Revista presei din data de 12.01.2018

Revista presei din data de 12.01.2018

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Fiscul, „Bau-baul“ care sperie doar contribuabilii cinstiţi.
  2. În timp ce România stă şi se uită, Bulgaria face paşi concreţi pentru aderarea la zona euro.
  3. Bursa de Valori Bucureşti, în 2017: 4 listări de companii, 9 emisiuni de obligaţiuni corporative, capitalizare record. 4
  4. Guvernul dă drumul la încă o rundă de bani pentru Start Up Nation.
  5. România rămâne destinaţia preferată a moldovenilor pentru Revelionul pe rit vechi; bugetul alocat, maximum 600 euro/familie.
Digi24.ro.
  1. Oamenii de afaceri: Creșterea economică se va tempera în 2018.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Fiscul, „Bau-baul“ care sperie doar contribuabilii cinstiţi

Recentele modificări aduse Codului Fiscal vor fi departe de a avea efectul scontat, acela de a determina cât mai multe persoane să-şi declare veniturile şi să-şi plătească contribuţiile. În schimb, sute de mii de contribuabili s-ar putea trezi cu conturile blocate, aşa cum s-a întâmplat şi în 2017, doar pentru că formularele ANAF au fost schimbate peste noapte şi au doar câteva săptămâni la dispoziţie pentru a le depune.

Dincolo de faptul că Fiscul va încasa mai mulţi bani pentru buget, ca urmare a creşterii salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 lei – nivel faţă de care se aplică procentele datorate pentru impozitul pe venit şi contribuţiile la sănătate şi pensii -, numărul celor care-şi vor declara şi plăti singuri taxele va fi mai mic de jumătate faţă de anul trecut.  

Concret, iniţial legiuitorii au impus transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, măsură care a creat panică în rândul ambelor categorii. Ulterior, la presiunea mediului de afaceri şi a sindicatelor, autorităţile au permis angajatorilor să reţină şi să vireze contribuţiile, doar că nu în numele firmei, ca până acum, ci în numele angajaţilor. Aşa a rămas o categorie mai mică de persoane care trebuiau să depună declaraţii de venit şi să-şi plătească singuri contribuţiile, numărul acestora fiind de aproape 1,6 milioane de persoane, aşa cum a informat ANAF la 27 decembrie, răspunzând solicitării „Adevărul”.  

Lucrurile s-au schimbat însă în ultimele săptămâni. La numai 2 zile după răspunsul remis redacţiei, ANAF şi CNPP emit un ordin comun prin care impun depunerea declaraţiei doar celor care în anul fiscal 2017 au în registrat venituri echivalente cu 12 salarii minime pe economie, impunând un plafon anual al veniturilor de 22.800 lei.    

Doar 210.000 de contribuabili trebuie să depună declaraţia de venit   În urma acestui ordin, numărul celor care sunt obligaţi să depună „Formularul 600” – ultima declaraţie inventată de ANAF – a fost restrâns la numai 210.000 de persoane, faţă de peste 515.000 cât au depus „Formularul 200” în 2017.  

”În urma evaluării realizată la nivelul ANAF, a rezultat că un număr estimativ de 210.000 de contribuabili persoane fizice au obligaţia de a depune, până la data de 31 ianuarie 2018, formularul 600 în vederea determinării contribuţiei de asigurări sociale (CAS) şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS)”, a informat ANAF, într-un comunicat remis presei miercuri seară.   Potrivit acestuia, anul trecut, 515.845 de contribuabili au depus Formularul 200 ”Declaraţie privind veniturile realizate în România”.    

Categoriile de contribuabili care trebuie să depună formularul până la 31 ianuarie    

Concret, categoriile de contribuabili care trebuie să depună formularul până la 31 ianuarie sunt persoanele fizice care în anul fiscal precedent au obţinut venituri din activităţi independente (comerciale şi profesii liberale), din cedarea folosinţei bunurilor (chirii ori terenuri date în arendă), din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din investiţii sau venituri din alte surse.  

CAS se datolrează doar de către persoanele fizice care au realizat venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară, de 1.900 lei, iar CASS de către cele care în 2017 au avut venituri, cumulate din toate sursele, cel puţin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe ţară (22.800 lei pentru anul fiscal 2018).  

„CAS se datorează doar de către persoanele care au realizat venituri lunare din activităţi independente, cumulate din toate sursele în anul fiscal precedent, peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna ianuarie a anului de impunere (pentru anul fiscal 2018 salariul minim brut este de 1.900 lei)”, a informat ANAF.   

În ceea ce priveşte CASS, aceasta se datorează doar de către persoanele care au realizat venituri în anul fiscal precedent, din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din investiţii sau venituri din alte surse, cumulate din toate sursele, cel puţin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe ţară (22.800 lei pentru anul fiscal 2018).    

Deja vu: Sute de mii de oameni se pot trezi cu conturile blocate  

Emiterea acestui ordin, cu doar două zile înainte de sfârşitul anului, care impune depunerea în termen de o lună a „Formularului 600” va avea aceleaşi efecte asupra contribuabililor ca în urmă cu 5-6 ani, când tot „peste noapte” s-au adus modificări Codului Fiscal privind plata contribuţiilor la sănătate.  

În vara anului trecut, sute de mii de persoane s-au trezit cu conturile blocate, pentru că aveau de plătit restanţe ale contribuţiilor, recalculate de ANAF exact pentru perioada în care s-a impus anumitor categorii de cetăţeni să-şi plătească singuri contribuţiile.  

De frică să nu se prescrie datoriile, Fiscul a trimis anul peste 300.000 de decizii de impunere pentru plata contribuţiei la asigurările de sănătate (CASS), prin care cere achitarea unor sume datorate din 2012.   

Situaţia s-ar putea repeta şi acum, după ultimele modificări aduse Codului Fiscal, având în vedere termenul scurt pe care-l au contribuabilii pentru a depune „Formularul 600” (31 ianuarie, faţă de jumătatea lunii mai, când trebuia depus „Formularul 200”).  

În plus, aceste noi reglementări au creat haos chiar printre consultanţii fiscali ai ANAF, cei care sunt plătiţi să explice contribuabililor ce trebuie să facă: înainte ca Fiscul să emită comunicatul explicativ, angajaţii Biroului de asistenţă telefonică ai ANAF aveau variante diferite privind noile obligaţii, confundând netul cu brutul. Şi nu din cauza lor, ci pentru că ordinul ANAF se referă la echivalentul a 12 salarii brute pe economie, raportate însă la veniturile nete încasate de contribuabili în 2017.

2. În timp ce România stă şi se uită, Bulgaria face paşi concreţi pentru aderarea la zona euro

În timp ce România setează şi amână în mod repetat termene pentru aderarea la zona euro, Bulgaria face paşi concreţi către acest obiectiv. Vecinii de la sud au anunţat că vor să depună cererea de aderare la anticamera zonei euro (ERM II) până la jumătatea acestui an, scrie Reuters.

Bulgaria va solicita aderarea la ERM-2 până în luna iulie, procedură care să îi permită aderarea la zona euro, a declarat joi ministrul bulgar de Finanţe Vladislav Goranov. Mecanismul ERM II prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro. Goranov susţine că ţara va cere statelor din zona euro să facă publice obiecţii privind aderarea ţării la moneda unică până la jumătatea anului, dacă acestea nu-i vor da undă verde chiar înainte de acel moment. „Suntem gata să depunem o cerere oficială, chiar dacă nu suntem convinşi că răspunsul va fi da”, a declarat el pentru corespondenţii străini de la Sofia.

„Aceasta nu este o ameninţare. Aceasta este doar dorinţa noastră de a ne integra mai mult în structurile Uniunii … Un «nu» ne va arăta, de asemenea, ce să facem pentru a ajunge acolo”, a mai spus el. În acest timp, România înaintează de mai mulţi ani termene pentru aderarea la zona euro, dar niciun fel de procedură concretă nu a fost demarată în acest sens, iar termenele au fost decalate în mod succesiv.

În decembrie, preşedintele Klaus Iohannis susţinea că România îşi doreşte să adere la zona euro cât mai curând şi că „pentru ţara noastră, adoptarea monedei unice este un obiectiv de importanţă esenţială, atât pentru economia naţională şi prosperitatea pe termen lung a cetăţenilor români, cât şi pentru poziţionarea noastră în interiorul Uniunii”.

Tot în decembrie, întrebat dacă anul 2020 este o ţintă pentru zona euro, premierul Mihai Tudose spunea: „Poate este mai repede. Cât de repede se poate, dar să fim pregătiţi pentru acest lucru”. El preciza: „Ţinta pentru zona euro este permanentă, se lucrează la acest lucru, numai că anumite zone din România pot să se integreze – cu ghilimelele de rigoare – şi astăzi, când stăm de vorbă, dar România nu este numai Piaţa Universităţii, România este şi un pic mai pe la periferie, şi zonele de lângă noi, şi pe la sate şi oameni care câştigă acum echivalentul a câţiva dolari în agricultura primară, câţiva euro.

Haideţi să fim foarte competitivi când intrăm în zona euro, că altfel ar putea să ne doară! La ceea ce lucrăm este să ne asigurăm că zona de convergenţă este atinsă din ce în ce mai bine şi mai îndestulată pentru România. În fapt tot ceea ce facem pentru acest lucru de fapt ajută ţara oricum. Când vom fi pregătiţi, vom intra”.

3. Bursa de Valori Bucureşti, în 2017: 4 listări de companii, 9 emisiuni de obligaţiuni corporative, capitalizare record

Patru companii private şi-au listat acţiunile la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în 2017, când au avut loc şi 9 emisiuni de obligaţiuni corporative, în lei şi euro, iar capitalizarea tuturor companiilor listate pe piaţa principală a atins un nivel record de 35 de miliarde de euro.

Tot anul trecut s-a înregistrat cel mai mare IPO al unei companii private din istoria pieţei locale de capital. DIGI Communications a dat startul listărilor anul trecut, odată cu vânzarea unui pachet de 25,6% din acţiuni în valoare de 944 milioane de lei (207 milioane euro), ceea ce a reprezentat cea mai mare ofertă publică iniţială realizată de o companie privată pe Bursa de Valori Bucureşti.

Listările au continuat şi alte companii au ales să devină publice: AAGES (a vândut 15% din acţiuni pentru 5,5 mil. lei sau 1,2 mil. euro), Transilvania Broker de Asigurare (25% din acţiuni pentru 9 mil. lei sau 2 mil. euro), şi Sphera Franchise Group (25% din acţiuni pentru 285 mil. lei sau 62 mil. euro).

Pe segmentul de obligaţiuni corporative, au avut loc 9 listări anul trecut: Globalworth (550 mil. euro), NE Property Coöperatief (500 mil. euro), UniCredit Bank (610 mil. lei), International Investment Bank (300 mil. lei şi 60 mil. euro), Impact Developer & Contractor (12,52 mil. euro), Vrancart (38,25 mil. lei), Superbet Betting & Gaming (9,7 mil. lei), Bittnet Systems (4,5 mil. lei) şi Investia Finance (1 mil. lei). În premieră pentru piaţa locală de capital, în 2017 a devenit posibilă decontarea direct în moneda unică europeană. „Piaţa de capital locală a fost marcată în 2017 de numărul ridicat de IPO-uri, toate cele patru listări venind din sectorul privat, şi de randamente ale dividendelor printre cele mai mari din lume conform analiştilor.

Sperăm ca aceste tendinţe să continue în acest an. Într-un context în care costul finanţării este aşteptat să crească în 2018, tot mai multe companii pot lua în considerare listarea la bursă pentru dezvoltarea afacerilor lor,” a declarat Lucian Anghel, preşedintele BVB. Capitalizarea bursieră a companiilor româneşti listate la BVB a crescut anul trecut cu 20% faţă de 2016 şi a ajuns la aproape 20 de miliarde de euro.

Un record istoric de peste 35 de miliarde de euro a fost consemnat şi la nivelul capitalizării tuturor companiilor listate pe piaţa principală a BVB. Valoarea totală a tranzacţiilor realizate în 2017 la BVB a depăşit 3 miliarde de euro, cu 24% peste nivelul din 2016 sau cu 28% peste media ultimilor 10 ani. Media zilnică a valorilor tranzacţionate pe toate tipurile de instrumente financiare a ajuns în 2017 la 12,1 milioane euro, în creştere cu 25% faţă de 2016. Pe segmentul de acţiuni, valoarea medie zilnică de tranzacţionare a crescut cu 32% faţă de 2016 şi a ajuns, astfel, la maximul ultimilor 3 ani.

Acţiunile pe care investitorii le-au cumpărat în companiile care fac parte din indicele BET-TR, care include şi dividendele acordate de companiile din BET, au avut o creştere de peste 19% anul trecut. Creşteri de aproape 24% au avut loc şi pentru BET-XT-TR, indicele care include cele mai tranzacţionate 25 de companii listate la BVB şi dividendele acordate de acestea.

4. Guvernul dă drumul la încă o rundă de bani pentru Start Up Nation

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman (AM POCU) din cadrul MDRAPFE a semnat trei contracte de finanţare, în valoare totală de aproximativ 93,7 milioane euro, în cadrul apelului de proiecte de tip noncompetitiv România Start Up Nation.
„Prin aceste proiecte, al căror beneficiar este Ministerul pentru Mediul de Afaceri, sprijinim întreprinderile să se dezvolte şi să creeze locuri de muncă în România. Estimăm că, după finalizarea activităţilor, minim 2.100 microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii vor beneficia de sprijin, fiind create si menţinute minim 4.200 locuri de muncă”, a declarat Marius Nica, ministrul delegat pentru fonduri europene.
Activităţile finanţate, derulate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA), cuprind selecţia planurilor de afaceri depuse de antreprenori, susţinerea implementării planurilor de afaceri şi monitorizarea acestora în perioada de sustenabilitate. Proiectele încurajează antreprenoriatul şi ocuparea pe cont propriu, prin susţinerea dezvoltării de întreprinderi cu profil non-agricol din zona urbană.
Beneficiarii finali ai finanţărilor sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici şi mijlocii (persoane juridice) cu profil non-agricol, din zonele urbane, cu mai puţin de un an de funcţionare, selectate pentru finanţare din ajutorul de minimis conform metodologiei prezentate în proiect, care activează într-una dintre cele şapte regiuni de dezvoltare mai puţin dezvoltate.
În plus, activitatea pentru care primesc sprijin trebuie să corespundă unui cod CAEN menţionat ca şi eligibil conform schemei de ajutor de minimis aprobată prin ordinul nr. 692/06.06.2017 al Ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (publicată în Monitorul Oficial nr. 431 bis din 12 iunie 2017).
Proiectele au fost selectate pentru finanţare din POCU, în cadrul apelului de proiecte de tip noncompetitiv România Start Up Nation pentru Obiectivul specific 3.7: Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbană.
POCU stabileşte priorităţile de investiţii, obiectivele specifice şi acţiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând, astfel, investiţiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007‐2013 şi contribuind la reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale UE. Programul are o alocare totală de 5,085 de miliarde de euro.

5. România rămâne destinaţia preferată a moldovenilor pentru Revelionul pe rit vechi; bugetul alocat, maximum 600 euro/familie

România rămâne destinaţia preferată a moldovenilor pentru petrecerea Revelionului pe rit vechi, mai ales pentru că este aproape şi deja cunoscută, au precizat, pentru AGERPRES, reprezentanţii Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova (APDT PH).

„Turiştii moldoveni consideră că oferim servicii de calitate la un preţ foarte bun. Preferă România deoarece au posibilitatea să vină cu transport propriu. Bugetul pentru Revelionul pe rit vechi începe de la 300 – 350 euro, maximum 500 – 600 euro/familie (doi adulţi plus unul sau doi copii). Trendul pentru anul acesta este turismul balneo. Pe lângă Valea Prahovei şi Poiana Braşov, care rămân în topul destinaţiilor preferate de moldoveni, noutatea este dată de faptul că au existat cereri pentru Băile Felix, Sovata, Slănic Moldova şi Călimăneşti – Căciulata”, a precizat Oana Constantinescu, secretar al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova.

Aproximativ 300 – 350 de persoane sărbătoresc Revelionul pe rit vechi în Sinaia. Numărul este constant de câţiva ani, spun reprezentanţii APDT PH. Majoritatea celor veniţi în grup preferă hoteluri de maximum 3 stele. În schimb, cei care vin individual, nu printr-o agenţie de turism, preferă hotelurile de 4 şi 5 stele.

„În Sinaia, anul acesta, sunt foarte puţini schiori. Se preferă sania şi vizitarea muzeelor. În Buşteni sunt cazate circa 200 de persoane, care vin mereu la pârtie, deoarece instalaţia funcţionează chiar şi la vânt mai puternic. Vin chiar şi din alte localităţi. În ceea ce priveşte Azuga, la hotel sunt cazate circa 100 de persoane, existând însă mulţi turişti din Republica Moldova care stau la diferite pensiuni”, spune Oana Constantinescu.

În plus, aproape toată staţiunea Azuga este ocupată cu tabere de copii în această perioadă.

Următoarele perioade pentru care moldovenii deja şi-au făcut rezervări în Prahova sunt Sf. Valentin, sfârşitul lunii februarie, dar şi în vară.

Revelionul pentru creştinii ortodocşi de rit vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.

Revelionul pe rit vechi este sărbătorit în ţara noastră în comunităţile de ruşi, lipoveni, ucraineni şi sârbi. 

Digi24.ro

6. Oamenii de afaceri: Creșterea economică se va tempera în 2018

Oamenii de afaceri consideră că economia românească se va tempera semnificativ în acest an, jumătate dintre ei aşteptându-se la o creştere a PIB-ului de 4 – 4,5%. Pentru 2017 creșterea economică a fost de 6,4%.

”Oamenii de afaceri privesc cu un optimism temperat şi chiar cu unele semne de îngrijorare evoluţia reală a economiei în acest an. Inflaţia, deprecierea leului şi incertitudinile legate de cadrul fiscal sunt principalele semnale ridicate de mediul de business’, se arată într-un barometru de opinie realizat de Keysfin, informează Agerpres.

Cercetarea a fost efectuată printre 150 de oameni de afaceri din diverse domenii de activitate, precum comerţ, servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT. Ei au spus că economia României va continua să crească în 2018, însă avansul se va tempera semnificativ faţă de cel înregistrat în 2017.

”54% dintre managerii chestionaţi de KeysFin au estimat o creştere a PIB-ului între 4 şi 4,5%, 23% au indicat un avans economic peste nivelul de 5 procente, în timp ce 7% consideră că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%. 16% dintre oamenii de afaceri au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, există prea multe incertitudini legate de evoluţiei economiei, mai ales în a doua parte a anului”, menţionează sursa citată.

Incertitudinile legate de Codul Fiscal se află în topul riscurilor pentru economie, fiind identificat de mai mult de 76% dintre respondenţi. 

‘Codul Fiscal reprezintă principala preocupare a mediului de business. Schimbările semnificative din ultima parte a anului trecut şi perspectivele unor noi modificări în acest domeniu ridică cele mai mari semne de întrebare. În condiţiile unui cadru fiscal instabil, mulţi dintre oamenii de afaceri şi-au amânat planurile de investiţii, de extindere a afacerilor, şi asta mai cu seamă că provocările de ordin fiscal sunt însoţite şi de perspectiva scumpirii semnificative a creditării în România’, au explicat analiştii de la KeysFin.

Inflaţia (65%), evoluţia leului (53%), criza de pe piaţa forţei de muncă (51%) şi scumpirea creditării (38%) au fost menţionate, de asemenea, pe lista principalelor riscuri pentru economie. Investitorii au mai menţionat la capitolul riscuri pentru economie „zgomotul” de pe scena politică şi o posibilă înrăutăţire a situaţiei economice mondiale.

Întrebaţi care ar fi, în opinia lor, domeniile care vor performa în acest an, 72% dintre oamenii de afaceri au menţionat comerţul.

‘Creşterile de salarii şi pensii vor influenţa semnificativ acest segment, însă nu în aceeaşi măsură ca în 2017, având în vedere scumpirile preconizate de producători şi comercianţi pe fondul deprecierii monedei naţionale’, arată datele barometrului KeysFin.

În contextul creşterii consumului, mare parte dintre oamenii de afaceri (62%) se aşteaptă ca serviciile să înregistreze, de asemenea, un avans consistent. În topul domeniilor de activitate care vor performa anul acesta, 34% dintre cei care şi-au exprimat opiniile au menţionat agricultura, iar 31% au indicat construcţiile. 29% dintre investitori au trecut pe listă turismul, 17% au indicat transporturile, iar 12% sectorul IT.

Întrebaţi la ce cotaţie cred că va fi tranzacţionat euro în primul semestru, majoritatea investitorilor au indicat intervalul 4,7 – 4,75 lei.

‘După ce, în barometrul din luna iunie 2017, peste 69% dintre investitori vedeau moneda naţională peste pragul de 4,6 lei/euro, fapt confirmat de realitate, acum mai mult de 75% văd euro peste nivelul de 4,7 lei, începând din primăvara acestui an. 19% dintre investitorii chestionaţi de Keysfin văd euro în jurul pragul de 4,65 lei, iar 6% au evitat să se pronunţe, considerând că previziunile sunt greu de făcut, având în vedere evoluţia prea puţin predictibilă a cursului valutar. Investitorii consideră, pe de altă parte, că aşteptările de creştere a inflaţiei peste estimări şi majorarea deficitelor ar putea determina BNR să continue să înăsprească politica monetară în acest an’, se mai arată în document.

Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 10 – 30 decembrie 2017, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

Print Friendly, PDF & Email