Revista presei din data de 03.10.2017

Revista presei din data de 03.10.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. 20 de miliarde euro, cifra de afaceri a sectorului auto. Industria a generat jumătate din exporturile României în 2016.
  2. Ultima modă în fashion: un tânăr arhitect și tatăl lui fac genți din lemn pentru femei.
  3. Pierderile străinilor care investesc în România sunt la minimul ultimilor şapte ani.
  4. Split TVA a intrat în vigoare. Ce bănci oferă conturi gratuite şi ce facilităţi obţin firmele care aplică măsura.
  5. Robor continuă creşterea accelerată: majorare de 8%, la 1,71%.
Agerpres.ro.
  1. INS: Prețurile producției industriale au crescut cu 4,1%, în august.
  2. Laufer: Legea incubatoarelor de afaceri trebuie modificată, pentru a se introduce un stimulent clar.
  3. Laufer: Start-up Nation va continua și anul viitor; dacă sunt mici start-up-uri interesate, inclusiv din Germania, pot aplica pentru finanțare.

 9. Inspectorii antifraudă au descoperit o rețea de 72 de firme care au prejudiciat statul cu 46,1 milioane lei.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. 20 de miliarde euro, cifra de afaceri a sectorului auto. Industria a generat jumătate din exporturile României în 2016

Industria auto este unul dintre principalii piloni ai economiei româneşti, angajând în total peste 150.000 de persoane şi contribuind la 47% din exporturi în 2016, conform unui studiu de specialitate realizat de Euler Hermes.

Cifra de afaceri totală a sectorului auto în 2016 a depăşit 20 de miliarde de euro, determinată de exporturi, pe măsură ce piaţa locală este relativ mică şi se concentrează pe vehiculele second-hand, consideră specialiştii.  

Principalele companii auto care activează în Romania sunt: Dacia (>cifră de afaceri de 4,2 miliarde euro în 2015), Ford (0,8 miliarde euro), iar din urmă vine grupul Volskwagen în calitate doar de comerciant şi distribuitor, cu o cifră de 0,4 miliare euro. 

În ce priveşte principalii producători de componente şi consumabile, aceştia sunt: Continental (5 diviziuni), cu cifra de afaceri totală de 2,3 miliarde euro, Autoliv (sisteme de securitate) cu 0,7 miliarde euro, Takata (volane) – 0,5 miliarde euro, Michelin – 0,5 miliarde euro şi Delphi cu o cifra de 0,4 miliarde euro.  Potrivit aceluiaşi studiu, piaţa auto este dominată de grupurile Dacia (Renault), Continental şi alte grupuri cu prezenţă globală (TRW, Bosch, Delphi, Ford şi alţii).   Industria ar putea creşte cu 6-7% pe an până în 2020  

De la an la an, industria autovehiculelor se bucură de o rentabilitate puternică. În 2016 a înregistrat o rată de creştere impresionantă, + 9% faţă de 2015, iar media globală a avansat cu 1,6%. „În acest ritm, se poate vorbi despre o creştere de 6 – 7 % pe an până în 2020”, se arată în studiu.  Până acum sectorul a fost condus de producătorii de automobile, unde Dacia-Renault a fost pe locul 11 la nivel european, cu aproape 360.000 de unităţi de produse în 2016. În prezent cea mai mare parte a creşterii provine de la producătorii de piese şi componente auto.  În ceea ce priveşte piaţa furnizorilor, aceasta include atât fabrici de producţie proprii, cum ar fi Daimler, cât şi numeroşi contractori, precum Delphi, Draexlmaier, Leoni sau Continental, dar şi antreprenori locali mici, care la rândul lor sunt furnizori pentru marile companii producătoare.     

Piaţa leasingului a crecut cu 25%   De asemenea, piaţa leasingului financiar a crescut cu 25% în 2016, până la două miliarde de euro, dintre care aproape 77% reprezintă automobile şi vehicule utilitare uşoare. Companiile au reprezentat 97% din totalul clienţilor de leasing financiar, urmate de persoanele fizice 2% şi 1% de sectorul public. Flota de autovehicule de leasing operaţional a crescut cu 8%, până la 60.000 de vehicule în 2016 (adică aproximativ 13% din toate înregistrările de autoturisme noi), cu aşteptări de creştere similare pentru 2017.

2. Ultima modă în fashion: un tânăr arhitect și tatăl lui fac genți din lemn pentru femei

„Pentru a fi de neînlocuit, trebuie să fii diferit“, spunea cândva Coco Chanel, a cărei geantăclasică Chanel 2.55 trece de șase decenii testul timpului. Urmând același motto, și tânărul designer Răzvan Chelu speră ca gențile sale din lemn și piele să fie mai mult decât ceea ce ar putea părea o extravaganță de moment.

„Nu mi-am imaginat de mic copil că am să fac genți“, mărturisește Răzvan Chelu (29 de ani, foto). De fapt, Lemnia a pornit ca un experiment de design, ca multe altele pe care le-a făcut și pe vremea când era student al Universității de Arhitectură. O geantă din bucăți de oglindă în care se re­flecta masa de lemn pe care era așe­zată i-a rămas în minte. Mai ales că obiectul era expus în vitrina unui magazin din Lisabona, oraș unde a avut o bursă de studii și care îi este sursă de inspirație.

După ce a terminat facultatea, în 2013, a început să lucreze în cadrul unui birou de arhitectură, însă voia să pună în practică ideea de a crea un accesoriu ves­timentar care să aibă lemnul ca parte componentă. Lemnul îi era la îndemână nu doar pentru că lucrase cu el în timpul facultății, ci și pentru că tatăl său, Florin Chelu, avea un atelier de tâmplărie în Câmpulung. Tatăl este, de altfel, și „jumă­tatea“ practică a afacerii Lemnia, cel care pune laolaltă elementele care alcă­tuiesc universul genților de lemn. Răz­van Chelu a copilărit astfel în apropierea lemnului, a văzut cum poate fi transformat în obiecte de mobilier și a încercat chiar singur să își creeze jucării din acest material. „Făceam cuburi pe care le așezam unele peste altele. Poate de aici pasiunea pentru arhitectură“, își amin­tește tânărul antreprenor.

ÎN FAMILIE. Prima geantă, o combinație de lemn și piele, a fost, de fapt, un cadou în familie, pentru sora lui. Apoi a urmat mama lui. „La început nu ne cunoștea nimeni. Erau mai mult rugăminți ale prie­tenilor de a crea ceva special pentru ei sau pentru a le putea face cadou mai de­parte“. A fost apoi invitat la un târg la Mogoșoaia, moment în care și-a dat sea­ma că ar avea nevoie și de un brand. Lemnia s-a născut tot în urma con­sul­tărilor în familie. „Au fost mai multe variante, dar când am ajuns la «Lemnia», am știut că acesta va fi numele“.

Faptul că în familie exista cineva care putea să prelucreze lemnul – și avea nu doar cunoștințele, ci și echipamentele necesare – a redus mult și din investiția inițială, care s-a ridicat la aproximativ 6.000 de euro. Și nici nu i-au trebuit multe argumente pentru a putea să-și convingă „partenerul“ să intre în afacere. Iar tatăl său a trebuit să se „califice“ și ca pielar, deoarece nu cunoştea decât tai­nele lemnului, pe care îl prelucra în special sub formă de mobilă.

Acum, tatăl și fiul sunt mereu în contact, chiar dacă nu se văd. „Vorbim pe telefon, pe WhatsApp, pe messenger atunci când nu reușesc să ajung la Câmpulung“, povesteşte Răzvan. Despre tatăl lui spune că este foarte atent la detalii, indiferent dacă este vorba despre un mic accesoriu de fashion sau de mobilă din lemn masiv. Și, în cele din urmă, amândoi au trebuit să ia o decizie legată de timpul alocat pentru Lemnia. „Raportul dintre job (în prezent, fostul job, n.r.) și Lemnia s-a inversat: din hobby a devenit o slujbă cu normă întreagă“, mărturisește Răzvan Chelu.

ORGANIZARE ȘI DIVERSIFICARE. Nu s-a apucat serios de „contorizat“ produsele pe care le vindea decât abia în urmă cu un an, când a văzut potențialul afacerii și a simțit nevoia să facă din crearea de genți un business mai organizat. „Cred că, de atunci și până acum (septembrie 2017, n.r.), am vândut până în 500 de genți“, face un calcul tânărul antreprenor. Doar anul trecut a avut vânzări de 20.000 de euro, iar anul acesta speră să-și dubleze veniturile.

3. Pierderile străinilor care investesc în România sunt la minimul ultimilor şapte ani

Firmele care aduc în România investiţii străine directe (ISD) au găsit în ţara noastră o reţetă a succesului. Acestea au raportat anul trecut cele mai bune profituri după impozitare din ultimii şapte ani, dar şi cele mai mici pierderi ale aceleiaşi perioade, deşi au şi distribuit dividende considerabile şi au şi reinvestit din profit.

Potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR) privind ISD-urile realizate în ultimii şapte ani în România, analizate de „Adevărul”, în 2016, toate firmele profitabile care derulează investiţii străine direct în România au realizat un profit după impozitare de 7,41 miliarde de euro. Acesta este un maxim al ultimilor şase ani, minimul fiind realizat în 2010, când profitul după impozitare era de numai 4,222 miliarde de euro. Au existat, într-adevăr, şi întreprinderi ISD care au înregistrat pierderi, dar şi pierderea cumulată a acestora a fost în 2016 la un nivel minim, de 3,123 miliarde de euro, faţă de 5,132 miliarde de euro pierderi, maximul perioadei analizate, înregistrat în anul 2011.

De asemenea, din profiturile realizate, firmele au distribuit şi dividende semnificative. Anul trecut acestea s-au ridicat la 3,149 miliarde de de euro, din nou un maxim al ultimilor şapte ani. În acelaşi timp, unele întreprinderi ISD au folosit profitul obţinut în România tot la noi în ţară. La 1,138 miliarde de euro s-au ridicat sumele reinvestite din profitul realizat de firmele ISD, anul trecut.

O sumă dublă faţă de anul 2015, când numai 510 milioane de euro din profitul realizat au fost reinvestite, însă mai mică decât în 2014 când profitul reinvestit s-a ridicat la 1,376 miliarde de de euro. 

4. Split TVA a intrat în vigoare. Ce bănci oferă conturi gratuite şi ce facilităţi obţin firmele care aplică măsura

Începând cu data de 1 octombrie a intrat în vigoare, în primă fază opţional, plata defalcată a TVA, luni fiind prima zi lucrătoare în care s-a aplicat această măsură. Companiile pot astfel să aplice acum, dacă doresc, pentru split TVA, urmând ca de la 1 ianuarie 2018 măsura să devină obligatorie, în cazul în care legea nu este, eventual, modificată în Parlament.

Ca să încurajeze companiile să aplice deja măsura, Finanţele au venit cu facilităţi şi beneficii. Şi băncile le sar în ajutor celor înregistraţi în scopuri de TVA cu oferte avantajoase de deschidere a conturilor.

Ce facilităţi pun la bătaie Finanţele Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat că le pune la dispoziţie tuturor persoanelor impozabile conturi gratuite de TVA, toate comisioanele fiind zero, iar extrasele de cont urmând să fie gratuite şi disponibile şi on-line.

De asemenea, Finanţele susţin că firmele care aplică opţional TVA defalcat vor beneficia de anularea penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie. Ce bănci oferă facilităţi Şi băncile încurajează trecerea la plata defalcată a TVA.  Banca statului, CEC Bank, a fost printre primele instituţii financiare care au lansat oferte. Banca oferă, la deschiderea unui cont de TVA, mai multe facilităţi precum: comision 0 de deschidere şi închidere de cont, comisioane 0 la încasări intra şi interbancare, comision 0 la plăţi decontate în sistem interbancar şi comisioane reduse cu 50% la plăţile interbancare efectuate prin intermediul CEC Bank Mobile Banking şi Internet Banking CEConline, comision 0 pentru depunerile în numerar efectuate de persoanele autorizate, comision 0 de administrare în cazul clienţilor care achiziţionează sau deţin Pachetul IMM CEC Bank, prin includerea în mod gratuit a contului în pachet.

BCR a anunţat, de asemenea, că agenţii economici care aplică opţional pentru plata defalcată a TVA vor avea: zero lei comision la deschiderea unui cont, zero lei la încasările prin ordin de plată (la încasările prin cec sau bilet la ordin se practică un anumit comision, deoarece implică o operaţiune manuală din partea băncii), zero lei comision de administrare şi zero lei la plata online.

Banca Transilvania oferă şi ea gratuit deschiderea şi administrarea de cont de TVA, încasările intrabancare cu ordin de plată, încasările şi plăţile cu instrumente de debit, încasările interbancare cu ordin de plată, plăţile intrabancare efectuate pe canal electronic, către un alt client al băncii.

Către alte bănci vor fi gratuite doar încasările şi plăţile interbancare cu instrumente de debit şi plăţile interbancare pe canal electronic. În aceste cazuri se percep doar comisioanele BNR sau Transfond. Şi UniCredit Bank oferă clienţilor conturi pentru plata defalcată a TVA, fiind scutiţi de comisioane de administrare şi de o parte din costurile de tranzacţionare pentru o perioadă de trei luni. OTP Bank a lansat, totodată, o ofertă ce prevede conturi curente cu zero comision pentru plata defalcată a TVA.

Banca oferă celor care îşi deschid conturi de TVA la ea: comision zero pentru deschidere şi administrare cont curent pentru plata defalcată a TVA, pentru număr nelimitat de conturi, în orice valută, comision zero pentru plăţile intrabancare în lei prin OTP Direkt şi la ghişeele băncii, comision zero pentru plăţile interbancare efectuate în lei prin OTP Direkt în perioada 1 octombrie 2017 – 31 martie 2018, cu excepţia comisioanelor BNR/Transfond, încasări intrabancare şi interbancare în conturile curente, fără taxe adiţionale. Legea ar putea fi schimbată radical Comisia de buget-finanţe din Senat a decis recent ca plata defalcată a TVA să se aplice abia de la anul, în mod opţional, urmând ca obligativitatea să fie introdusă abia din 2019, dacă măsura se va dovedi funcţională. De asemenea, vor fi supuse plăţii defalcate a TVA numai companiile de stat şi cele care sunt în relaţii contractuale cu statul. Propunerea trebuie aprobată însă şi de plenul Parlamentului.  

Exemplu practic 1. Dacă un contribuabil doreşte să opteze pentru plata defalcată a TVA, depune o notificare în data de 1 noiembrie 2017 la organul fiscal central care analizează evidenţa fiscală a acestuia, din oficiu. Astfel, se poate constata că un contribuabil înregistrează în evidenţa fiscală următoarele obligaţii fiscale restante:

  1. a) obligaţii fiscale principale reprezentând TVA restante la 30 septembrie 2017, în suma de 1.000 lei;
  2. b) dobânzi aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA restante la 30 septembrie 2017, stabilite prin decizii comunicate de organul fiscal central, în sumă de 300 lei;
  3. c) penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA restante la 30 septembrie 2017, stabilite prin decizii comunicate de organul fiscal central, în suma de 200 lei;
  4. d) obligaţii fiscale principale reprezentând TVA cu termene de plată între 1 octombrie 2017 şi 21 decembrie 2017, inclusiv, în suma de 200 lei. De asemenea, organul fiscal central verifică dacă sunt depuse de către contribuabil toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal.

În urma depunerii notificării prin care contribuabilul optează pentru plata defalcată a TVA, organul fiscal emite decizie de amânare la plată în vederea anulării a penalităţilor de întarziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA, pentru suma de 200 lei. Pentru această sumă nu se începe sau se suspendă executarea silită şi nu intră în stingere cu eventualele sume încasate de organul fiscal central. Astfel, dacă contribuabilul achită în data de 18 decembrie 2017, suma de 1.500 lei, reprezentând obligaţiile menţionate la lit. a), b) şi d) prevăzute mai sus, acesta beneficiază de anularea la plată a sumei de 200 lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA restante la 30 septembrie 2017. În acest sens, organul fiscal central emite, până la data de 31 ianuarie 2018, o decizie de anulare a penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA.

Dacă contribuabilul nu achită până la data de 21 decembrie 2017, inclusiv, obligaţiile menţionate la lit. a), b) şi d) prevăzute mai sus sau nu are toate declaraţiile fiscale depuse, penalităţile de întârziere amanate la plată, în sumă de 200 lei, se repun în sarcina acestuia. Este de menţionat faptul că acordarea facilităţii fiscale mai sus prezentate nu este condiţionată de plata obligaţiilor fiscale existente în evidenţa fiscală, de altă natură decât TVA. 2.

În situaţia în care un contribuabil care are în derulare o eşalonare la plată acordată potrivit legii, inclusiv pentru TVA, optează pentru plata defalcată a TVA, prin depunerea, în data de 1 noiembrie 2017, a unei notificări, organul fiscal central analizează evidenţa fiscală a acestuia, din oficiu. Astfel, dacă contribuabilul are în derulare la data 30 septembrie 2017 eşalonare la plată pentru obligaţii fiscale în cuantum de 1500 lei, din care debite TVA – 500 lei, dobânzi TVA eşalonate la plată – 150 lei şi penalităţi de întârziere amânate la plată aferente TVA – 100 lei, acesta beneficiază de anularea la plată a sumei de 100 lei, reprezentând penalităţi de întârziere aferente TVA, dacă achită până la data de 21 decembrie 2017, inclusiv, suma de 650 lei. Însă, celelalte obligaţii fiscale eşalonate la plată rămân de achitat conform graficului de eşalonare la plată.

Dacă din diferite motive, contribuabilul pierde valabilitatea eşalonării la plată, penalităţile de întârziere aferente TVA, în cuantum de 100 lei, râmân anulate la plată, întrucât Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017 este un cadru legal special, distinct de prevederile Codului de procedură fiscală, care reprezintă cadrul legal general privind colectarea creanţelor bugetare.

5. Robor continuă creşterea accelerată: majorare de 8%, la 1,71%

Indicatorul Robor la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile la creditele în lei, a început şi această săptămână în creştere, majorându-se la 1,71%.

Faţă de valoarea de 1,58% de vineri, aceasta reprezintă o creştere de 8%.  Astfel, Robor la 3 luni a ajuns luni la cel mai înalt nivel din 30 decembrie 2014.  Luna septembrie a adus o majorare accelerată a indicatorului ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la creditele în lei, iar trendul va continua.

După o perioadă de peste un an în care dobânzile au fost la niveluri minime – sub 1% –, această creştere recentă puternică îi va afecta pe românii care au credite în lei, adică le va majora ratele pe care le plătesc la bănci.

Vineri, ROBOR la 3 luni, referinţa cea mai utilizată în cadrul creditelor cu dobânda variabilă, a ajuns la nivelul de 1,58%, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2015, adică al ultimilor doi ani şi jumătate. Aceasta reprezintă o creştere de 71% faţă de începutul lunii septembrie, când ROBOR la 3 luni se situa la 0,92%. 

Agerpres.ro

6. INS: Prețurile producției industriale au crescut cu 4,1%, în august

Prețurile producției industriale au crescut cu 4,1% în luna august, față de aceeași perioadă din anul anterior, reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.

Potrivit sursei citate, pe de altă parte, datele comparative august 2017 vs iulie 2017 arată că prețurile producției industriale s-au majorat cu 0,7%.

În ceea ce privește creșterile pe marile grupe industriale, în august 2017 față de august 2016, cel mai important salt, de 4,9%, l-a înregistrat industria energetică, urmată de industria bunurilor intermediare (+4,4%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+3,8%), industria bunurilor de capital (+3,5%) și industria bunurilor de uza curent (+3,4%).

De asemenea, pe segmentul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat s-a consemnat o creștere de 2,3%, în luna august a acestui an, comparativ aceeași perioadă din 2016.

În plus, industria metalurgică a consemnat o creștere anuală de 12,8%, iar în cazul fabricării altor mijloace de transport s-a înregistrat o scădere de 0,1% a prețurilor producției industriale.

7. Laufer: Legea incubatoarelor de afaceri trebuie modificată, pentru a se introduce un stimulent clar

Legea incubatoarelor de afaceri trebuie modificată, pentru a se oferi un stimulent clar firmelor care vor să le înființeze, a declarat, luni, Ilan Laufer, ministru pentru Mediul de Afaceri, într-o conferință organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

„Cred că este necesar să modificăm legea incubatoarelor. Este o lege care a fost modificată, care nu mai permite finanțare de la bugetul de stat și, totuși, trebuie să ne gândim că aceste incubatoare nu trebuie să aibă doar titlul de incubatoare, nu trebuie să fie niște zone care s-au construit ca niște incubatoare și după 3 ani ajung să fie spații de depozitare sau ajung să fie pensiuni sau alte chestii. Aceste zone de incubare au un rol extrem de important”, a spus Laufer.

Potrivit acestuia, foarte multe incubatoare au prins vechea lege și au beneficiat de un stimulent clar la înființare.

„Discutăm de o situație reală în România, discutăm de foarte multe incubatoare care au prins vechea formă a legii. Au avut, să spunem, un stimulent de a se înființa, dar în acest moment nu mai au niciun fel de stimulent real … acei oameni care sunt proprietarii de incubatoare. De obicei, în țările cu mai multă experiență au mai multe facilități fiscale. Lucrăm și vrem să aducem niște modificări legii incubatoarelor, astfel încât cei care vor să își facă incubatoare să aibă și un stimulent clar”, a mai arătat ministrul

8. Laufer: Start-up Nation va continua și anul viitor; dacă sunt mici start-up-uri interesate, inclusiv din Germania, pot aplica pentru finanțare.

Programul Start-up Nation va continua și anul viitor, iar dacă sunt mici start-up-uri interesate, inclusiv din Germania, se pot înscrie pentru finanțare, a declarat, luni, Ilan Laufer, ministru pentru Mediul de Afaceri, într-o conferință organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

„Dacă sunt mici start-upuri, inclusiv din Germania, care vor să aplice pentru Start-up Nation, o pot face, pentru că programul va continua și anul viitor. Grantul maxim este de 200.000 lei, avem două surse de finanțare, avem 500 milioane lei care sunt din fonduri europene nerambursabile și 1,2 miliarde lei, credite bugetare. În total, programul are 1,713 miliarde lei. Mai mult de 75% dintre cei care au aplicat pentru Start-up Nation sunt tineri absolvenți, din 2012 până în prezent. 45% din totalul antreprenorilor care au aplicat sunt femei și cred că este o premieră la nivel european. Noi ne-am asumat ca obiectiv finanțarea a 10.000 de start-uri. Cred că anul acesta, cu bugetul pe care îl avem, vom reuși undeva peste 9.000, pentru că nu toți au atins un grant maxim”, a spus Laufer.

El a precizat că Executivul are flexibilitate în ceea ce înseamnă mediul de afaceri.

„Vă garantez că s-au luat în serios toate propunerile care au venit. Chiar dacă un Guvern își dorește și are un program de guvernare asumat și votat în Parlament, și în acest caz este necesară o consultare cu mediul de afaceri și cred că se dorește și se încearcă de fiecare dată să ajungem la un numitor comun. România este o țară foarte stabilă și predictibilă. Chiar dacă unii și alții doresc să spună că este altfel, s-a demonstrat că atunci când este ceva concret lucrurile sunt analizate foarte în serios și nu se iau măsuri fără a fi consultat și mediul de afaceri”, a mai arătat ministrul

La rândul său, Dragoș Anastasiu, președinte AHK România, a spus că „inovațiile” din domeniul fiscal „ating” firmele membre ale Camerei de Comerț.

„Nu toate start-up-rile din România gândesc imediat că trebuie să meargă în străinătate, ci rămân în România. Trecem printr-o perioadă interesantă, dar și turbulentă, avem schimburi intense cu conducerea (Guvernului n.r.), există multe subiecte care ne motivează, ne interesează. Sunt multe inovații în ceea ce privește domeniul fiscal care ne ating și pe noi. Noi, ca și Cameră de Comerț Româno-Germană, întreținem această conversație cu conducerea în mod responsabil, astfel încât ceea ce accentuăm întotdeauna este predictibilitatea, o privire pe termen lung, mai bine să gândim de trei ori și să acționăm o dată și așa mai departe”, a precizat Anastasiu.

9. Inspectorii antifraudă au descoperit o rețea de 72 de firme care au prejudiciat statul cu 46,1 milioane lei

Inspectorii antifraudă fiscală au descoperit o rețea de 72 de firme specializate în crearea unor circuite de tranzacționare fictivă de carne și subproduse din carne, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, bugetul statului fiind prejudiciat cu peste 46,1 milioane lei, se arată într-un comunicat de presă al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) remis, luni, AGERPRES.

„Prin diminuarea bazei impozabile a profitului și deducerea nelegală a TVA bugetul general consolidat al statului a fost prejudiciat cu suma de 46,137 milioane de lei. Societățile implicate au achiziționat carne și subproduse din carne de la furnizori persoane juridice, asupra cărora planează suspiciunea că au achiziționat animale, în viu, de la proprietari persoane fizice, însă au înregistrat în evidența financiar — contabilă facturi fictive de la firme fantomă (fără bunuri în patrimoniu, fără spații de depozitare a mărfurilor sau mijloace de transport, fără salariați și fără a putea justifica achiziții reale, necesare unor livrări ulterioare), în scopul diminuării bazei impozabile a profitului impozabil și deducerii nelegale de TVA”, se arată în document.

Potrivit acestuia, lanțul tranzacțional avea ca inițiatori societăți fără active, care erau înființate și funcționau pe perioade scurte, apoi erau abandonate și înlocuite cu altele. Aceste firme acumulau obligații fiscale de plată către bugetul de stat, prin declarare și neplată.

„O parte dintre reprezentanții legali ai societăților verificate au recunoscut implicarea în desfășurarea circuitelor fictive, iar în urma explicațiilor oferite de către administratorii ‘furnizorilor’, inspectorii antifraudă au constatat că aceștia sunt oameni simpli, fără posibilități materiale, unii dintre ei fără locuință sau adăpost și cu un nivel scăzut de cultură și cunoștințe care ar fi cauzat dificultăți în desfășurarea unor activități economice cu cifre de afaceri de milioane de lei”, conform ANAF.

Agenția menționează că au fost înființate sau reactivate societăți, care au pretins realizarea unor activități de comerț intern (inclusiv prestări de servicii), al căror principal și unic scop a fost de a permite celorlalte verigi din lanțul de tranzacționare să realizeze deducerea unor sume de bani reprezentând impozite și taxe datorate, prin înregistrarea/declararea în evidențele contabile a unor operațiuni fictive de vânzări/cumpărări de bunuri sau servicii.

„Pentru disimularea realității operațiunilor de vânzare/cumpărare menționate mai sus s-a procedat, inclusiv, la rularea unor sume de bani prin conturile bancare ale persoanelor implicate, ca și cum ar reprezenta contravaloarea bunurilor/serviciilor/avansurilor în cauză. S-au conturat indicii că membrii grupului au asigurat fluxul sumelor de bani prin conturile societăților cu scopul principal al ascunderii originii ilicite a acestora și cu scopul subsidiar de a întări aparența de realitate a operațiunilor comerciale. Mai mult decât atât, pentru exercitarea în mod nelegal a dreptului de deducere a TVA membrii grupului au simulat operațiuni comerciale intracomunitare constând în livrări de carne și subproduse animale către parteneri intracomunitari din Bulgaria, Ungaria și Polonia. Pentru investigarea acestora au fost inițiate activități de cooperare administrativă, iar în urma analizării informațiilor furnizate de organele fiscale din țările partenere s-a concluzionat că pretinsele operațiuni economice nu au avut loc în fapt’, precizează ANAF.

Print Friendly, PDF & Email