Revista presei din data de 28.09.2017

Revista presei din data de 28.09.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Afacerile a peste 340.000 de firme din România vor fi afectate de noile reguli de prelucrare a datelor personale.
  2. 1,8 miliarde euro, sprijin pentru agricultori în 2017.
  3. INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor în industrie, comerţ şi servicii până în noiembrie.
Digi24.ro.
  1. Drumurile României, locul 120 din 137. Mai proaste decât în Burundi.
Agerpres.ro.
  1. Bulgaria: Numărul turiștilor străini a depășit populația țării.
Euractiv.ro.

  6.  Rata de ocupare a populației a crescut, dar șomajul în rândul tinerilor rămâne ridicat.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Afacerile a peste 340.000 de firme din România vor fi afectate de noile reguli de prelucrare a datelor personale

 

Afacerile a peste 340.000 de firme din România, reprezentând 40% din numărul total al persoanelor juridice înregistrate, vor fi influenţate semnificativ de noile reglementări europene privind prelucrarea datelor cu caracter personal, potrivit unei cercetări realizate de agenţia de marketing Perceptum.

Sunt vizate, în special, companiile multi-naţionale, agenţiile de marketing şi publicitate, firmele de sondare a opiniei publice, băncile şi firmele din domeniul informaţiilor şi al comunicaţiilor. Potrivit noilor reguli (Regulamentul UE 2016/67 – GDPR), aplicabile de la 25 mai 2018, companiile trebuie să ofere mai multe informaţii legate de modul în care colectează şi păstrează date ale clienţilor, să le ofere acestora dreptul de a fi şterşi din evidenţe şi să implementeze reguli speciale de protecţie a minorilor.

De asemenea, orice scurgere de date va trebui notificată în cel mult 72 de ore la autoritatea de supraveghere. Potrivit Ralucăi Ghilea, Director Executiv al Perceptum, începând din 2018, cele mai multe companii vor fi nevoite să-şi ajusteze modelele de business în funcţie de aceste restricţii. „Implicaţiile noilor reglementări nu se limitează la firmele din domeniile mai sus amintite, ci vor viza, mai mult sau mai puţin, tot mediul de business.

De exemplu, orice firmă care intenţionează să cumpere sau să închirieze baze de date pentru campanii de email marketing riscă şi mai mult dacă aceasta a fost obţinută ilegal. Cel mai probabil, va exista o perioadă de graţie post-implementare, astfel că organizaţiile care nu se supun noilor reglementări nu vor fi amendate imediat. Însă efectele în cazul în care acestea nu respectă noile reguli vor fi mult mai puternice decât până acum”, arată Raluca Ghilea.

Restricţii semnificative Reglementările impun restricţii semnificative inclusiv asupra procesării automate de date personale, pentru a analiza sau previziona un comportament individual. În mod specific, reglementările restrâng această activitate dacă ea va avea un impact semnificativ asupra individului, cum ar fi în cazul angajării sau contractării unui credit. Amenda pentru nerespectarea acestor norme va fi de până la 4% din cifra de afaceri a companiei pe anul fiscal anterior, sau 20 de milioane de euro, luându-se în considerare suma mai mare.

„Scurgerile de date şi furtul de informaţii sunt realităţi cărora instituţiile financiare, printre altele, trebuie să le facă faţă. Este destul să ne gândim la atacurile de tip phishing din ultimul an şi putem să evaluăm amploarea amenzilor viitoare în situaţia în care aceste instituţii nu raportează scurgerile de date şi, mai mult, nu protejează datele clienţilor în faţa acestor atacuri. Din cercetările noastre, foarte puţine firme au început să implementeze noile proceduri, în condiţiile în care mai sunt doar opt luni până când va intra în vigoare GDPR”, mai declară Directorul Executiv al Perceptum.

Una dintre cele mai dificile reglementări prevede obţinerea acordului explicit al persoanei pentru a-i folosi datele în campanii de email marketing. Afacerile care funcţionează, cu preponderenţă, prin acest mecanism comercial riscă să-şi piardă cea mai mare parte din business, chiar să intre în faliment, dacă nu respectă noile reguli. Pentru a se proteja în faţa noilor provocări, companiile trebuie să-şi organizeze un plan coerent şi eficient, care să vizeze inclusiv angajarea sau desemnarea unui specialist (responsabil) in protecţia datelor.

2. 1,8 miliarde euro, sprijin pentru agricultori în 2017

Guvernul a aprobat plăţile directe în sectorul vegetal care se acordă pentru anul de cerere 2017, plafoanele alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic şi schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine care se acordă pentru anul de cerere 2017.

Este vorba despre schema de plată unică pe suprafaţă, în cuantum minim de 97,2452 euro/ha; plata redistributivă – 5 euro/ha pentru primul interval – 1-5 ha inclusiv  şi 48,3251 euro/ha pentru al doilea interval: peste 5 şi până la 30 ha inclusiv; plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, denumită şi plată pentru înverzire – 57,1745 euro/ha; plata pentru tinerii fermieri – 24,3113 euro/ha. Suma totală necesară aplicării schemelor de plăţi directe în sectorul vegetal este de 1,574 miliarde euro, din care 919,14 milioane euro pentru schema de plată unică pe suprafaţă, 97,07 milioane euro pentru plata redistributivă, 540,4 milioane euro pentru plata pentru înverzire şi 18,01 milioane euro pentru tinerii fermieri.

De asemenea, Guvernul a aprobat plafoanele alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic şi a stabilit cuantumul acestora pentru anul de plată 2017. Astfel, 24,08 milioane euro sunt alocate schemei decuplate de producţie, specia bovine, în sectorul lapte; 101,2 milioane euro pentru sectorul carne, specia bovine; 50,78 milioane euro pentru speciile ovine/caprine.

Cuantumul acestor ajutoare se calculează prin raportarea sumelor prevăzute la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile, respectiv la efectivele de bovine sau femele ovine/caprine eligibile. Totodată, Executivul a aprobat plafonul de 48,5 milioane euro, aferent plăţii directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine care se acordă pentru anul de cerere 2017.

Cuantumul pentru această schemă se calculează prin raportarea plafonului la efectivul de animale eligibile. Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul tuturor schemelor de plăţi, iar începând cu data de 1 decembrie 2017, va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între cuantumul calculat şi acordat în avans şi plafonul financiar ar fiecărei scheme, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în anii 2017 şi 2018. Plăţile se fac în lei, utilizând ultimul curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2017.

3. INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor în industrie, comerţ şi servicii până în noiembrie

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în industrie, comerţul cu amănuntul şi servicii în perioada septembrie-noiembrie şi la o creştere a preţurilor în aproape toate domeniile, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii august, când managerii estimau o creştere mai mare a afacerilor. Pentru intervalul septembrie-noiembrie, cel mai mic sold conjunctural privind activitatea este în construcţii, -3%, în scădere faţă de cel din raportul anterior (+9%). „Potrivit estimărilor din luna septembrie 2017, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -3%)”, se arată în raportul INS.

Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi.

Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat. Managerii au aşteptări ceva mai optimiste în privinţa industriei prelucrătoare, cu un sold conjunctural de +9% (+6% în raportul precedent).  

Activitatea din servicii este aşteptată să crească, dar estimările sunt mai reduse, soldul conjunctural pentru perioada septembrie-noiembrie fiind de +12% (+11% în raportul anterior).

În comerţ, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere accelerată, soldul fiind +15% (+18% în raportul anterior). Managerii prevăd o creştere moderată a numărului de angajaţi doar în comerţ şi o relativă stabilitate în restul sectoarelor. Astfel, în comerţ se aşteaptă o creştere uşoară a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de +17 (+12% în raportul anterior).  Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în aproape toate sectoarele până în octombrie. Cele mai mari creşteri de preţuri sunt aşteptate în comerţ, cu un sold conjunctural +25%, şi în construcţii (+11%).

Digi24.ro

4. Drumurile României, locul 120 din 137. Mai proaste decât în Burundi

România are o calitate a drumurilor mai slabă decât în Burundi, Zimbabwe, Liberia, Tanzania sau El Salvador, potrivit studiului Indexul Competitivității Globale, al Forumului Economic Mondial, în care am pierdut 15 poziții în doar doi ani.

România este pe locul 120 în lume din punct de vedere al calităţii infrastructurii rutiere, potrivit raportului anual privind competitivitatea economică publicat, miercuri, de Forumul Economic Mondial, informează Economica.net.

Deşi drumurile din România sunt mai bine cotate decât anul trecut, când eram pe locul 128, infrastructura autohtonă este în continuare în urma unor economii de frontieră din Africa, Asia sau America Latină.

Drumurile din România sunt mai proaste decât ele din Gambia, Tadjikistan, El Salvador, Ghana, Zambia, Mali, Tanzania, Uganda, Etiopia, Cambodgia, Sierra Leone, Mongolia, Bangladesh, Bosnia-Herţegovina, Liberia, Burundi, Nepal, Zimbabwe sau Venezuela, potrivit raportului.

Calitatea infrastructurii se numără printre principalii piloni ai competitivităţii economice, potrivit studiului. Astfel, scorul prost al României la infrastructura rutieră trage puternic în jos poziţia ţării la general, de departe cea mai proastă din UE.

România a alocat cei mai mulţi bani din regiune, ca procent din veniturile bugetare, pentru investiţiile publice, dar are cele mai proaste drumuri, potrivit unei analize din 2016 a Consiliului Fiscal. Totodată, România are cea mai proastă rată de absorbţie a fondurilor structurale UE pentru infrastructură.

România a căzut şase poziţii în topul global al competitivităţii economice compilat de Forumul Economic Mondial, până pe locul 68, fiind devansată de ţări ca Georgia, Columbia, Botswana şi Rwanda. În studiul 2015-2016 România se găsea pe locul 53, cea mia bună poziție ocupată după 2012.

Competitivitatea economiei româneşti este cotată foarte prost din UE, cu mult sub cea a Bulgariei. Mai rău stau doar Croația și Grecia. Ţara vecină la sud, cu care împărţim ultimul loc în UE la indicatori precum nivelul de trai, este pe locul 49 în topul competitivităţii.

Raportul analizează toţi factorii, politicile şi calitatea instituţiilor care influenţează nivelul de productivitate al unei economii şi, implicit, potenţialul de prosperitate al ţării. Indicatorii măsuraţi sunt grupaţi pe 12 piloni: instituţii, infrastructură, situaţia macroeconomică, sănătate şi educaţie primară, educaţie universitară şi training, eficienţa pieţei de bunuri, eficienţa pieţei muncii, gradul de dezvoltare al pieţei financiare, pregătirea tehnologică, mărimea pieţei, gradul de sofisticare a mediului de afaceri şi inovaţia.

Problemele României sunt nivelul înalt al taxelor (nu neaparat impozitul pe venit sau profit), birocrația guvernamentală, accesul la finanțare, forța de muncă ce este calificată inadecvat, corupția, infrastructura, etica coborâtă a forței de muncă, instabilitatea politică, etc.

Agerpres.ro

5. Bulgaria: Numărul turiștilor străini a depășit populația țării

Peste 10,6 milioane de turiști străini au vizitat anul trecut Bulgaria, o creștere de 24,3% față de 2008, a anunțat miercuri Institutului Național de Statistică (NSI), a informat publicația Sofia Globe.

Conform datelor oficiale, la sfârșitul anului trecut Bulgaria avea o populație de 7,15 milioane de persoane.

Cei mai mulți vizitatori străini au provenit din Germania (586.794, care au petrecut în medie 6,5 nopți în Bulgaria) și Rusia (538.348, cu 7,3 nopți). Pe locul trei se află Macedonia, urmată de Turcia, România și Serbia.

În topul câștigurilor de pe urma turiștilor străini, pe primul loc se află Burgas (377 milioane de leva sau 193 de milioane de euro), urmat de Varna (246 milioane de leva) și Sofia (99 milioane de leva sau 50,7 milioane de euro).

Cei mai mulți turiști (48,4%) au avut 45-64 de ani, urmați de grupa de vârstă 25-44 de ani (42,1%).

Destinațiile preferate ale bulgarilor care au călătorit anul trecut peste hotare au fost Grecia, Turcia, Macedonia, Serbia, și România. 

Euractiv.ro

6. Rata de ocupare a populației a crescut, dar șomajul în rândul tinerilor rămâne ridicat

Rata șomajului la nivel național a scăzut în trimestrul al doilea, la 4,8%, față de 5,5% în trimestrul anterior, arată datele Institutului Național de Statistică.

Cel mai ridicat nivel al șomajului a fost consemnată rândul tinerilor (15-24 de ani), la 15,4%. Circa 6,5% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani nu aveau loc de muncă în trimestrul al doilea, în timp ce pe restul categoriilor de vârstă șomajul varia între 2% și 4%, potrivit unui comunicat transmis miercuri de INS.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,5% în trimestrul al doilea, depășind ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020 cu 0,5 puncte procentuale. Potrivit INS, populaţia activă a României era de peste 9,4 milioane de persoane în perioada analizată, din care 8,97 milioane de persoane erau ocupate şi 451 de mii erau şomeri.

„Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în trimestrul II al anului 2017, de 65,5%, cu 4,3 puncte procentuale peste valoarea înregistrată în trimestrul anterior, creştere datorată în principal activităţilor cu caracter sezonier din agricultură. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (73,2% faţă de 57,7% la femei) şi la persoanele din mediul rural (66% faţă de 65,1% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 27,3%”, se arată în comunicatul biroului de statistică.

Print Friendly, PDF & Email