foarte mult

Bertrand Dumazy

In vreme ce unele culturi accepta mai greu schimbarile, altele sunt foarte receptive, cum ar fi Brazilia si Mexic. In aceste tari, 100% din business-ul Edenred este digitalizat.

In Romania, cardurile de masa au fost lansate in octombrie 2015, iar pana in prezent s-au vandut in jur de 600.000 de unitati. “In Romania, in jur de 60% din business este digitalizat. Vrem sa educam piata din Romania sa foloseasca tehnologia, este unul dintre obiectivele noastre”, a declarat si Dana Sintejudean, CEO Edenred Romania.

Tranzitia de la tichete de masa pe suport de hartie la cele pe card este foarte costisitoare, spune Bertrand Dumazy. Apar multe costuri fixe pe care compania nu le avea in trecut.

“De exemplu, o companie care comanda 10.000 de tichete de masa intr-o luna este responsabila sa distribuie tichetele catre angajati. Cu cardurile, angajatorul nu trebuie sa mai faca niciun efort. Noi (n.r. – Edenred) avem grija de angajatii companiei. Asadar, daca angajatii au o problema cu aplicatia sau cu cardurile, nu te vor suna pe tine, angajator, ci pe noi. Acesta este un cost pe care nu il aveam in trecut, dar pe care il avem astazi”, a explicat Bertrand Dumazy.

Odata cu procesul de digitalizare, s-au schimbat si criteriile dupa care se stabileste bugetul Grupului Edenred. “Bugetul departamentului IT este cel mai mare in Edenred. Prima investitie este in IT. Se investesc peste 150 de milioane de euro numai in IT (personal, dezvoltare, securitate). Dupa IT, in vanzari se fac cele mai importante investitii”, a marturisit Bertrand Dumazy.

Cine castiga de pe urma tichetelor de masa

Rata de penetrare a tichetelor de masa difera de la tara la tara. In unele state, rata de penetrare este de 100%, in altele este de 20% sau 56%, asa cum e si cazul Romaniei. Bertrand Dumazy explica de ce.

In primul rand trebuie sa tinem cont de diferentele dintre sectorul public si sectorul privat. In Franta, de exemplu, putini angajati din sectorul public au acces la tichetele de masa, pentru ca statul are foarte multe datorii si nu isi permite acest beneficiu pentru angajati. In al doilea rand, este vorba despre distinctia dintre o companie mare si una mica. Cand ai o rata mare de penetrare este pentru ca oamenii (n.r. – angajatii Edenred) isi petrec timp si energie pentru a convinge companiile mici sa acceseze programul. Am facut asta mai bine sau mai rau in diferitele tari. Penetrarea depinde si de legile fiscale. In functie de cum arata fiscalitatea, programul tichetelor de masa este mai mult sau mai putin accesat

Digi24.ro

  1. De ce se preferă importul de alimente pe care şi România le poate produce

Importăm mult mai multe alimente decât exportăm, şi nu vorbim de produse rare, care nu se găsesc în România, ci de alimente ce se fabrică şi la noi în ţară, dar mai scump. În primele nouă luni ale anului trecut am cumpărat mărfuri de peste cinci miliarde de euro, potrivit datelor oficiale de la Ministerul Agriculturii.

Pentru unii români nu contează unde sunt produse alimentele câtă vreme sunt ieftine şi le fac cu ochiul. Abia dacă se uită pe etichetă pentru a verifica provenienţa.

Doar cei care sunt atenţi la ce cumpără spun că preferă produse locale.

„Din România, contează foarte mult, pentru că produsul românesc e produs românesc, noi aşa am fost obişnuiţi, tradiţia noastră e să mâncăm totul de la noi din ţară. Dacă văd că este de la export mă duc la un alt magazin şi încerc să iau carne românească”, spune un bărbat.

Dar produs românesc nu înseamnă neapărat de calitate.

Sorin Minea, preşedinte Romalimenta: „România e specializată în produse slab calitative şi foarte foarte scumpe, un adaos comercial foarte mare. Se importă o calitate similară cu cea din România dar la preţuri mult mai mici”.

Preferinţa pentru importuri se vede şi în cifrele oficiale. În primele 9 luni ale anului trecut, deficitul în comerţul cu produse alimentare a fost de 757 milione de euro. Pentru a elimina acest deficit ar trebui să devenim mai competitivi, dar şi mai corecţi, spun specialiştii.

Sorin Minea, preşedinte Romalimenta: „Ar trebui nişte standarde calitative corecte şi atunci ai putea să te lupţi cu produsele de afară la preţuri corecte. Atâta timp cât te complaci în evaziune fiscală şi produse proaste importul va creşte”.

Cele mai mari importuri sunt cele de carne de porc proaspătă şi refrigerată: în primele nouă luni ale anului trecut am cumpărat marfă de 342 milioane de euro. Apoi produse de patiserie, brutărie şi biscuiţi, unde factura importurilor indică 200 de milioane de euro. Iar pe locul al treilea figurează preparate alimentare de 184 milioane de euro. 

Lista exporturilor diferă de cea a importurilor: România a vândut grâu de 833 de milioane de euro, ţigări de foi de jumătate de miliard de euro şi rapiţă de 460 de milioane de euro.

Revista presei din data de 18.01.2018

Revista presei din data de 18.01.2018 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. Gelu Diaconu, fost şef ANAF: Guvernul şterge obligaţii fiscale pentru „şmecheri“ care au construit „pe persoană fizică“ cvartale de blocuri
  2. Scenariile absurde în care eşti obligat să depui Formularul 600
  3. Opt state vor fi scoase de pe lista neagră a UE a celor 17 paradisuri fiscal
  4. Ilan Laufer: Creşterea schimburilor bilaterale a atins un nou record în anul 2017
Digi24.ro
  1. Cât ne costă criza politică
  2. Investiție germană de 10 milioane de euro la Craiova
  3. Japonia, investitor modest în România, al patrulea mondial

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Gelu Diaconu, fost şef ANAF: Guvernul şterge obligaţii fiscale pentru „şmecheri“ care au construit „pe persoană fizică“ cvartale de blocuri

Mici fermieri şi dezvoltatori imobiliari persoane fizice sunt degrevaţi din acest an de impunerile masive ale ANAF pentru diferenţe de TVA sau impozit pe profit. Legea 29/2018, promulgată luni de şeful statului, anulează impozite şi contribuţii sociale pentru dezvoltatori imobiliari care au construit cvartale de blocuri de birouri şi locuinţe în cele mai luxoase zone ale ţării.

Fostul şef al ANAF, Gelu Diaconu, a semnalat, într-o postare de pe pagina sa de facebook, că Legea 29/2018 – deja promulgată de preşedintele Klaus Ionahhnis -, şterge obligaţii fiscale pentru “şmecheri” care au construit “pe persoană fizică” cvartale de blocuri în cele mai luxoase zone ale ţării.   Potrivit lui Diaconu, legea şterge „dintr-un condei datoriile şmecherilor, baronilor locali şi ale familiilor politrucilor cu afaceri în imobiliare”. 

Mai exact, susţine Diaconu, Legea 29/2018 anulează impozite şi contribuţii sociale pentru dezvoltatori imobiliari ce au construit cvartale de blocuri de birouri şi locuinţe în cele mai luxoase zone ale ţării, dar că “aceşti şmecheri, pentru a evita plata taxelor către stat, “au construit pe persoană fizică” plătind impozite neglijabile în acelaşi cuantum prevăzut în Codul Fiscal pentru amărâţii care au tranzacţii ocazionale”.     

Diferenţe uriaşe între taxele plătite de dezvoltatorii cinstiţi şi „şmecherii” din imobiliare     Fostul şef al ANAF semnalează diferenţele uriaşe dintre taxele care sunt plătite de dezvoltatorii imobiliari cinstiţi şi persoanele fizice care dezvoltă proiectele imobiliare.  

„Diferenţa de taxare între persoanele juridice (constructorii cinstiti) şi aceşti şmecheri/persoane fizice este uriaşă.

Doar cu titlu de exemplu: de la 16% impozit pe venit la valoarea tranzacţiei la 1% (sau 2-3% pentru alte praguri valorice)”, scrie Diaconu, amintind că, în urma controalelor derulate de inspectorii ANAF pe vremea când se afla conducerea instituţiei, s-au identificat sume foarte mari care trebuiau de fapt plătite şi că aceste controale continuă şi acum.  

„Cu aceasta lege, Dragnea cu hoţii lui şterge totul dintr-un condei! Dar nu se opresc aici. La presiunea baronilor PSD din judeţele din câmpie, anulează, în art.3 al aceleiasi legi, TVA-ul datorat şi accesoriile calculate până la 31 decembrie 2016, pentru depăşirea plafonului de înregistrare în scopuri de TVA opozabilă marilor proprietari de terenuri care şi-au valorificat propria producţie. În schimb, cei care cumpără produse agricole şi le prelucrează/consumă, la depăşirea plafonului de TVA, au plătit TVA, de 24-20-19-9% (în funcţie de perioadă). Şi uite aşa baronii lui Dragnea sunt scutiţi de facto. (…) În timp ce pe şmecherii lor îi protejează, milioane de contribuabili oneşti sunt târâţi de Mişa şi gaşca lui pe la ghişeele ANAF”, încheie Diaconu.  

Legea a fost iniţiată de patru parlamentari PNL: Bogdan-Iulian Hutuca, Claudiu-Vasile Răcuci, Ion Ştefan şi Raluca Turcan.  

Proiectul a fost adoptat de Senat pe 7 noiembrie 2017 şi apoi de Camera Deputaţilor, decizională, pe 21 decembrie 2017. Legea a fost trimisă preşedintelui Iohannis pentru promulgare pe 30 decembrie 2017. Şeful statului a promulgat-o luni, 15 ianuarie.

2. Scenariile absurde în care eşti obligat să depui Formularul 600

Depunerea Formularului 600 este obligatorie până la 31 ianuarie pentru persoanele fizice care au obţinut în 2017 venituri extra-salariale mai mari de plafonul de 22.800 lei pe an, însă nu se impune şi celor care au câştigat mai puţin de 1.900 lei/lună. Problema este că, în cazul în care acest formular nu este depus şi, ca atare, nu se plăteşte trimestrial contribuţia pentru sănătate, cei în cauză pierd calitatea de asigurat în sistemul medical.

„Adevărul” vă explică ce trebuie făcut în diverse scenarii, precum cazul în care obţineţi venituri doar din contracte de colaborare, dacă veţi avea în 2018 venituri mai mici decât în 2017 sau dacă nu veţi obţine deloc venituri de acest tip în 2018. Dacă munceşti doar în baza contractelor de colaborare Transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în cea a angajatului este mult mai complex decât au lăsat specialiştii ANAF să se înţeleagă, fiind clar doar în cazul persoanelor care au încheiat cu angajatorii un contract de muncă, nu şi pentru cei care muncesc doar în baza unor contracte de colaborare. Pentru aceştia din urmă, lucrurile sunt mult mai complexe, având în vedere că, dacă nu depun Formularul 600 până la 31 ianuarie, pierd calitatea de asigurat în sistemul medical. Mai grav este că statul condiţionează accesul la sănătate de acest plafon fals. Concret, dacă o persoană fizică a înregistrat în 2017 venituri rezultate în baza unui contract de colaborare mai mici de 22.800 lei/an şi vrea să beneficieze în continuare de calitatea de asigurat în sistemul medical, va trebui să completeze Formularul 600 şi să opteze pentru plata trimestrială a contribuţiei, la nivelul minim prevăzut de lege. „Contribuabilii pot opta să nu depună Formularul 600 şi să nu achite contribuţiile, dar pierd calitatea de asiguraţi. Dacă vor să rămână în sistemul de asigurări medicale, pot depune Formularul, optând pentru categoria venituri anuale mai mici de salariul de bază minim brut, care este de 22.800 lei/an. În această situaţie, vor plăti trimestrial câte 570 lei, respectiv 2.280 lei/an”, au explicat pentru „Adevărul” consultanţii fiscali ai ANAF. Dacă vrei să obţii numărul de ani necesar la pensie               

Acelaşi lucru este valabil şi pentru cei care vor să contribuie în continuare la sistemul public de pensii, pentru a avea continuitate ori pentru a atinge numărul minim de ani necesar ieşirii la pensie.  „Pentru pensii, Formularul 600 se depune de către cei care au realizat în 2017 un venit net lunar mai mare sau egal cu 1.900 lei, adică venitul net realizat pe întreg anul trecut raportat la numărul de luni.

Dacă acest venit este mai mic pot opta pentru plata contribuţiilor la pensii, bifând punctul 2.2 – venituri sub salariul minim brut. În acest caz vor plăti trimestrial 1.425 lei, echivalentul a 5.700 lei/an”, au adăugat consultanţii ANAF. Dacă în 2017 ai avut venituri extra-salariale mai mari decât vei avea în 2018 Totodată, acelaşi lucru este valabil şi în cazul în care în 2017 veniturile au fost mai mari decât vor fi în 2018: contribuabilii vor depune Formularul şi vor plăti contribuţiile, atâta vreme cât au venituri peste plafon.

Dacă veniturile le scad sub plafon, ei nu mai sunt obligaţi să depună Formularul şi în 2019 şi, ca atare să nu mai plătească nimic statului pentru pensii şi sănătate. Dar, din nou, se vor lovi de situaţia de a nu fi asiguraţi.

Dacă nu vei mai avea venituri extra-salariale în 2018 Nici pentru cei care nu vor mai avea venituri din activităţi independente în 2018 nu există un scenariu rezonabil. Dacă ei au depăşit plafonul de 22.800 de lei în 2017, sunt obligaţi să depună Formularul 600, chiar dacă nu vor mai avea aceste venituri şi în 2018. „Nu există o soluţie, pentru că a prezumat legiuitorul că ei vor obţine în continuare aceste venituri. Deci dacă anul trecut au avut venituri extra-salariale mai mari de 22.800, şi mă refer la net, atunci vor plăti pensie şi sănătate în anul 2018. Iar în anul 2019 nu mai primesc aceşti bani înapoi, ei sunt daţi pentru a avea calitate de asiguraţi şi în 2018”, a explicat consultantul fiscal Adrian Benţa pentru „Adevărul”. Întrebări rămase fără răspuns                                   

Miercuri, începând cu ora 9.00, ANAF a organizat pe pagina sa de Facebook o sesiune de asistenţă online pentru depunerea Declaraţiei 600. Consultanţii Fiscului au lămurit timp de circa 4 ore contribuabilii care aveau întrebări, însă s-au plictisit repede. Astfel, până seara, postarea a acumulat sute de întrebări care au rămas fără răspuns. Singura reacţie a ANAF a fost să îi anunţe pe contribuabili, în jurul orei 17.00, că sesiunea de asistenţă s-a încheiat şi că „întrebările rămase fără răspuns”, dar doar cele care au fost adresate până în ora 16.30, vor fi soluţionate în zilele următoare.

Cum se poate depune Formularul 600 La ghişeu, prin poştă sau prin intermediul Spaţiului Privat Virtual sunt modalităţile prin care un contribuabil poate depune Formularul 600.

Miercuri seara, ANAF a pus la dispoziţie depunerea declaraţiei şi prin intermediul serviciului Spaţiul Privat Virtual. Însă o variantă optimă pentru a depune declaraţia într-un timp util, până la termenul limită de 31 ianuarie, este şi prin poştă, cu confirmare de primire. Asta pentru că este atât mai uşor, cât şi mai puţin costisitor decât ca un contribuabil să se ducă până la sediul Fiscului din localitatea de baştină.

3. Opt state vor fi scoase de pe lista neagră a UE a celor 17 paradisuri fiscal

Panama, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite şi alte cinci ţări ar putea fi scoase de pe lista neagră a paradisurilor fiscale elaborată de Uniunea Europeană, care include momentan 17 state, scrie Reuters.

Oficialii UE au propus eliminarea a opt jurisdicţii de pe lista neagră a paradisurilor fiscale, listă pe care a elaborat-o blocul comunitar în decembrie, ceea ce ar putea fi considerat de către critici o lovitură a campaniei împotriva evaziunii fiscale. Statele UE au decis luna trecută să elaboreze lista în încercarea de a descuraja cele mai agresive practici de evitare a impozitelor.

Însă opt din cele 17 jurisdicţii listate în prezent vor fi eliminate rapid din listă după ce s-au oferit să-şi schimbe regulile fiscale, potrivit documentelor UE văzute de Reuters. Panama, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Barbados, Grenada, Macao, Mongolia şi Tunisia sunt jurisdicţiile pe care oficialii UE le-au recomandat să fie eliminate de pe listă. Îndepărtarea Bahrainului a fost de asemenea luată în considerare, iniţial, însă delistarea sa nu a fost recomandată în cele din urmă, arată documentele.

Propunerea va fi discutată miercuri la o reuniune a ambasadorilor UE şi se aşteaptă să fie adoptată de miniştrii de finanţe ai UE atunci când se întâlnesc săptămâna viitoare la Bruxelles pentru discuţii lunare. Jurisdicţiile stabilite să rămână pe lista neagră sunt Samoa Americană, Bahrain, Guam, Insulele Marshall, Namibia, Palau, Sfânta Lucia, Samoa şi Trinidad Tobago.

Propunerea de radiere a fost făcută de aşa-numitul Grup de Cod de Conduită, care adună experţi fiscali din cele 28 de state membre ale UE. Acesta monitorizează angajamentele ţărilor de a respecta standardele UE în materie fiscală. În cazul în care recomandarea va fi confirmată de miniştrii UE, cele opt jurisdicţii vor fi mutate într-o aşa-numită listă gri, care include şi statele care s-au angajat să-şi schimbe regulile privind transparenţa fiscală şi cooperarea.

Lista gri conţine în prezent 47 de jurisdicţii. Micşorarea listei negre ar putea fi criticată de grupurile de transparenţă fiscală. În luna decembrie, unii activişti au criticat procesul de listare şi au cerut includerea în lista neagră a unor ţări din UE acuzate de facilitarea evaziunii fiscale, precum Luxemburg, Malta, Irlanda şi Olanda.

Scoaterea de pe listă a Panamei, la recomandare, ar putea provoca un impact deosebit, deoarece această ţară a fost în centrul uneia dintre cele mai mari dezvăluiri ale schemelor offshore, aşa-numitele Dosare Panama (Panama Papers). Oficialii UE au declarat că scopul acestei liste este să convingă jurisdicţiile să devină mai transparente. Având mai puţine pe listă, mai multe ţări s-au angajat să facă schimbări, spun ei.

4. Ilan Laufer: Creşterea schimburilor bilaterale a atins un nou record în anul 2017

În anul 2017, România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europană, de peste 7%, iar în acest context, un aport semnificativ la creşterea economică o are creşterea schimburilor bilaterale, a declarat miercuri, în şedinţa de Guvern, Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

„Creşterea schimburilor bilaterale a atins un nou record în anul 2017, cu o creştere de aproximativ 9% în primele 9 luni ale anului”, a spus Laufer. El a precizat că aceasta se datorează „în principal măsurilor de guvernare implementate, printre care se numără 8 comisii mixte intern guvernamentale şi zeci de misiuni economice şi forumuri de afaceri, atât în ţară, cât şi în străinătate, anul 2017 fiind cel mai productiv pentru România din acest punct de vedere în ultimii 10 ani”.

„Printre ţările cu care am atins un nou nivel istoric în schimburile bilaterale se numără Canada – 152% creştere, Iran – 43% creştere, India – 30%, China – 23%, Germania – 17%, Polonia – 19%, şi SUA – 12%, Federaţia Rusă – 10%. Aceste cifre sunt datele oficiale ale primelor 9 luni din anul 2017”, a spus el.  Ministrul nu a precizat însă şi valoarea acestor schimburi bilaterale. În ceea ce priveşte mediul de afaceri, a continuat Laufer, totalul numărului de societăţi noi înfiinţate în anul 2017 a atins 136.699, ceea ce înseamnă o creştere de aproximativ 30% faţă de anul 2016, când au fost înmatriculate doar 105.982 de societăţi.

„Iar numărul societăţilor radiate în anul 2017 este de doar 82.295 în comparaţie cu 2016, când acest număr a atins un maxim al ultimilor ani de 110.000 de societăţi radiate”, a precizat ministrul La final de 2017 avem 237.800 de contracte de muncă full time în plus în comparaţie faţă de 2016, a conchis el.

Digi24.ro

5. Cât ne costă criza politică

Furtuna politică s-a transformat în uragan pentru omul de rând. Nu doar că mătură aproape orice urmă de bunăstare, dar ameninţă şi dezvoltarea economiei pe viitor. Cu un euro care tot muşcă din leu, o viaţă de zi cu zi tot mai scumpă şi companii din ce n ce mai reticente în a investi în economia locală, România bate pasul pe loc… şi numără pierderi.

Un euro mai puternic înseamnă că ne rămân mai puţini bani din salariu după ce plătim rate şi chirii. La o rată medie de 300 de euro avem o diferenţă, într-un singur an, de peste 40 de lei. Impactul nu este deloc unul mic – sunt 250 de mii de români cu împrumuturi în valută. Dau mai mulţi bani şi cei care stau în chirie. La o chirie medie – 250 de euro pentru un apartament de 2 camere – înseamnă că un român va plăti acum o mie 164 de lei.

Datele oficiale arată că – din fondul total de locuinţe, de 8,89 de milioane, 3 la sută sunt închiriate – mai precis 266 de mii de apartamente şi case. Aşa că, doar din diferenţa de curs, românii ar putea pierde 19,8 milioane de lei.

Şi este doar începutul.

Adrian Benţa – analist fiscal: „Ne aşteptăm pe de-o parte la creşteri de preţuri întrucât foarte multe bunuri sunt aduse din import. Alimentele, apoi utilităţile, apoi combustibilii, şi în general e pe termen lung şi echipamentele electrocasnice”.

Bulgărele de zăpadă se va rostogoli şi mai departe – investitorii pot fi puşi pe fugă.

Florin Jianu, preşedintele Consiliul Naţional al IMM-urilor: „Nu au un partener de dialog, se gândesc cu atenţie, la începutul anului îţi faci bugetarea pentru anul în curs. S-a văzut din nefericire în vizita istorică a prim-ministrului Japoniei, care a venit cu o delegaţie de 30 de firme”.

Criza politică este o prăpastie care înghite şi fondurile europene. Într-o postare pe Facebook, ministrul de resort, Marius Nica, spune că România poate pierde definitiv 1,5 miliarde euro din actualul exercițiu financiar, şi califică orice zi pierdută drept o crimă la adresa dezvoltării economice a României.

Pentru liderul PSD, problemele nu par chiar atât de mari. Ba mai mult decât atât, Liviu Dragnea spune că exista un risc mai mare ca românii să aibă şi mai mult de suferit dacă premierul Tudose rămânea în funcţie.

Liviu Dragnea, preşedintele PSD: „Cum afectează această decizie din PSD pe românul de rând? S-a discutat foarte serios despre asta pentru că de la asta am plecat în discuţie, continuând în această formulă punem sub semnul întrebării modul de funcţionare a Guvernului, faptul că acest partid şi-a dat jos de 2 ori guvernul, nu vă apasă în niciun fel”.

Evenimentele de pe plan politic au influenţat de fiecare dată cursul valutar. Pe 21 iunie 2017, în ziua moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu, un euro a fost cotat la 4,5987 lei. Pe 16 ianuarie 2017, în a doua zi după demisia premierului Mihai Tudose – un euro a ajuns aproape de 4 lei şi 66 de bani.

6. Investiție germană de 10 milioane de euro la Craiova

Compania germană Wielpütz Automotive a semnat un contract de închiriere a 3 hectare de teren în High-Tech Industry Park din Craiova pentru construirea unei fabrici de subansamble auto, investiție de 10 milioane euro.

Wielpütz are o tradiție de peste 100 de ani și produce de la sisteme simple, îndoire fire de metal, până la sisteme de alimentare sau răcire high-tech pentru motoarele de combustie, potrivit Profit.ro. Producția ar urma să înceapă pe 1 septembrie. Compania este furnizor pentru nume importante din industria auto, precum Daimler, Volkswagen, BMW, General Motors sau Ford.

7. Japonia, investitor modest în România, al patrulea mondial

În 28 de ani Japonia, al patrulea investitor mondial, a investit în România 284 milioane euro, de 30 de ori mai puțin decât Germania sau Austria.

România pare a fi o destinație îndepărtată pe harta intereselor economice ale Japoniei dacă luăm în calcul volumul investițiilor străine directe în România venite din această țară. În 28 de ani japonezii au investit în România mai puțin decât Olanda, Germania sau Austria dar și comparativ cu țări mult mia mici și cu economii modeste, precum Turcia, Polonia, Cehia, Grecia sau Ungaria. Potrivit datelor prezentate de către Banca Națională din România privind soldul investițiilor străine directe firmele japoneze au investiții de 284 milioane euro, aproximativ egal cu cel al companilor din Irlanda, o țară europeană mult mai mică. Decalajele se mențiun și dacă facem comparația cu volumul investițiilor făcute de Japonia în afara granițelor sale. Banca Mondială menționează că țara soarelui răsare avea în 2016 un portofoliu al investițiilor străine efectuate de 274 miliarde dolari.

Delegația sosită în România include numele multor firme importante.

Potrivit Profit.ro, premierul nipon Abe va fi însoțit de aproape 20 de CEO și vicepreședinți de mari concerne japoneze au venit în România, printer care se disting reprezentanți ai Mitsubishi, Itochu, Sumitomo, Marubeni, Yazaki.

Vizita premierului japonez are loc în contextul aniversării a cinci ani de la convenirea, în 2013, a Parteneriatului Reînnoit dintre România şi Japonia, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

La ora 16,00, premierul Japoniei va fi primit la Palatul Cotroceni de către preşedintele Klaus Iohannis şi vor avea loc convorbiri în format restrâns, convorbiri în plenul delegaţiilor, declaraţii de presă comune şi un dineu oficial pe care preşedintel  Iohannis îl va oferi în onoarea prim-ministrului japonez.