Revista presei din data de 18.01.2018

Revista presei din data de 18.01.2018 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. Gelu Diaconu, fost şef ANAF: Guvernul şterge obligaţii fiscale pentru „şmecheri“ care au construit „pe persoană fizică“ cvartale de blocuri
  2. Scenariile absurde în care eşti obligat să depui Formularul 600
  3. Opt state vor fi scoase de pe lista neagră a UE a celor 17 paradisuri fiscal
  4. Ilan Laufer: Creşterea schimburilor bilaterale a atins un nou record în anul 2017
Digi24.ro
  1. Cât ne costă criza politică
  2. Investiție germană de 10 milioane de euro la Craiova
  3. Japonia, investitor modest în România, al patrulea mondial

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Gelu Diaconu, fost şef ANAF: Guvernul şterge obligaţii fiscale pentru „şmecheri“ care au construit „pe persoană fizică“ cvartale de blocuri

Mici fermieri şi dezvoltatori imobiliari persoane fizice sunt degrevaţi din acest an de impunerile masive ale ANAF pentru diferenţe de TVA sau impozit pe profit. Legea 29/2018, promulgată luni de şeful statului, anulează impozite şi contribuţii sociale pentru dezvoltatori imobiliari care au construit cvartale de blocuri de birouri şi locuinţe în cele mai luxoase zone ale ţării.

Fostul şef al ANAF, Gelu Diaconu, a semnalat, într-o postare de pe pagina sa de facebook, că Legea 29/2018 – deja promulgată de preşedintele Klaus Ionahhnis -, şterge obligaţii fiscale pentru “şmecheri” care au construit “pe persoană fizică” cvartale de blocuri în cele mai luxoase zone ale ţării.   Potrivit lui Diaconu, legea şterge „dintr-un condei datoriile şmecherilor, baronilor locali şi ale familiilor politrucilor cu afaceri în imobiliare”. 

Mai exact, susţine Diaconu, Legea 29/2018 anulează impozite şi contribuţii sociale pentru dezvoltatori imobiliari ce au construit cvartale de blocuri de birouri şi locuinţe în cele mai luxoase zone ale ţării, dar că “aceşti şmecheri, pentru a evita plata taxelor către stat, “au construit pe persoană fizică” plătind impozite neglijabile în acelaşi cuantum prevăzut în Codul Fiscal pentru amărâţii care au tranzacţii ocazionale”.     

Diferenţe uriaşe între taxele plătite de dezvoltatorii cinstiţi şi „şmecherii” din imobiliare     Fostul şef al ANAF semnalează diferenţele uriaşe dintre taxele care sunt plătite de dezvoltatorii imobiliari cinstiţi şi persoanele fizice care dezvoltă proiectele imobiliare.  

„Diferenţa de taxare între persoanele juridice (constructorii cinstiti) şi aceşti şmecheri/persoane fizice este uriaşă.

Doar cu titlu de exemplu: de la 16% impozit pe venit la valoarea tranzacţiei la 1% (sau 2-3% pentru alte praguri valorice)”, scrie Diaconu, amintind că, în urma controalelor derulate de inspectorii ANAF pe vremea când se afla conducerea instituţiei, s-au identificat sume foarte mari care trebuiau de fapt plătite şi că aceste controale continuă şi acum.  

„Cu aceasta lege, Dragnea cu hoţii lui şterge totul dintr-un condei! Dar nu se opresc aici. La presiunea baronilor PSD din judeţele din câmpie, anulează, în art.3 al aceleiasi legi, TVA-ul datorat şi accesoriile calculate până la 31 decembrie 2016, pentru depăşirea plafonului de înregistrare în scopuri de TVA opozabilă marilor proprietari de terenuri care şi-au valorificat propria producţie. În schimb, cei care cumpără produse agricole şi le prelucrează/consumă, la depăşirea plafonului de TVA, au plătit TVA, de 24-20-19-9% (în funcţie de perioadă). Şi uite aşa baronii lui Dragnea sunt scutiţi de facto. (…) În timp ce pe şmecherii lor îi protejează, milioane de contribuabili oneşti sunt târâţi de Mişa şi gaşca lui pe la ghişeele ANAF”, încheie Diaconu.  

Legea a fost iniţiată de patru parlamentari PNL: Bogdan-Iulian Hutuca, Claudiu-Vasile Răcuci, Ion Ştefan şi Raluca Turcan.  

Proiectul a fost adoptat de Senat pe 7 noiembrie 2017 şi apoi de Camera Deputaţilor, decizională, pe 21 decembrie 2017. Legea a fost trimisă preşedintelui Iohannis pentru promulgare pe 30 decembrie 2017. Şeful statului a promulgat-o luni, 15 ianuarie.

2. Scenariile absurde în care eşti obligat să depui Formularul 600

Depunerea Formularului 600 este obligatorie până la 31 ianuarie pentru persoanele fizice care au obţinut în 2017 venituri extra-salariale mai mari de plafonul de 22.800 lei pe an, însă nu se impune şi celor care au câştigat mai puţin de 1.900 lei/lună. Problema este că, în cazul în care acest formular nu este depus şi, ca atare, nu se plăteşte trimestrial contribuţia pentru sănătate, cei în cauză pierd calitatea de asigurat în sistemul medical.

„Adevărul” vă explică ce trebuie făcut în diverse scenarii, precum cazul în care obţineţi venituri doar din contracte de colaborare, dacă veţi avea în 2018 venituri mai mici decât în 2017 sau dacă nu veţi obţine deloc venituri de acest tip în 2018. Dacă munceşti doar în baza contractelor de colaborare Transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în cea a angajatului este mult mai complex decât au lăsat specialiştii ANAF să se înţeleagă, fiind clar doar în cazul persoanelor care au încheiat cu angajatorii un contract de muncă, nu şi pentru cei care muncesc doar în baza unor contracte de colaborare. Pentru aceştia din urmă, lucrurile sunt mult mai complexe, având în vedere că, dacă nu depun Formularul 600 până la 31 ianuarie, pierd calitatea de asigurat în sistemul medical. Mai grav este că statul condiţionează accesul la sănătate de acest plafon fals. Concret, dacă o persoană fizică a înregistrat în 2017 venituri rezultate în baza unui contract de colaborare mai mici de 22.800 lei/an şi vrea să beneficieze în continuare de calitatea de asigurat în sistemul medical, va trebui să completeze Formularul 600 şi să opteze pentru plata trimestrială a contribuţiei, la nivelul minim prevăzut de lege. „Contribuabilii pot opta să nu depună Formularul 600 şi să nu achite contribuţiile, dar pierd calitatea de asiguraţi. Dacă vor să rămână în sistemul de asigurări medicale, pot depune Formularul, optând pentru categoria venituri anuale mai mici de salariul de bază minim brut, care este de 22.800 lei/an. În această situaţie, vor plăti trimestrial câte 570 lei, respectiv 2.280 lei/an”, au explicat pentru „Adevărul” consultanţii fiscali ai ANAF. Dacă vrei să obţii numărul de ani necesar la pensie               

Acelaşi lucru este valabil şi pentru cei care vor să contribuie în continuare la sistemul public de pensii, pentru a avea continuitate ori pentru a atinge numărul minim de ani necesar ieşirii la pensie.  „Pentru pensii, Formularul 600 se depune de către cei care au realizat în 2017 un venit net lunar mai mare sau egal cu 1.900 lei, adică venitul net realizat pe întreg anul trecut raportat la numărul de luni.

Dacă acest venit este mai mic pot opta pentru plata contribuţiilor la pensii, bifând punctul 2.2 – venituri sub salariul minim brut. În acest caz vor plăti trimestrial 1.425 lei, echivalentul a 5.700 lei/an”, au adăugat consultanţii ANAF. Dacă în 2017 ai avut venituri extra-salariale mai mari decât vei avea în 2018 Totodată, acelaşi lucru este valabil şi în cazul în care în 2017 veniturile au fost mai mari decât vor fi în 2018: contribuabilii vor depune Formularul şi vor plăti contribuţiile, atâta vreme cât au venituri peste plafon.

Dacă veniturile le scad sub plafon, ei nu mai sunt obligaţi să depună Formularul şi în 2019 şi, ca atare să nu mai plătească nimic statului pentru pensii şi sănătate. Dar, din nou, se vor lovi de situaţia de a nu fi asiguraţi.

Dacă nu vei mai avea venituri extra-salariale în 2018 Nici pentru cei care nu vor mai avea venituri din activităţi independente în 2018 nu există un scenariu rezonabil. Dacă ei au depăşit plafonul de 22.800 de lei în 2017, sunt obligaţi să depună Formularul 600, chiar dacă nu vor mai avea aceste venituri şi în 2018. „Nu există o soluţie, pentru că a prezumat legiuitorul că ei vor obţine în continuare aceste venituri. Deci dacă anul trecut au avut venituri extra-salariale mai mari de 22.800, şi mă refer la net, atunci vor plăti pensie şi sănătate în anul 2018. Iar în anul 2019 nu mai primesc aceşti bani înapoi, ei sunt daţi pentru a avea calitate de asiguraţi şi în 2018”, a explicat consultantul fiscal Adrian Benţa pentru „Adevărul”. Întrebări rămase fără răspuns                                   

Miercuri, începând cu ora 9.00, ANAF a organizat pe pagina sa de Facebook o sesiune de asistenţă online pentru depunerea Declaraţiei 600. Consultanţii Fiscului au lămurit timp de circa 4 ore contribuabilii care aveau întrebări, însă s-au plictisit repede. Astfel, până seara, postarea a acumulat sute de întrebări care au rămas fără răspuns. Singura reacţie a ANAF a fost să îi anunţe pe contribuabili, în jurul orei 17.00, că sesiunea de asistenţă s-a încheiat şi că „întrebările rămase fără răspuns”, dar doar cele care au fost adresate până în ora 16.30, vor fi soluţionate în zilele următoare.

Cum se poate depune Formularul 600 La ghişeu, prin poştă sau prin intermediul Spaţiului Privat Virtual sunt modalităţile prin care un contribuabil poate depune Formularul 600.

Miercuri seara, ANAF a pus la dispoziţie depunerea declaraţiei şi prin intermediul serviciului Spaţiul Privat Virtual. Însă o variantă optimă pentru a depune declaraţia într-un timp util, până la termenul limită de 31 ianuarie, este şi prin poştă, cu confirmare de primire. Asta pentru că este atât mai uşor, cât şi mai puţin costisitor decât ca un contribuabil să se ducă până la sediul Fiscului din localitatea de baştină.

3. Opt state vor fi scoase de pe lista neagră a UE a celor 17 paradisuri fiscal

Panama, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite şi alte cinci ţări ar putea fi scoase de pe lista neagră a paradisurilor fiscale elaborată de Uniunea Europeană, care include momentan 17 state, scrie Reuters.

Oficialii UE au propus eliminarea a opt jurisdicţii de pe lista neagră a paradisurilor fiscale, listă pe care a elaborat-o blocul comunitar în decembrie, ceea ce ar putea fi considerat de către critici o lovitură a campaniei împotriva evaziunii fiscale. Statele UE au decis luna trecută să elaboreze lista în încercarea de a descuraja cele mai agresive practici de evitare a impozitelor.

Însă opt din cele 17 jurisdicţii listate în prezent vor fi eliminate rapid din listă după ce s-au oferit să-şi schimbe regulile fiscale, potrivit documentelor UE văzute de Reuters. Panama, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Barbados, Grenada, Macao, Mongolia şi Tunisia sunt jurisdicţiile pe care oficialii UE le-au recomandat să fie eliminate de pe listă. Îndepărtarea Bahrainului a fost de asemenea luată în considerare, iniţial, însă delistarea sa nu a fost recomandată în cele din urmă, arată documentele.

Propunerea va fi discutată miercuri la o reuniune a ambasadorilor UE şi se aşteaptă să fie adoptată de miniştrii de finanţe ai UE atunci când se întâlnesc săptămâna viitoare la Bruxelles pentru discuţii lunare. Jurisdicţiile stabilite să rămână pe lista neagră sunt Samoa Americană, Bahrain, Guam, Insulele Marshall, Namibia, Palau, Sfânta Lucia, Samoa şi Trinidad Tobago.

Propunerea de radiere a fost făcută de aşa-numitul Grup de Cod de Conduită, care adună experţi fiscali din cele 28 de state membre ale UE. Acesta monitorizează angajamentele ţărilor de a respecta standardele UE în materie fiscală. În cazul în care recomandarea va fi confirmată de miniştrii UE, cele opt jurisdicţii vor fi mutate într-o aşa-numită listă gri, care include şi statele care s-au angajat să-şi schimbe regulile privind transparenţa fiscală şi cooperarea.

Lista gri conţine în prezent 47 de jurisdicţii. Micşorarea listei negre ar putea fi criticată de grupurile de transparenţă fiscală. În luna decembrie, unii activişti au criticat procesul de listare şi au cerut includerea în lista neagră a unor ţări din UE acuzate de facilitarea evaziunii fiscale, precum Luxemburg, Malta, Irlanda şi Olanda.

Scoaterea de pe listă a Panamei, la recomandare, ar putea provoca un impact deosebit, deoarece această ţară a fost în centrul uneia dintre cele mai mari dezvăluiri ale schemelor offshore, aşa-numitele Dosare Panama (Panama Papers). Oficialii UE au declarat că scopul acestei liste este să convingă jurisdicţiile să devină mai transparente. Având mai puţine pe listă, mai multe ţări s-au angajat să facă schimbări, spun ei.

4. Ilan Laufer: Creşterea schimburilor bilaterale a atins un nou record în anul 2017

În anul 2017, România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europană, de peste 7%, iar în acest context, un aport semnificativ la creşterea economică o are creşterea schimburilor bilaterale, a declarat miercuri, în şedinţa de Guvern, Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

„Creşterea schimburilor bilaterale a atins un nou record în anul 2017, cu o creştere de aproximativ 9% în primele 9 luni ale anului”, a spus Laufer. El a precizat că aceasta se datorează „în principal măsurilor de guvernare implementate, printre care se numără 8 comisii mixte intern guvernamentale şi zeci de misiuni economice şi forumuri de afaceri, atât în ţară, cât şi în străinătate, anul 2017 fiind cel mai productiv pentru România din acest punct de vedere în ultimii 10 ani”.

„Printre ţările cu care am atins un nou nivel istoric în schimburile bilaterale se numără Canada – 152% creştere, Iran – 43% creştere, India – 30%, China – 23%, Germania – 17%, Polonia – 19%, şi SUA – 12%, Federaţia Rusă – 10%. Aceste cifre sunt datele oficiale ale primelor 9 luni din anul 2017”, a spus el.  Ministrul nu a precizat însă şi valoarea acestor schimburi bilaterale. În ceea ce priveşte mediul de afaceri, a continuat Laufer, totalul numărului de societăţi noi înfiinţate în anul 2017 a atins 136.699, ceea ce înseamnă o creştere de aproximativ 30% faţă de anul 2016, când au fost înmatriculate doar 105.982 de societăţi.

„Iar numărul societăţilor radiate în anul 2017 este de doar 82.295 în comparaţie cu 2016, când acest număr a atins un maxim al ultimilor ani de 110.000 de societăţi radiate”, a precizat ministrul La final de 2017 avem 237.800 de contracte de muncă full time în plus în comparaţie faţă de 2016, a conchis el.

Digi24.ro

5. Cât ne costă criza politică

Furtuna politică s-a transformat în uragan pentru omul de rând. Nu doar că mătură aproape orice urmă de bunăstare, dar ameninţă şi dezvoltarea economiei pe viitor. Cu un euro care tot muşcă din leu, o viaţă de zi cu zi tot mai scumpă şi companii din ce n ce mai reticente în a investi în economia locală, România bate pasul pe loc… şi numără pierderi.

Un euro mai puternic înseamnă că ne rămân mai puţini bani din salariu după ce plătim rate şi chirii. La o rată medie de 300 de euro avem o diferenţă, într-un singur an, de peste 40 de lei. Impactul nu este deloc unul mic – sunt 250 de mii de români cu împrumuturi în valută. Dau mai mulţi bani şi cei care stau în chirie. La o chirie medie – 250 de euro pentru un apartament de 2 camere – înseamnă că un român va plăti acum o mie 164 de lei.

Datele oficiale arată că – din fondul total de locuinţe, de 8,89 de milioane, 3 la sută sunt închiriate – mai precis 266 de mii de apartamente şi case. Aşa că, doar din diferenţa de curs, românii ar putea pierde 19,8 milioane de lei.

Şi este doar începutul.

Adrian Benţa – analist fiscal: „Ne aşteptăm pe de-o parte la creşteri de preţuri întrucât foarte multe bunuri sunt aduse din import. Alimentele, apoi utilităţile, apoi combustibilii, şi în general e pe termen lung şi echipamentele electrocasnice”.

Bulgărele de zăpadă se va rostogoli şi mai departe – investitorii pot fi puşi pe fugă.

Florin Jianu, preşedintele Consiliul Naţional al IMM-urilor: „Nu au un partener de dialog, se gândesc cu atenţie, la începutul anului îţi faci bugetarea pentru anul în curs. S-a văzut din nefericire în vizita istorică a prim-ministrului Japoniei, care a venit cu o delegaţie de 30 de firme”.

Criza politică este o prăpastie care înghite şi fondurile europene. Într-o postare pe Facebook, ministrul de resort, Marius Nica, spune că România poate pierde definitiv 1,5 miliarde euro din actualul exercițiu financiar, şi califică orice zi pierdută drept o crimă la adresa dezvoltării economice a României.

Pentru liderul PSD, problemele nu par chiar atât de mari. Ba mai mult decât atât, Liviu Dragnea spune că exista un risc mai mare ca românii să aibă şi mai mult de suferit dacă premierul Tudose rămânea în funcţie.

Liviu Dragnea, preşedintele PSD: „Cum afectează această decizie din PSD pe românul de rând? S-a discutat foarte serios despre asta pentru că de la asta am plecat în discuţie, continuând în această formulă punem sub semnul întrebării modul de funcţionare a Guvernului, faptul că acest partid şi-a dat jos de 2 ori guvernul, nu vă apasă în niciun fel”.

Evenimentele de pe plan politic au influenţat de fiecare dată cursul valutar. Pe 21 iunie 2017, în ziua moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu, un euro a fost cotat la 4,5987 lei. Pe 16 ianuarie 2017, în a doua zi după demisia premierului Mihai Tudose – un euro a ajuns aproape de 4 lei şi 66 de bani.

6. Investiție germană de 10 milioane de euro la Craiova

Compania germană Wielpütz Automotive a semnat un contract de închiriere a 3 hectare de teren în High-Tech Industry Park din Craiova pentru construirea unei fabrici de subansamble auto, investiție de 10 milioane euro.

Wielpütz are o tradiție de peste 100 de ani și produce de la sisteme simple, îndoire fire de metal, până la sisteme de alimentare sau răcire high-tech pentru motoarele de combustie, potrivit Profit.ro. Producția ar urma să înceapă pe 1 septembrie. Compania este furnizor pentru nume importante din industria auto, precum Daimler, Volkswagen, BMW, General Motors sau Ford.

7. Japonia, investitor modest în România, al patrulea mondial

În 28 de ani Japonia, al patrulea investitor mondial, a investit în România 284 milioane euro, de 30 de ori mai puțin decât Germania sau Austria.

România pare a fi o destinație îndepărtată pe harta intereselor economice ale Japoniei dacă luăm în calcul volumul investițiilor străine directe în România venite din această țară. În 28 de ani japonezii au investit în România mai puțin decât Olanda, Germania sau Austria dar și comparativ cu țări mult mia mici și cu economii modeste, precum Turcia, Polonia, Cehia, Grecia sau Ungaria. Potrivit datelor prezentate de către Banca Națională din România privind soldul investițiilor străine directe firmele japoneze au investiții de 284 milioane euro, aproximativ egal cu cel al companilor din Irlanda, o țară europeană mult mai mică. Decalajele se mențiun și dacă facem comparația cu volumul investițiilor făcute de Japonia în afara granițelor sale. Banca Mondială menționează că țara soarelui răsare avea în 2016 un portofoliu al investițiilor străine efectuate de 274 miliarde dolari.

Delegația sosită în România include numele multor firme importante.

Potrivit Profit.ro, premierul nipon Abe va fi însoțit de aproape 20 de CEO și vicepreședinți de mari concerne japoneze au venit în România, printer care se disting reprezentanți ai Mitsubishi, Itochu, Sumitomo, Marubeni, Yazaki.

Vizita premierului japonez are loc în contextul aniversării a cinci ani de la convenirea, în 2013, a Parteneriatului Reînnoit dintre România şi Japonia, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

La ora 16,00, premierul Japoniei va fi primit la Palatul Cotroceni de către preşedintele Klaus Iohannis şi vor avea loc convorbiri în format restrâns, convorbiri în plenul delegaţiilor, declaraţii de presă comune şi un dineu oficial pe care preşedintel  Iohannis îl va oferi în onoarea prim-ministrului japonez.

Print Friendly, PDF & Email