Revista presei din data de 22.01.2018

Revista presei din data de 22.01.2018 – Patronatul IMM Prahova 

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro

1. Angajatorii achită pentru ultima oară taxele salariale

2. ANAF a colectat anul trecut 214,95 miliarde lei la buget, cea mai mare încasare anuală din 2003 până în prezent şi cu aproape 8% mai mult decât în 2016

Agerpres.ro

3. România a exportat lemn şi plută în valoare de peste 482 milioane de euro, în primele 10 luni din 2017

Wal-street.ro

4. Ilan Laufer: Vom lansa o noua sesiune de inscrieri pentru Start-up Nation in aprilie

5. Principiile de management ale unui CEO care conduce un business de 20 de miliarde de euro

Digi24.ro

6. De ce se preferă importul de alimente pe care şi România le poate produce 6

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

  1. Angajatorii achită pentru ultima oară taxele salariale

Termenul limită pentru declararea şi achitarea taxelor salariale aferente lunii decembrie de către angajatori expiră joi, 25 ianuarie, din februarie această atribuţie revenind angajaţilor.

Potrivit calendarului fiscal al ANAF, 25 ianuarie 2018 este termenul pentru declararea şi plata impozitului pe salarii şi a contribuţiilor sociale obligatorii pentru luna decembrie 2017. Ambele obligaţii fiscale se declară la Fisc cu ajutorul formularului 112 „Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”.  

Plata se face în contul unic 20.A.47.01.00 „Sume încasate pentru bugetul de stat în contul unic, în curs de distribuire”, în cazul impozitului pe salarii, respectiv în contul unic 55.02 „Disponibil al bugetelor asigurărilor sociale şi fondurilor speciale, în curs de distribuire”, în cazul contribuţiilor sociale.  

Deoarece până joi se declară şi achită taxele salariale pentru veniturile aferente lunii decembrie 2017, acestea sunt tot cele vechi: impozit pe venit de 16% (datorat de salariat) şi toate cele şase contribuţii sociale vechi, cu cotele aferente: sănătate (5,5% salariatul şi 5,2% angajatorul), concedii medicale (0,85% angajatorul), riscuri profesionale (între 0,15% şi 0,85% – angajatorul), pensii (10,5% salariatul şi 15,8% angajatorul – la condiţii normale de muncă), şomaj (0,5% salariatul şi 0,5% angajatorul) şi creanţe salariale (0,25% angajatorul).  

Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2018, taxele salariale ce se vor declara şi achita începând cu februarie 2018 vor fi următoarele: 10% impozit pe veniturile din salarii (datorat de salariat), 10% pentru contribuţia la sănătate (datorată de salariat), 25% pentru contribuţia la pensii (datorată de salariat) şi 2,25% pentru contribuţia de muncă (datorată de angajator).

  1. ANAF a colectat anul trecut 214,95 miliarde lei la buget, cea mai mare încasare anuală din 2003 până în prezent şi cu aproape 8% mai mult decât în 2016

ANAF transmite că a colectat 214,95 miliarde lei la buget, în anul 2017, şi a realizat programul prevăzut de legea bugetului. Această sumă reprezintă cea mai mare încasare anuală realizată de ANAF din 2003, anul înfiinţării instituţiei, până în prezent.

Planul de încasări al ANAF pentru 2017 a fost de 214,37 miliarde lei. Conform datelor din trezorerie s-au încasat 214,95 miliarde lei. Totodată, prin comparaţie, în anul 2017 s-a încasat cu 15,50 miliarde lei (7,8%) mai mult decât în anul 2016. 

„Realizarea planului de colectare a fost posibilă prin implementarea unor măsuri de îmbunătăţire a conformării voluntare, care au determinat o creştere anuală progresivă şi susţinută a ratei de colectare şi echilibrarea veniturilor bugetului general consolidat”, transmite Fiscul. Liniile generale de acţiune au vizat verificarea cu prioritate a contribuabililor cu potenţial ridicat de evaziune şi fraudă fiscală, precum şi monitorizarea şi intervenţia operativă în domeniile cu grad ridicat de risc la evaziunea fiscală (produse accizabile, achiziţii intracomunitare, operaţiuni import/export). De asemenea, au fost desfăşurate controale inopinate şi acţiuni specifice pentru controlul activităţilor sezoniere şi acţiuni tematice de control desfăşurate în colaborare cu alte instituţii.  Mai mult, în 2017 cuantumul sumelor declarate la bugetul general consolidat a fost de 217,12 miliarde lei, cu 7,55% mai mult decât în 2016. Gradul de conformare voluntară la plată a crescut de la 84,03% în 2016, la 85,44% în 2017. 

Este important de precizat că TVA încasată efectiv în cele 12 luni ale lui 2017 a fost de 68,08 miliarde lei, comparativ cu 66,64 miliarde lei în 2016, iar după compensări şi restituri, din TVA s-au virat 53,54 miliarde lei la bugetul de stat, cu 3,6% mai mult decât în 2016 (51,67 miliarde lei) şi cu 1,87 miliarde lei (1,3%) mai mult decât programul prevăzut de legea bugetului. Toate aceste rezultate au fost obţinute în condiţiile în care din februarie 2017 cota TVA a scăzut la 19%. 

Fiscul mai transmite că în 2018 va continua implementarea măsurilor de îmbunătăţire a colectării şi a conformării voluntare, cu accent pe simplificarea şi transparentizarea proceselor interne şi creşterea calităţii serviciilor furnizate contribuabililor de către ANAF. 

Agerpres.ro

  1. România a exportat lemn şi plută în valoare de peste 482 milioane de euro, în primele 10 luni din 2017

România a exportat, în primele zece luni din 2017, lemn şi plută în sumă de 482,1 milioane de euro, o valoare cu 3,2% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică /INS/.

Importurile de lemn şi plută s-au cifrat la 192,7 milioane euro, fiind cu 0,5% mai mici comparativ cu cele din perioada ianuarie-octombrie 2016, înregistrându-se astfel un excedent de circa 289,4 milioane euro pe acest segment.

În primele zece luni din 2017, exporturile FOB ale României au însumat 52,361 miliarde euro şi au crescut cu 9,2% faţă de anul anterior, iar importurile CIF au totalizat 62,583 miliarde euro, în creştere cu 12,4%.

Wal-street.ro

  1. Ilan Laufer: Vom lansa o noua sesiune de inscrieri pentru Start-up Nation in aprilie

Programul de finantare Start-up Nation va avea o noua sesiune de inscrieri in luna aprilie a acestui an, ministerul pentru mediul de afaceri sperand la un buget de 2 miliarde de lei alocat programului, conform declaratiilor date de Ilan Laufer, ministrul Mediului de Afaceri, Comert si Antreprenoriat.

Ministrul Ilan Laufer spera ca in noua sesiune sa fie aprobate aproximativ 10.000 de dosare, precizand ca vor putea aplica si cei care au fost respinsi in prima sesiune. De asemenea, acesta a oferit informatii si despre statusul sesiunii actuale, respectiv faptul ca 807 deconturi au fost depuse pana in acest moment, dintre acestea 407 fiind deja aprobate.

“Pana in data de 19 ianuarie 2018 au fost depuse 807 deconturi, ceea ce inseamna sub 10% din beneficiari. Nu avem in acest moment deconturi depuse care sa nu fi fost aprobate la timp. Toti cei care au depus documentarea au primit banii in conformitate cu procedura. Din totalul deconturilor depuse, 407 au fost aprobate, dintre care 290 au fost si platite deja, iar in cazul a 117 dintre acestea inca se fac clarificari “, a precizat Ilan Laufer

Ministrul a mai adaugat ca situatia implementarii programului Start-up Nation este in graficul stabilit initial prin procedura de implementare neexistand intarzieri. De asemenea, in ceea ce priveste problemele intampinate la Fondul de Contragarantare, acesta a precizat ca a primit o serie de promisiuni din partea institutiei.

“Am avut cateva discutii foarte bune cu Fondul de Garantare si s-a deblocat situatia acolo (..) In acest moment institutia se misca foarte bine. Mai avem o problema mica la Fondul de Contragarantare, acestia mi-au promis ca dedica o echipa doar pentru programul Start-up Nation si o sa vedem o deblocare a situatiei acolo.” a mai precizat Ilan Laufer.

  1. Principiile de management ale unui CEO care conduce un business de 20 de miliarde de euro

Bertrand Dumazy nu este doar CEO-ul unei companii de 20 de miliarde de euro, dar este si un lider atipic, dupa cum spune chiar el, cu principii de management pe care le-a invatat lucrand efectiv cu oamenii si mai putin inspirate din cursurile pe care le-a absolvit la Harvard. Francezul Bertrand Dumazy conduce Grupul Edenred din 2015, iar recent a fost prezent in Romania cu ocazia aniversarii a 20 de ani de cand tichetele de masa Edenred au fost lansate in tara noastra.

Ne-am intalnit cu Bertrand Dumazy (47 de ani) ca sa aflam mai multe despre piata tichetelor de masa, cum a evoluat aceasta in ultimii ani, cum a transformat digitalizarea tichetele de masa, despre cat de important (sau nu) este pranzul in diverse culturi, despre obiectivele Edenred pentru 2018. Am aflat toate astea, si mult mai multe, datorita pasiunii lui Bertrand Dumazy pentru business-ul pe care il conduce, dar si datorita talentului de povestitor.

Bertrand Dumazy cunoaste bine Romania. Prima data a venit in tara noastra in urma cu 21 ani, pe vremea cand era student la Harvard Business School. A descoperit Romania datorita unui coleg de facultate, roman, care l-a invitat de mai multe ori in tara. “Ma simt apropiat de cultura romana. Sunteti latini, la fel ca noi, si avem multe valori in comun”, a spus CEO-ul Edenred, in debutul intalnirii.

CEO Edenred: Cred mai mult in oameni decat in management

Bertrand Dumazy si-a inceput cariera in 1994. A inceput ca si consultant, apoi a ocupat mai multe functii de conducere in diverse companii. In 2015 a devenit CEO-ul Grupului Edenred. In Romania, Edenred este liderul pietei tichetelor si cardurilor preplatite pentru companii si emite tichete de masa pentru mai mult de un milion de salariati.

Atunci cand este intrebat despre principiile sale de management, primul raspuns vine imediat: “cred mai mult in oameni decat in management”.

Stiu ca suna ciudat sa auziti asta de la un absolvent de Harvard, insa eu cred in oameni, intai de toate. Fiecare om e talentat, iar responsabilitatea managerului este sa puna angajatul la jobul potrivit pentru el. Nu cred ca in schema managementului in care liderul se afla in varful piramidei, iar el ia toate deciziile care apoi misca rotitele intr-o companie. Nu cred in modul mecanic de a conduce o echipa

Bertrand Dumazy

“Cred ca oamenii trebuie pusi intr-o echipa, trebuie sa li se dea un buget, un obiectiv, un deadline, trebuie intrebati daca vor sa accepte proiectul, iar daca raspunsul este “da”, atunci proiectul este al lor. Treaba mea este sa creez cadrul pentru ca echipa sa poata lucra in cele mai bune conditii, iar proiectul sa ia viata”, a adaugat acesta.

Un alt principiu dupa care se ghideaza este increderea pe care le-o acorda oamenilor. “Cred in descentralizare, cred in puterea care li se da oamenilor, cred in talent si imi place sa acord incredere oamenilor. De-a lungul timpului, am cunoscut mai multi oameni care vor sa faca bine, decat oameni care vor sa faca rau. Asa ca, incepe orice relatie bazandu-te pe incredere”, a mai spus seful Grupului Edenred.

Nu in ultimul rand, Bertrand Dumazy crede in performanta si ambitie. “Ca sa fii CEO-ul unei companii trebuie sa fii foarte ambitios, dar trebuie sa fii si modest. Ambitios cu obiectivele tale, dar modest cu actiunile tale. In fiecare zi analizez ce am realizat si unde as putea sa mai fac imbunatatiri. Aceasta analiza face parte din disciplina mea personala”, a completat acesta.

Tichetele de masa, istorie de 50 de ani in Franta

Povestea tichetelor de masa incepe in urma cu 50 de ani, in Franta. Tehnologia a avansat, iar odata cu ea, societatile incearca sa se adapteze vremurilor. Francezii se urnesc greu, insa dupa ce o fac sunt greu de oprit, povesteste Bertrand Dumazy.

Digitalizarea este cheia in ziua de astazi. Iar noi investim in digitalizare. In ciuda istoriei de 20 de ani in Romania, fata de 50 de ani in Franta, Romania este mai avansata decat Franta la capitolul digitalizarii. De ce? Romanii sunt mai entuziasmati atunci cand vine vorba de noutati. Francezilor le este foarte greu sa treaca de la un lucru traditional la unul nou, accepta greu schimbarile. Digitalizarea a inceput greu in Franta, insa pe masura ce francezii au fost dispusi sa uite de trecut, rata de acceptare a cardurilor a crescut foarte mult

Bertrand Dumazy

In vreme ce unele culturi accepta mai greu schimbarile, altele sunt foarte receptive, cum ar fi Brazilia si Mexic. In aceste tari, 100% din business-ul Edenred este digitalizat.

In Romania, cardurile de masa au fost lansate in octombrie 2015, iar pana in prezent s-au vandut in jur de 600.000 de unitati. “In Romania, in jur de 60% din business este digitalizat. Vrem sa educam piata din Romania sa foloseasca tehnologia, este unul dintre obiectivele noastre”, a declarat si Dana Sintejudean, CEO Edenred Romania.

Tranzitia de la tichete de masa pe suport de hartie la cele pe card este foarte costisitoare, spune Bertrand Dumazy. Apar multe costuri fixe pe care compania nu le avea in trecut.

“De exemplu, o companie care comanda 10.000 de tichete de masa intr-o luna este responsabila sa distribuie tichetele catre angajati. Cu cardurile, angajatorul nu trebuie sa mai faca niciun efort. Noi (n.r. – Edenred) avem grija de angajatii companiei. Asadar, daca angajatii au o problema cu aplicatia sau cu cardurile, nu te vor suna pe tine, angajator, ci pe noi. Acesta este un cost pe care nu il aveam in trecut, dar pe care il avem astazi”, a explicat Bertrand Dumazy.

Odata cu procesul de digitalizare, s-au schimbat si criteriile dupa care se stabileste bugetul Grupului Edenred. “Bugetul departamentului IT este cel mai mare in Edenred. Prima investitie este in IT. Se investesc peste 150 de milioane de euro numai in IT (personal, dezvoltare, securitate). Dupa IT, in vanzari se fac cele mai importante investitii”, a marturisit Bertrand Dumazy.

Cine castiga de pe urma tichetelor de masa

Rata de penetrare a tichetelor de masa difera de la tara la tara. In unele state, rata de penetrare este de 100%, in altele este de 20% sau 56%, asa cum e si cazul Romaniei. Bertrand Dumazy explica de ce.

In primul rand trebuie sa tinem cont de diferentele dintre sectorul public si sectorul privat. In Franta, de exemplu, putini angajati din sectorul public au acces la tichetele de masa, pentru ca statul are foarte multe datorii si nu isi permite acest beneficiu pentru angajati. In al doilea rand, este vorba despre distinctia dintre o companie mare si una mica. Cand ai o rata mare de penetrare este pentru ca oamenii (n.r. – angajatii Edenred) isi petrec timp si energie pentru a convinge companiile mici sa acceseze programul. Am facut asta mai bine sau mai rau in diferitele tari. Penetrarea depinde si de legile fiscale. In functie de cum arata fiscalitatea, programul tichetelor de masa este mai mult sau mai putin accesat

Digi24.ro

  1. De ce se preferă importul de alimente pe care şi România le poate produce

Importăm mult mai multe alimente decât exportăm, şi nu vorbim de produse rare, care nu se găsesc în România, ci de alimente ce se fabrică şi la noi în ţară, dar mai scump. În primele nouă luni ale anului trecut am cumpărat mărfuri de peste cinci miliarde de euro, potrivit datelor oficiale de la Ministerul Agriculturii.

Pentru unii români nu contează unde sunt produse alimentele câtă vreme sunt ieftine şi le fac cu ochiul. Abia dacă se uită pe etichetă pentru a verifica provenienţa.

Doar cei care sunt atenţi la ce cumpără spun că preferă produse locale.

„Din România, contează foarte mult, pentru că produsul românesc e produs românesc, noi aşa am fost obişnuiţi, tradiţia noastră e să mâncăm totul de la noi din ţară. Dacă văd că este de la export mă duc la un alt magazin şi încerc să iau carne românească”, spune un bărbat.

Dar produs românesc nu înseamnă neapărat de calitate.

Sorin Minea, preşedinte Romalimenta: „România e specializată în produse slab calitative şi foarte foarte scumpe, un adaos comercial foarte mare. Se importă o calitate similară cu cea din România dar la preţuri mult mai mici”.

Preferinţa pentru importuri se vede şi în cifrele oficiale. În primele 9 luni ale anului trecut, deficitul în comerţul cu produse alimentare a fost de 757 milione de euro. Pentru a elimina acest deficit ar trebui să devenim mai competitivi, dar şi mai corecţi, spun specialiştii.

Sorin Minea, preşedinte Romalimenta: „Ar trebui nişte standarde calitative corecte şi atunci ai putea să te lupţi cu produsele de afară la preţuri corecte. Atâta timp cât te complaci în evaziune fiscală şi produse proaste importul va creşte”.

Cele mai mari importuri sunt cele de carne de porc proaspătă şi refrigerată: în primele nouă luni ale anului trecut am cumpărat marfă de 342 milioane de euro. Apoi produse de patiserie, brutărie şi biscuiţi, unde factura importurilor indică 200 de milioane de euro. Iar pe locul al treilea figurează preparate alimentare de 184 milioane de euro. 

Lista exporturilor diferă de cea a importurilor: România a vândut grâu de 833 de milioane de euro, ţigări de foi de jumătate de miliard de euro şi rapiţă de 460 de milioane de euro.

Print Friendly, PDF & Email