Arhive categorie: Noutati

Revista presei din data de 17.01.2018

Revista presei din data de 17.01.2018 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.
Adevarul.ro.
  1. Jianu (CNIPMMR): 2018, anul exceselor ANAF asupra contribuabililor. Inspectorii fiscali vor face abuz de poziţie doar pentru a-şi încasa premiile.
Dcnews.ro.
  1. Jianu (CNIPMMR): Shinzo Abe, afront pentru prim ministrul japonez.
News.ro.
  1. Florin Jianu: Avem nevoie urgent de un Guvern de oameni profesionişti, integri şi performanţi. Personal, nu am înţeles pentru ce a fost schimbat premierul Mihai Tudose.
Agerpres.ro.
  1. Jianu (CNIPMMR): Japonia va privi ca pe un afront faptul că nu are cu cine să se întâlnească la nivel de premier
Digi24.ro.
  1. Patronatul IMM: 2018 va fi anul abuzurilor ANAF.
Startupcafe.ro.
  1. Patroni IMM revoltați de formularul 600 și alte măsuri ANAF: O prostie, este inuman! Lucruri imbecile. Abuzuri ANAF în 2018.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.
  1. Legea prevenirii a intrat în vigoare. În 3 luni vor fi publicate ghidurile.
  2. La 66 de ani, conduce o afacere cu mobilă şi este mai energic decât angajaţii tineri 13
  3. Euro, nivel record pe fondul crizei politice.
Digi24.ro.
  1. Românii au construit o locomotivă care rezistă la -50 de grade Celsius.
Wall-street.ro.
  1. Radiografia startup-urilor romanesti: investitii de 11,3 milioane euro, randamente de 7 ori mai mari

12 Antreprenorul care face ceea ce statul evita: harta “bulinei rosii” 

Apariții în presă ale CNIPMMR

Adevarul.ro

1. Jianu (CNIPMMR): 2018, anul exceselor ANAF asupra contribuabililor. Inspectorii fiscali vor face abuz de poziţie doar pentru a-şi încasa premiile

Întreprinzătorii mici şi mijlocii consideră că 2018 va fi anul exceselor funcţionarilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) asupra contribuabililor, având în vedere că inspectorii fiscali vor fi “premiaţi” cu echivalentul a 15% din amenzile date ori a impozitelor şi taxelor stabilite suplimentar prin decizii de impunere, a declarat mar’i Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a cerut marţi Parlamentului să nu aprobe Ordonanţa  de Urgenţă nr. 116/2017, ”care are carenţe structurale şi conceptuale majore, încălcând Constituţia şi principiile fiscal-bugetare şi care va avea un impact negativ semnificativ asupra contribuabililor oneşti, în special asupra IMM-urilor”.  

Ordonanţa de Urgenţă nr. 116, publicată în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2017, prevede că, din acest an, ANAF, prin înfiinţarea unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, poate reţine, ca venituri proprii, o cotă de 15% din sumele stabilite prin acte administrativ-fiscale, procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală care au la bază sesizări ale ANAF, rămase definitive în sistemul căilor de atac, reprezentând: impozite, taxe şi contribuţii, stabilite suplimentar prin decizii de impunere, stinse prin încasare, compensare sau executare silită; obligaţii fiscale accesorii stabilite de organele fiscale, stinse prin încasare, compensare sau executare silită; valoarea sumelor încasate din valorificarea bunurilor confiscate prin procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor ale ANAF; repararea prejudiciului material şi sume confiscate prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală care au la bază sesizări ale ANAF, stinse prin încasare, valorificare sau executare silită.  

Jianu: Ordonanţa va genera excese şi abuzuri din partea inspectorilor ANAF   Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR consideră că inspectorii fiscali vor da dovadă de exces de zel, acţionând abuziv asupra contribuabililor oneşti doar pentru a fi premiaţi.  

”Ordonanţa respectivă va genera excese şi abuzuri ale funcţionarilor ANAF asupra contribuabililor pentru obţinerea premiilor, cu efecte dramatice în special asupra IMM-urilor, care nu dispun de resurse materiale, financiare şi umane necesare să le permită susţinerea unor contestaţii/procese îndelungate pentru anularea actelor de control, în condiţiile în care recompensa funcţionarilor nu este dublată şi de răspunderea materială a acestora pentru actele de control anulate, nefiind asigurat un minim echilibru în acest domeniu”, a spus Jianu, subliniind şi faptul că OUG 116/2017  „încalcă Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe 2018, mărind şi mai mult deficitul bugetar, în condiţiile în care în buget sunt prevăzute creşteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalităţi şi confiscări ca venituri bugetare, nu ca venituri proprii”.  

Inspectorii fiscali nu vor putea fi traşi la răspundere  

În plus, Florin Jianu a spus că inspectorii fiscali nu pot fi traşi la răspundere în cazul în care vor abuza de poziţia lor, de cadrul legal neclar ori de interpretări forţate în dorinţa de a acumula cât mai multe sume în fondul de premiere, Codul de procedură fiscală reglementând exclusiv răspunderea statului pentru prejudiciile create prin acte administrative nelegale, spre deosebire de vechiul Cod, în care răspundeau şi funcţionarii fiscali vinovaţi, potrivit regulilor de drept comun din contenciosul administrativ.  

”Ordonanţa de Urgenţă nr. 116/2017 va aduce o creştere semnificativă a numărului litigiilor fiscale, ca urmare a unei abordări şi mai agresive a funcţionarilor fiscali, alimentată de tentaţia firească a creşterilor salariale ce pot fi astfel obţinute, inclusiv o creştere a sentimentului negativ pe care contribuabilii îl vor resimţi acut din această perspectivă, în lipsa responsabilizării funcţionarilor fiscali. Acest apetit crescut pentru stabilire de sume suplimentare pentru a obţine venituri salariale mai mari nu poate fi stăvilit pe deplin de judecători prin anularea actelor întocmite de către organele fiscal, raportat la lipsa unor instanţe specializate, la incapacitatea contribuabilului de a susţine financiar litigiul, la legislaţia neclară”, adaugă reprezentanţii patronatului.  

Ca atare, CNIPMMR solicită Parlamentului luarea în considerare a poziţiei sale şi neaprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 116/2017, ”care are carenţe structurale şi conceptuale majore, încălcând Constituţia şi principiile fiscal-bugetare şi care va avea un impact negativ semnificativ asupra contribuabililor oneşti, în special asupra IMM-urilor”.  

De asemenea, pentru acest an CNIPMMR solicită implementarea princiipilor din Legea prevenirii precum şi atragerea de investiţii şi creşterea absorţiei fondurilor europene.   CNIPMMR a efectuat totodată o analiză a gradului de implementare a măsurilor de spijinire a antreprenoriatului şi al IMM-urilor în special, care trebuiau implementate de catre guvern, în cursul anului 2017.  

Reprezentanţii patronatului spun că din totalul de 16 măsuri identificate cu impact privind antreprenoriatul şi mediul de afaceri IMM-urile, doar nouă au fost transpuse în practică, total sau parţial.  

În plus, CNIPMMR susţine necesitatea implementării măsurilor din Programul de guvernare 2017-2020, astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii să beneficieze de un mediul de afaceri prietenos şi predictibil.

Dcnews.ro

2. Jianu (CNIPMMR): Shinzo Abe, afront pentru prim ministrul japonez

Jianu (CNIPMMR) crede că Japonia va privi ca pe un afront faptul că nu are cu cine să se întâlnească la nivel de premier.

Premierul Japoniei va privi ca pe un afront faptul că nu are cu cine să se întâlnească la Palatul Victoria, iar România pierde o şansă uriaşă să atragă investiţii japoneze, a declarat, marţi, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România, într-o conferinţă de presă.

‘Instabilitatea se va vedea prima dată din punct de vedere economic, în rata inflaţiei, rata de schimb. Ne dorim un Guvern cât de repede se poate. Eu personal nu am înţeles pentru ce a fost schimbat, ce anume a făcut sau nu a făcut’, a spus Jianu, comentând demisia premierului Mihai Tudose. El a subliniat ce greşeală mare face România prin faptul că aceste lucruri se întâmplă în timpul vizitei istorice a premierului japonez.

‘Vine premierul Japoniei şi gândiţi-vă din ce cultură economică şi socială vine Japonia şi cum va primi premierul Japoniei acest lucru. Îl va privi ca pe un afront, pentru că ei ţin foarte mult la aceste lucruri, la etichetă şi vor spune: ‘Nu s-au putut abţine nici măcar o zi, să facă acest CEx în după-amiaza în care pleacă primul-ministru al Japoniei’, a adăugat oficialul CNIPMMR.

În locul premierului japonez, o delegaţie

Jianu a amintit că Japonia este în căutare de ţări unde să facă noi investiţii. ‘Ei sunt într-un periplu în toate ţările sud-est europene şi în cele baltice. Acum Japonia îşi caută parteneri comerciali. Este o şansă cu care te întâlneşti o dată la două decenii’, a arătat Jianu. În acelaşi timp, de la Guvern a venit informaţia potrivit căreia prim-ministrul Japoniei, Shinzo Abe, nu va mai merge marţi la Palatul Victoria, aşa cum era stabilit iniţial în programul înaltului oficial nipon, la Guvern urmând să fie prezentă o delegaţie oficială şi economică japoneză.

Potrivit unei comunicări a Executivului de la Bucureşti, delegaţia condusă de Kotaro Nogami, director adjunct al Cabinetului premierului japonez, şeful misiunii economice, va fi primită de vicepremierul Paul Stănescu. Aceasta este prima vizită în România a unui prim-ministru al Japoniei şi are loc în contextul celebrării a cinci ani de la convenirea, în 2013, a Parteneriatului Reînnoit dintre România şi Japonia. Shinzo Abe este aşteptat la Cotroceni, în a doua parte a zilei.

News.ro

3. Florin Jianu: Avem nevoie urgent de un Guvern de oameni profesionişti, integri şi performanţi. Personal, nu am înţeles pentru ce a fost schimbat premierul Mihai Tudose

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, şi totodată fost ministru în Cabinetul Grindeanu, spune că personal nu a înţeles de ce anume a fost schimbat din funcţie premierul Mihai Tudose, mai ales că este al doilea prim-ministru pe care PSD îl demite. Jianu cere totodată înfiinţarea cât mai rapidă a unui nou Executiv, format din oameni profesionişti, integri şi performanţi, cu atât mai mult cu cât schimbările din plan politic au afectat sectorul economic şi social.

Jianu a demisionat în februarie 2017 din funcţia de ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Acesta a fost de altfel singurul ministru care a părăsit Cabinetul Sorin Grindeanu, pe fondul protestelor masive de stradă şi după şedinţa în care a fost aprobată OUG de modificare a codurilor penale.

”Din punct de vedere personal, vă spun, nu ca preşedinte al CNIPMMR, eu nu am înţeles pentru ce a fost schimbat prim-ministrul Tudose, nu am înţeles ce anume a făcut. Că a ieşit la televizor şi a spus ceva? Păi e prim-ministru, poate să spună, poate să nu se înţeleagă cu un ministru, poate să îl trimită acasă, poate să-şi îmbunătăţească echipa, să îşi facă propria echipă. Nu sunt lucruri pentru care dai jos un Guvern sau trimiţi acasă un prim-ministru, propriul Guvern, nu un alt guvern pe care îl susţineai din punct de vedere politic. Şi a doua oară”, a spus marţi Florin Jianu, într-o conferinţă de presă.

El consideră că primele urmări se văd în plan economic, apoi social.

În plus, momentul nu este potrivit, în contextul vizitei istorice a premierului Japoniei, Shinzo Abe.

”Gândiţi-vă din ce cultură economică, socială vine acesta (premierul Japoniei, Shinzo Abe, n.r.) şi cum va primi acest lucru. Îl va primi şi îl va privi ca pe un afront, pentru că ei ţin foarte mult la etichetă. Vor zice că nu s-au abţinut nici măcar o zi de la organizarea CEx. Acum Japonia îşi caută parteneri comerciali, e o şansă cu care te întâlneşti o dată la două decenii”, a explicat Florin Jianu.

Florin Jianu cere un Guvern cu miniştri profesionişti, integri şi performanţi.

Acesta afirmă că viitorul Guvern ar trebui înfiinţat cât mai repede şi din acesta ar trebui să facă parte şi un minister pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, aşa cum a existat în ultimul an. Florin Jianu îl critică însă pe actualul ministru de resort, Ilan Laufer, despre care spune că nu a dus în Guvern niciun proiect de act normativ.

”Din punct de vedere tehnic, în ceea ce priveşte Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, a fost un lucru foarte bun că s-a înfiinţat pentru prima oară un astfel de minister. Din păcate, actualul ministru nu a dus în Guvern niciun act normativ. Dacă eu, într-o lună de zile, am dus două ordonanţe de urgenţă după ce am plecat, actualul ministru (Ilan Laufer, n.r.) nu a dus niciun act normativ în Guvern. Şi aţi văzut că gradul de îndeplinire al măsurilor care îi reveneau este de numai 36%, ar fi fost foarte multe lucruri care ar fi trebuit să ajungă pe masa Guvernului”, a declarat marţi Florin Jianu.

În opinia sa, schimbările din plan politic se văd ”într-o instabilitate economică, o vedem în ceea ce înseamnă rata inflaţiei, rata de schimb euro-leu, în ceea ce înseamnă investiţiile publice, absorbţia fondurilor europene”.

El spune că anii 2018-2019 sunt doi ani cu importanţă istorică pentru România, 2018 fiind Anul Centenarului, iar 2019 anul în care ţara noastră va deţine preşedinţia Consiliului UE, astfel încât autorităţile trebuie să genereze un proiect de ţară de anvergură.

”Proiectul pe care noi îl propunem este ”România antreprenorială”, un proiect în care componenta economică să fie esenţială şi să plaseze România în primele 20 de ţări în ceea ce priveşte uşurinţa de a face afaceri la nivel global. Ca şi componente ale programului, enumerăm: o revoluţie digitală (de exemplu, ca toate procedurile pentru rezolvarea litigiilor comerciale mai mici de 10.000 euro să se desfăşoare online), un proces profund de debirocratizare şi simplificare, cu accent pe investiţii şi proiecte prioritare în infrastructura rutieră, sănătate şi educaţională, atragerea de fonduri europene şi pregătirea perioadei programatice 2020-2024, educaţia antreprenorială, politici de ocupare inteligente”, punctează Jianu.

Agerpres.ro

4. Jianu (CNIPMMR): Japonia va privi ca pe un afront faptul că nu are cu cine să se întâlnească la nivel de premier

Premierul Japoniei va privi ca pe un afront faptul că nu are cu cine să se întâlnească la Palatul Victoria, iar România pierde o şansă uriaşă să atragă investiţii japoneze, a declarat, marţi, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România, într-o conferinţă de presă.

“Instabilitatea se va vedea prima dată din punct de vedere economic, în rata inflaţiei, rata de schimb. Ne dorim un Guvern cât de repede se poate. Eu personal nu am înţeles pentru ce a fost schimbat, ce anume a făcut sau nu a făcut”, a spus Jianu, comentând demisia premierului Mihai Tudose.

El a subliniat ce greşeală mare face România prin faptul că aceste lucruri se întâmplă în timpul vizitei istorice a premierului japonez.

“Vine premierul Japoniei şi gândiţi-vă din ce cultură economică şi socială vine Japonia şi cum va primi premierul Japoniei acest lucru. Îl va privi ca pe un afront, pentru că ei ţin foarte mult la aceste lucruri, la etichetă şi vor spune: “Nu s-au putut abţine nici măcar o zi, să facă acest CEx în după-amiaza în care pleacă primul-ministru al Japoniei”, a adăugat oficialul CNIPMMR.

Jianu a amintit că Japonia este în căutare de ţări unde să facă noi investiţii.

“Ei sunt într-un periplu în toate ţările sud-est europene şi în cele baltice. Acum Japonia îşi caută parteneri comerciali. Este o şansă cu care te întâlneşti o dată la două decenii”, a arătat Jianu.

În acelaşi timp, de la Guvern a venit informaţia potrivit căreia prim-ministrul Japoniei, Shinzo Abe, nu va mai merge marţi la Palatul Victoria, aşa cum era stabilit iniţial în programul înaltului oficial nipon, la Guvern urmând să fie prezentă o delegaţie oficială şi economică japoneză.

Potrivit unei comunicări a Executivului de la Bucureşti, delegaţia condusă de Kotaro Nogami, director adjunct al Cabinetului premierului japonez, şeful misiunii economice, va fi primită de vicepremierul Paul Stănescu.

Aceasta este prima vizită în România a unui prim-ministru al Japoniei şi are loc în contextul celebrării a cinci ani de la convenirea, în 2013, a Parteneriatului Reînnoit dintre România şi Japonia.

Digi24.ro

5. Patronatul IMM: 2018 va fi anul abuzurilor ANAF

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că 2018 va fi anul exceselor funcţionarilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) asupra contribuabililor pentru obţinerea premiilor prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă nr. 116 publicată în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2017.

Actul normativ prevede că, din acest an, ANAF, prin înfiinţarea unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, poate reţine, ca venituri proprii, o cotă de 15% din sumele stabilite prin acte administrativ-fiscale, procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală care au la bază sesizări ale ANAF, rămase definitive în sistemul căilor de atac, reprezentând: impozite, taxe şi contribuţii, stabilite suplimentar prin decizii de impunere, stinse prin încasare, compensare sau executare silită; obligaţii fiscale accesorii stabilite de organele fiscale, stinse prin încasare, compensare sau executare silită; valoarea sumelor încasate din valorificarea bunurilor confiscate prin procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor ale ANAF; repararea prejudiciului material şi sume confiscate prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală care au la bază sesizări ale ANAF, stinse prin încasare, valorificare sau executare silită.

”Ordonanţa de Urgenţă nr. 116/2017 încalcă Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe 2018, mărind şi mai mult deficitul bugetar, în condiţiile în care în buget sunt prevăzute creşteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalităţi şi confiscări ca venituri bugetare, nu ca venituri proprii”, a declarat marţi preşedintele Consiliului, Florin Jianu, într-o conferinţă de presă, potrivit News.ro.

CNIPMMR consideră că ordonanţa respectivă va genera excese şi abuzuri ale funcţionarilor ANAF asupra contribuabililor pentrul obţinerea premiilor, ”cu efecte dramatice în special asupra IMM-urilor, care nu dispun de resurse materiale, financiare şi umane necesare să le permită susţinerea unor contestaţii/procese îndelungate pentru anularea actelor de control, în condiţiile în care recompensa funcţionarilor nu este dublată şi de răspunderea materială a acestora pentru actele de control anulate, nefiind asigurat un minim echilibru în acest domeniu”.

Oficialii Consiliului afirmă totodată că funcţionarii care vor abuza de poziţia lor, de cadrul legal neclar, de interpretări forţate în dorinţa de a acumula cât mai multe sume în fondul de premiere nu vor răspunde, Codul de procedură fiscală reglementând exclusiv răspunderea statului pentru prejudiciile create prin acte administrative nelegale, spre deosebire de vechiul Cod, în care răspundeau şi funcţionarii fiscali vinovaţi, potrivit regulilor de drept comun din contenciosul administrativ.

”Ordonanţa de Urgenţă nr. 116/2017 va aduce o creştere semnificativă a numărului litigiilor fiscale, ca urmare a unei abordări şi mai agresive a funcţionarilor fiscali, alimentată de tentaţia firească a creşterilor salariale ce pot fi astfel obţinute, inclusiv o creştere a sentimentului negativ pe care contribuabilii îl vor resimţi acut din această perspectivă, în lipsa responsabilizării funcţionarilor fiscali. Acest apetit crescut pentru stabilire de sume suplimentare pentru a obţine venituri salariale mai mari nu poate fi stăvilit pe deplin de judecători prin anularea actelor întocmite de către organele fiscal, raportat la lipsa unor instanţe specializate, la incapacitatea contribuabilului de a susţine financiar litigiul, la legislaţia neclară”, adaugă reprezentanţii patronatului.

CNIPMMR solicită Parlamentului luarea în considerare a poziţiei sale şi neaprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 116/2017, ”care are carenţe structurale şi conceptuale majore, încălcând Constituţia şi principiile fiscal-bugetare şi care va avea un impact negativ semnificativ asupra contribuabililor oneşti, în special asupra IMM-urilor”.

De asemenea, pentru acest an CNIPMMR solicită implementarea princiipilor din Legea prevenirii precum şi atragerea de investiţii şi creşterea absorţiei fondurilor europene.

CNIPMMR a efectuat totodată o analiză a gradului de implementare a măsurilor de spijinire a antreprenoriatului şi al IMM-urilor în special, care trebuiau implementate de catre guvern, în cursul anului 2017.

Reprezentanţii patronatului spun că din totalul de 16 măsuri identificate cu impact privind antreprenoriatul şi mediul de afaceri IMM-urile, doar nouă au fost transpuse în practică, total sau parţial.

În plus, CNIPMMR susţine necesitatea implementării măsurilor din Programul de guvernare 2017-2020, astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii să beneficieze de un mediul de afaceri prietenos şi predictibil.

Startupcafe.ro

6. Patroni IMM revoltați de formularul 600 și alte măsuri ANAF: O prostie, este inuman! Lucruri imbecile. Abuzuri ANAF în 2018

Antreprenorii grupați în cea mai mare organizație de patroni cu firme mici și mijlocii din România condamnă, în termeni duri, modificările fiscale care au intrat în vigoare în anul 2018, printre care mutarea contribuțiilor sociale, formularul 600 pentru plata contribuților sociale de către persoanele cu activități independente și fondul de premiere pentru angajații ANAF, reținut din amenzi.

Întrebați în legătură cu Formularul 600, care trebuie depus la ANAF de către persoanele fizice autorizate și alte categorii de persoane care au obținut venituri din activități independete până pe 31 ianuarie 2018, reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) au spus:

  • „Noi ne îndeplinim toate prerogativele pentru a încerca să oprim o asemenea prostie. Este inuman și incorect și ireal să-i spui unui om, care încearcă să muncească corect, să-și găsească un job, să mai plătească încă o dată și încă o dată ceea a plătit inițial. Discutăm de oameni care vin să mai facă ceva în part time și dacă vii cu această impozitare de la salariul minim pe economie, automat este clar că este impozabil din nou” – Liviu Rogojinaru, secretarul general al CNIPMMR.

 

  • „Aceste măsuri fac parte dintr-un ansamblu al instabilității economice. Eu am primit foarte multe comunicări din partea ANAF să mă prezint la Poștă să ridic diverse datorii de 10 lei, 12 lei pe care le am din nu știu ce an și nu știu de unde, pentru că de fiecare dată am plătit impozitele. (…) Această foame de a aduce cât mai multe resurse imediat, fără să ne gândim la implicații și punând oamenii pe drumuri este un lucru cel puțin neserios. Noi ne-am trimis specialiștii și ieri la Ministerul de Finanțe să găsească soluții cât mai rapide, în această săptămână, pentru a eficientiza aceste aspecte. Sunt lucruri care ne iau și pe noi prin surprindere, nu sunt discutate în avans, doar încercăm să stingem incendiile, să corectăm” – Florin Jianu, președintele CNIPMMR.

 

În legătură cu întreaga Ordonanță de urgență 79/2017 (privind mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat și alte modificări fiscale) și cu OUG 82/2017, care obligă și firmele mici la negocieri colective pentru transferul contribuțiilor:

  • „Am făcut un test IMM post impact și 75% dintre antreprenori nu inițiaseră acele negocieri colective. Oamenii și-au asumat amenzi. Gândiți-vă la situația în care antreprenorul este unicul anagajat la firmă, cu cine să facă acea negociere colectivă? Deci frizează absurdul” – Florin Jianu, președinte Consiliul IMM.

 

  • „Să pice în Parlament! Este o ordonanță proastă, care nu face altceva decât să aducă niște lucruri imbecile(referotor la OUG 79/2017)” – Liviu Rogojinaru, secretar general al Consiliului IMM.

 

  • „E dificil de spus, pentru că picarea în Parlament a acestei ordonanțe ar atrage după sine foarte multe consecințe. Bugetul de stat a fost aprobat pe baza acestei ordonanțe, foarte multe fonduri s-au luat de la autoritățile locale, deja companiile mari au făcut negocieri colective, au modificat contracte de muncă. Ce vor face dacă pică ordonanța, se întoarce firma la salariați și le cere să întoarcă vechile contracte de muncă?” – Florin Jianu, președinte al Consiliului IMM.

 

  • „E preferabil să fie retrasă (OUG 79/2017), pentru că numărul de firme care vor fi afectate la retragere e mult mai mic decât numărul de firme afectate în cazul menținerii ordonanței” – Ovidiu Nicolescu, președinte de onoare al Consiliului IMM.

Patronii IMM sunt și împotriva Ordonanței de Uregnță 116/2017, prin care ANAF va opri 15% din amenzile date contribuabililor, iar din acești bani vor fi acordate premii funcționarilor Fiscului.

„Anul 2018 va fi anul exceselor ANAF asupra contribuabililor pentru obținerea premiilor din Ordonanța 116/2017. Cum practica a arătat anterior, vor exista excese și abuzuri ale ANAF împotriva contribuabililor, pentru obținerea premiilor, cu efecte dramatice asupra IMM-urilor, care nu dispun de resurse care să le permită susținerea unor contestații, procese îndelungate, pentru anularea actelor de control.Recompensarea celor de la ANAF nu este dublată și de răspunderea materială a acestelor de control anulate” – a spus Liviu Rogojinaru, secretar general al CNIPMMR.

Patronii reuniți în CNIPMMR cer Parlamentului să respingă această OUG.

De asemenea, deși au criticat Guvernul, reprezentanții Consiliului Național al IMM-urilor nu s-au arătat de acord cu demisia premierului Tudose, anunțată încă de luni, patronii IMM considerând că aceasta aduce și mai multă instabilitate și incertitudine. 

Aici aveți toate aparițiile în presă ale CNIPMMR:

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/jianu-cnipmmr-2018-anul-exceselor-anaf-contribuabililor-inspectorii-fiscali-vor-abuz-pozitie-doar-a-si-incasa-premiile-1_5a5dd206df52022f758f803e/index.html

https://www.dcnews.ro/jianu-cnipmmr-shinzo-abe-afront-pentru-prim-ministrul-japonez_575312.html

https://www.news.ro/politic-intern/florin-jianu-avem-nevoie-urgent-de-un-guvern-de-oameni-profesionisti-integri-si-performanti-personal-nu-am-inteles-pentru-ce-a-fost-schimbat-premierul-mihai-tudose-1922402716352018011217602146

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/jianu-cnipmmr-2018-anul-exceselor-anaf-contribuabililor-inspectorii-fiscali-vor-abuz-pozitie-doar-a-si-incasa-premiile-1_5a5dd206df52022f758f803e/index.html

https://www.agerpres.ro/economic/2018/01/16/jianu-cnipmmr-japonia-va-privi-ca-pe-un-afront-faptul-ca-nu-are-cu-cine-sa-se-intalneasca-la-nivel-de-premier–37331

https://www.digi24.ro/stiri/economie/patronatul-imm-2018-va-fi-anul-abuzurilor-fiscului-861181

http://www.amosnews.ro/conferinta-de-presa-bilantul-cadrului-legal-adoptat-2017-din-perspectiva-imm-urilor-2018-01-15

http://www.aktual24.ro/premierul-japoniei-va-privi-ca-pe-un-afront-faptul-ca-nu-are-cu-cine-sa-se-intalneasca-la-palatul-victoria-anuntul-unui-fost-ministru/

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/consiliul-imm-2018-va-fi-anul-exceselor-anaf-asupra-contribuabililor-17602047

http://www.startupcafe.ro/taxe/formularul-600-patroni-anaf-abuzuri.htm

http://romania.shafaqna.com/RO/RO/1296862

http://www.romania24.net/premierul-japoniei-va-privi-ca-pe-un-afront-faptul-ca-nu-are-cu-cine-sa-se-intalneasca-la-palatul-victoria-anuntul-unui-fost-ministru/

http://www.press-mania.ro/stiri/economie/economie/jianu-cnipmmr-2018-anul-exceselor-anaf-asupra-contribuabililor-inspectorii-fiscali-vor-face-abuz-de-pozitie-doar-pentru-a-si-incasa-premiile-2466194.html

http://www.startupcafe.ro/taxe/formularul-600-patroni-anaf-abuzuri.htm

https://www.ziar.com/news=11345223

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/consiliul-imm-2018-va-fi-anul-exceselor-anaf-asupra-contribuabililor-17602047

http://www.ziarelive.ro/stiri/jianu-cnipmmr-2018-anul-exceselor-anaf-asupra-contribuabililor-inspectorii-fiscali-vor-face-abuz-de-pozitie-doar-pentru-a-si-incasa-premiile.html

https://www.news.ro/economic/cnipmmr-2018-va-fi-anul-exceselor-anaf-asupra-contribuabililor-1922401216122018011117601734

https://www.news.ro/economic/cnipmmr-2018-va-fi-anul-exceselor-anaf-asupra-contribuabililor-1922401216122018011117601734

http://www.bizlawyer.ro/stiri/studii-analize/consiliul-imm-urilorromania-este-pe-primul-loc-in-regiune-in-ceea-ce-priveste-numarul-de-acte-normative-adoptate-in-2017

https://www.antena3.ro/actualitate/oamenii-de-afaceri-ataca-ordonanta-care-le-aduce-bonusuri-angajatilor-de-la-anaf-450958.html

http://www.stirilepescurt.ro/jianu-cnipmmr-japonia-va-privi-ca-pe-un-afront-faptul-ca-nu-are-cu-cine-sa-se-intalneasca-la-nivel-de-premier/

http://www.ziarelive.ro/stiri/oamenii-de-afaceri-lanseaza-un-avertisment-dur-2018-va-fi-anul-exceselor-anaf-asupra-contribuabililor.html

http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-22229359-patron-imm-sunt-prea-multi-angajati-stat.htm

https://www.wall-street.ro/articol/Economie/217318/florin-jianu-instabilitatea-politica-se-vede-in-curs-in-inflatie-in-investitii-in-absorbtia-fondurilor-europene.html

http://www.startupcafe.ro/taxe/patron-angajati-stat.htm

http://www.mediafax.ro/economic/jianu-consiliul-imm-premierul-nipon-va-privi-ca-pe-un-afront-faptul-ca-n-are-cu-cine-sa-se-intalneasca-la-guvern-16929637

https://www.aktual24.ro/premierul-japoniei-va-privi-ca-pe-un-afront-faptul-ca-nu-are-cu-cine-sa-se-intalneasca-la-palatul-victoria-anuntul-unui-fost-ministru/

http://www.beck.ro/2018/01/16/consiliul-national-al-intreprinderilor-private-mici-si-mijlocii-din-romania-a-cerut-parlamentului-sa-nu-aprobe-ordonanta-de-urgenta-nr-116-2017/#.Wl4W0XmxWUk

https://www.ziar.com/news=11345722

http://pescurt.ro/stiri-economie/jianu,-consiliul-imm-premierul-nipon-va-privi-ca-pe-un-afront-faptul-ca-n-are-cu-cine-sa-se-intalneasca-la-guvern_16-01-2018_12633804

http://pescurt.ro/stiri-economie/jianu,-consiliul-imm-premierul-nipon-va-privi-ca-pe-un-afront-faptul-ca-n-are-cu-cine-sa-se-intalneasca-la-guvern_16-01-2018_12633804

http://stiri.astazi.ro/stire-jianu-consiliul-imm-premierul-nipon-va-privi-ca-pe-un-afront-faptul-ca-n-are-cu-cine-sa-se-intalneasca-la-guvern-257358060.html

http://www.stirilepescurt.ro/jianu-consiliul-imm-premierul-nipon-va-privi-ca-pe-un-afront-faptul-ca-n-are-cu-cine-sa-se-intalneasca-la-guvern/

http://www.ziarelive.ro/stiri/patron-imm-sunt-prea-multi-angajati-la-stat.html

http://www.romania24.net/jianu-consiliul-imm-premierul-nipon-va-privi-ca-pe-un-afront-faptul-ca-n-are-cu-cine-sa-se-intalneasca-la-guvern/

http://stiriaz.ro/florin-jianu-instabilitatea-politica-se-vede-in-curs-in-inflatie-in-investitii-in-absorbtia-fondurilor-6550500

http://romania.shafaqna.com/RO/RO/1296889

http://www.economica.net/cnipmmr-ordonanta-prin-care-angajatii-anaf-primesc-bonusuri-din-amenzi-nu-este-constitutionala-si-va-duce-la-abuzuri_148822.html

http://www.economica.net/cnipmmr-ordonanta-prin-care-angajatii-anaf-primesc-bonusuri-din-amenzi-nu-este-constitutionala-si-va-duce-la-abuzuri_148822.html

http://www.economica.net/cnipmmr-2018-va-fi-anul-exceselor-anaf-asupra-contribuabililor_148826.html

http://www.bizlawyer.ro/stiri/interviuri-opinii/cnipmmrordonanta-prin-care-angajatii-anaf-primesc-bonusuri-din-amenzi-nu-este-constitutionala-si-va-duce-la-abuzuri


Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

7. Legea prevenirii a intrat în vigoare. În 3 luni vor fi publicate ghidurile

Legea prevenirii, care reglementează unele instrumente ce trebuie să asigure prevenirea săvârşirii de contravenţii, a intrat miercuri în vigoare, la 20 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Instituţiile cu atribuţii de control au trei luni la dispoziţie pentru a elabora şi publica ghidurile pe site-ul lor.

Conform legii, toate autorităţile, instituţiile cu atribuţii de control, constatare şi sancţionare a contravenţiilor au obligaţia că, în trei luni de la intrarea în vigoare a acestei legi, să elaboreze şi să difuzeze materiale documentare şi ghiduri şi să aloce pe pagina de internet secţiuni speciale dedicate informării publice privind legislaţia în vigoare, drepturile şi obligaţiile în desfăşurarea activităţilor de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor. Aceste autorităţi cu atribuţii de control au obligaţia să îndrume persoanele interesate în vederea aplicării corecte şi unitare a prevederilor legale, urmând să afişeze pe site-urile proprii spetele cu frecvenţă ridicată şi soluţiile de îndrumare în aceste cazuri.    

În cazul constatării săvârşirii uneia dintre contravenţiile prevăzute în dispoziţiile legale, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contravenţiei prin care se aplică sancţiunea avertismentului şi la care anexează un plan de remediere, cu respectarea prevederilor prezenţei legi. În această situaţie nu se aplică sancţiuni contravenţionale complementare.    

Legea, iniţiată de Guvern şi adoptată în decembrie de Cameră Deputaţilor, în calitate de for decizional, a fost ulterior promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial în 28 decembrie 2017.   

Amintim faptul că prin acest act normativ operatorii economici vor avea posibilitatea să remedieze o abatere constatată la primul control, într-un termen de maximum 3 luni de zile. Facilitatea introdusă pentru antreprenori constă în faptul că, spre deosebire de legislaţia aflată acum în vigoare, în urma actului de control se dă doar un avertisment, fără aplicarea sancţiunii prevăzute de lege pentru contravenţia înregistrată, urmând, după expirarea termenului acordat, în urma unui nou control, fie să se constate remedierea acesteia, fie să se aplice sancţionarea pentru neconformare.   Totodată, operatorul care a fost identificat ca neconform, beneficiază de prevenţie o singură dată pentru oricare dintre contravenţii, în termen de trei ani de la data aplicării sancţiunii avertismentului.

8. La 66 de ani, conduce o afacere cu mobilă şi este mai energic decât angajaţii tineri

Nu o dată, planurile bine făcute de acasă nu se potrivesc cu realitatea din târg. Dar apetitul pentru risc pare să fie o a doua natură pentru antreprenorii ro­­mâni, iar Alexandru Rizea (foto), proprietarul Lemet, nu e o excepţie. Dimpotrivă.

Privită de sus, de pe coline, fabrica produ­cătorului de mobilă din Brebu (judeţul Prahova) lasă impresia că în cei peste 41.000 de metri pătraţi ocupaţi de halele de producţie nu există spaţii nefolosite. Iar senzaţia de eficienţă geometrică şi ordine militărească este con­firmată odată cu intrarea în „inima“ aface­rii Lemet.   Când clienţii ajung aici, au impresia că proprietar este un neamţ, lasă se înţeleagă Alexandru Rizea (66 de ani), cel care a pus bazele companiei în urmă cu mai bine de un sfert de secol.

Cu o gândire riguroasă, aproape matematică, de inginer foarte exi­gent, Alexandru Rizea reprezintă arhetipul antreprenorului ro­mân care a pornit la în­ce­puturile tranziţiei româneşti un business al cărui potenţial l-a intuit rapid, însă nu avea şi o strategie pentru a-l atinge.  

„Nu am avut niciodată un business plan, dar am ştiut mereu unde vreau să ajung“. De fapt, nici măcar acum nu îşi face pla­nuri decât, cel mult, pe termen mediu. Cele pe termen lung, explică el, aduc cu sine prea multe ne­cunoscute şi este foarte posibil să nu se îndeplinească.

Astfel a construit în timp o afacere cu vânzări de peste 74 de milioane de euro – care include atât partea de pro­ducţie, cât şi re­ţeaua de 75 de ma­gazine dezvoltate sub brandul Lem’s (nouă proprii, restul în franciză) – şi cu peste 1.300 de angajaţi.

9. Euro, nivel record pe fondul crizei politice

Scandalul din interiorul PSD, soldat deja cu demisia premierului Mihai Tudose, se răsfrânge puternic asupra cursului valutar. Leul s-a depreciat ieri până la 4,66 lei/euro, nivel care nu a mai fost atins niciodată de moneda europeană. Francul elveţian s-a tranzacţionat marţi în medie la 3.95 lei, în vreme ce dolarul SUA la 3.81 lei.

Guvernatorul BNR a dat semnalul că Banca Centrală va permite fluctuaţii mai mari ale leului, BNR concentrându-se pe stabilitatea preţurilor. “Monedele Europei emergente au slăbit uşor faţă de euro în vreme ce EUR/RON a atins 4.6650 în urma zgomotului politic”, se arată în raportul unei bănci comerciale.  

Primul ministru a demisionat luni după ce a pierdut sprijinul Partidului Social Democrat (PSD) în urma unei dispute cu ministrul de Interne căruia îi ceruse fără succes demisia. Acesta este al doilea şef de cabinet pe care PSD îl schimbă în ultimele şapte luni. 

Digi24.ro

10. Românii au construit o locomotivă care rezistă la -50 de grade Celsius

O companie din România a construit o locomotivă pentru zonele cu temperaturi scăzute de până la –50 de grade Celsius.

Este vorba despre compania Softronic Craiova, singurul producător de locomotive și rame electrice din România.

Locomotiva face parte din ediția „Cercul Polar” și a fost realizată pentru operatorul feroviar suedez de marfă Green Cargo, cu care compania românească a încheiat un acord anul trecut.

Locomotiva poate rezista la temperaturi de până la -50 de grade Celsius și poate să tragă până la 3.000 de tone, de două ori mai mult decât orice vehicul de acest tip folosit frecvent în Suedia.

Softronic Craiova a demarat în această toamnă producția primelor două locomotive Transmontana pentru compania suedeză.

Achiziţionarea noilor locomotive electrice face parte din strategia Green Cargo de reducere a costurilor de transport.

În vara anului 2015, locomotiva Transmontana nr. 019 a fost trimisă în Suedia pentru teste. Aceasta a fost testată de către Rush Rail şi Green Cargo. A primit chiar şi un nume suedez: Rödluvan (Scufiţa Roşie).

Producătorul de la Craiova a mai închiriat recent două locomotive Transmontana, prin leasing operaţional, lui Deutsche Bahn Cargo – Schenker

Mai multe detalii tehnice despre locomotivele Transmontana aflăm de pe pagina de Facebook „Jurnal Feroviar”: „La interior, totul este fabricat din otel inoxidabil(inox), după specificațiile Green Cargo, v3.0 fiind dedicată acestui operator. Unitățile de climatizare sunt noi, iar traseul a suferit modificări majore. Acum mecanicul poate selecta fluxul de aer cald/rece după necesități. Are nevoie de aer cald/rece la ferestrele frontale sau pe la picioare, se rezolvă cu o atingere de buton. TM 031 este prima locomotivă „blindată” frontal și pe laterale cu tabla de 4mm, rezultatul fiind spectaculos, efectul de tablă vălurită dispărând complet. Partea electronică e acum protejată împotriva umidității și a temperaturilor scăzute pana la -50 C.”

Locomotivele Transmontana pot fi observate pe căile ferate din România și Ungaria, special adaptate pentru trenuri grele de marfă, se arată pe site-ul Softronic.

Wall-street.ro

11. Radiografia startup-urilor romanesti: investitii de 11,3 milioane euro, randamente de 7 ori mai mari

Ecosistemul tech din Romania este in crestere, arata o analiza recenta: 20 de startup-uri romanesti au obtinut finantari de 11,3 milioane euro in 2016, pe cand in anul precedent 15 afaceri la inceput de drum au primit 10,7 milioane euro. Spre comparatie, finantarile obtinute de startup-urile europene se ridica la 16,2 miliarde euro, in crestere cu 12% in ceea ce priveste capitalul si cu 32% mai multe runde de investitii in 2016 fata de anul anterior, potrivit Medium.

De asemenea, tarile vecine Romaniei au atras investitii, insa nu la fel de mari: doua startup-uri din Serbia au primit 1,7 milioane euro, sase din Ungaria au obtinut 10,7 milioane euro, iar in Ucraina 19 afaceri la inceput de drum au castigat 8,2 milioane euro. Bulgaria si Moldova nu au primit aproape nimic in 2016, arata o analiza Medium, bazata pe date publice si cu mentiunea ca nu este una exhaustiva si nu poate fi considerata ca atare.

Startup-urile din Romania care au primit finantari in 2016 sunt:

  • Elefant.ro (magazin online) – 5,5 milioane euro
  • Omniconvert (companie de A/B Testing)– 1 milion euro
  • SmartBill (soft de facturare si gestiune) – 1 milion euro
  • Smartdreamers (platforma de recrutare) – 700.000 euro
  • SymphoPay (platforma de POS-uri inteligente) – 600.000 euro
  • FashionUP (retailer online de fashion) – 500.000 euro
  • Wizmo (platforma de anunturi imobiliare) – 500.000 euro
  • Cyberfog (companie de hardware si software ce ofera solutii de securitate) – 500.000 euro
  • Urby (aplicatie care propune sugestii de evenimente din oras) – 300.000 euro
  • Calendis (aplicatie de programari online) – 300.000 euro
  • ReFlex Help (aplicatie mobila care ajuta pacientii cu probleme kinetoterapueitce sa se recupereze) – 200.000 euro
  • ENTy (device de masurare si diagnosticare a problemelor de santate si castigatorul competitiei Microsoft Imagine Cup 2016) – 50.000 euro
  • InnerTrends (soft de analiza de date)– 50.000 euro
  • uRADMonitor (device de masurare a poluarii) – 33.000 dolari
  • 101Trandafiri (comenzi online de flori) – 10.000 dolari
  • TypingDNA (startup specializat in cercetare biometrica) – N/A

Desi bicicletele Pegas, Tracia Caravan si ceasurile Noah au primit investitii in 2016 acestea nu vor fi luate in considerare nefiind in domeniul tech.

Pe langa startup-urile mentionate mai sus, sunt si o serie de companii romanesti lansate in afara tarii care au primit investitii, precum: Databricks(SUA, 60 milioane dolari), Branch Metrics (SUA, 35 milioane dolari), Midokura(SUA, 20 milioane dolari), Knotch (SUA, 10 milioane dolari), Vector Watch (UK, 5 milioane dolari), Big Step (UK, 2,2 milioane dolari), StatusToday (UK, 1,3 milioane dolari), Tidemark (SUA), NutoVox (SUA), Index.io (SUA).

Multe alte companii de tip bootstrap au potential mare de dezvoltare. Pentru o lunga perioada de timp, in Romania a existat o lipsa de finantare cu capital de risc, iar cultura fondatorului tech nu a fost foarte dezvoltata din lipsa unor modele si a unor povesti de success. Insa acest lucru este pe cale sa se schimbe pe masura ce creste randamentul investitiilor iar capitalul extern intra in tara.

Numarul companiilor de tech va creste si datorita imbunatatirii modalitatilor de a infiinta un startup, de a dezvolta o aplicatie, joc, de a implementa strategii de marketing si alte tool-uri. In comparatie cu situatia de acum zece ani, in prezent este mult mai usor sa te conectezi cu investitorii si fondatorii care definesc viitoarele industrii.

Companiile de tip venture Catalyst Romania, Gecad Ventures si 3TS Capital Parteners au facut cele mai mari runde de finantare. eMAG a devenit investitor corporate dupa ce a condus runda de finantare pentru Zitec, iar MVP Academy si Spherik Accelerator au ajutat la derularea investitiilor in primele faze.

12. Antreprenorul care face ceea ce statul evita: harta “bulinei rosii”

Opozitia parlamentara incearca din rasputeri sa puna pe ordinea de zi un proiect care sa arate cate cladiri cu risc seismic ridicat exista in Romania. PSD-ALDE evita, pe cealalta parte, sa faca acest lucru, intrucat o astfel de harta le-ar arata incompetenta si nepasarea in ceea ce priveste un pericol real la adresa sigurantei publice. Nicu Andronic, antreprenor roman, face ceea ce “puterea” nu doreste. Ce este “Bulina Rosie”?

Nicolae Andronic, fondator al Sergentro Software si creatorul aplicatiei B.R.O., spune ca “bulina rosie” este cunoscuta de toti locuitorii Bucurestiului, fiind un indicator pus pe cladirile cu risc seismic ridicat pentru a ne indica ca acea cladire are sanse mari de a se prabusi in cazul unui seism mai puternic. Aceasta bulina, impreuna cu inspectia vizuala a cladirii, ne dau o idee destul de buna despre cat de periculos este locul in care ne aflam.

“Dar atat cladirea in sine, cat si bulina rosie, sunt indicatori strict vizuali, fara nicio valoare pentru cei ce nu ii pot observa. De exemplu, pentru persoanele cu deficiente de vedere. Avem, de asemenea, multe cazuri in care cladirea a fost renovata superficial, arata bine, dar este in continuare extrem de periculoasa. Sau proprietarii cladirii, in mod ilegal, au scos sau ascuns aceasta bulina rosie.

Pentru a rezolva aceaste probleme, am creat B.R.O. Bulina Rosie Online, o aplicatie ce permite identificarea in timp real a cladirilor cu risc seismic din vecinatate. Scopul ei este de a fi in primul rand o modalitate de constientizare a pericolului reprezentat de cladirile cu risc seismic”, spune creatorul aplicatiei.

B.R.O. (Bulina Rosie Online) este o aplicatie mobila ce functioneaza in prezent pe dispozitivele mobile cu sistem de operare Android, functionand, in prezent, pentru Bucuresti.

Cum functioneaza?

Utilizatorul trebuie in primul rand sa instaleze aplicatia disponibila gratuit in magazinul Google Play.

Aplicatia B.R.O. poate fi utilizata in doua moduri:

  • Verifica locatia ta
  • Navigatie in timp real

In modul “Verifica locatia ta” aplicatia iti arata cladirile cu risc seismic din apropierea locatiei unde te afli. Este necesar sa ai activat GPS-ul telefonului tau pentru o cat mai mare precizie.

Astfel, poti afla instant cea mai apropiata cladire cu risc seismic: la ce distanta de tine se afla si in ce directie. Poti astfel afla daca te afli in pericol imediat.

“Cum spuneam, am incercat sa fac aplicatia utila si pentru persoanele cu deficiente de vedere. Asa ca aplicatia poate fi comandata si prin comenzi vocale, iar informatiile oferite de ea sunt disponibile ca notificari audio in limba romana”, mai spune Nicu.

In mod “Navigatie in timp real” aplicatia poate fi utilizata in background, aceasta verificand periodic locatiile prin care mergi si atentionandu-te atunci cand te vei afla in apropierea unei cladiri cu risc seismic.

“O alta informatie utila oferita de aplicatie este reprezentata de “Adaposturi”. Aici poti vedea pe harta adaposturile organizate de Primaria Municipiului Bucuresti in caz de cutremur major. Sper sa nu fie cazul vreodata, dar in cazul unui seismic poti folosi aplicatia pentru a merge spre cel mai apropiat adapost”, continua antreprenorul.

Cereri catre diferite institutii ale statului

Pentru a realiza aplicatia, Nicu Andronic a vrut sa se asigure ca baza de date a cladirilor cu risc seismic pusa la dispozitia viitorilor utilizatori este cea mai recenta.

“Asa ca am facut cereri la diverse institutii (Primaria Municipiului Bucuresti, Administratia Municipala pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic, Inspectoratul de Stat in Constructii, etc) si am obtinut lista de cladiri cu cele aproximativ 2.500 de cladiri din clasele de risc seismic 1, 2, 3 si 4, actualizata la 22 Noiembrie 2017.

Din pacate, chiar si baza de date pusa la dispozitie de Primarie este incompleta. In testarea aplicatiei m-am plimbat prin zone cu risc seismic din Bucuresti si am vazut destule cazuri in care cladiri cu evident risc seismic nu apareau in aceasta baze de date. Sau, chiar daca apareau, fizic nu aveau pe ele acea celebra “bulina rosie”, caz in care aplicatia B.R.O. ajuta destul de mult”, puncteaza el.

“Scopul e sa devenim mai constienti de pericolul din jurul nostru si sa nu ne bazam in totalitate pe tehnologie pentru a ne apara”, completeaza Nicu, spunand ca din partea statului nu crede sa existe initiative similare, si chiar daca ar exista, nu au fost puse la dispozitia publicului larg.

“Ca utilitate, ma gandesc la cei ce vor sa inchirieze/cumpere un apartament si vor sa se asigure ca nu vor avea probleme in cazul unui seism. Sau la cei ce vor sa se asigure ca locurile pe care le frecventeaza (baruri, restaurante, sali de spectacole, etc) nu ii pun in pericol. Pentru persoanele cu deficiente de vedere, aplicatia reprezinta singura alternativa la “bulina rosie””, mai spune el.

Pe termen lung, Nicu Andronic ar dori sa poata dezvolta aplicatia si la alte orase din tara, fie prin implicarea autoritatilor locale, fie prin “user participation”. “Adica utilizatorii sa aiba posibilitatea de a adauga chiar ei cladiri cu risc seismic in baza de date a aplicatiei.Pe viitor, mi-ar placea, de asemenea, o integrare cu Waze sau aplicatii asemanatoare in care acesta sa te avertizeze in momentul in care urmeaza sa parchezi masina langa o cladire cu risc ridicat de prabusire”, completeaza el.

Aplicatia B.R.O. nu are niciun scop comercial, ea fiind pusa la dispozitie gratuit si fiind realizata strict prin forte proprii. “Este cadoul meu pentru orasul in care locuiesc de peste 10 ani”.

Parteneriat CSR

“Pentru a reusi dezvoltarea in continuare a aplicatiei si a o extinde, as dori sa incerc un parteneriat cu o companie ce are un program de CSR (Corporate Social Responsibility) si doreste sa sponsorizeze acest proiect. Mi-ar placea, de ce nu, si un parteneriat cu Primaria Municipiului Bucuresti prin care sa ne asiguram ca baza de date va fi actualizata mereu direct de la sursa”.

Aplicatia este la prima versiune, fiind si prima lui aplicatie pentru dispozitive mobile.

La cutremurul din 1977 au murit 1570 de persoane. Au trecut 40 de ani de atunci, iar un nou cutremur de aceeasi marime este inevitabil. Cladirile ce au rezistat cu greu atunci, la un cutremur la fel de puternic se vor prabusi. “Pentru ca imobilele nu sunt ca sportivii, nu devin mai bune dupa fiecare “antrenament”, ci se subrezesc si fac victime”.

Vedem peste tot in jurul nostru cat de putin pregatite sunt autoritatile si realizam ca nu putem sa ne bazam decat pe propriile forte pentru a ne proteja. “De aceea consider ca orice efort in plus in aceasta directie ne creste cu mult gradul de siguranta. Iar tehnologia ne da posibilitatea sa facem acest lucru”.

Revista presei din data de 15.01.2018

Revista presei din data de 15.01.2018 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Tariful rovinietei pentru dube va fi aproape dublat. Cât vor plăti şoferii pentru maşinile de mare tonaj.
  2. Fitch a confirmat ratingul României la nivelul BBB-, dar a avertizat că relaxarea fiscală este un risc pentru stabilitatea macroeconomică.
Business24.ro.
  1. Bucurestiul isi face loc pe harta destinatiilor de shopping, alaturi de Dubai, New York si Milano.
Agerpres.ro.
  1. INS: Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut cu 11,5%, în primele 11 luni din 2017.
Wall-street.ro.
  1. 7 start-up-uri sociale de luat ca model pentru antreprenorii romani.
Digi24.ro

6. Prima monedă virtuală românească.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Tariful rovinietei pentru dube va fi aproape dublat. Cât vor plăti şoferii pentru maşinile de mare tonaj

Ministerul Transporturilor propune majorarea cu cel ţin 85% a tarifelor aferente rovinietei pentru dube şi camioane, măsura fiind luată pentru a evita declanşarea procedurii infringementului de către Comisia Europeană. Potrivit proiectului de Ordonanţă, rovinieta pentru vehiculele de transport de marfă cu masa cuprinsă între 3,5 şi 7,5 tone va creşte de la 320 euro, la 600 euro pe an.

Tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România – rovinieta – va creşte pentru vehiculele pentru transportul de marfă mai grele de 3,5 tone (categoriile C şi D), urmând să se majoreze cu cel puţin 85%, reiese dintr-un proiect normativ publicat de Ministerul Transporturilor.   Potrivit notei de fundamentare a actului normativ, tariful de 12 euro/zi trebuia aplicat începând cu data de 01 martie 2014. “Modificările constau în majorarea tarifului zilnic la 12 euro, netranspus nici până în prezent şi recalcularea tarifelor pentru celelalte perioade de valabilitate. În prezent, din cauza netranspunerii tarifului zilnic de 12 euro, există riscul deschiderii procedurii de infrigement împotriva României”, se arată în document.  

Ca atare, rovinieta pentru vehiculele de transport de marfă cu masa cuprinsă între 3,5 şi 7,5 tone creşte de la 4 la 12 euro pentru o zi, de la 16 la 30 de euro pentru 7 zile, apoi de la 32 la 60 de euro pentru 30 de zile, de la 92 la 171 de euro pentru 90 de zile şi de la 320 la 600 de euro pentru 12 luni.   În continuare, rovinieta pentru vehiculele de transport de marfă cu masa cuprinsă între 7,5 şi 12 tone creşte de la 7 la 12 euro pentru o zi, de la 28 la 33 de euro pentru 7 zile, apoi de la 56 la 66 de euro pentru 30 de zile, de la 160 la 188 de euro pentru 90 de zile şi de la 560 la 660 de euro pentru 12 luni.  

Potrivit proiectului normativ, tarifele de utilizare achitate anterior intrării în vigoare a tarifelor prevăzute în noua Ordonanţă „îşi vor menţine valabilitatea”, în sensul că după intrarea în vigoare şoferii nu trebuie să achiziţioneze noi roviniete, ci merg cu cele pe care le-au cumpărat anterior.   Utilizatorii infrastructurii de transport rutier cu autovehicule înmatriculate în România vor achita rovinieta „în lei, la cursul de schimb al zilei comunicat de Banca Naţională a României (BNR) la data cumpărării”. Iar utilizatorii cu autovehicule înmatriculate în alte state vor achita rovinieta „în valută liber convertibilă la echivalentul tarifului exprimat în euro sau în lei”, la cursul de schimb al zilei comunicat de BNR la data cumpărării.

Cât va costa noua rovinietă:  

Categoria A – autoturisme 7 zile – 3 euro; 30 de zile – 7 euro; 90 de zile – 13 euro; 12 luni – 28 de euro.  

Categoria B – vehicule de transport marfă cu MTMA (masa totală maxim autorizată) între 0 si 3,5 tone 7 zile – 6 euro; 30 de zile – 16 euro; 90 de zile – 36 de euro; 12 luni – 96 de euro.  

Categoria C – vehicule de transport marfa cu MTMA între 3,5 si 7,5 tone 1 zi – 12 euro; 7 zile – 30 de euro; 30 de zile – 60 de euro; 90 de zile – 171 de euro; 12 luni – 600 de euro.  

Categoria D – vehicule de transport marfa cu MTMA între 7,5 si 12 tone 1 zi – 12 euro; 7 zile – 33 de euro; 30 de zile – 66 de euro; 90 de zile – 188 de euro; 12 luni – 660 de euro.  

Categoria E – vehicule de transport marfa cu MTMA mai mare sau egală cu 12 t, cu maxim 3 axe (inclusiv) 1 zi – 12 euro; 7 zile – 36 de euro; 30 de zile – 72 de euro; 90 de zile – 206 euro; 12 luni – 720 de euro.  

Categoria F – vehicule de transport marfa cu MTMA mai mare sau egala cu 12 t, cu minimum 4 axe (inclusiv) 1 zi – 12 euro; 7 zile – 60 de euro; 30 de zile – 121 de euro; 90 de zile – 345 de euro; 12 luni – 1.210 euro.  

Categoria G – vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv şoferul) şi maxim 23 de locuri pe scaune 1 zi – 4 euro; 7 zile – 20 de euro; 30 de zile – 52 de euro; 90 de zile – 120 de euro; 12 luni – 320 de euro.  

Categoria H – vehicule de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv şoferul). 1 zi – 7 euro; 7 zile – 35 de euro; 30 de zile – 91 de euro; 90 de zile – 210 euro; 12 luni – 560 de euro.

2. Fitch a confirmat ratingul României la nivelul BBB-, dar a avertizat că relaxarea fiscală este un risc pentru stabilitatea macroeconomică

Fitch Ratings a confirmat vineri ratingul României, la nivelul BBB-, cu perspectivă stabilă, datorită nivelului moderat al datoriei publice şi a indicatorilor economici care corespund acestui calificativ, dar a avertizat că relaxarea fiscală şi majorarea rapidă a salariilor, care depăşeşte ritmul creşterii productivităţii, reprezintă riscuri pentru stabilitatea macroeconomică.

Plafonul de ţară al României a fost confirmat la “BBB plus”, iar calificativul pe termen scurt în valută şi monedă locală a fost confirmat la “F3”. Politica fiscală expansionistă a slăbit finanţele publice ale României. Fitch estimează că deficitul bugetului general al României a atins 3% din PIB în 2017, nivel neschimbat faţă de 2016, dar este peste cel de 0,8% consemnat în 2015. Pragul unui deficit bugetar de 3% din PIB prevăzut în tratatul de la Maastricht este o ancoră de politică importantă pentru guvern.

Cu toate acestea, performanţele fiscale din 2017 au fost susţinute de creşterea economică foarte puternică, despre care Fitch consideră însă că este nesustenabilă. ”Ţinta bugetară a fost atinsă prin realizarea a doar jumătate din cheltuielile de capital planificate.

Tăierile de taxe au redus raportul dintre venituri şi PIB la unul dintre cele mai reduse nivele din regiune, în timp ce creşterea în trepte a salariului minim, a salariilor din sectorul public şi a pensiilor a mărit cheltuielile de bază”, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. Pentru 2018, România are ca ţintă un deficit bugetar (ESA 2010) de 2,96% din PIB. În opinia Fitch, deficitul bugetar va fi mai mare, de 3,4% din PIB, considerând că estimările guvernului referitoare la creşterea economică şi a veniturilor sunt optimiste şi că Executivul nu a făcut o analiză a impactului cheltuielilor.

Presiunile fiscale vor fi exercitate de măsurile suplimentare de reducere a taxelor şi de creşterea salariilor şi a pensiilor. Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% va reduce veniturile cu 1,5% din PIB, potrivit estimărilor, guvernul intenţionând să compenseze declinul cu modificarea sistemului de plată a TVA şi prin transferul contribuţiilor pentru asigurări sociale de la angajator la angajat.

Cheltuielile mai mari vor fi alimentate şi de absorbţia mai mare a fondurilor europene. Totuşi, presiunile pentru respectarea ţintei de deficit bugetar au determinat de obicei guvernul să nu respecte planurile de investiţii. Potrivit Comisiei Europene, deficitul bugetar structural a atins 3,3% din PIB în 2017, crescând cu 3 puncte procentuale în doi ani. În 2018, bugetul va continua să se deterioreze, România riscând să revină în procedura de deficit excesiv a UE, din care a ieşit în 2013.

Raportul dintre datoria publică şi PIB a crescut la 38% la sfârşitul lui 2017, de la 37,6% în 2016, potrivit estimărilor Fitch, dar rămâne sub media de 40,9% de la nivelul treptei de rating BBB. Fitch estimează că România a obţinut anul trecut o creştere economică de 6,8%, cea mai rapidă din UE şi peste ritmul de 4,8% din 2016. Odată cu scăderea impactului măsurilor de stimulare fiscală, creşterea economică va încetini în perioada 2018-2019, la un ritm mediu de 3,6%.

Accelerarea inflaţiei va reduce contribuţia consumului intern la PIB, dar redresarea formării fixe de capital va menţine cererea internă, în timp ce contribuţia exporturilor nete va rămâne negativă. Pentru prima dată în ultimii aproape zece ani, Banca Naţională a României (BNR) a majorat dobânda cheie, de la nivelul record scăzut de 1,75%, la 2%, după ce în octombrie şi noiembrie inflaţia a depăşit aşteptările.

Pentru 2018, Fitch se aşteaptă la un nivel mediu al inflaţiei de 3% şi la noi majorări ale costurilor de împrumut. Un alt risc pentru indicatorii de guvernanţă ai României este şi incertitudinea provocată de reforma din justiţie, care a atras proteste publice şi critici din partea statelor membre ale uE, se mai arată în comunicatul Fitch.

Fitch a mai confirmat vineri ratingul Primăriei Bucureşti oentru datoriile pe termen lung în valută şi în monedă locală la nivelul BBB-, iar cel pentru datoriile pe termen scurt în valută la nivelul F3, datorită performanţelor operaţionale solide şi a nivelului moderat al datoriilor.

Business24.ro

3. Bucurestiul isi face loc pe harta destinatiilor de shopping, alaturi de Dubai, New York si Milano

Shopping-ul atrage, in luna ianuarie, foarte mult turistii, mai ales in anumite destinatii consacrate cum ar fi Milano, Paris, Londra, Dubai, New York, China si Thailanda, iar mai nou in Bucuresti, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Raluca Anghel, specialist in marketing turistic.

“Daca in urma cu cativa ani subiectul vacantelor de shopping era la mare moda, in ultimii ani, agentiile de turism nu au mai pus un accent deosebit pentru acest tip de turism. Asta nu inseamna ca la nivel international aceasta nisa nu este in continuare exploatata de acestea. Dimpotriva, shopping-ul atrage foarte mult turistii, mai ales in anumite destinatii consacrate, cum ar fi: Milano, Paris, Londra, Dubai, New York si, de ce nu, China sau Thailanda”, a precizat Raluca Anghel.

Pentru turistii romani, vacanta trebuie sa aiba si o astfel de componenta de shopping, dar prefera sa imbine partea de leisure cu cea de cumparaturi. Astfel, cand aleg vacanta in Austria, nu strica o vizita la celebrul Parndorf, unde se stie ca preturile pe toata perioada unui an sunt mult mai bune, comparativ cu reducerile sezoniere intalnite in Paris, Londra sau Dubai.

“Ianuarie este luna cea mai atractiva din punct de vedere al reducerilor. Multi dintre turistii care calatoresc in America sau Thailanda au o solicitare speciala, si anume aceea sa includem in circuitul lor macar doua zile de shopping in New York, pe celebra Fifth Avenue, sau in Bangkok, unde este stiut ca preturile la branduri recunoscute sunt accesibile”, a declarat, la randul sau, Daniela Shah, coproprietar al primei agentii de turism tailor-made din Romania.

Interesant este faptul ca si Bucurestiul a devenit in ultimii ani o destinatie de shopping pentru turistii din Israel, Moldova si Bulgaria.

Perioada reducerilor este asteptata nu numai de catre clientii romani, ci si de unii turisti straini.

Mall-urile sunt luate cu asalt de turistii israelieni, care prefera sa cumpere din Romania, Tel Aviv-ul fiind recunoscut pentru preturile mari la haine si nu numai.

“Ne aducem cu totii aminte de perioadele in care turistii romani foloseau mai multi o masina si plecau sa faca, in ianuarie – februarie, shopping in Austria, Berlin, Milano. Acum, existenta ofertelor companiilor aviatice low-cost ii determina pe romani sa nu-si mai focuseze plecarile doar pe shopping, dar nu-l rateaza orice ar fi, daca prind o oferta rezonabila. Exista, inca, in cultura turistului roman credinta ca produsele vandute in Occident sunt mai bune decat cele pe care le gasesc in mall-urile din Romania”, a explicat Raluca Anghel.

Alaturi de New York, Dubai ramane, insa, in top in ceea ce priveste cumpararea de produse vestimentare de marca. Astfel, in perioada ianuarie-februarie, Dubai Mall si Mall of Emirates sunt vizitate de un numar interesant de romani care aleg sa viziteze cu precadere Dubaiul in aceste luni, luand in calcul, atat temperatura placuta, dar mai ales reducerile de sezon. 

Agerpres.ro

4. INS: Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut cu 11,5%, în primele 11 luni din 2017

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut în primele 11 luni din 2017 comparativ cu perioada similară a anului 2016, atât ca serie brută cu 11,5% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 12,3%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date luni publicităţii.

Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei a crescut, în aceeaşi perioadă, atât ca serie brută cu 15,1% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 14,1%.

Conform INS, în primele 11 luni din 2017, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a crescut datorită majorărilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (+51,3%), întreţinerea şi repararea autovehiculelor (+24,3%), comerţul cu autovehicule (+10,6%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+7,7%).

Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, a crescut datorită activităţilor de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (+22,4%), activităţilor hotelurilor şi restaurantelor (+14,4%), activităţilor agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (+9,8%) şi de la cele de spălare, curăţare şi vopsirea textilelor şi blănurilor (+8,5%). Serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare au scăzut cu 18,3%.

În luna noiembrie 2017, comparativ cu noiembrie 2016, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, s-a majorat cu 9,8% datorată creşterilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+109,5%), activităţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (+14,7%), comerţul cu autovehicule (+11,9%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+4%).

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a înregistrat o creştere cu 9,6% faţă de noiembrie 2016.

Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, a înregistrat o cifră de afaceri cu 18,3% mai mare comparativ cu luna noiembrie 2016, provenită de la activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (+41%), activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (+15,2%) şi de la activităţile hotelurilor şi restaurantelor (+11%). Scăderi au înregistrat serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-28,9%) şi activităţile de spălare, curăţare şi vopsirea textilelor şi blănurilor (-1,3%).

Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna noiembrie 2017 a crescut cu 18,5% comparativ cu luna noiembrie 2016.

În luna noiembrie 2017 comparativ cu luna precedentă, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, s-a micşorat cu 2% din cauza scăderilor înregistrate la activităţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (-4,2%), comerţul cu autovehicule (-2,2%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-0,7%). Comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente şi întreţinerea şi repararea motocicletelor a crescut cu 7,1%.

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a înregistrat o scădere cu 0,3%.

În ceea ce priveşte serviciile de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în luna noiembrie 2017, faţă de luna precedentă, volumul cifrei de afaceri a înregistrat o scădere cu 6,7% cauzată de scăderile înregistrate la activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-9,9%), activităţile de spălare, curăţarea şi vopsirea textilelor şi blănurilor (-9,9%), activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (-7,1%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-1,5%) şi la activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (- 0,7%).

Volumul cifrei de afaceri, pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 1,3%.

Wall-street.ro

5. 7 start-up-uri sociale de luat ca model pentru antreprenorii romani

Un start-up social nu este un instrument de ajutor doar pentru partenerii implicati in initiativa, ci ofera suport, in functie de profilul afacerii, si unui segment al societatii care intampina dificultati. Am adunat 7 exemple de start-up-uri, majoritatea internationale, ce-ti pot servi ca model, daca iti doresti sa-ti aduci contributia intr-un mod umanitar, fara a ignora si profitul:

  1. Neurotrack

Amintirile sunt tot ce avem, iar cand si amintirile incep sa se piarda, incepe adevarata lupta. Boala Alzheimer, despre care poti afla detalii pe doc.ro, afecteaza multe persoane, iar stigmatul din jurul bolii agraveaza situatia, nu doar pentru cei afectati, ci si pentru cei apropiati. Pentru ca este un subiect delicat, boala a ajuns chiar si in atentia antreprenorilor, care cauta solutii inovatoare impotriva acesteia.

Unul dintre cei mai importanti pasi in tratarea Alzheimer si mentinerea bolii sub control este detectarea precoce. Start up-ul Neurotrack, din California, lucreaza la depistarea precoce a bolii Alzheimer printr-un test simplu de cinci minute. Acest test care poate fi facut de oricine online. Cu ajutorul fondurilor recente, ei lucreaza la extinderea disponibilitatii testului online.

  1. Blind Square

Blind Square este o aplicatie GPS de realitate augmentata pentru persoanele cu deficiente de vedere. Obtine informatii despre mediul inconjurator de la Foursquare si OpenStreetMap. De asemenea, utilizeaza voci de inalta calitate in diferite limbi pentru a anunta informatii despre imprejurimile utilizatorului.

  1. Compreneurship

Compreneurship face legatura intre studenti si persoanele dezavantajate, pentru a dezvolta si a executa proiecte antreprenoriale. Intr-un proiect recent, studentii care studiaza designul, jurnalismul si managementul s-au alaturat oamenilor fara adapost pentru a realiza si a distribui un ziar original. Persoanele fara adapost care au distribuit documentele au castigat 150.000 de euro. Practic, Compreneurship ofera prin proiectele studentilor o posibilitate de munca pentru persoanele aflate in dificultate.

  1. ZubaBox

Zuba Box este un hub de internet care functioneaza pe baza de energie solara si aduce Wi-Fi in salbaticia africana. Ofera dezvoltare durabila pe termen lung celor mai sarace tari din lume. Pana in prezent, a furnizat mai mult de 114.000 de calculatoare celor mai izolate comunitati din Africa.

  1. Voidstarter

Voidstarter este o afacere care transforma casele nelocuite din Dublin in centre de invatare pe termen scurt si laboratoare antreprenoriale. In loc sa se risipeasca oportunitatea de a le valorifica, aceste unitati neocupate sunt folosite pentru a oferi adapost persoanelor care locuiesc pe strazi, pentru a oferi noilor antreprenori un loc unde sa inceapa si pentru a preda oamenilor someri noi abilitati. Voidstarter utilizeaza, in esenta, spatiul pierdut pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie sa isi dezvolte activitatile.

  1. Circularia

Si la noi se dezvolta astfel de start-up-uri care-si propun sa se dedice unei cauze sociale. Spre exemplu, Circularia este o platforma care ii conecteaza pe generatorii de viitoare deseuri sau de materii prime secundare (companii, institutii, organizatii, persoane fizice) cu cei care le pot valorifica in mod creativ – upcyclers (mici antreprenori, mesteri, artizani, persoane fizice, institutii, organizatii, companii).

  1. Atelierul de panza

Produce sacose din bumbac 100%, care pot fi imprimate si personalizate ca materiale promotionale pentru companii. Acestea sunt lucrate intr-un atelier social in care 30% din angajati sunt persoane cu dizabilitati, respectand principiile dezvoltarii durabile.

Cauzele carora te poti alatura sunt foarte multe, de la ecologie la ajutorul oamenilor fara adapost si exista o multime de oportunitati prin care poti imbina spiritul umanitar cu flerul in afaceri. Trebuie, insa, sa faci primul pas.

Digi24.ro

6. Prima monedă virtuală românească

România intră în lumea monedelor virtuale şi va lansa curând prima criptomonedă. În spatele proiectului sunt IT-işti încurajaţi de succesul Bitcoin, care în ultimii ani a avut o creştere accelerată.

Criptomonedele nu sunt emise de vreo bancă, ci de o platformă virtuală, printr-un procedeu extrem de complex. În funcţie de cererea pe piaţă, acesteia îi scade sau îi creşte valoarea.

Adrian Stratulat, lead evangelist: Ideea din spatele criptomonezilor a fost să descentalizăm sistemul monetar, să nu mai avem o singură instituţie care să stabilească politica monetară la nivelul unei societăţi.

Banii virtuali se obţin printr-un proces numit minare, prin care nişte calculatoarea ultraperformante legate la platforma virtuală rezolvă formule matematice complexe. Cu cât mai dificile, cu atât creşte şi valoarea monedei obţinute.

Adrian Stratulat lead evangelist: Sunt anumite tipuri de minare care utilizează mai mult memoria internă sau procesorul, altele care folosesc procesorul grafic şI altele care favorizează chiar dispozitive hardware specializate pentru minare.

Adrian Stratulat, lead evangelist: Există exchange-uri, puncte în care poţi să iei o criptomonedă şi să o transformi într-o valută reală, în euro în lei sau în dolari.

Portofelele digitale în care se ţin criptomonedele sunt foarte sigure şi nu pot fi sparte de infractori cibernetici, susţin cei care lucrează cu astfel de platforme.

Alexandru Ionuţ Budişteanu, lead developer: Sunt nişte algoritmi matematici în spate care creează o securitate enormă în criptomonede.

Şi IT-işti de la noi se pregătesc să lansesze prima criptomonedă românească. Vor ca moneda lor să poată fi accesată de orice persoană, indiferent dacă are sau nu cunoştinţe în domeniu.

Ionuţ Alexandru Panait, leader platform developer: Dacă în momentul de faţă aveai nevoie să descarci 200 de gb şi să ai cunoştinţe de programare ca să minezi în terminal, acum conceptul pe care îl aducem noi e piaţă, poţi să faci acelaşi lucru doar deschizănd browserul şi căutând platforma noastră.

Prima criptomonedă, Bitcoin, a fost creată în 2009, iar fenomenul continuă să ia amploare.

Revista presei din data de 12.01.2018

Revista presei din data de 12.01.2018

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Fiscul, „Bau-baul“ care sperie doar contribuabilii cinstiţi.
  2. În timp ce România stă şi se uită, Bulgaria face paşi concreţi pentru aderarea la zona euro.
  3. Bursa de Valori Bucureşti, în 2017: 4 listări de companii, 9 emisiuni de obligaţiuni corporative, capitalizare record. 4
  4. Guvernul dă drumul la încă o rundă de bani pentru Start Up Nation.
  5. România rămâne destinaţia preferată a moldovenilor pentru Revelionul pe rit vechi; bugetul alocat, maximum 600 euro/familie.
Digi24.ro.
  1. Oamenii de afaceri: Creșterea economică se va tempera în 2018.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Fiscul, „Bau-baul“ care sperie doar contribuabilii cinstiţi

Recentele modificări aduse Codului Fiscal vor fi departe de a avea efectul scontat, acela de a determina cât mai multe persoane să-şi declare veniturile şi să-şi plătească contribuţiile. În schimb, sute de mii de contribuabili s-ar putea trezi cu conturile blocate, aşa cum s-a întâmplat şi în 2017, doar pentru că formularele ANAF au fost schimbate peste noapte şi au doar câteva săptămâni la dispoziţie pentru a le depune.

Dincolo de faptul că Fiscul va încasa mai mulţi bani pentru buget, ca urmare a creşterii salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 lei – nivel faţă de care se aplică procentele datorate pentru impozitul pe venit şi contribuţiile la sănătate şi pensii -, numărul celor care-şi vor declara şi plăti singuri taxele va fi mai mic de jumătate faţă de anul trecut.  

Concret, iniţial legiuitorii au impus transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, măsură care a creat panică în rândul ambelor categorii. Ulterior, la presiunea mediului de afaceri şi a sindicatelor, autorităţile au permis angajatorilor să reţină şi să vireze contribuţiile, doar că nu în numele firmei, ca până acum, ci în numele angajaţilor. Aşa a rămas o categorie mai mică de persoane care trebuiau să depună declaraţii de venit şi să-şi plătească singuri contribuţiile, numărul acestora fiind de aproape 1,6 milioane de persoane, aşa cum a informat ANAF la 27 decembrie, răspunzând solicitării „Adevărul”.  

Lucrurile s-au schimbat însă în ultimele săptămâni. La numai 2 zile după răspunsul remis redacţiei, ANAF şi CNPP emit un ordin comun prin care impun depunerea declaraţiei doar celor care în anul fiscal 2017 au în registrat venituri echivalente cu 12 salarii minime pe economie, impunând un plafon anual al veniturilor de 22.800 lei.    

Doar 210.000 de contribuabili trebuie să depună declaraţia de venit   În urma acestui ordin, numărul celor care sunt obligaţi să depună „Formularul 600” – ultima declaraţie inventată de ANAF – a fost restrâns la numai 210.000 de persoane, faţă de peste 515.000 cât au depus „Formularul 200” în 2017.  

”În urma evaluării realizată la nivelul ANAF, a rezultat că un număr estimativ de 210.000 de contribuabili persoane fizice au obligaţia de a depune, până la data de 31 ianuarie 2018, formularul 600 în vederea determinării contribuţiei de asigurări sociale (CAS) şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS)”, a informat ANAF, într-un comunicat remis presei miercuri seară.   Potrivit acestuia, anul trecut, 515.845 de contribuabili au depus Formularul 200 ”Declaraţie privind veniturile realizate în România”.    

Categoriile de contribuabili care trebuie să depună formularul până la 31 ianuarie    

Concret, categoriile de contribuabili care trebuie să depună formularul până la 31 ianuarie sunt persoanele fizice care în anul fiscal precedent au obţinut venituri din activităţi independente (comerciale şi profesii liberale), din cedarea folosinţei bunurilor (chirii ori terenuri date în arendă), din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din investiţii sau venituri din alte surse.  

CAS se datolrează doar de către persoanele fizice care au realizat venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară, de 1.900 lei, iar CASS de către cele care în 2017 au avut venituri, cumulate din toate sursele, cel puţin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe ţară (22.800 lei pentru anul fiscal 2018).  

„CAS se datorează doar de către persoanele care au realizat venituri lunare din activităţi independente, cumulate din toate sursele în anul fiscal precedent, peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna ianuarie a anului de impunere (pentru anul fiscal 2018 salariul minim brut este de 1.900 lei)”, a informat ANAF.   

În ceea ce priveşte CASS, aceasta se datorează doar de către persoanele care au realizat venituri în anul fiscal precedent, din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din investiţii sau venituri din alte surse, cumulate din toate sursele, cel puţin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe ţară (22.800 lei pentru anul fiscal 2018).    

Deja vu: Sute de mii de oameni se pot trezi cu conturile blocate  

Emiterea acestui ordin, cu doar două zile înainte de sfârşitul anului, care impune depunerea în termen de o lună a „Formularului 600” va avea aceleaşi efecte asupra contribuabililor ca în urmă cu 5-6 ani, când tot „peste noapte” s-au adus modificări Codului Fiscal privind plata contribuţiilor la sănătate.  

În vara anului trecut, sute de mii de persoane s-au trezit cu conturile blocate, pentru că aveau de plătit restanţe ale contribuţiilor, recalculate de ANAF exact pentru perioada în care s-a impus anumitor categorii de cetăţeni să-şi plătească singuri contribuţiile.  

De frică să nu se prescrie datoriile, Fiscul a trimis anul peste 300.000 de decizii de impunere pentru plata contribuţiei la asigurările de sănătate (CASS), prin care cere achitarea unor sume datorate din 2012.   

Situaţia s-ar putea repeta şi acum, după ultimele modificări aduse Codului Fiscal, având în vedere termenul scurt pe care-l au contribuabilii pentru a depune „Formularul 600” (31 ianuarie, faţă de jumătatea lunii mai, când trebuia depus „Formularul 200”).  

În plus, aceste noi reglementări au creat haos chiar printre consultanţii fiscali ai ANAF, cei care sunt plătiţi să explice contribuabililor ce trebuie să facă: înainte ca Fiscul să emită comunicatul explicativ, angajaţii Biroului de asistenţă telefonică ai ANAF aveau variante diferite privind noile obligaţii, confundând netul cu brutul. Şi nu din cauza lor, ci pentru că ordinul ANAF se referă la echivalentul a 12 salarii brute pe economie, raportate însă la veniturile nete încasate de contribuabili în 2017.

2. În timp ce România stă şi se uită, Bulgaria face paşi concreţi pentru aderarea la zona euro

În timp ce România setează şi amână în mod repetat termene pentru aderarea la zona euro, Bulgaria face paşi concreţi către acest obiectiv. Vecinii de la sud au anunţat că vor să depună cererea de aderare la anticamera zonei euro (ERM II) până la jumătatea acestui an, scrie Reuters.

Bulgaria va solicita aderarea la ERM-2 până în luna iulie, procedură care să îi permită aderarea la zona euro, a declarat joi ministrul bulgar de Finanţe Vladislav Goranov. Mecanismul ERM II prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro. Goranov susţine că ţara va cere statelor din zona euro să facă publice obiecţii privind aderarea ţării la moneda unică până la jumătatea anului, dacă acestea nu-i vor da undă verde chiar înainte de acel moment. „Suntem gata să depunem o cerere oficială, chiar dacă nu suntem convinşi că răspunsul va fi da”, a declarat el pentru corespondenţii străini de la Sofia.

„Aceasta nu este o ameninţare. Aceasta este doar dorinţa noastră de a ne integra mai mult în structurile Uniunii … Un «nu» ne va arăta, de asemenea, ce să facem pentru a ajunge acolo”, a mai spus el. În acest timp, România înaintează de mai mulţi ani termene pentru aderarea la zona euro, dar niciun fel de procedură concretă nu a fost demarată în acest sens, iar termenele au fost decalate în mod succesiv.

În decembrie, preşedintele Klaus Iohannis susţinea că România îşi doreşte să adere la zona euro cât mai curând şi că „pentru ţara noastră, adoptarea monedei unice este un obiectiv de importanţă esenţială, atât pentru economia naţională şi prosperitatea pe termen lung a cetăţenilor români, cât şi pentru poziţionarea noastră în interiorul Uniunii”.

Tot în decembrie, întrebat dacă anul 2020 este o ţintă pentru zona euro, premierul Mihai Tudose spunea: „Poate este mai repede. Cât de repede se poate, dar să fim pregătiţi pentru acest lucru”. El preciza: „Ţinta pentru zona euro este permanentă, se lucrează la acest lucru, numai că anumite zone din România pot să se integreze – cu ghilimelele de rigoare – şi astăzi, când stăm de vorbă, dar România nu este numai Piaţa Universităţii, România este şi un pic mai pe la periferie, şi zonele de lângă noi, şi pe la sate şi oameni care câştigă acum echivalentul a câţiva dolari în agricultura primară, câţiva euro.

Haideţi să fim foarte competitivi când intrăm în zona euro, că altfel ar putea să ne doară! La ceea ce lucrăm este să ne asigurăm că zona de convergenţă este atinsă din ce în ce mai bine şi mai îndestulată pentru România. În fapt tot ceea ce facem pentru acest lucru de fapt ajută ţara oricum. Când vom fi pregătiţi, vom intra”.

3. Bursa de Valori Bucureşti, în 2017: 4 listări de companii, 9 emisiuni de obligaţiuni corporative, capitalizare record

Patru companii private şi-au listat acţiunile la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în 2017, când au avut loc şi 9 emisiuni de obligaţiuni corporative, în lei şi euro, iar capitalizarea tuturor companiilor listate pe piaţa principală a atins un nivel record de 35 de miliarde de euro.

Tot anul trecut s-a înregistrat cel mai mare IPO al unei companii private din istoria pieţei locale de capital. DIGI Communications a dat startul listărilor anul trecut, odată cu vânzarea unui pachet de 25,6% din acţiuni în valoare de 944 milioane de lei (207 milioane euro), ceea ce a reprezentat cea mai mare ofertă publică iniţială realizată de o companie privată pe Bursa de Valori Bucureşti.

Listările au continuat şi alte companii au ales să devină publice: AAGES (a vândut 15% din acţiuni pentru 5,5 mil. lei sau 1,2 mil. euro), Transilvania Broker de Asigurare (25% din acţiuni pentru 9 mil. lei sau 2 mil. euro), şi Sphera Franchise Group (25% din acţiuni pentru 285 mil. lei sau 62 mil. euro).

Pe segmentul de obligaţiuni corporative, au avut loc 9 listări anul trecut: Globalworth (550 mil. euro), NE Property Coöperatief (500 mil. euro), UniCredit Bank (610 mil. lei), International Investment Bank (300 mil. lei şi 60 mil. euro), Impact Developer & Contractor (12,52 mil. euro), Vrancart (38,25 mil. lei), Superbet Betting & Gaming (9,7 mil. lei), Bittnet Systems (4,5 mil. lei) şi Investia Finance (1 mil. lei). În premieră pentru piaţa locală de capital, în 2017 a devenit posibilă decontarea direct în moneda unică europeană. „Piaţa de capital locală a fost marcată în 2017 de numărul ridicat de IPO-uri, toate cele patru listări venind din sectorul privat, şi de randamente ale dividendelor printre cele mai mari din lume conform analiştilor.

Sperăm ca aceste tendinţe să continue în acest an. Într-un context în care costul finanţării este aşteptat să crească în 2018, tot mai multe companii pot lua în considerare listarea la bursă pentru dezvoltarea afacerilor lor,” a declarat Lucian Anghel, preşedintele BVB. Capitalizarea bursieră a companiilor româneşti listate la BVB a crescut anul trecut cu 20% faţă de 2016 şi a ajuns la aproape 20 de miliarde de euro.

Un record istoric de peste 35 de miliarde de euro a fost consemnat şi la nivelul capitalizării tuturor companiilor listate pe piaţa principală a BVB. Valoarea totală a tranzacţiilor realizate în 2017 la BVB a depăşit 3 miliarde de euro, cu 24% peste nivelul din 2016 sau cu 28% peste media ultimilor 10 ani. Media zilnică a valorilor tranzacţionate pe toate tipurile de instrumente financiare a ajuns în 2017 la 12,1 milioane euro, în creştere cu 25% faţă de 2016. Pe segmentul de acţiuni, valoarea medie zilnică de tranzacţionare a crescut cu 32% faţă de 2016 şi a ajuns, astfel, la maximul ultimilor 3 ani.

Acţiunile pe care investitorii le-au cumpărat în companiile care fac parte din indicele BET-TR, care include şi dividendele acordate de companiile din BET, au avut o creştere de peste 19% anul trecut. Creşteri de aproape 24% au avut loc şi pentru BET-XT-TR, indicele care include cele mai tranzacţionate 25 de companii listate la BVB şi dividendele acordate de acestea.

4. Guvernul dă drumul la încă o rundă de bani pentru Start Up Nation

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman (AM POCU) din cadrul MDRAPFE a semnat trei contracte de finanţare, în valoare totală de aproximativ 93,7 milioane euro, în cadrul apelului de proiecte de tip noncompetitiv România Start Up Nation.
„Prin aceste proiecte, al căror beneficiar este Ministerul pentru Mediul de Afaceri, sprijinim întreprinderile să se dezvolte şi să creeze locuri de muncă în România. Estimăm că, după finalizarea activităţilor, minim 2.100 microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii vor beneficia de sprijin, fiind create si menţinute minim 4.200 locuri de muncă”, a declarat Marius Nica, ministrul delegat pentru fonduri europene.
Activităţile finanţate, derulate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA), cuprind selecţia planurilor de afaceri depuse de antreprenori, susţinerea implementării planurilor de afaceri şi monitorizarea acestora în perioada de sustenabilitate. Proiectele încurajează antreprenoriatul şi ocuparea pe cont propriu, prin susţinerea dezvoltării de întreprinderi cu profil non-agricol din zona urbană.
Beneficiarii finali ai finanţărilor sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici şi mijlocii (persoane juridice) cu profil non-agricol, din zonele urbane, cu mai puţin de un an de funcţionare, selectate pentru finanţare din ajutorul de minimis conform metodologiei prezentate în proiect, care activează într-una dintre cele şapte regiuni de dezvoltare mai puţin dezvoltate.
În plus, activitatea pentru care primesc sprijin trebuie să corespundă unui cod CAEN menţionat ca şi eligibil conform schemei de ajutor de minimis aprobată prin ordinul nr. 692/06.06.2017 al Ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (publicată în Monitorul Oficial nr. 431 bis din 12 iunie 2017).
Proiectele au fost selectate pentru finanţare din POCU, în cadrul apelului de proiecte de tip noncompetitiv România Start Up Nation pentru Obiectivul specific 3.7: Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbană.
POCU stabileşte priorităţile de investiţii, obiectivele specifice şi acţiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând, astfel, investiţiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007‐2013 şi contribuind la reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale UE. Programul are o alocare totală de 5,085 de miliarde de euro.

5. România rămâne destinaţia preferată a moldovenilor pentru Revelionul pe rit vechi; bugetul alocat, maximum 600 euro/familie

România rămâne destinaţia preferată a moldovenilor pentru petrecerea Revelionului pe rit vechi, mai ales pentru că este aproape şi deja cunoscută, au precizat, pentru AGERPRES, reprezentanţii Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova (APDT PH).

“Turiştii moldoveni consideră că oferim servicii de calitate la un preţ foarte bun. Preferă România deoarece au posibilitatea să vină cu transport propriu. Bugetul pentru Revelionul pe rit vechi începe de la 300 – 350 euro, maximum 500 – 600 euro/familie (doi adulţi plus unul sau doi copii). Trendul pentru anul acesta este turismul balneo. Pe lângă Valea Prahovei şi Poiana Braşov, care rămân în topul destinaţiilor preferate de moldoveni, noutatea este dată de faptul că au existat cereri pentru Băile Felix, Sovata, Slănic Moldova şi Călimăneşti – Căciulata”, a precizat Oana Constantinescu, secretar al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova.

Aproximativ 300 – 350 de persoane sărbătoresc Revelionul pe rit vechi în Sinaia. Numărul este constant de câţiva ani, spun reprezentanţii APDT PH. Majoritatea celor veniţi în grup preferă hoteluri de maximum 3 stele. În schimb, cei care vin individual, nu printr-o agenţie de turism, preferă hotelurile de 4 şi 5 stele.

“În Sinaia, anul acesta, sunt foarte puţini schiori. Se preferă sania şi vizitarea muzeelor. În Buşteni sunt cazate circa 200 de persoane, care vin mereu la pârtie, deoarece instalaţia funcţionează chiar şi la vânt mai puternic. Vin chiar şi din alte localităţi. În ceea ce priveşte Azuga, la hotel sunt cazate circa 100 de persoane, existând însă mulţi turişti din Republica Moldova care stau la diferite pensiuni”, spune Oana Constantinescu.

În plus, aproape toată staţiunea Azuga este ocupată cu tabere de copii în această perioadă.

Următoarele perioade pentru care moldovenii deja şi-au făcut rezervări în Prahova sunt Sf. Valentin, sfârşitul lunii februarie, dar şi în vară.

Revelionul pentru creştinii ortodocşi de rit vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.

Revelionul pe rit vechi este sărbătorit în ţara noastră în comunităţile de ruşi, lipoveni, ucraineni şi sârbi. 

Digi24.ro

6. Oamenii de afaceri: Creșterea economică se va tempera în 2018

Oamenii de afaceri consideră că economia românească se va tempera semnificativ în acest an, jumătate dintre ei aşteptându-se la o creştere a PIB-ului de 4 – 4,5%. Pentru 2017 creșterea economică a fost de 6,4%.

”Oamenii de afaceri privesc cu un optimism temperat şi chiar cu unele semne de îngrijorare evoluţia reală a economiei în acest an. Inflaţia, deprecierea leului şi incertitudinile legate de cadrul fiscal sunt principalele semnale ridicate de mediul de business’, se arată într-un barometru de opinie realizat de Keysfin, informează Agerpres.

Cercetarea a fost efectuată printre 150 de oameni de afaceri din diverse domenii de activitate, precum comerţ, servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT. Ei au spus că economia României va continua să crească în 2018, însă avansul se va tempera semnificativ faţă de cel înregistrat în 2017.

”54% dintre managerii chestionaţi de KeysFin au estimat o creştere a PIB-ului între 4 şi 4,5%, 23% au indicat un avans economic peste nivelul de 5 procente, în timp ce 7% consideră că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%. 16% dintre oamenii de afaceri au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, există prea multe incertitudini legate de evoluţiei economiei, mai ales în a doua parte a anului”, menţionează sursa citată.

Incertitudinile legate de Codul Fiscal se află în topul riscurilor pentru economie, fiind identificat de mai mult de 76% dintre respondenţi. 

‘Codul Fiscal reprezintă principala preocupare a mediului de business. Schimbările semnificative din ultima parte a anului trecut şi perspectivele unor noi modificări în acest domeniu ridică cele mai mari semne de întrebare. În condiţiile unui cadru fiscal instabil, mulţi dintre oamenii de afaceri şi-au amânat planurile de investiţii, de extindere a afacerilor, şi asta mai cu seamă că provocările de ordin fiscal sunt însoţite şi de perspectiva scumpirii semnificative a creditării în România’, au explicat analiştii de la KeysFin.

Inflaţia (65%), evoluţia leului (53%), criza de pe piaţa forţei de muncă (51%) şi scumpirea creditării (38%) au fost menţionate, de asemenea, pe lista principalelor riscuri pentru economie. Investitorii au mai menţionat la capitolul riscuri pentru economie “zgomotul” de pe scena politică şi o posibilă înrăutăţire a situaţiei economice mondiale.

Întrebaţi care ar fi, în opinia lor, domeniile care vor performa în acest an, 72% dintre oamenii de afaceri au menţionat comerţul.

‘Creşterile de salarii şi pensii vor influenţa semnificativ acest segment, însă nu în aceeaşi măsură ca în 2017, având în vedere scumpirile preconizate de producători şi comercianţi pe fondul deprecierii monedei naţionale’, arată datele barometrului KeysFin.

În contextul creşterii consumului, mare parte dintre oamenii de afaceri (62%) se aşteaptă ca serviciile să înregistreze, de asemenea, un avans consistent. În topul domeniilor de activitate care vor performa anul acesta, 34% dintre cei care şi-au exprimat opiniile au menţionat agricultura, iar 31% au indicat construcţiile. 29% dintre investitori au trecut pe listă turismul, 17% au indicat transporturile, iar 12% sectorul IT.

Întrebaţi la ce cotaţie cred că va fi tranzacţionat euro în primul semestru, majoritatea investitorilor au indicat intervalul 4,7 – 4,75 lei.

‘După ce, în barometrul din luna iunie 2017, peste 69% dintre investitori vedeau moneda naţională peste pragul de 4,6 lei/euro, fapt confirmat de realitate, acum mai mult de 75% văd euro peste nivelul de 4,7 lei, începând din primăvara acestui an. 19% dintre investitorii chestionaţi de Keysfin văd euro în jurul pragul de 4,65 lei, iar 6% au evitat să se pronunţe, considerând că previziunile sunt greu de făcut, având în vedere evoluţia prea puţin predictibilă a cursului valutar. Investitorii consideră, pe de altă parte, că aşteptările de creştere a inflaţiei peste estimări şi majorarea deficitelor ar putea determina BNR să continue să înăsprească politica monetară în acest an’, se mai arată în document.

Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 10 – 30 decembrie 2017, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

Informare privind Sedinta Guvernulului din data de 10 ianuarie 2018

Informare privind Sedinta Guvernulului din data de 10 ianuarie 2018

A. Declaratii de interes susținute la începutul ședinței de Guvern:

Marius Nica: “Cu sprijinul colegilor din guvern, am publicat astăzi, pe site, finanţările disponibile pentru beneficiarii publici şi privaţi – lunile ianuarie, februarie, martie. Suma pe care o lansăm este de 3,1 miliarde de euro şi, în principal, este direcţionată  pentru serviciile de sănătate în ceea ce priveşte reabilitarea, modernizarea şi dotarea ambulatoriilor, pentru investiţii în infrastructura de cercetare, dezvoltare, comunicaţii şi  utilizarea noilor tehnologii, investiţii în regenerarea urbană – şi ne referim aici la oraşe mari şi mici – apel naţional prin care vor fi finanţate servicii sociale, reabilitări, locuri de joacă, clădiri abandonate, zone pietonale, parcări, precum şi servicii sociale de calitate şi reducerea numărului de persoane aflate în risc şi excluziune socială prin Programul Operaţional Capital Uman. Acest obiectiv face parte din strategia Guvernului asumată pentru anul 2018, ca în acest an să avem lansate toate cele 23 de miliarde de euro disponibile a fi cheltuite până în anul 2023”. 

Petre Daea: “până la această, dată am plătit subvenţii pentru fermieri în valoare de un 1,5 miliarde, iar din data din 5 ianuarie avem deja 664 de milioane în visteria ţării de la Uniunea Europeană”.

Mihai Tudose: “Banca Mondială şi-a revizuit estimarea privind închiderea anului 2017, ducându-ne la o creştere de peste 6, de 6,4%;  o să avem şi noi, în curând, doamna secretar de stat, datele oficiale. Dar cunoscând pesimismul de care au dat ei dovadă întotdeauna, apreciem procentul dat de ei, 6,4% creştere pe 2017, şi au îmbunătăţit şi prognoza pentru 2018, ceea ce nu este un lucru rău”.

B) Proiectele de acte normative care au fost adoptate sau de care Guvernul a luat act în şedinţa din 10 ianuarie 2018 cu impact asupra mediului de afaceri:

1. Program de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița

Crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița vor beneficia, în perioada 2018-2020, de o schemă de sprijin financiar pentru aplicarea programului de susținere a acestora în vederea producerii cărnii de porc, pentru creșterea, îngrășarea și livrarea porcilor din rasele Bazna sau Mangalița către un procesator/altă persoană juridică, potrivit unei Hotărâri adoptate în ședința de astăzi a Guvernului. La această schemă de ajutor de minimis participă, pe baze contractuale, furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, crescătorii de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița și procesatorii/alte persoane juridice care defășoară activități de prelucrare și conservare a cărnii, activități de comerț cu ridicata al cărnii și produselor din carne, activități de comerț cu amănuntul al cărnii și al produselor din carne.

Potrivit acestui program de sprijin, crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița, care își desfășoară activitatea în sectorul producției primare, vor primi cu titlu gratuit, un număr par de purcei, minim 2 și maxim 10, pentru creștere, îngrășare și livrare către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens. Purceii pentru creștere și îngrășare sunt preluați de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, în baza unui contract de livrare și transportați crescătorilor de porci.

Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiți cu titlu gratuit din rasele Bazna și/sau Mangalița de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorul de purcei, prin înmulțirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel.

Pentru a beneficia de acest program, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii de eligibilitate:

  1. a) să deţină exploatații înregistrate/autorizate sanitar veterinar;
  2. b) să încheie un contract cu un procesator sau cu altă persoană juridică;
  3. c) să primească cu titlu gratuit, un număr par de purcei, minim 2 și maxim 10, de la un procesator sau de la o altă persoană juridică, cu care are încheiat contract;
  4. d) să livreze minimum 50% din purceii primiți cu titlu gratuit, la procesatorul sau la altă persoană juridică, cu care a încheiat contract, la o greutate, în viu, de minim 130 kg/cap;
  5. e) să respecte structura rației furajere stabilită în contractul cu procesatorul sau cu o altă persoană juridică;
  6. f) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile art.1 pct.16 din anexa la Ordinul ANSVSA nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările și completările ulterioare.

Furnizorii de porci solicitanți ai ajutorului de minimis, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) sa dețină scroafe și/sau scrofițe, înscrise în registrul genealogic;
b) să furnizeze purcei înțărcați către procesator sau altă persoană juridică, la greutate minimă de 10 kg/cap, în baza unui contract de livrare;
c) purceii să fie identificați potrivit legislației în vigoare.

Procesatorii și alte persoane juridice trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
să preia purceii de la furnizori, în baza unui contract de livrare și să îi transporte către beneficiari,
să  încheie contract cu beneficiarii pentru creșterea și îngrășarea purceilor,
să preia de la beneficiari, în vederea abatorizarii si procesarii, cel puțin 50% din efectivul de purcei destinat îngrășării/beneficiar, la o greutate minimă, în viu, de 130 kg/cap
să plătească beneficiarului prețul stabilit prin contract.

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, crescătorii de porci din rasele Bazna și/sau Mangalita și procesatorii/alte persoane juridice, pot solicita înscrierea în Program, în baza unei cereri, care se depune la direcția agricolă județeană (DAJ), care îi înregistrează în registrele unice corespunzătoare, precum și în registrul de evidență al ajutorului de minimis.

Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 mil. lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinație, de la bugetul de stat.

2. Programul ”Prima casă” continuă și în 2018, cu un plafon alocat al garanțiilor în valoare totală de 2 mld. lei

Plafonul alocat al garanțiilor care pot fi emise pentru anul 2018 în cadrul programului ”Prima casă” însumează 2 mld. lei, potrivit unei Hotărâri aprobate în ședința de astăzi a Guvernului. Actul normativ modifică și completează Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului ”Prima casă”. Principalele schimbări vizează reducerea marjei maxime de dobândă de la 2,50% la 2%, în scopul uniformizării nivelului costurilor totale ale tuturor categoriilor de finanțări care pot fi acordate în cadrul programului Prima Casă, eliminarea utilizării valorii de reîntregire a plafonului (revolving) pentru emiterea de garanții în anul 2018, clarificarea principiilor de realocare către finanțatori a rezervei rămase nealocate din plafonul anual, precum și simplificarea procedurii de radiere în situaţia respingerii cererii de plată a creditului garantat în cadrul programului.

Astfel, decizia de reducere a marjei maxime de dobândă de la 2,50% la 2% a fost luată pentru corelarea prevederilor privind costul total al finanțărilor garantate pentru achiziția de locuințe cu cea pentru construcția de locuințe, urmărindu-se evitarea oricărei discriminare în acest sens. În termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ aprobat de Guvern, finanțatorii au obligația să transmită Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A. – IFN (FNGCIMM) și Ministerul Finanțelor Publice nivelul costurilor totale pe care le aplică finanțărilor garantate pentru construcția de locuințe. În plus, programul se flexibilizează prin reglementarea unei alte periodicități de stabilire a nivelului  comisionului de gestiune/comisionului unic de analiză  datorată FNGCIMM pentru derularea activității în calitate de mandatar al statului, care va fi aprobat anual prin ordin al ministrului Finanțelor Publice, anterior această operațiune realizându-se semestrial.

În ceea ce priveşte realocarea către finanțatori a rezervei rămase nealocate din plafonul anual, Guvernul a decis ca aceasta să se facă în funcţie de ponderea garanțiilor acordate de la începutul anului de referință de către fiecare finanțator participant în program, actul normativ aprobat astăzi introducând o clarificare suplimentară în acest sens.

O altă schimbare importantă o reprezintă eliminarea utilizării valorii de reîntregire a plafonului (revolving) pentru emiterea de garanții, Guvernul luând această decizie pentru a nu pune la dispoziția finanțatorilor participanți în program și a altor limite suplimentare față de plafonul de 2 mld. lei alocat programului ”Prima casă” pentru 2018.

Actul normativ aprobat astăzi de Guvern include, de asemenea, o serie de măsuri pentru simplificarea și evitarea birocratizării excesive a procedurilor aplicate în cazul respingerii cererilor de plată. În astfel de situații, sarcina de a emite acordurile pentru radierea ipotecilor și a interdicțiilor de înstrăinare și grevare prevăzute de lege este preluată de FNGCIMM, anterior intrând în atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice. Odată cu preluarea acestor operațiuni la nivelul FNGCIMM, timpul de așteptare al finanțatorilor/beneficiarilor pentru obținerea acordurilor de radiere va fi astfel scurtat cu cel puţin zece zile – având în vedere că tot în cadrul FNGCIMM sunt procesate cererile finanțatorilor și se pregăteşte documentația pentru acordurile de radiere – și va permite informatizarea procesului în condiţii optime. În situația respingerii cererilor de plată, FNGCIMM va fi mandatat să-și exprime acordul în numele și în contul statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în vederea radierii ipotecii legale și a interdicțiilor înscrise în cartea funciară a locuinței achiziționate/construite în cadrul programului ”Prima casă”.

Alte modificări aprobate astăzi de Guvern reglementează o serie de aspecte de ordin practic aplicabile situaţiilor în care a fost finalizată executarea silită imobiliară a locuinței achiziționate sau construite prin programul ”Prima casă”, de către organele specializate ale ANAF.

Nu au fost publicate pana la ora transmiterii e-mail-ului alte informatii privind ordinea de zi a sedintei de Guvern de astazi sau alte proiecte adoptate.

Sursa: http://gov.ro/ro/media/video/declaratii-sustinute-de-premierul-mihai-tudose-i-de-membrii-cabinetului-la-inceputul-edintei-de-guvern1515591301&page=1

Revista presei din data de 10.01.2018

Revista presei din data de 10.01.2018 – Patronatul IMM Prahova

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Analiştii financiar-bancari: 2018 este cel mai bun an pentru listarea la bursă

Firmele din România ar trebui să-şi crească gradul de capitalizare, iar 2018 este un an foarte bun pentru listarea la bursă, au declarat analiştii prezenţi la evenimentul „Cum vor arăta indicatorii macroeconomici ai României în 2018?”, organizat de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) împreună cu Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

„Este foarte important ca firmele active în România să-şi crească gradul de capitalizare. Într-un context în care costul banilor este aşteptat să crească din cauza presiunilor inflaţioniste, 2018 este cel mai bun an pentru listarea la bursă. Din perspectiva venitului, consumul este la un nivel semnificativ pentru a încuraja investiţiile şi creşterile veniturilor pentru anul în curs.

Din perspectiva alternativelor de finanţare, anul 2018 este favorabil pentru listarea la bursă,” a spus Iancu Guda, preşedintele AAFBR. „Piaţa locală de capital a cunoscut în 2017 unul dintre cei mai dinamici ani: 4 listări ale companiilor private şi 9 emisiuni de obligaţiuni corporative. Ceea ce este de remarcat este că acţiunile pe care investitorii le-au cumpărat în companiile care fac parte din indicele BET-TR, care include şi dividendele acordate de companiile din BET, au avut o creştere de peste 19% anul trecut.

Creşteri impresionante, de aproape 24%, au avut loc şi pentru BET-XT-TR, indicele care include cele mai tranzacţionate 25 de companii listate la BVB şi de dividendele acordate de acestea. Desigur, randamentele trecute nu reprezintă o garanţie pentru viitor, însă pot transmite un semnal în legătură cu modul în care românii îşi pot creşte avuţia accesând piaţa de capital,” a declarat Lucian Anghel, preşedintele BVB.

„Creşterile obţinute pe piaţa de capital reprezintă o oportunitate şi pentru cei care vor să vină la bursă şi să se finanţeze,” a susţinut Horia Braun Erdei, economist-şef în cadrul BCR. „Companiile din România sunt subcapitalizate şi multe dintre ele nu pot accesa nici măcar un credit bancar din acest motiv. Dacă vii la bursă, îţi rezolvi problema de capitalizare, partea de evaluare pe care o găseşti acum pe bursă e atractivă, deci preţurile pe care le poţi obţine ca emitent de acţiuni probabil că sunt destul de bune fiindcă ne aflăm la această fază foarte bună a ciclului economic şi financiar. Deci, mă uit cu interes la anul 2018 în ceea ce priveşte potenţialele listări,” a precizat Erdei.

Semnalul dat de Banca Naţională a României prin majorarea dobânzii-cheie la 2%, prima majorare din 2008 încoace, e un prim indicator de creştere a costului de finanţare şi, în acest context, listarea pe bursă reprezintă o opţiune serioasă pentru companii. „PIB-ul este format din factori de producţie: muncă, capital, resurse naturale.

Resursele naturale sunt oarecum constante, factorul de producţie muncă e din ce în ce mai greu disponibil, iar factorul de producţie capital devine mai scump odată cu creşterile de rată de dobândă. Mai clar, e mai bine să vii pe piaţa de capital decât să te împrumuţi în momentul în care acest factor de producţie devine mai greu accesibil, mai scump,” a spus Ciprian Dascălu, economist-şef ING. Capitalizarea bursieră a companiilor româneşti listate la BVB a crescut anul trecut cu 20% faţă de 2016 şi a ajuns la aproape 20 de miliarde de euro. Un record istoric de peste 35 de miliarde de euro a fost consemnat şi la nivelul capitalizării tuturor companiilor listate pe piaţa principală a BVB. Valoarea totală a tranzacţiilor realizate în 2017 la BVB a depăşit 3 miliarde de euro, cu 24% peste nivelul din 2016 sau cu 28% peste media ultimilor 10 ani. 

Business24.ro

2. Aeroporturile Bucurestiului au avut un numar record de pasageri in 2017. Cresterea e peste media europeana!

Cele doua aeroporturi ale Capitalei au consemnat anul trecut un numar record de pasageri, respectiv 12,84 milioane, cu 16,8% mai multi decat in 2016, depasind astfel media europeana.

Conform datelor Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti (CNAB), dezvoltarea traficului aerian de pasageri s-a manifestat si printr-o crestere a miscarilor de aeronave, pe cele doua aeroporturi – Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti si Aeroportul International Bucuresti Baneasa-Aurel Vlaicu – inregistrandu-se, in 2017, un numar de 130.000 de aterizari si decolari, in crestere cu 7,7% raportat la anul precedent.

“Rezultatele pe care le-am obtinut in anul 2017, atat din punct de vedere al cresterii traficului aerian, cat si din punct de vedere al imbunatatirii parametrilor financiari ai CNAB, sunt efectele directe ale noii abordari manageriale, orientate catre atragerea de noi companii aeriene, extinderea numarului de rute operate de la Bucuresti, cresterea frecventelor de operare pe rutele existente si, nu in ultimul rand, catre optimizarea calitatii si sigurantei infrastructurii aeroportuare”, a precizat directorul general al Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti, Bogdan Mindrescu.

De altfel, Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti (Otopeni) a fost clasat de catre Airports Council International – Europe in top 5 european al aeroporturilor care au inregistrat cea mai mare crestere a traficului aerian in primele zece luni ale anului trecut, a informat, pe 8 decembrie 2017, CNAB, intr-un comunicat.

Conform clasamentului publicat, la categoria aeroporturilor cu 10-25 milioane de pasageri pe an, Aeroportul Henri Coanda, care a avut o crestere de 16,7% a traficului aerian, a ocupat locul cinci, surclasand aeroporturi precum Lisabona, Berlin, Bruxelles, Atena, Milano, Praga sau Budapesta.

Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti a inregistrat, in anul 2017, venituri totale de 1,08 miliarde lei, cu 8,3% mai mult fata de 2016, si un profit brut de 389,7 milioane lei, cu 45% mai mult fata de anul precedent.

Dintre obiectivele pe care le-a atins in 2017, CNAB mentioneaza realizarea unuia dintre proiectele de importanta majora pentru reabilitarea infrastructurii Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti, lucrarile de intretinere si reparatii totalizand 67.228 metri patrati, din care 39.483 metri patrati la structura rutiera a pistei de decolare/aterizare nr. 1 si alti 27.745 metri patrati la platforme si la caile de rulare a avioanelor.

De asemenea, s-au implementat fluidizarea fluxurilor de pasageri la sosiri si plecari, optimizarea controlului de securitate al pasagerilor si bagajelor de mana, precum si extinderea la doua benzi a fluxului auto de iesire din aeroport.

In plus, o misiune a Comisiei Europene a verificat masurile luate la nivel aeroportuar pentru protectia si securitatea, atat a pasagerilor, cat si a operatiunilor aeroportuare, constatand ca Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti respecta standardele europene in domeniul securitatii aviatiei civile si ca masurile aplicate la nivelul aeroportului sunt in conformitate cu prevederile legislatiei comunitare.

In acest context, CNAB a primit confirmarea ca respecta standardele europene de siguranta in domeniul aviatiei, in conformitate cu cele mai recente norme ale Uniunii Europene, certificarea acordata companiei autorizand Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti sa opereze in siguranta, fara restrictii, inclusiv aeronave de tip long – courrier, care pot realiza zboruri transatlantice.

Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti si-a inceput activitatea la data de 5 februarie 2010 si asigura coordonarea operationala si managementul celor doua aeroporturi ale Capitalei.

CNAB a fost infiintata prin fuziunea societatilor care gestionau aeroporturile bucurestene: Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti si Aeroportul International Bucuresti Baneasa Aurel Vlaicu. 

3. 5 aspecte de care depinde prima impresie pe care o lasi in intalnirile de afaceri

Primele impresii sunt nu doar rapide – ne formam o parere despre o noua cunostinta in cateva nanoscunde, dupa cum afirma Withney Johnson, autoarea cartii Disrupt Yourself: Putting the Power of Disruptive Innovation to Work, ci si “incapatanate” – cu greu revenim asupra parerii formate. Si daca, in diverse situatii, ne putem ierta cateva mici greseli, in business, prima impresie face si desface contracte.

Sfatul consultantilor de imagine este, mai degraba, o lunga lista de dos and don’ts, cu ceva mai multe observatii in cea de-a doua categorie.

De ce este mai important ce sa nu faci? Pentru ca, spun expertii, perceptiile negative sunt mai puternice.

Iata cateva dintre cele mai importante recomandari, utile in situatii de networking, in vanzari, dar si in cadrul interviurilor:

Fa-ti temele inainte de intalnirile importante

Este un sfat oferit adesea candidatilor care se prezinta la interviu, dar, de fapt, e o recomandare utila in diferite alte situatii. Orice potential client va aprecia faptul ca ii sunt intelese problemele, inca dinainte de a le expune, si ca i se ofera rapid solutii.

Atentie la limbajul corpului!

O prima impresie favorabila are la baza o atitudine relaxata si plina de incredere, insa deloc aroganta. Incredere in sine trebuie sa transmita si limbajul corpului, insa de la teorie la practica e cale lunga, asta pentru ca nu suntem constienti de toate gesturile noastre.

Specialistii recomanda un mic exercitiu, cu cateva minute inaintea oricarei intalniri care ne provoaca emotii: acesta consta in adoptarea unor posturi care sugereaza siguranta de sine (spatele drept, pieptul adus in fata, privirea sigura, eventual o exersare a strangerii de mana).

Gaseste puncte comune cu interlocutorul

Nu este nevoie sa intrati in detalii personale, dar puteti descoperi ca aveti in comun pasiunea pentru tenis, o diploma obtinuta la aceeasi universitate sau o lectura recenta.

Psihologii vorbesc chiar despre mici trucuri care te ajuta nu doar sa lasi o buna impresie, ci chiar sa ii castigi pe cei din jur de partea ta. Unul dintre acestea este sa le soliciti o favoare; se pare ca a cere ajutorul cuiva, cand este vorba despre mici gesturi, ne atrage simpatia persoanei care ne ofera ajutorul – asa-numitul “efect Benjamin Franklin”.

Nu neglija mediul in care iti primesti colaboratorii

Nimic mai neplacut decat sa fii intrebat daca esti fumator, in timpul unei intalniri de afaceri, nu pentru ca interlocutorul vrea sa te invite la cafea, ci pentru ca il deranjeaza mirosul din incapere.

O prima impresie tine si de astfel de detalii, la fel de importante precum tinuta aleasa. Poti evita asemenea situatii cu ajutorul noii tehnologii IQOS – dispozitivul electronic care incalzeste tutunul, nu il arde, eliminand astfel fumul, scrumul si mirosul neplacut.

Nu te transforma in subiectul conversatiei

Este firesc sa oferi detalii despre tine, dar este important si sa iti arati interesul fata de interlocutor. Nu doar a vorbi foarte mult despre noi insine este o greseala, ci si a atinge anumite subiecte care nu lasa o impresie buna.

Fraze de tipul: “Asta imi aminteste de studiile mele la Harvard”, “Doar ce m-am intalnit cu X (numele unui important om de afaceri) “, “Pot sa ma angajez la voi, pentru ca am un sef slab pregatit?” nu sunt deloc apreciate.

Avocatnet.ro

4. Split TVA: Începând din ianuarie, firmele care aplică opțional sistemul beneficiază de reducerea impozitului

Mecanismul de plată defalcată a taxei pe valoarea adăugată (split TVA) este obligatoriu din 2018 pentru firmele în insolvență și pentru cele cu datorii la plata TVA, în timp ce pentru restul firmelor este opțional. Totuși, cele care aleg să implementeze benevol sistemul beneficiază de o reducere de 5% din impozitul pe profit sau, după caz, din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, pe întreaga perioadă în care mențin sistemul. 

Iată câțiva consultanți care te pot ajuta în probleme legate de tema acestui articol

Introducerea unui nou mecanism pentru colectarea TVA, cunoscut sub numele de split TVA, a fost inclusă în OG nr. 23/2017, document modificat ulterior prin Legea nr. 275/2017, adică actul normativ care a aprobat Ordonanța Split TVA. Astfel, în acest moment, sunt obligate să aplice mecanismul plății defalcate a TVA doar companiile aflate în insolvență și cele care înregistrează datorii la plata TVA, peste un anumit plafon.

Cât despre celelalte firme, acestea au libertatea de a aplica sistemul, fiind încurajate să o facă prin acordarea unor facilități fiscale. Astfel, persoanele impozabile care optează pentru aplicarea mecanismului privind plata defalcată a TVA după 1 ianuarie 2018 beneficiază de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor pentru întreaga perioadă în care aplică sistemul. 

Totodată, de aceeași facilitate beneficiază și persoanele care au optat pentru aplicarea mecanismului plăților defalcate a TVA până la finalul lui 2017. 

Potrivit normelor în vigoare, persoanele impozabile care optează pentru aplicarea sistemului split TVA trebuie să notifice organul fiscal competent în acest sens, prin depunerea formularului 086. În maximul trei zile de la momentul depunerii notificării, Fiscul va înscrie firmele doritoare într-un Registru al persoanelor care aplică plată defalcată a TVA, ce va afișat pe site-ul ANAF. Aplicarea mecanismului split TVA se va face începând cu ziua imediat următoare înscrierii în registrul amintit.

Digi24.ro

5. Piața monedelor virtuale se va prăbuși, consideră co-fondatorul Ethereum

Piața criptomonedelor se va întări abia după ce toate monedele virtuale „fără substanță” care fac concurență Bitcoinului vor eșua. Opinia îi aparține co-fondatorului unei dintre cele mai de succes monede virtuale, Ethereum, Charles Hoskinson.

Într-un interviu recent pentru CNBC, Hoskinson a spus că, din punctul său de vedere, o „consolidarea” a criptomonedelor va fi declanșată de o „prăbușire” a acestui segment de piață.

„Se va întâmpla următorul lucru: multe dintre aceste criptomonede care nu au fundamente puternice, tehnologii bune – sau pur și simplu nu reprezinte un proiect realist – se vor izbi până la urmă de un zid pe care nu îl vor putea escalada. Veți vedea cum multe vor eșua”, a explicat co-fondatorul Ethereum.

CITIȚI ȘI: Bitcoin, moneda viitorului sau condamnată la extincție?

Bitcoin a scăzut luni, influenţând negativ şi alte monede virtuale, cum ar fi ether (Ethereum) şi litecoin, din cauza temerilor investitorilor că autorităţile de reglementare vor înăspri controlul asupra pieţei.

Autorităţile de reglementare din China şi Coreea de Sud întăresc supravegherea tranzacţiilor cu bitcoin şi mineritul acesteia, în timp ce Comisia americană pentru bursă şi valori mobiliare a început la sfârşitul anului trecut să controleze mai strict vânzările acesteia.

CITIȚI ȘI: Tot ce trebuie să știi despre Bitcoin

Coinmarketcap.com a decis să excludă datele din Coreea de Sud referitoare la vânzările de bitcoin, dând impresia unei scăderi puternice a preţurilor.

Bitcoin a scăzut luni cu până la 17%, la 14.820 de dolari, cel mai mult în ultimele două săptămâni. Toate cele mai importante 10 monede virtuale, în funcţie de capitalizarea de piaţă, au avut luni o evoluţie negativă, majoritatea cu cel puţin 10%, potrivit datelor Coinmarketcap.com.

Revista presei din data de 09.01.2018

Revista presei din data de 09.01.2018 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

 

Revista presei din data de 07.11.2017

Revista presei din data de 07.11.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.
Antena3.ro.
  1. Ambasadorul SUA: Ar trebui să vă îngrijoreze că Moldova este în fața României în ceea ce privește climatul de business.
Euractiv.ro.
  1. Klemm: Ar trebui să vă îngrijoreze că Moldova e înaintea României în privinţa climatului de business.
Stiripesurse.ro.
  1. Marius Nica anunţă începerea primelor finanţări prin programul Start-Up Nation.
Bursa.ro.
  1. EUGEN TEODOROVICI: “Guvernul nu ar trebui să modifice Codul fiscal prin ordonanţă de urgenţă”.
Digi24.ro.
  1. Avertisment din partea patronilor: Urmează concedieri!

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.

Adevarul.ro.
  1. INS: Câştigul salarial mediu net a fost cu 12 lei mai mare în septembrie, de 2.376 lei.
  2. Cine profită şi cine pierde din impozitul de 1% pe cifra de afaceri.
Agerpres.ro.
  1. Contribuția agriculturii în PIB-ul României a crescut cu 123% în perioada 2007 – 2016 (secretar de stat).
  2. România, prezentă cu 50 de expozanți la târgul de turism de la Londra; logo-ul Centenarului, promovat alături de brandul de țară. 
  3. Fondul de Garantare a Asiguraților a efectuat plăți în valoare de 333,8 milioane lei, până la 31 octombrie 2017.

Apariții în presă ale CNIPMMR

Antena3.ro

1. Ambasadorul SUA: Ar trebui să vă îngrijoreze că Moldova este în fața României în ceea ce privește climatul de business

Un raport realizat de Banca Mondială, publicat zilele trecute, arată că Republica Moldova se află în fața României în ceea ce privește climatul de business, ceea ce este îngrijorător, a declarat, vineri, ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, la evenimentul „Topul Național al Firmelor Private din România”.

„Un raport publicat acum câteva zile de Banca Mondială privind climatul de business nu doar în România, ci în toate țările din lume, arată că unele țări și-au îmbunătățit poziția, inclusiv, spre surprinderea mea, Republica Moldova, care este acum cu puțin mai sus decât România în ceea ce privește abilitatea țării și a companiilor de a face operațiuni aici și a se bucura de un mediu favorabil. Faptul că Republica Moldova are o poziție mai bună decât România este un lucru care pe mine m-ar îngrijora”, a spus Hans Klemm.

Euractiv.ro

2. Klemm: Ar trebui să vă îngrijoreze că Moldova e înaintea României în privinţa climatului de business

Un raport realizat de Banca Mondială, publicat zilele trecute, arată că Republica Moldova se află în fața României în ceea ce privește climatul de business, ceea ce este îngrijorător, a declarat vineri ambasadorul SUA la București, Hans Klemm.

“Un raport publicat acum câteva zile de Banca Mondială privind climatul de business nu doar în România, ci în toate țările din lume, arată că unele țări și-au îmbunătățit poziția, inclusiv, spre surprinderea mea, Republica Moldova, care este acum cu puțin mai sus decât România în ceea ce privește abilitatea țării și a companiilor de a face operațiuni aici și a se bucura de un mediu favorabil. Faptul că Republica Moldova are o poziție mai bună decât România este un lucru care pe mine m-ar îngrijora”, a spus Klemm, la evenimentul “Topul Național al Firmelor Private din România”, relatează Agerpres.

Precizând că IMM-urile sunt coloana vertebrală a oricărei economii, Hans Klemm a povestit că, atunci când a stat de vorbă cu reprezentanții IMM-urilor din mai multe zone ale țării, aceștia i-au spus că principalele obstacole pe care le văd în calea dezvoltării sunt infrastructura, accesul la piață și forța de muncă.

“Oameni precum Thomas Edison, Henry Ford și, recent, David Packard sau Steve Jobs, care au devenit lideri în business, au început de jos, pe cont propriu, într-un garaj, dar au dus inițiativa lor cu spirit antreprenorial, au devenit lideri de companii mari. Nu am niciun dubiu că și în această sală există acest potențial și aici este, poate, viitorul Steve Jobs”, le-a spus ambasadorul întreprinzătorilor din sală.

Stiripesurse.ro

3. Marius Nica anunţă începerea primelor finanţări prin programul Start-Up Nation

Săptamâna aceasta încep primele finanţări prin programul Start-Up Nation, a anunţat ministrul fondurilor europene, Marius Nica, la Gala Topului Naţional al Firmelor Private din Romania. El a mai precizat că, de ieri, a început şi procesul de modificare a legislaţiei privind stabilirea neregulilor şi a fraudelor în sistemul de gestionare a fondurilor europene, conform romania-actualitati.ro.

“Astăzi am lansat un alt element central pentru antreprenoriat, Programul Naţional de Dezvoltare a Antreprenoriatului, o schemă de finanţare, 130 de milioane de euro pentru incubatoare, loc în care UAT-urile, IMM-urile, universităţile pot crea acel ecosistem dezvoltării activităţii IMM-urilor.

A venit o propunere de suplimentare a bugetului alocat programului de IMM-uri în cadrul programului operaţional regional şi, începând de săptămâna viitoare, 330 de milioane de euro vor fi alocaţi suplimentar acestui sector în vederea semnării contractelor de finanţare”, a spus Marius Nica.

Bursa.ro

4. EUGEN TEODOROVICI: “Guvernul nu ar trebui să modifice Codul fiscal prin ordonanţă de urgenţă”

Modificările la Codul fiscal trebuie discutate şi aprobate în Parlament, prin lege, a declarat, ieri, senatorul PSD Eugen Teodorovici, preşedintele Comisiei pentru buget-finanţe, la evenimentul “Topul Naţional al Firmelor Private din România”.

“Eu n-am lucrat la programul de guvernare, nu am fost atât de calificat. Îmi doresc ca astăzi, în Guvern, să nu se aprobe prin Ordonanţă de Urgenţă modificarea Codului fiscal. Este nevoie de un proiect de lege, discutat în cele două comisii de specialitate din Parlament şi la final de an să venim cu o formă care într-adevăr să ajute economia. Nu ştiu de ce concurăm cu noi. De ce să fac zero impozitul pe dividende, când avem 5%? Cineva în Europa are 0%? Nimeni. Cineva din piaţă a cerut să fie zero? Nimeni. Renunţ la nişte fonduri la bugetul de stat care vin din cei 5% din dividende benevol. Trebuie lăsate orgoliile la o parte şi văzut doar interesul naţional, indiferent de culoarea politică din Parlament sau din altă parte”, a susţinut senatorul social-democrat, citat de Agerpres.
     Potrivit acestuia, România are o mare problemă legată de lipsa forţei de muncă, iar soluţia ar putea fi un parteneriat cu Republica Moldova pentru a aduce oameni de acolo.

“I-am propus domnului premier, atunci când eram consilier onorific – în ţara asta nu poţi nici măcar benevol să lucrezi, eram consilier onorific, benevol – în ceea ce priveşte forţa de muncă, i-am spus primului ministru să încheie, aşa cum Polonia încheie cu Ucraina un acord bilateral, în baza căruia două milioane de oameni din Ucraina vin să lucreze în Polonia. De ce nu facem şi noi asta cu Moldova, spre exemplu?”, a arătat Teodorovici. 

El i-a răspuns ambasadorului SUA, Hans Klemm, care a spus anterior, în acelaşi eveniment, că ar trebuie să ne îngrijoreze că Republica Moldova este înaintea României în ceea ce priveşte climatul de business, într-un top al Băncii Mondiale: “Nu mă îngrijorează că Moldova a crescut peste România, mă îngrijorează ce se întâmplă în România”. 

Ţara noastră poate atrage toate fondurile europene disponibile, însă piaţa internă nu este pregătită pentru o astfel de infuzie de bani, consideră Teodorovici. 

“România poate aduce în trei ani 23 de miliarde de euro, adică toţi banii europeni, numai că, din păcate, piaţa nu poate să susţină o astfel de infuzie de bani europeni, pentru că nu mai este forţă de muncă, materia primă dispare, pentru că dispar cei care produc. Dar România poate, printr-o schimbare simplă de abordare. Banul european este o sursă sigură”, a arătat senatorul. 

În opinia sa, Guvernul nu trebuie să stabilească salariul minim pentru mediul privat. 

“În ceea ce priveşte salariul minim, în zona publică eu pot să îl impun, dar în zona privată eu trebuie să stimulez ca salariul să nu scadă sub acest nivel. Privatul nu trebuie presat, el trebuie să găsească un mediu în care să se dezvolte. Noi avem, ca ţară, din păcate, extrem de multe piedici”, a explicat el.  

Digi24.ro

5. Avertisment din partea patronilor: Urmează concedieri!

Mulţi dintre patroni spun că vor face concedieri, pentru că nu vor putea suporta financiar cresterea salariului minim de la 1.450 de lei la 1.900 de lei de anul viitor. Avertismentul a fost transmis vineri de fostul ministru Florin Jianu, în prezent președintele Consiliului Național pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii Private din România (CNIPMMR). Reprezentanţii întreprinzătorilor spun că schimbarea peisajului fiscal va crea cele mai mari probleme firmelor din mediul rural, din cauza lipsei de informare. 

Aproape 83% dintre antreprenorii chestionați de Consiliul Național pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii Private din România (CNIPMMR) nu au capacitatea de a mări salariul minim, iar 60% vor disponibiliza oameni, ca urmare a acestei măsuri, a declarat, vineri, Florin Jianu, președintele Consiliului, la evenimentul Topul Național al Firmelor Private din România.

„Săptămâna aceasta am aplicat un chestionar la care au răspuns în jur de 400 de întreprinzători și datele arată că 82,9% dintre ei spun că nu au capacitatea de a mări salariul minim, 60% vor disponibiliza oameni ca urmare a acestei măsuri și peste 90% au spus că posibilitatea lor maximă de a mări salariul minim este de 100 de lei”,a anunțat Jianu.

Potrivit acestuia, trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat va bulversa mediul de afaceri, întrucât vor trebui schimbate șase milioane de contracte, atât în mediul public, cât și în mediul privat.

„S-a spus că se mută contribuțiile de la angajator la angajat, de fapt rămâne un procent și la angajator. Unele dintre salarii vor scădea. Am făcut calcule aritmetice și pentru 90% dintre IMM-uri această trecere a contribuțiilor va însemna costuri salariale suplimentare. Deci salariile nu cresc, ci dimpotrivă“, a continuat președintele Consiliului pentru IMM-uri.

Potrivit acestuia, Guvernul anunță noi și noi măsuri, iar mediul de afaceri nici măcar nu apucă să analizeze efectele fiecărei măsuri, că aceasta este modificată.

„Nu mai putem ține pasul, la propriu. Săptămâna trecută pregătiserăm o analiză de impact pentru taxa de solidaritate de 2%. A ieșit Guvernul și a modificat-o, a rebotezat-o și i-a mărit cuantumul. Chiar nu mai putem să ținem pasul. Nici nu mai știu cum se numește noua taxă, dar cert este că crescut de la 2% la 2,25%”, a susținut Jianu.

În opinia sa, fiecare măsură fiscală ar trebui discutată cu mediul de afaceri cu cel puțin șase luni înainte de aplicare.

Guvernul se reuneşte vineri, într-o şedinţă extraordinară în care urmează să adopte modificări la Codul fiscal. Se află pe ordinea de zi proiectele care transferă contribuţiile sociale în sarcina angajaţilor şi care instituie taxa de solidaritate pentru angajatori. Angajații vor achita contribuții de 35% pentru șomaj și sănătate, iar companiile doar o taxă de 2,25%, denumită contribuție asiguratoare pentru muncă. 

În acelaşi timp, creşte şi salariul minim, potrivit unui proiect de HG al Ministerului Muncii. Asta înseamnă că firmele vor trebui să mărească salariile angajaţilor la 1.900 de lei, potrivit legii, şi nu pentru că productivitatea creşte.

În aceleași timp, scade și contribuția la Pilonul II, de la 5,1% la 3,7%.

Companiile ale căror cifre de afaceri nu depăşesc un milion de euro vor plăti impozit pe cifra de afaceri, şi nu pe venit, cum se întâmplă în prezent. 

Puteți vizita aici toate aparițiile în presă ale CNIPMMR:

  1. https://www.antena3.ro/actualitate/social/ambasadorul-sua-ar-trebui-sa-va-ingrijoreze-ca-moldova-este-in-fata-romaniei-in-ceea-ce-priveste-440725.html
  2. http://www.euractiv.ro/economic/klemm-ar-trebui-sa-va-ingrijoreze-ca-moldova-e-inaintea-romaniei-in-privinta-climatului-de-business-9255
  3. http://obiectivvaslui.ro/topul-judetean-al-firmelor-stelele-economiei-vasluiene-au-fost-premiate/
  4. http://www.mediafax.ro/politic/ambasadorul-sua-la-bucuresti-romania-a-coborat-sub-moldova-in-clasamentul-usurintei-cu-care-se-fac-afaceri-16806664
  5. http://romanialibera.ro/actualitate/fapt-divers/klemm–un-raport-al-bancii-mondiale-privind-climatul-de-afaceri-arata-ca-r–moldova-a-depasit-romania-475737
  6. http://www.stiripesurse.ro/marius-nica-anunta-inceperea-primelor-finantari-prin-programul-start-up-nation_1229381.html
  7. http://www.bursa.ro/eugen-teodorovici-guvernul-nu-ar-trebui-sa-modifice-codul-fiscal-prin-ordonanta-de-urgenta-334541&s=print&sr=articol&id_articol=334541.html
  8. http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/avertisment-din-partea-patronilor-urmeaza-concedieri-822324
  9. https://www.stiridinbucovina.ro/tag/florin-jianu/
  10. http://www.radiocraiova.ro/peste-200-de-firme-premiate-in-cadrul-topului-national-al-firmelor-private-din-romania/
  11. http://www.amosnews.ro/cea-de-25-editie-topului-national-al-firmelor-private-din-romania-2017-11-03
  12. http://www.zf.ro/profesii/patronatul-firmelor-mici-si-mijlocii-60-dintre-antreprenori-vor-face-concedieri-daca-salariul-minim-creste-la-1-900-de-lei-brut-16807962
  13. https://www.europalibera.org/a/28835059.html
  14. https://www.caleaeuropeana.ro/ambasadorul-sua-avertizeaza-ar-trebui-sa-va-ingrijoreze-faptul-ca-republica-moldova-este-inaintea-romaniei-in-ceea-ce-priveste-climatul-de-business/
  15. http://www.ziare.com/cluj-napoca/stiri-actualitate/ambasadorul-sua-la-bucuresti-romania-a-coborat-sub-moldova-in-clasamentul-usurintei-cu-care-se-fac-afaceri-7025026
  16. http://www.capital.ro/jianu-60-dintre-imm-uri-vor-disponibiliza-oameni-daca-va-creste-salariul-minim.html
  17. http://www.vremeanoua.ro/compania-vasluiana-gaz-est-sa-din-nou-pe-podiumul-national
  18. http://www.comisarul.ro/articol/jianu-60-dintre-imm-uri-vor-disponibiliza-oameni-d_917053.html
  19. http://www.financialmarket.ro/afacerea-ta/marketing/topul-national-al-firmelor/
  20. https://www.replicaonline.ro/topul-firmelor-din-romania-solid-house-pe-locul-i-la-categoria-intreprinderi-mici-335027/
  21. https://www.curierulnational.ro/Actualitate/2017-11-04/Topul+National+al+Firmelor+Private+din+Romania
  22. http://romaniaregional.ro/2017/11/03/peste-200-de-firme-premiate-in-cadrul-topului-national-al-firmelor-private-din-romania/
  23. https://cursdeguvernare.ro/topul-firmelor-antreprenorii-performanti-pe-anul-2016-ii-invita-pe-decidenti-in-economia-reala.html
  24. http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/ambasadorul-hans-klemm-a-participat-la-gala-topul-national-al-firmelor-private-din-romania-acesta-i-a-felicitat-si-incurajat-pe-antreprenorii-romani-642894.html
  25. http://foto.agerpres.ro/index.php?i=10443737
  26. http://www.startupcafe.ro/taxe/doing-business-romania-moldova-afaceri.htm
  27. https://www.stiridinbucovina.ro/tag/topul-national-al-firmelor-private-din-romania/
  28. http://www.caleaeuropeana.ro/ambasadorul-sua-avertizeaza-ar-trebui-sa-va-ingrijoreze-faptul-ca-republica-moldova-este-inaintea-romaniei-in-ceea-ce-priveste-climatul-de-business/
  29. http://www.romania-actualitati.ro/m_nica_incep_primele_finantari_prin_programul_start_up_nation-109035
  30. https://b1.ro/stiri/economic/roadele-guvernarii-psd-republica-moldova-depaseste-romania-in-privinta-mediului-de-afaceri-203590.html
  31. https://www.activenews.ro/economie/Mediul-de-afaceri-din-Romania-bulversat-de-masurile-guvernului.-Avertisment-din-partea-patronilor-%E2%80%9EUrmeaza-concedieri-147238
  32. http://ziaruldeiasi.ro/stiri/klemm-faptul-ca-moldova-are-o-pozitie-mai-buna-decat-romania-pe-mine-m-ar-ingrijora–174171.html
  33. http://www.beck.ro/2017/11/03/presedintele-cnipmmr-60-dintre-imm-uri-vor-disponibiliza-oameni-daca-va-creste-salariul-minim/#.WgBjDluCyUk
  34. http://www.digi24.ro/stiri/economie/companii/ce-l-ar-ingrijiora-pe-ambasadorul-sua-daca-ar-fi-roman-822381
  35. https://www.cotidianul.ro/apelul-unui-pesedist-scandalul-momentului/
  36. http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/ambasadorul-sua-ar-trebui-sa-va-ingrijoreze-ca-r-moldova-este-inaintea-romaniei-in-ceea-ce-priveste-climatul-de-business-1487864
  37. http://bani.md/ambasadorul-sua-la-bucuresti-este-ingrijorator-faptul-ca-r-moldova-este-in-fata-romaniei-in-clasamentul-doing-business—99863.html
  38. http://maramedia.ro/masuri-avertisment-din-partea-patronilor-urmeaza-concedieri
  39. https://www.money.ro/anuntul-facut-de-ambasadorul-sua-republica-moldova-este-inaintea-romaniei/
  40. http://unimedia.info/stiri/un-senator-roman-propune-incheierea-unui-contract-cu-republica-moldova–care-sa-furnizeze-forta-de-munca-in-romania-142273.html
  41. http://www.ziarulnational.md/ambasadorul-sua-la-bucurest-avertizeaza-ar-trebui-sa-va-ingrijoreze-faptul-ca-r-moldova-este-inaintea-romaniei-in-ceea-ce-priveste-climatul-de-business/
  42. http://revista22online.ro/70267096/avertismentul-patronilor-creterea-salariului-minim-pe-economie-va-duce-la-concedieri.html
  43. http://www.hotnews.ro/stiri-politic-22092547-senator-psd-oamenii-stat-trebui-aiba-aceeasi-temere-poate-cei-din-privat-isi-pot-pierde-locul-munca-daca-nu-fac-treaba-ministrul-imm-urilor-trebuit-dea-demisia-cand-adoptat-split-tva-guvern.htm
  44. http://observator.ro/galerie-foto-solid-house-pe-primul-loc-topul-firmelor-constantene-415233.html


Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. INS: Câştigul salarial mediu net a fost cu 12 lei mai mare în septembrie, de 2.376 lei

Câştigul salarial mediu nominal net a crescut în luna septembrie faţă de luna precedentă cu 12 lei, ajunâng la 2.376 lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Valorile cele mai mari au fost în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante.

Faţă de august, câştigul salarial mediu net a crescut astfel cu 0,5%, iar comparativ cu luna septembrie a anului precedent, el s-a majorat cu 13,5%.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri, dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu brut, acesta a fost în luna septembrie 2017 de 3.305 lei, cu 0,5% mai mare decât în luna august 2017. Unde a crescut şi unde a scăzut netul                                         

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 15,8% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 6,7% în activităţi de servicii anexe extracţiei; între 3,5% şi 4,5% în fabricarea produselor textile, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice; între 2,0% şi 3,0% în fabricarea echipamentelor electrice, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, cercetare-dezvoltare, telecomunicaţii, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie. Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 8,4% în extracţia cărbunelui superior şi inferior; între 2,0% şi 5,0% în industria metalurgică, fabricarea băuturilor, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), transporturi aeriene, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun.

2. Cine profită şi cine pierde din impozitul de 1% pe cifra de afaceri

Modificările la Codul Fiscal pe cale de a fi adoptate de Guvern prevăd că firmele cu afaceri sub un milion de euro (faţă de 500.000 de euro în prezent) vor fi încadrate în categoria microîntreprinderi şi vor datora impozit de 1% din cifra de afaceri, în loc de impozit pe profit de 16%. Mai multe tipuri de companii vor câştiga din această schimbare, dar cel mai mult vor profita firmele de consultanţă şi management, consideră chiar un consultant.

În prezent, firmele încadrate în categoria microîntreprinderi trebuie să aibă venituri din diferite activităţi, în afară de cele de consultanţă şi managament, de peste 80% din veniturile totale. Adică doar maxim 20% din venituri să vină din consultanţă şi management. În acest sens, firmele care acum realizează majoritatea veniturilor exclusiv din consultanţă şi management nu se încadrează în acest procent de 20%, deci au de plătit 16% din profit.

În modificările pe care vrea Guvernul să le aducă la Codul Fiscal, procentul respectiv este eliminat, ceea ce înseamnă că şi firmele care se ocupă exclusiv de consultanţă şi management se vor putea încadra la microîntreprinderi şi vor plăti doar 1% din cifra de afaceri. Însă la acest tip de firme, profitul este cu puţin mai mic decât cifra de afaceri, întrucât costurile sunt mult mai mici decât la o firmă de producţie.   „În consultanţă, o firmă poate să aibă profit şi de 100%, dacă nu are cheltuieli. Atunci, în loc să plătească 16% impozit ca astăzi, va plăti 1%, dacă are afaceri până într-un milion de euro”, a explicat pentru „Adevărul” consultantul fiscal Gabriel Biriş.

Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector al Institutului Bancar Român (IBR), susţine că această cotă unică de 1% aplicată cifrei de afaceri pentru companiile cu venituri sub un milion de euro poate aduce o reducere a impozitelor plătite de aceste companii de aproximativ 631 milioane de lei. Potrivit lui, câştigă 27% dintre aceste firme, respectiv companiile cu venituri sub 0,5 milioane de euro şi zero angajaţi, precum şi firmele cu venituri între 0,5- un milion de euro şi profit brut peste 6,25%.

Cine pierde                                                                                         

Potrivit lui Iancu Guda, doar

3% dintre companii pierd, plătind un impozit mai mare, restul de 70% plătind un impozit identic. „Totuşi, efectul final este mult mai mic, deoarece se pot pierde aproape 112.153 locuri de muncă, deci aproximativ 2% din forţa de muncă angajată (din cauza dispariţiei interesului fiscal)”, declară Guda. Gabriel Biriş consideră cel mai mare dezavantaj din implementarea acestor măsuri îl au investiţiile de tip greenfield.

„Adică faci o fabrică şi când începi să produci, peste un an jumate – doi, tu, o firmă nouă, nu poţi să-ţi deduci cheltuielile făcute în perioada de investiţii, pentru că microîntreprinderile nu au cheltuieli, nu au pierdere fiscală. Şi asta practic închide România pentru investitorii mari, serioşi”, susţine consultantul.

Agerpres.ro

3. Contribuția agriculturii în PIB-ul României a crescut cu 123% în perioada 2007 – 2016 (secretar de stat)

Contribuția agriculturii la produsul intern brut a urcat cu 123% în perioada 2007 – 2016, susține secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor.

“Cred că despre modelul de succes al agriculturii românești putem discuta foarte mult. Cel mai important lucru pentru noi, la Ministerul Agriculturii, este să valorificăm potențialul pe care agricultura românească îl are. Vorbim despre potențialul de cultură mare și zootehnie, fiind nevoie de partea de investiții pentru a susține aceste două direcții foarte mari. În acest an, au fost obținute producții istorice în principal la grâu, orz, rapiță, floarea soarelui și mazăre. De asemenea, se preconizează producții foarte bune în ceea ce privește partea de porumb, soia, cartofi și struguri. Aceste cantități suplimentare obținute vor contribui la creșterea produsului intern brut al României. Avansul pe care îl înregistrează agricultura României în perioada 2007 — 2016 a fost de 123% în ceea ce privește contribuția în PIB. Toate aceste lucruri s-au datorat, per ansamblu, unor politici echilibrate. Pot să vă spun că, în perioada Sapard PNDR 2007 — 2013 și PNDR 2014 — 2020, au fost absorbite până acum aproximativ 11,1 miliarde de euro pe parte de investiții. Aceste infuzii de capital au contribuit, fără doar și poate, la aceste performanțe”, a declarat Potor marți, într-un forum de specialitate.

Reprezentanți ai Guvernului și ai organizațiilor profesionale din domeniul agriculturii participă, marți, la forumul ‘AgriBusiness: Contribuția agriculturii la viitorul model economic românesc’, eveniment organizat la Academia de Studii Economice (ASE), de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și România Durabilă.

În cadrul dezbaterii se discută despre modelul economic românesc al următorilor 10 ani în care agricultura, alături de sectoarele și industriile direct relaționate cu aceasta, pot contribui la dezvoltarea în ansamblu a economiei naționale.

4. România, prezentă cu 50 de expozanți la târgul de turism de la Londra; logo-ul Centenarului, promovat alături de brandul de țară

Destinația turistică Alba Iulia, circuitele culturale, turismul balnear și cel de aventură vor fi promovate, în acest an, la cel mai mare târg internațional de turism din lume, World Travel Market, care se desfășoară, în perioada 6-8 noiembrie, la Londra, a anunțat, luni, Ministerul Turismului.

Tema standului României, unde sunt prezenți 50 de de expozanți, subliniază împlinirea celor 100 de ani de la Marea Unire din 1918, ministerul prezentând în avanpremieră și logo-ul Centenarului, elementul unic de identificare pentru toate evenimentele ce vor fi organizate de România pe parcursul anului viitor.

“Anul acesta, România aduce în atenția profesioniștilor, atât destinația turistică Alba Iulia, cât și circuitele culturale, turismul în natură și cel rural, pachetele de tip city break, turismul activ și cel de aventură, turismul balnear și cel de tip wellness. Tema standului din această ediție este unică și subliniază într-o manieră stilizată împlinirea celor 100 de ani de la Marea Unire din 1918. Accesul în standul cu o suprafață de 238 de metri pătrați se face printr-o replică a porții III de la Cetatea Alba Carolina. La standul amenajat de Ministerul Turismului din România sunt prezenți 50 de expozanți, reprezentanți ai unor tour-operatori, organizații de management a destinației, consilii județene, hoteluri și companii aeriene”, precizează ministerul, într-un comunicat remis AGERPRES.

Ministerul Turismului este reprezentat la Londra de secretarul de stat Cristina Ionela Tărteață. Pe toată perioada desfășurării manifestării expoziționale, demnitarul va avea o serie de întâlniri cu reprezentanții celor mai mari companii media, în vederea identificării posibilităților de promovare a României pe canalele media la nivel global, respectiv National Geographic, CNN, BBC, Travel Channel, Lonely Planet Publication.

Totodată, secretarul de stat va participa și la summit-ul miniștrilor Turismului din toate țările participante la WTM (peste 160 țări și teritorii), eveniment organizat de Organizația Mondială a Turismului, sub patronajul secretarului general Taleb Rifai.

WTM Londra reprezintă punctul de întâlnire al cererii și ofertei internaționale din sectorul turistic și are un rol fundamental în stabilirea de noi contacte de afaceri. România a participat constant la WTM cu stand național la toate cele 36 de ediții anterioare.

5. Fondul de Garantare a Asiguraților a efectuat plăți în valoare de 333,8 milioane lei, până la 31 octombrie 2017

Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) a aprobat la plată, până la finele lunii octombrie 2017, în Comisia Specială a FGA, 63.398 cereri de plată, pentru societățile aflate în faliment, respectiv Astra Asigurări, Carpatica Asig și Forte Asigurări, potrivit unui comunicat al instituției.

Comisia Specială a Fondului a aprobat 55.205 cereri de plată pentru creditorii de asigurări ai societății Astra Asigurări, 6.923 de cereri pentru cei ai societății Carpatica Asig și 1.270 de cereri de plată pentru creditori de asigurări ai societății Forte Asigurări.

FGA avea înregistrate, la finalul lunii octombrie, 63.575 cereri de plată pentru societatea Astra Asigurări, 30.135 cereri de plată pentru Carpatica Asig și un număr de 1.365 cereri de plată depuse de potențialii creditori de asigurare ai societății Forte Asigurări.

Potrivit Fondului, din totalul plăților de 333,8 milioane de lei efectuate până la 31 octombrie 2017, în contul creditorilor Astra Asigurări s-au virat 284,5 milioane lei, în timp ce pentru creditorii Carpatica Asig s-au achitat 43,5 milioane lei. De asemenea, FGA a achitat și suma de 5,7 milioane lei, pentru creditorii Forte Asigurări.

FGA reamintește potențialilor creditori de asigurări ai companiilor Astra Asigurări, Forte Asigurări și Carpatica Asig că, potrivit art. 266 alin. 2 din Legea nr. 85/2014, Fondul este în drept să efectueze plăți din disponibilitățile sale doar către petenții care au depus cereri de plată în timpul legal prevăzut de legislație și care au dosarele complete. Plata despăgubirilor se face în limita a 450.000 de lei pentru fiecare creditor al unui asigurător în faliment.

De asemenea, Fondul de Garantare a Asiguraților informează că evenimentele din ultimele luni, respectiv incendiul de la depozitul din Dărăști, Ilfov, al companiei Global Arhive Management sau atacurile informatice asupra bazei de date a companiei Astra Asigurări nu au avut nici un impact asupra activității FGA.

Start Up Nation Summit – Ploiesti 16.10.2017

Start Up Nation Summit – Ploiesti 16.10.2017 – Patronatul IMM Prahova

16.10.2017 Summit Start Up Nation la Ploiesti

Ministrul Antreprenoriatului, Ilan Laufer, a anunțat că Guvernul a ridicat clauza suspensivă pentru programul Start-Up Nation in cadrul Summit-ului de la Ploiești.

Ilan Laufer

Florin DUMA – Presedintele Patronatului Intrepriderilor Mici si Mijlocii in calitate de partener al Summitului

Discursul Presedintelui PIMMPH la Summitul Start Up Nation din 16.10.2017

ph-online.ro: Bogdan Toader, alaturi de ministrul Ilan Laufer, la summit-ul “Start-up Nation”, desfasurat azi la Ploiesti

prahovaeconomica.eu: Video-Începe implementarea proiectelor din Start Up Nation. Vezi ce a mai anunţat Ilan Laufer la Ploieşti!

max-media.ro: Programul START UP Nation, promovat in Prahova.

La eveniment au participat reprezentatii firmelor care au accesat programul Start Up Nation si studenti dornici  sa devina antreprenori.

Revista presei din data de 03.10.2017

Revista presei din data de 03.10.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. 20 de miliarde euro, cifra de afaceri a sectorului auto. Industria a generat jumătate din exporturile României în 2016.
  2. Ultima modă în fashion: un tânăr arhitect și tatăl lui fac genți din lemn pentru femei.
  3. Pierderile străinilor care investesc în România sunt la minimul ultimilor şapte ani.
  4. Split TVA a intrat în vigoare. Ce bănci oferă conturi gratuite şi ce facilităţi obţin firmele care aplică măsura.
  5. Robor continuă creşterea accelerată: majorare de 8%, la 1,71%.
Agerpres.ro.
  1. INS: Prețurile producției industriale au crescut cu 4,1%, în august.
  2. Laufer: Legea incubatoarelor de afaceri trebuie modificată, pentru a se introduce un stimulent clar.
  3. Laufer: Start-up Nation va continua și anul viitor; dacă sunt mici start-up-uri interesate, inclusiv din Germania, pot aplica pentru finanțare.

 9. Inspectorii antifraudă au descoperit o rețea de 72 de firme care au prejudiciat statul cu 46,1 milioane lei.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. 20 de miliarde euro, cifra de afaceri a sectorului auto. Industria a generat jumătate din exporturile României în 2016

Industria auto este unul dintre principalii piloni ai economiei româneşti, angajând în total peste 150.000 de persoane şi contribuind la 47% din exporturi în 2016, conform unui studiu de specialitate realizat de Euler Hermes.

Cifra de afaceri totală a sectorului auto în 2016 a depăşit 20 de miliarde de euro, determinată de exporturi, pe măsură ce piaţa locală este relativ mică şi se concentrează pe vehiculele second-hand, consideră specialiştii.  

Principalele companii auto care activează în Romania sunt: Dacia (>cifră de afaceri de 4,2 miliarde euro în 2015), Ford (0,8 miliarde euro), iar din urmă vine grupul Volskwagen în calitate doar de comerciant şi distribuitor, cu o cifră de 0,4 miliare euro. 

În ce priveşte principalii producători de componente şi consumabile, aceştia sunt: Continental (5 diviziuni), cu cifra de afaceri totală de 2,3 miliarde euro, Autoliv (sisteme de securitate) cu 0,7 miliarde euro, Takata (volane) – 0,5 miliarde euro, Michelin – 0,5 miliarde euro şi Delphi cu o cifra de 0,4 miliarde euro.  Potrivit aceluiaşi studiu, piaţa auto este dominată de grupurile Dacia (Renault), Continental şi alte grupuri cu prezenţă globală (TRW, Bosch, Delphi, Ford şi alţii).   Industria ar putea creşte cu 6-7% pe an până în 2020  

De la an la an, industria autovehiculelor se bucură de o rentabilitate puternică. În 2016 a înregistrat o rată de creştere impresionantă, + 9% faţă de 2015, iar media globală a avansat cu 1,6%. „În acest ritm, se poate vorbi despre o creştere de 6 – 7 % pe an până în 2020”, se arată în studiu.  Până acum sectorul a fost condus de producătorii de automobile, unde Dacia-Renault a fost pe locul 11 la nivel european, cu aproape 360.000 de unităţi de produse în 2016. În prezent cea mai mare parte a creşterii provine de la producătorii de piese şi componente auto.  În ceea ce priveşte piaţa furnizorilor, aceasta include atât fabrici de producţie proprii, cum ar fi Daimler, cât şi numeroşi contractori, precum Delphi, Draexlmaier, Leoni sau Continental, dar şi antreprenori locali mici, care la rândul lor sunt furnizori pentru marile companii producătoare.     

Piaţa leasingului a crecut cu 25%   De asemenea, piaţa leasingului financiar a crescut cu 25% în 2016, până la două miliarde de euro, dintre care aproape 77% reprezintă automobile şi vehicule utilitare uşoare. Companiile au reprezentat 97% din totalul clienţilor de leasing financiar, urmate de persoanele fizice 2% şi 1% de sectorul public. Flota de autovehicule de leasing operaţional a crescut cu 8%, până la 60.000 de vehicule în 2016 (adică aproximativ 13% din toate înregistrările de autoturisme noi), cu aşteptări de creştere similare pentru 2017.

2. Ultima modă în fashion: un tânăr arhitect și tatăl lui fac genți din lemn pentru femei

„Pentru a fi de neînlocuit, trebuie să fii diferit“, spunea cândva Coco Chanel, a cărei geantăclasică Chanel 2.55 trece de șase decenii testul timpului. Urmând același motto, și tânărul designer Răzvan Chelu speră ca gențile sale din lemn și piele să fie mai mult decât ceea ce ar putea părea o extravaganță de moment.

„Nu mi-am imaginat de mic copil că am să fac genți“, mărturisește Răzvan Chelu (29 de ani, foto). De fapt, Lemnia a pornit ca un experiment de design, ca multe altele pe care le-a făcut și pe vremea când era student al Universității de Arhitectură. O geantă din bucăți de oglindă în care se re­flecta masa de lemn pe care era așe­zată i-a rămas în minte. Mai ales că obiectul era expus în vitrina unui magazin din Lisabona, oraș unde a avut o bursă de studii și care îi este sursă de inspirație.

După ce a terminat facultatea, în 2013, a început să lucreze în cadrul unui birou de arhitectură, însă voia să pună în practică ideea de a crea un accesoriu ves­timentar care să aibă lemnul ca parte componentă. Lemnul îi era la îndemână nu doar pentru că lucrase cu el în timpul facultății, ci și pentru că tatăl său, Florin Chelu, avea un atelier de tâmplărie în Câmpulung. Tatăl este, de altfel, și „jumă­tatea“ practică a afacerii Lemnia, cel care pune laolaltă elementele care alcă­tuiesc universul genților de lemn. Răz­van Chelu a copilărit astfel în apropierea lemnului, a văzut cum poate fi transformat în obiecte de mobilier și a încercat chiar singur să își creeze jucării din acest material. „Făceam cuburi pe care le așezam unele peste altele. Poate de aici pasiunea pentru arhitectură“, își amin­tește tânărul antreprenor.

ÎN FAMILIE. Prima geantă, o combinație de lemn și piele, a fost, de fapt, un cadou în familie, pentru sora lui. Apoi a urmat mama lui. „La început nu ne cunoștea nimeni. Erau mai mult rugăminți ale prie­tenilor de a crea ceva special pentru ei sau pentru a le putea face cadou mai de­parte“. A fost apoi invitat la un târg la Mogoșoaia, moment în care și-a dat sea­ma că ar avea nevoie și de un brand. Lemnia s-a născut tot în urma con­sul­tărilor în familie. „Au fost mai multe variante, dar când am ajuns la «Lemnia», am știut că acesta va fi numele“.

Faptul că în familie exista cineva care putea să prelucreze lemnul – și avea nu doar cunoștințele, ci și echipamentele necesare – a redus mult și din investiția inițială, care s-a ridicat la aproximativ 6.000 de euro. Și nici nu i-au trebuit multe argumente pentru a putea să-și convingă „partenerul“ să intre în afacere. Iar tatăl său a trebuit să se „califice“ și ca pielar, deoarece nu cunoştea decât tai­nele lemnului, pe care îl prelucra în special sub formă de mobilă.

Acum, tatăl și fiul sunt mereu în contact, chiar dacă nu se văd. „Vorbim pe telefon, pe WhatsApp, pe messenger atunci când nu reușesc să ajung la Câmpulung“, povesteşte Răzvan. Despre tatăl lui spune că este foarte atent la detalii, indiferent dacă este vorba despre un mic accesoriu de fashion sau de mobilă din lemn masiv. Și, în cele din urmă, amândoi au trebuit să ia o decizie legată de timpul alocat pentru Lemnia. „Raportul dintre job (în prezent, fostul job, n.r.) și Lemnia s-a inversat: din hobby a devenit o slujbă cu normă întreagă“, mărturisește Răzvan Chelu.

ORGANIZARE ȘI DIVERSIFICARE. Nu s-a apucat serios de „contorizat“ produsele pe care le vindea decât abia în urmă cu un an, când a văzut potențialul afacerii și a simțit nevoia să facă din crearea de genți un business mai organizat. „Cred că, de atunci și până acum (septembrie 2017, n.r.), am vândut până în 500 de genți“, face un calcul tânărul antreprenor. Doar anul trecut a avut vânzări de 20.000 de euro, iar anul acesta speră să-și dubleze veniturile.

3. Pierderile străinilor care investesc în România sunt la minimul ultimilor şapte ani

Firmele care aduc în România investiţii străine directe (ISD) au găsit în ţara noastră o reţetă a succesului. Acestea au raportat anul trecut cele mai bune profituri după impozitare din ultimii şapte ani, dar şi cele mai mici pierderi ale aceleiaşi perioade, deşi au şi distribuit dividende considerabile şi au şi reinvestit din profit.

Potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR) privind ISD-urile realizate în ultimii şapte ani în România, analizate de „Adevărul”, în 2016, toate firmele profitabile care derulează investiţii străine direct în România au realizat un profit după impozitare de 7,41 miliarde de euro. Acesta este un maxim al ultimilor şase ani, minimul fiind realizat în 2010, când profitul după impozitare era de numai 4,222 miliarde de euro. Au existat, într-adevăr, şi întreprinderi ISD care au înregistrat pierderi, dar şi pierderea cumulată a acestora a fost în 2016 la un nivel minim, de 3,123 miliarde de euro, faţă de 5,132 miliarde de euro pierderi, maximul perioadei analizate, înregistrat în anul 2011.

De asemenea, din profiturile realizate, firmele au distribuit şi dividende semnificative. Anul trecut acestea s-au ridicat la 3,149 miliarde de de euro, din nou un maxim al ultimilor şapte ani. În acelaşi timp, unele întreprinderi ISD au folosit profitul obţinut în România tot la noi în ţară. La 1,138 miliarde de euro s-au ridicat sumele reinvestite din profitul realizat de firmele ISD, anul trecut.

O sumă dublă faţă de anul 2015, când numai 510 milioane de euro din profitul realizat au fost reinvestite, însă mai mică decât în 2014 când profitul reinvestit s-a ridicat la 1,376 miliarde de de euro. 

4. Split TVA a intrat în vigoare. Ce bănci oferă conturi gratuite şi ce facilităţi obţin firmele care aplică măsura

Începând cu data de 1 octombrie a intrat în vigoare, în primă fază opţional, plata defalcată a TVA, luni fiind prima zi lucrătoare în care s-a aplicat această măsură. Companiile pot astfel să aplice acum, dacă doresc, pentru split TVA, urmând ca de la 1 ianuarie 2018 măsura să devină obligatorie, în cazul în care legea nu este, eventual, modificată în Parlament.

Ca să încurajeze companiile să aplice deja măsura, Finanţele au venit cu facilităţi şi beneficii. Şi băncile le sar în ajutor celor înregistraţi în scopuri de TVA cu oferte avantajoase de deschidere a conturilor.

Ce facilităţi pun la bătaie Finanţele Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat că le pune la dispoziţie tuturor persoanelor impozabile conturi gratuite de TVA, toate comisioanele fiind zero, iar extrasele de cont urmând să fie gratuite şi disponibile şi on-line.

De asemenea, Finanţele susţin că firmele care aplică opţional TVA defalcat vor beneficia de anularea penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie. Ce bănci oferă facilităţi Şi băncile încurajează trecerea la plata defalcată a TVA.  Banca statului, CEC Bank, a fost printre primele instituţii financiare care au lansat oferte. Banca oferă, la deschiderea unui cont de TVA, mai multe facilităţi precum: comision 0 de deschidere şi închidere de cont, comisioane 0 la încasări intra şi interbancare, comision 0 la plăţi decontate în sistem interbancar şi comisioane reduse cu 50% la plăţile interbancare efectuate prin intermediul CEC Bank Mobile Banking şi Internet Banking CEConline, comision 0 pentru depunerile în numerar efectuate de persoanele autorizate, comision 0 de administrare în cazul clienţilor care achiziţionează sau deţin Pachetul IMM CEC Bank, prin includerea în mod gratuit a contului în pachet.

BCR a anunţat, de asemenea, că agenţii economici care aplică opţional pentru plata defalcată a TVA vor avea: zero lei comision la deschiderea unui cont, zero lei la încasările prin ordin de plată (la încasările prin cec sau bilet la ordin se practică un anumit comision, deoarece implică o operaţiune manuală din partea băncii), zero lei comision de administrare şi zero lei la plata online.

Banca Transilvania oferă şi ea gratuit deschiderea şi administrarea de cont de TVA, încasările intrabancare cu ordin de plată, încasările şi plăţile cu instrumente de debit, încasările interbancare cu ordin de plată, plăţile intrabancare efectuate pe canal electronic, către un alt client al băncii.

Către alte bănci vor fi gratuite doar încasările şi plăţile interbancare cu instrumente de debit şi plăţile interbancare pe canal electronic. În aceste cazuri se percep doar comisioanele BNR sau Transfond. Şi UniCredit Bank oferă clienţilor conturi pentru plata defalcată a TVA, fiind scutiţi de comisioane de administrare şi de o parte din costurile de tranzacţionare pentru o perioadă de trei luni. OTP Bank a lansat, totodată, o ofertă ce prevede conturi curente cu zero comision pentru plata defalcată a TVA.

Banca oferă celor care îşi deschid conturi de TVA la ea: comision zero pentru deschidere şi administrare cont curent pentru plata defalcată a TVA, pentru număr nelimitat de conturi, în orice valută, comision zero pentru plăţile intrabancare în lei prin OTP Direkt şi la ghişeele băncii, comision zero pentru plăţile interbancare efectuate în lei prin OTP Direkt în perioada 1 octombrie 2017 – 31 martie 2018, cu excepţia comisioanelor BNR/Transfond, încasări intrabancare şi interbancare în conturile curente, fără taxe adiţionale. Legea ar putea fi schimbată radical Comisia de buget-finanţe din Senat a decis recent ca plata defalcată a TVA să se aplice abia de la anul, în mod opţional, urmând ca obligativitatea să fie introdusă abia din 2019, dacă măsura se va dovedi funcţională. De asemenea, vor fi supuse plăţii defalcate a TVA numai companiile de stat şi cele care sunt în relaţii contractuale cu statul. Propunerea trebuie aprobată însă şi de plenul Parlamentului.  

Exemplu practic 1. Dacă un contribuabil doreşte să opteze pentru plata defalcată a TVA, depune o notificare în data de 1 noiembrie 2017 la organul fiscal central care analizează evidenţa fiscală a acestuia, din oficiu. Astfel, se poate constata că un contribuabil înregistrează în evidenţa fiscală următoarele obligaţii fiscale restante:

  1. a) obligaţii fiscale principale reprezentând TVA restante la 30 septembrie 2017, în suma de 1.000 lei;
  2. b) dobânzi aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA restante la 30 septembrie 2017, stabilite prin decizii comunicate de organul fiscal central, în sumă de 300 lei;
  3. c) penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA restante la 30 septembrie 2017, stabilite prin decizii comunicate de organul fiscal central, în suma de 200 lei;
  4. d) obligaţii fiscale principale reprezentând TVA cu termene de plată între 1 octombrie 2017 şi 21 decembrie 2017, inclusiv, în suma de 200 lei. De asemenea, organul fiscal central verifică dacă sunt depuse de către contribuabil toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal.

În urma depunerii notificării prin care contribuabilul optează pentru plata defalcată a TVA, organul fiscal emite decizie de amânare la plată în vederea anulării a penalităţilor de întarziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA, pentru suma de 200 lei. Pentru această sumă nu se începe sau se suspendă executarea silită şi nu intră în stingere cu eventualele sume încasate de organul fiscal central. Astfel, dacă contribuabilul achită în data de 18 decembrie 2017, suma de 1.500 lei, reprezentând obligaţiile menţionate la lit. a), b) şi d) prevăzute mai sus, acesta beneficiază de anularea la plată a sumei de 200 lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA restante la 30 septembrie 2017. În acest sens, organul fiscal central emite, până la data de 31 ianuarie 2018, o decizie de anulare a penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA.

Dacă contribuabilul nu achită până la data de 21 decembrie 2017, inclusiv, obligaţiile menţionate la lit. a), b) şi d) prevăzute mai sus sau nu are toate declaraţiile fiscale depuse, penalităţile de întârziere amanate la plată, în sumă de 200 lei, se repun în sarcina acestuia. Este de menţionat faptul că acordarea facilităţii fiscale mai sus prezentate nu este condiţionată de plata obligaţiilor fiscale existente în evidenţa fiscală, de altă natură decât TVA. 2.

În situaţia în care un contribuabil care are în derulare o eşalonare la plată acordată potrivit legii, inclusiv pentru TVA, optează pentru plata defalcată a TVA, prin depunerea, în data de 1 noiembrie 2017, a unei notificări, organul fiscal central analizează evidenţa fiscală a acestuia, din oficiu. Astfel, dacă contribuabilul are în derulare la data 30 septembrie 2017 eşalonare la plată pentru obligaţii fiscale în cuantum de 1500 lei, din care debite TVA – 500 lei, dobânzi TVA eşalonate la plată – 150 lei şi penalităţi de întârziere amânate la plată aferente TVA – 100 lei, acesta beneficiază de anularea la plată a sumei de 100 lei, reprezentând penalităţi de întârziere aferente TVA, dacă achită până la data de 21 decembrie 2017, inclusiv, suma de 650 lei. Însă, celelalte obligaţii fiscale eşalonate la plată rămân de achitat conform graficului de eşalonare la plată.

Dacă din diferite motive, contribuabilul pierde valabilitatea eşalonării la plată, penalităţile de întârziere aferente TVA, în cuantum de 100 lei, râmân anulate la plată, întrucât Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017 este un cadru legal special, distinct de prevederile Codului de procedură fiscală, care reprezintă cadrul legal general privind colectarea creanţelor bugetare.

5. Robor continuă creşterea accelerată: majorare de 8%, la 1,71%

Indicatorul Robor la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile la creditele în lei, a început şi această săptămână în creştere, majorându-se la 1,71%.

Faţă de valoarea de 1,58% de vineri, aceasta reprezintă o creştere de 8%.  Astfel, Robor la 3 luni a ajuns luni la cel mai înalt nivel din 30 decembrie 2014.  Luna septembrie a adus o majorare accelerată a indicatorului ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la creditele în lei, iar trendul va continua.

După o perioadă de peste un an în care dobânzile au fost la niveluri minime – sub 1% –, această creştere recentă puternică îi va afecta pe românii care au credite în lei, adică le va majora ratele pe care le plătesc la bănci.

Vineri, ROBOR la 3 luni, referinţa cea mai utilizată în cadrul creditelor cu dobânda variabilă, a ajuns la nivelul de 1,58%, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2015, adică al ultimilor doi ani şi jumătate. Aceasta reprezintă o creştere de 71% faţă de începutul lunii septembrie, când ROBOR la 3 luni se situa la 0,92%. 

Agerpres.ro

6. INS: Prețurile producției industriale au crescut cu 4,1%, în august

Prețurile producției industriale au crescut cu 4,1% în luna august, față de aceeași perioadă din anul anterior, reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.

Potrivit sursei citate, pe de altă parte, datele comparative august 2017 vs iulie 2017 arată că prețurile producției industriale s-au majorat cu 0,7%.

În ceea ce privește creșterile pe marile grupe industriale, în august 2017 față de august 2016, cel mai important salt, de 4,9%, l-a înregistrat industria energetică, urmată de industria bunurilor intermediare (+4,4%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+3,8%), industria bunurilor de capital (+3,5%) și industria bunurilor de uza curent (+3,4%).

De asemenea, pe segmentul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat s-a consemnat o creștere de 2,3%, în luna august a acestui an, comparativ aceeași perioadă din 2016.

În plus, industria metalurgică a consemnat o creștere anuală de 12,8%, iar în cazul fabricării altor mijloace de transport s-a înregistrat o scădere de 0,1% a prețurilor producției industriale.

7. Laufer: Legea incubatoarelor de afaceri trebuie modificată, pentru a se introduce un stimulent clar

Legea incubatoarelor de afaceri trebuie modificată, pentru a se oferi un stimulent clar firmelor care vor să le înființeze, a declarat, luni, Ilan Laufer, ministru pentru Mediul de Afaceri, într-o conferință organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

“Cred că este necesar să modificăm legea incubatoarelor. Este o lege care a fost modificată, care nu mai permite finanțare de la bugetul de stat și, totuși, trebuie să ne gândim că aceste incubatoare nu trebuie să aibă doar titlul de incubatoare, nu trebuie să fie niște zone care s-au construit ca niște incubatoare și după 3 ani ajung să fie spații de depozitare sau ajung să fie pensiuni sau alte chestii. Aceste zone de incubare au un rol extrem de important”, a spus Laufer.

Potrivit acestuia, foarte multe incubatoare au prins vechea lege și au beneficiat de un stimulent clar la înființare.

“Discutăm de o situație reală în România, discutăm de foarte multe incubatoare care au prins vechea formă a legii. Au avut, să spunem, un stimulent de a se înființa, dar în acest moment nu mai au niciun fel de stimulent real … acei oameni care sunt proprietarii de incubatoare. De obicei, în țările cu mai multă experiență au mai multe facilități fiscale. Lucrăm și vrem să aducem niște modificări legii incubatoarelor, astfel încât cei care vor să își facă incubatoare să aibă și un stimulent clar”, a mai arătat ministrul

8. Laufer: Start-up Nation va continua și anul viitor; dacă sunt mici start-up-uri interesate, inclusiv din Germania, pot aplica pentru finanțare.

Programul Start-up Nation va continua și anul viitor, iar dacă sunt mici start-up-uri interesate, inclusiv din Germania, se pot înscrie pentru finanțare, a declarat, luni, Ilan Laufer, ministru pentru Mediul de Afaceri, într-o conferință organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

“Dacă sunt mici start-upuri, inclusiv din Germania, care vor să aplice pentru Start-up Nation, o pot face, pentru că programul va continua și anul viitor. Grantul maxim este de 200.000 lei, avem două surse de finanțare, avem 500 milioane lei care sunt din fonduri europene nerambursabile și 1,2 miliarde lei, credite bugetare. În total, programul are 1,713 miliarde lei. Mai mult de 75% dintre cei care au aplicat pentru Start-up Nation sunt tineri absolvenți, din 2012 până în prezent. 45% din totalul antreprenorilor care au aplicat sunt femei și cred că este o premieră la nivel european. Noi ne-am asumat ca obiectiv finanțarea a 10.000 de start-uri. Cred că anul acesta, cu bugetul pe care îl avem, vom reuși undeva peste 9.000, pentru că nu toți au atins un grant maxim”, a spus Laufer.

El a precizat că Executivul are flexibilitate în ceea ce înseamnă mediul de afaceri.

“Vă garantez că s-au luat în serios toate propunerile care au venit. Chiar dacă un Guvern își dorește și are un program de guvernare asumat și votat în Parlament, și în acest caz este necesară o consultare cu mediul de afaceri și cred că se dorește și se încearcă de fiecare dată să ajungem la un numitor comun. România este o țară foarte stabilă și predictibilă. Chiar dacă unii și alții doresc să spună că este altfel, s-a demonstrat că atunci când este ceva concret lucrurile sunt analizate foarte în serios și nu se iau măsuri fără a fi consultat și mediul de afaceri”, a mai arătat ministrul

La rândul său, Dragoș Anastasiu, președinte AHK România, a spus că “inovațiile” din domeniul fiscal “ating” firmele membre ale Camerei de Comerț.

“Nu toate start-up-rile din România gândesc imediat că trebuie să meargă în străinătate, ci rămân în România. Trecem printr-o perioadă interesantă, dar și turbulentă, avem schimburi intense cu conducerea (Guvernului n.r.), există multe subiecte care ne motivează, ne interesează. Sunt multe inovații în ceea ce privește domeniul fiscal care ne ating și pe noi. Noi, ca și Cameră de Comerț Româno-Germană, întreținem această conversație cu conducerea în mod responsabil, astfel încât ceea ce accentuăm întotdeauna este predictibilitatea, o privire pe termen lung, mai bine să gândim de trei ori și să acționăm o dată și așa mai departe”, a precizat Anastasiu.

9. Inspectorii antifraudă au descoperit o rețea de 72 de firme care au prejudiciat statul cu 46,1 milioane lei

Inspectorii antifraudă fiscală au descoperit o rețea de 72 de firme specializate în crearea unor circuite de tranzacționare fictivă de carne și subproduse din carne, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, bugetul statului fiind prejudiciat cu peste 46,1 milioane lei, se arată într-un comunicat de presă al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) remis, luni, AGERPRES.

“Prin diminuarea bazei impozabile a profitului și deducerea nelegală a TVA bugetul general consolidat al statului a fost prejudiciat cu suma de 46,137 milioane de lei. Societățile implicate au achiziționat carne și subproduse din carne de la furnizori persoane juridice, asupra cărora planează suspiciunea că au achiziționat animale, în viu, de la proprietari persoane fizice, însă au înregistrat în evidența financiar — contabilă facturi fictive de la firme fantomă (fără bunuri în patrimoniu, fără spații de depozitare a mărfurilor sau mijloace de transport, fără salariați și fără a putea justifica achiziții reale, necesare unor livrări ulterioare), în scopul diminuării bazei impozabile a profitului impozabil și deducerii nelegale de TVA”, se arată în document.

Potrivit acestuia, lanțul tranzacțional avea ca inițiatori societăți fără active, care erau înființate și funcționau pe perioade scurte, apoi erau abandonate și înlocuite cu altele. Aceste firme acumulau obligații fiscale de plată către bugetul de stat, prin declarare și neplată.

“O parte dintre reprezentanții legali ai societăților verificate au recunoscut implicarea în desfășurarea circuitelor fictive, iar în urma explicațiilor oferite de către administratorii ‘furnizorilor’, inspectorii antifraudă au constatat că aceștia sunt oameni simpli, fără posibilități materiale, unii dintre ei fără locuință sau adăpost și cu un nivel scăzut de cultură și cunoștințe care ar fi cauzat dificultăți în desfășurarea unor activități economice cu cifre de afaceri de milioane de lei”, conform ANAF.

Agenția menționează că au fost înființate sau reactivate societăți, care au pretins realizarea unor activități de comerț intern (inclusiv prestări de servicii), al căror principal și unic scop a fost de a permite celorlalte verigi din lanțul de tranzacționare să realizeze deducerea unor sume de bani reprezentând impozite și taxe datorate, prin înregistrarea/declararea în evidențele contabile a unor operațiuni fictive de vânzări/cumpărări de bunuri sau servicii.

“Pentru disimularea realității operațiunilor de vânzare/cumpărare menționate mai sus s-a procedat, inclusiv, la rularea unor sume de bani prin conturile bancare ale persoanelor implicate, ca și cum ar reprezenta contravaloarea bunurilor/serviciilor/avansurilor în cauză. S-au conturat indicii că membrii grupului au asigurat fluxul sumelor de bani prin conturile societăților cu scopul principal al ascunderii originii ilicite a acestora și cu scopul subsidiar de a întări aparența de realitate a operațiunilor comerciale. Mai mult decât atât, pentru exercitarea în mod nelegal a dreptului de deducere a TVA membrii grupului au simulat operațiuni comerciale intracomunitare constând în livrări de carne și subproduse animale către parteneri intracomunitari din Bulgaria, Ungaria și Polonia. Pentru investigarea acestora au fost inițiate activități de cooperare administrativă, iar în urma analizării informațiilor furnizate de organele fiscale din țările partenere s-a concluzionat că pretinsele operațiuni economice nu au avut loc în fapt’, precizează ANAF.

Revista presei din data de 28.09.2017

Revista presei din data de 28.09.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Afacerile a peste 340.000 de firme din România vor fi afectate de noile reguli de prelucrare a datelor personale.
  2. 1,8 miliarde euro, sprijin pentru agricultori în 2017.
  3. INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor în industrie, comerţ şi servicii până în noiembrie.
Digi24.ro.
  1. Drumurile României, locul 120 din 137. Mai proaste decât în Burundi.
Agerpres.ro.
  1. Bulgaria: Numărul turiștilor străini a depășit populația țării.
Euractiv.ro.

  6.  Rata de ocupare a populației a crescut, dar șomajul în rândul tinerilor rămâne ridicat.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Afacerile a peste 340.000 de firme din România vor fi afectate de noile reguli de prelucrare a datelor personale

 

Afacerile a peste 340.000 de firme din România, reprezentând 40% din numărul total al persoanelor juridice înregistrate, vor fi influenţate semnificativ de noile reglementări europene privind prelucrarea datelor cu caracter personal, potrivit unei cercetări realizate de agenţia de marketing Perceptum.

Sunt vizate, în special, companiile multi-naţionale, agenţiile de marketing şi publicitate, firmele de sondare a opiniei publice, băncile şi firmele din domeniul informaţiilor şi al comunicaţiilor. Potrivit noilor reguli (Regulamentul UE 2016/67 – GDPR), aplicabile de la 25 mai 2018, companiile trebuie să ofere mai multe informaţii legate de modul în care colectează şi păstrează date ale clienţilor, să le ofere acestora dreptul de a fi şterşi din evidenţe şi să implementeze reguli speciale de protecţie a minorilor.

De asemenea, orice scurgere de date va trebui notificată în cel mult 72 de ore la autoritatea de supraveghere. Potrivit Ralucăi Ghilea, Director Executiv al Perceptum, începând din 2018, cele mai multe companii vor fi nevoite să-şi ajusteze modelele de business în funcţie de aceste restricţii. „Implicaţiile noilor reglementări nu se limitează la firmele din domeniile mai sus amintite, ci vor viza, mai mult sau mai puţin, tot mediul de business.

De exemplu, orice firmă care intenţionează să cumpere sau să închirieze baze de date pentru campanii de email marketing riscă şi mai mult dacă aceasta a fost obţinută ilegal. Cel mai probabil, va exista o perioadă de graţie post-implementare, astfel că organizaţiile care nu se supun noilor reglementări nu vor fi amendate imediat. Însă efectele în cazul în care acestea nu respectă noile reguli vor fi mult mai puternice decât până acum”, arată Raluca Ghilea.

Restricţii semnificative Reglementările impun restricţii semnificative inclusiv asupra procesării automate de date personale, pentru a analiza sau previziona un comportament individual. În mod specific, reglementările restrâng această activitate dacă ea va avea un impact semnificativ asupra individului, cum ar fi în cazul angajării sau contractării unui credit. Amenda pentru nerespectarea acestor norme va fi de până la 4% din cifra de afaceri a companiei pe anul fiscal anterior, sau 20 de milioane de euro, luându-se în considerare suma mai mare.

„Scurgerile de date şi furtul de informaţii sunt realităţi cărora instituţiile financiare, printre altele, trebuie să le facă faţă. Este destul să ne gândim la atacurile de tip phishing din ultimul an şi putem să evaluăm amploarea amenzilor viitoare în situaţia în care aceste instituţii nu raportează scurgerile de date şi, mai mult, nu protejează datele clienţilor în faţa acestor atacuri. Din cercetările noastre, foarte puţine firme au început să implementeze noile proceduri, în condiţiile în care mai sunt doar opt luni până când va intra în vigoare GDPR”, mai declară Directorul Executiv al Perceptum.

Una dintre cele mai dificile reglementări prevede obţinerea acordului explicit al persoanei pentru a-i folosi datele în campanii de email marketing. Afacerile care funcţionează, cu preponderenţă, prin acest mecanism comercial riscă să-şi piardă cea mai mare parte din business, chiar să intre în faliment, dacă nu respectă noile reguli. Pentru a se proteja în faţa noilor provocări, companiile trebuie să-şi organizeze un plan coerent şi eficient, care să vizeze inclusiv angajarea sau desemnarea unui specialist (responsabil) in protecţia datelor.

2. 1,8 miliarde euro, sprijin pentru agricultori în 2017

Guvernul a aprobat plăţile directe în sectorul vegetal care se acordă pentru anul de cerere 2017, plafoanele alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic şi schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine care se acordă pentru anul de cerere 2017.

Este vorba despre schema de plată unică pe suprafaţă, în cuantum minim de 97,2452 euro/ha; plata redistributivă – 5 euro/ha pentru primul interval – 1-5 ha inclusiv  şi 48,3251 euro/ha pentru al doilea interval: peste 5 şi până la 30 ha inclusiv; plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, denumită şi plată pentru înverzire – 57,1745 euro/ha; plata pentru tinerii fermieri – 24,3113 euro/ha. Suma totală necesară aplicării schemelor de plăţi directe în sectorul vegetal este de 1,574 miliarde euro, din care 919,14 milioane euro pentru schema de plată unică pe suprafaţă, 97,07 milioane euro pentru plata redistributivă, 540,4 milioane euro pentru plata pentru înverzire şi 18,01 milioane euro pentru tinerii fermieri.

De asemenea, Guvernul a aprobat plafoanele alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic şi a stabilit cuantumul acestora pentru anul de plată 2017. Astfel, 24,08 milioane euro sunt alocate schemei decuplate de producţie, specia bovine, în sectorul lapte; 101,2 milioane euro pentru sectorul carne, specia bovine; 50,78 milioane euro pentru speciile ovine/caprine.

Cuantumul acestor ajutoare se calculează prin raportarea sumelor prevăzute la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile, respectiv la efectivele de bovine sau femele ovine/caprine eligibile. Totodată, Executivul a aprobat plafonul de 48,5 milioane euro, aferent plăţii directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine care se acordă pentru anul de cerere 2017.

Cuantumul pentru această schemă se calculează prin raportarea plafonului la efectivul de animale eligibile. Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul tuturor schemelor de plăţi, iar începând cu data de 1 decembrie 2017, va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între cuantumul calculat şi acordat în avans şi plafonul financiar ar fiecărei scheme, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în anii 2017 şi 2018. Plăţile se fac în lei, utilizând ultimul curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2017.

3. INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor în industrie, comerţ şi servicii până în noiembrie

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în industrie, comerţul cu amănuntul şi servicii în perioada septembrie-noiembrie şi la o creştere a preţurilor în aproape toate domeniile, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii august, când managerii estimau o creştere mai mare a afacerilor. Pentru intervalul septembrie-noiembrie, cel mai mic sold conjunctural privind activitatea este în construcţii, -3%, în scădere faţă de cel din raportul anterior (+9%). “Potrivit estimărilor din luna septembrie 2017, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -3%)”, se arată în raportul INS.

Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi.

Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat. Managerii au aşteptări ceva mai optimiste în privinţa industriei prelucrătoare, cu un sold conjunctural de +9% (+6% în raportul precedent).  

Activitatea din servicii este aşteptată să crească, dar estimările sunt mai reduse, soldul conjunctural pentru perioada septembrie-noiembrie fiind de +12% (+11% în raportul anterior).

În comerţ, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere accelerată, soldul fiind +15% (+18% în raportul anterior). Managerii prevăd o creştere moderată a numărului de angajaţi doar în comerţ şi o relativă stabilitate în restul sectoarelor. Astfel, în comerţ se aşteaptă o creştere uşoară a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de +17 (+12% în raportul anterior).  Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în aproape toate sectoarele până în octombrie. Cele mai mari creşteri de preţuri sunt aşteptate în comerţ, cu un sold conjunctural +25%, şi în construcţii (+11%).

Digi24.ro

4. Drumurile României, locul 120 din 137. Mai proaste decât în Burundi

România are o calitate a drumurilor mai slabă decât în Burundi, Zimbabwe, Liberia, Tanzania sau El Salvador, potrivit studiului Indexul Competitivității Globale, al Forumului Economic Mondial, în care am pierdut 15 poziții în doar doi ani.

România este pe locul 120 în lume din punct de vedere al calităţii infrastructurii rutiere, potrivit raportului anual privind competitivitatea economică publicat, miercuri, de Forumul Economic Mondial, informează Economica.net.

Deşi drumurile din România sunt mai bine cotate decât anul trecut, când eram pe locul 128, infrastructura autohtonă este în continuare în urma unor economii de frontieră din Africa, Asia sau America Latină.

Drumurile din România sunt mai proaste decât ele din Gambia, Tadjikistan, El Salvador, Ghana, Zambia, Mali, Tanzania, Uganda, Etiopia, Cambodgia, Sierra Leone, Mongolia, Bangladesh, Bosnia-Herţegovina, Liberia, Burundi, Nepal, Zimbabwe sau Venezuela, potrivit raportului.

Calitatea infrastructurii se numără printre principalii piloni ai competitivităţii economice, potrivit studiului. Astfel, scorul prost al României la infrastructura rutieră trage puternic în jos poziţia ţării la general, de departe cea mai proastă din UE.

România a alocat cei mai mulţi bani din regiune, ca procent din veniturile bugetare, pentru investiţiile publice, dar are cele mai proaste drumuri, potrivit unei analize din 2016 a Consiliului Fiscal. Totodată, România are cea mai proastă rată de absorbţie a fondurilor structurale UE pentru infrastructură.

România a căzut şase poziţii în topul global al competitivităţii economice compilat de Forumul Economic Mondial, până pe locul 68, fiind devansată de ţări ca Georgia, Columbia, Botswana şi Rwanda. În studiul 2015-2016 România se găsea pe locul 53, cea mia bună poziție ocupată după 2012.

Competitivitatea economiei româneşti este cotată foarte prost din UE, cu mult sub cea a Bulgariei. Mai rău stau doar Croația și Grecia. Ţara vecină la sud, cu care împărţim ultimul loc în UE la indicatori precum nivelul de trai, este pe locul 49 în topul competitivităţii.

Raportul analizează toţi factorii, politicile şi calitatea instituţiilor care influenţează nivelul de productivitate al unei economii şi, implicit, potenţialul de prosperitate al ţării. Indicatorii măsuraţi sunt grupaţi pe 12 piloni: instituţii, infrastructură, situaţia macroeconomică, sănătate şi educaţie primară, educaţie universitară şi training, eficienţa pieţei de bunuri, eficienţa pieţei muncii, gradul de dezvoltare al pieţei financiare, pregătirea tehnologică, mărimea pieţei, gradul de sofisticare a mediului de afaceri şi inovaţia.

Problemele României sunt nivelul înalt al taxelor (nu neaparat impozitul pe venit sau profit), birocrația guvernamentală, accesul la finanțare, forța de muncă ce este calificată inadecvat, corupția, infrastructura, etica coborâtă a forței de muncă, instabilitatea politică, etc.

Agerpres.ro

5. Bulgaria: Numărul turiștilor străini a depășit populația țării

Peste 10,6 milioane de turiști străini au vizitat anul trecut Bulgaria, o creștere de 24,3% față de 2008, a anunțat miercuri Institutului Național de Statistică (NSI), a informat publicația Sofia Globe.

Conform datelor oficiale, la sfârșitul anului trecut Bulgaria avea o populație de 7,15 milioane de persoane.

Cei mai mulți vizitatori străini au provenit din Germania (586.794, care au petrecut în medie 6,5 nopți în Bulgaria) și Rusia (538.348, cu 7,3 nopți). Pe locul trei se află Macedonia, urmată de Turcia, România și Serbia.

În topul câștigurilor de pe urma turiștilor străini, pe primul loc se află Burgas (377 milioane de leva sau 193 de milioane de euro), urmat de Varna (246 milioane de leva) și Sofia (99 milioane de leva sau 50,7 milioane de euro).

Cei mai mulți turiști (48,4%) au avut 45-64 de ani, urmați de grupa de vârstă 25-44 de ani (42,1%).

Destinațiile preferate ale bulgarilor care au călătorit anul trecut peste hotare au fost Grecia, Turcia, Macedonia, Serbia, și România. 

Euractiv.ro

6. Rata de ocupare a populației a crescut, dar șomajul în rândul tinerilor rămâne ridicat

Rata șomajului la nivel național a scăzut în trimestrul al doilea, la 4,8%, față de 5,5% în trimestrul anterior, arată datele Institutului Național de Statistică.

Cel mai ridicat nivel al șomajului a fost consemnată rândul tinerilor (15-24 de ani), la 15,4%. Circa 6,5% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani nu aveau loc de muncă în trimestrul al doilea, în timp ce pe restul categoriilor de vârstă șomajul varia între 2% și 4%, potrivit unui comunicat transmis miercuri de INS.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,5% în trimestrul al doilea, depășind ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020 cu 0,5 puncte procentuale. Potrivit INS, populaţia activă a României era de peste 9,4 milioane de persoane în perioada analizată, din care 8,97 milioane de persoane erau ocupate şi 451 de mii erau şomeri.

„Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în trimestrul II al anului 2017, de 65,5%, cu 4,3 puncte procentuale peste valoarea înregistrată în trimestrul anterior, creştere datorată în principal activităţilor cu caracter sezonier din agricultură. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (73,2% faţă de 57,7% la femei) şi la persoanele din mediul rural (66% faţă de 65,1% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 27,3%”, se arată în comunicatul biroului de statistică.