Revista presei din data de 26.09.2017

Revista presei din data de 26.09.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.
Radiocluj.ro.
  1. ”Aşa-numitul Split TVA, va bloca economia!” – susțin oamenii de afaceri.
  2. Split TVA: Patroni IMM fac petiție on-line și vor protesta cu afișe pe sediile și mașinile firmelor.

Startupcafe.ro.

  1. Inițiatorul Start-up Nation: Finanțele să aloce toți banii! Multe firme respinse din cauza condițiilor învechite.
Agerpres.ro.
  1. CNIPMMR: Split TVA ar trebui să se aplice voluntar sau doar firmelor care fac afaceri cu statul.
Curierulnational.ro.
  1. A început campania Stopsplit TVA.
  2. Consiliul pentru IMM-uri: Trebuie tăiate investiții pentru ca România să se încadreze într-un deficit de 3% din PIB.. 9
  3. Initiatorul Start-up Nation: Finantele sa aloce toti banii! Multe firme respinse din cauza conditiilor invechite.
Wall-street.ro.
  1. Consiliul IMM lanseaza campania #stopsplitTVA; mediul de afaceri propune mentinerea sistemului optional.
Adevarul.ro.
  1. Consiliul pentru IMM-uri lansează o campanie împotriva plăţii defalcate a TVA.
Mediafax.ro.
  1. Consiliul IMM-urilor respinge plata defalcată a TVA, lansând campania #stopsplitTVA.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.

Adevarul.ro.
  1. Un an al recordurilor pe piaţa industrială: peste 400.000 mp spaţii logistice vor fi livraţi în 2017.
  2. Un român a câştigat în medie 2.046 lei pe lună, anul trecut. Angajatorul a scos însă din buzunar 3.493 lei ca să îl plătească. Unde se câştigă cel mai mult în ţară.
  3. Vasilescu, BNR: România nu are încă o creştere economică sustenabilă.
  4. România vulnerabilă: 1% dintre companiile noastre au venituri mai mari decât restul de 99%.
Digi24.ro.
  1. Cât de bine merg afacerile cu cai în România.
  2. Grâul românesc cernut, protecție împotriva macului.

Apariții în presă ale CNIPMMR

Radiocluj.ro

1. ”Aşa-numitul Split TVA, va bloca economia!” – susțin oamenii de afaceri

Plata defalcată a taxei pe valoare adăugată, într-un cont separat, aşa-numitul Split TVA, va bloca economia, consideră preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii din România, Florin Jianu. El a spus că măsura ar trebui să se aplice voluntar sau doar firmelor care fac afaceri cu statul:

Există un cost suplimentar deosebit de ridicat pentru IMM-uri şi pentru toate companiile din această ţară, pentru că 20% din disponibilul de cash al fiecărei companii va fi blocat. În acest sens noi am lansat astăzi o campanie care se intitulează „Stop Split TVA”.

Avem deja o petiţie online. Trimitem scrisori tuturor parlamentarilor din această ţară să nu susţină acest Split TVA şi vom fi prezenţi şi mâine în Parlamentul României, la Comisia pentru buget finanţe din Senat, pentru a propune Parlamentului ca această măsură de Split TVA să fie opţională. (Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii )

Reprezentanţii Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii din România mai consideră că statul oricum nu are capacitatea administrativă să gestioneze aplicarea plăţii defalcate a TVA, neavând o infrastructură fiscală adecvată. România ar fi prima ţară din Uniunea Europeană unde s-ar introduce o astfel de obligaţie – mai spun oamenii de afaceri.

2. Split TVA: Patroni IMM fac petiție on-line și vor protesta cu afișe pe sediile și mașinile firmelor

Antreprenorii din România sunt invitați să semneze o petiție on-line pentru a convinge Guvernul să renunțe la obligativitatea plății defalcate a TVA, în cadrul campaniei Stop Split TVA, inițiate de principala orgaizație de patroni cu firme mici și mijlocii din România. De asemenea, patronii vor protesta afișând la sedii și pe mașinile firmelor mesajul campaniei: Stop Split TVA.

Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, a spus, luni, că aproape 400.000 de firme, care sunt plătitoare de TVA, vor fi afectate de sistemul obligatoriu de plată defalcată a taxei.

”Propunerea noastră este ca TVA Split să se aplice doar voluntar sau doar în relația cu statul. În niciun caz nu suntem de acord ca sistemul split TVA să se aplice obligatoriu în relația întreprinzător-întreprinzător, pentru că va bloca cu totul economia” – a spus liderul organizației patronale, care a lansat campania Stop Split TVA.

Ce fac patronii care se opun Split TVA:

  • Petiție online. Patronii sunt invitați să semneze petiția Stop Split TVA, deschisă pe site-ul petitieonline.com, AICI. ”Are 1.000 de semnătari în trei zile, fără să lansăm public în media petiția” – spunea Florin Jianu luni dimineața.
  • Patronii pot să descarce de pe site-ul Consiliului IMM-urilor mesajul campaniei, să-l scoată la imprimantă și să-l afișeze la sediile fimelor, la punctele de lucru (magazine, ateliere etc.) și pe automobilele firmelor.
  • Patronii pot distribui pe Facebook și alte rețele sociale mesajele campaniei Stop Split TVA.
  • ”Vor exista ședințe extraordinare la prefecturi, în comisiile de dialog social, cu un punct pe acest split TVA”.
  • ”Vom transmite o scrisoare către toți parlamentarii să nu susțină această obligativitate”. Deputații pot fi găsiți la adresele de mail afișate pe site-ul Camerei, AICI, iar senatorii AICI.
  • Potrivit lui Jianu, reprezentanții CNIPMMR vor merge marți la Comisia de buget-finanțe a Senatului, pentru a discuta și despre Split TVA. ”Vrem să arătăm că întreprinzătorii din această țară nu se supun unei obligații care poate bloca economia în ansamblu”.

Reamintim că în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017, agenții economici pot opta pentru aplicarea facultativă a plății defalcate a TVA, potrivit Ordonanței 23/2017. Însă de la 1 ianuarie 2018 se instituie obligația persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA de a vira în contul de TVA în maximum 7 zile lucrătoare de la încasare TVA aferentă facturilor emise înainte de 1 ianuarie 2018.

Patronii reuniți în Consiliul Național al IMM-urilor se plâng că sistemul Split TVA le va genera:

  • Costuri suplimentare generate de modificarea sistemelor informatice contabile
  • Costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare
  • Afectarea cash flow-ul și blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevazute termene de aprobare şi sancţiuni;
  • Creșterea birocrației
  • Efort semnificativ de implementare tehnica, avand in vedere termenul foarte scurt.

CNIPMMR nu este singura organizație patronală care se opune introducerii obligatorii a sistemului Split TVA. Fundația Romanian Business Leaders, Camera de Comerț Americană (AMCham) în România, Camera de Comerț Româno-Franceză, Camera de Comerț Germană în România și alte organizații de business și firme de consultanță și-au exprimat dezacordul față de impunerea split TVA.

Startupcafe.ro

3. Inițiatorul Start-up Nation: Finanțele să aloce toți banii! Multe firme respinse din cauza condițiilor învechite

Inițiatorul programului Start-up Nation, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri Florin Jianu, cere Ministerului Finanțelor ca la o a doua rectificare bugetară pe anul 2017 să aloce întreaga sumă de 950 de milioane de lei pentru derulare programului de sprijin pentru micile afaceri. De asemenea, el a reproșat guvernanților că unele firme au fost respinse din cauza menținerii unor condiții de cheltuieli foarte rigide și învechite, care nu au ținut pasul cu evoluția tehnologiei și a afacerilor.

”Pentru că la prima rectificare bugetară s-au dat numai 250 de milioane de lei, cer în continuare Ministerului de Finanțe ca la a doua rectificare să se dea întreaga sumă pentru programul național. Nu e normal ca acest program să se desfășoare pe de-o parte pe banii băncilor și pe de altă parte pe banii start-upurilor. Nu. A fost un program care a spus foarte clar că acordă 1,2 miliade de lei din fonduri naționale și 500 de milioane de lei din fonduri europene” – a spus, într-o conferință, Florin Jianu, care este acum președinte al Consilului Național al Întrepinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Ce a mai declarat Jianu despre bugetul Start-up Nation:

  • Nu e normal să creăm această confuzie și instabilitate în rândul tinerilor antreprenori. Ei nu sunt siguri daccă își vor primi sau nu banii, dacă să înceapă sau nu, pentru că din moment ce nu sunt alocați banii în bugetul de stat, cu sigurană, cu toâii se uită și au temeri, angoase și întrebări asupra acestor lucruri.
  • E normal ca la următoarea rectificare bugetară să se pună toți banii în buget, nu să se treaccă în anul următor, pentru că trecerea în anul următor va insemna un tăvălug. Câte 10.000 de firme s-a spus că vor fi sprijinite anual. N-aș vrea să auzim discuții că aceste 10.000 de firme vor fi susținute de fapt în următorii 4 ani, pentru că aceasta este o schimbare subtilă de abordare pe care nu mi-o doresc. Or dacă din aceste 10.000 de firme sunt plătite numai 1.000 – 2.000 – 3.000 în anul 2017 și restul 5.000 – 6.000-7.000 trec în anul următor, gândiți-vă că înanul următor vor trebui plătite 17.000 de firme și tot așa, intrăm într-un tăvălug și într-o lipsă de control.
  • Deci firmele să se închidă în acest an. Sunt convins că întreprinzătorii sunt gata în acest moment să pornească planurile de afaceri, pentru că ei așa și le-au proiectat și numai pentru cei care au susținerea salariilor pe o perioadă de timp îndelungată e normal să existe aceastp etapizare.

La rândul său, președintele de onoare CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a atras atenția că unii dintre antreprenorii care și-au făcut planurile de afaceri la începutul anului 2017, pentru acest program, riscă să piardă unele oportunități, din cauza amânării finanțării.

”Un plan de afaceri realzat la începutul anului 2017 nu mai e valabil în 2018, pentru că se duce oportunitatea. Ce au muncit cei care nu sunt finanțați acum se pierde, pentru că oportunitățile nu-i așteaptă un an, doi” – a spus prof. univ. Nicolescu.

Reamintim că programul Start-up Nation a avut prevăzute în bugetul de stat credite bugetare de 500 de milioane de lei, care să fie decontate ulterior de către stat din fonduri europene. În plus au fost credite de angajament de 1,2 miliarde de lei, din bugetul de stat, care necesită transformarea în credite bugetare pentru a fi efectiv puși în buget. La prima rectificre bugetară, din septembrie 2017, din cei 1,2 miliarde de lei doar 250 de milioane au fost transformați în credite bugetare.  

<<Nu aveai voie să iei acest echipament, pentru că nu scrie la mine în listă>>

Chestionat de StartupCafe.ro, Florin Jianu a mai spus că unele dintre firmele aplicante în program au fost respinse din cauza faptului că guvrnanții au prevăzut în procedura de derulare Start-up Nation categorii de cheltuieli eligibile, în loc să prevadă o listă de cheltuieli ne-eligibile, astfel încât antreprenorii să aibă mai multă libertate de mișcare.

Reamintim că unii dintre antreprenori s-au plâns și de restricțiile din H.G. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, care nu a mai fost actualizată pentru a ține pasul cu evoluțiile tehnologice sau de business.

”Intrăm în acest carusel de la faptul că nu au vrut să aplice ceea ce le-am spus eu și am scris în ordonanța de urgență, că ar trebui să mergem pe costuri neeligibile, ce nu ai voie să cumperi. Păi nu ai voie să iei armament, droguri…

Dar restul ai voie să faci. Și atunci când intri cu noi forme ale economiei, care nu erau nici în HG-ul din 2004, vii cu dronă, cu anumite softuri, să nu-ți fie respinse pe motiv că nu sunt într-o HG are nu a mai fost updatată. Pentru că vedeți care  este viteza economiei și atunci noi trebuie să adaptăm politicile publice astfel încât să spui ce nu ai voie să faci – restul îți este permis. Acele echipamente se justifică, telefonele, tablete, dronele, dara jungem la respingere pentru c nu a fost luată în seamă o astel de abordare” – a comentat Jianu.

”Și pe fonduri europene se face aceeași greșeală și în loc să cheltuim banii europeni vine un controlul care spune <<Nu aveai voie să iei acest echipament, pentru că nu scrie la mine în listă>>”, a mai spus el.

Inițiatorul prgramului Start-up Nation i-a încurajat pe antrerenorii respinși din cauza cheltuielilor trecute în planurle de afaceri să depună contestație. ”Trebuie să facă o contestație. Păi dacă vorbim despre o firmă de software, e normal să aibă nevoie de un telefon, pentru că el nu folosește telefonul ca mijloc de comunicare, ci ca mijloc de testare a aplicațiilor, deci pentru ea e parte a procesului de muncă”.

Până în acest moment, circa 7.000 de firme cu punctaje între 90 și 100 de puncte au fost supuse evaluării în Start-up Nation 2017, cu o rată de respingere de 12,8% în rândul firmelor care au obținut punctaje care să le includă în bugetul programului, conform datelor de la Minsterul pentru Mediul de Afaceri.

”E normală rata de respingere, pentru că foarte mulți supraestimează când fac aplicația electronică. Poate încadrează greșit niște echipamente, supralicitează într-o anumit direcție, a costurilor, și la implementare poate vor mai pica încă e atâția” – a comentat Jianu.

Prin programul Startup Nation, o serie de firme mici și mijlocii (IMM) di România, înființate după 30 ianuarie 2017, vor ar urma să primească de la stat fonduri nerambusrabile de câte maxium 200.000 de lei, pentru investiții, în anumite condiții.

Agerpres.ro

4. CNIPMMR: Split TVA ar trebui să se aplice voluntar sau doar firmelor care fac afaceri cu statul

Consiliul Național pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a demarat o campanie publică împotriva obligativității ca, de la 1 ianuarie 2018, toate firmele să plătească TVA într-un cont separat, solicitând ca măsura să se aplice voluntar sau doar celor care fac afaceri cu statul.

“Am demarat o petiție online, care are deja peste 1.000 de semnatari în trei zile, în condițiile în care nu am făcut public până acum acest lucru. Semnarea acestei petiții este o asumare serioasă, care se face în doi pași, respectiv o primă înregistrare, după care primești un mail și trebuie să confirmi, deci cred că întreprinzătorii care au semnat și-au asumat acest lucru, nu este ceva de suprafață”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR, într-o conferință de presă.

El a invitat firmele să semneze petiția și să distribuie în mediul online această campanie, care a fost lansată inclusiv pe Facebook cu hashtagul #stopsplitTVA.

“Totodată, am realizat un afiș pe care întreprinzătorii să îl afișeze în loc vizibil în propriile magazine, vitrine, fabrici sau oriunde consideră util, pentru ca și alți antreprenori să vadă acest lucru. Vrem ca mesajul să fie vizibil, asumat, să se vadă faptul că antreprenorii din această țară se supun unei obligativități care poate duce la blocajul economiei în ansamblul său”, a continuat Jianu.

Potrivit acestuia, reprezentații Consiliului pentru IMM-uri vor fi prezenți marți în Comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților, la invitația președintelui comisiei, unde se va discuta ordonanța prin care a fost introdusă această măsură.

“Punctul nostru de vedere este ca Split TVA să se aplice în mod voluntar, cine vrea, sau o altă variantă este de aplicare doar în relația cu statul, în niciun caz să nu fie obligatoriu acest lucru în relația întreprinzător-întreprinzător, întrucât va bloca economia”, a arătat Jianu.

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, președinte onorific al CNIPMMR, a adăugat că statul oricum nu are capacitatea administrativă să gestioneze acest lucru, neavând o infrastructură fiscală adecvată.

Potrivit reprezentanților CNIPMMR, România ar fi prima țară din Uniunea European unde s-ar introduce o astfel de obligație.

Un sondaj realizat de CNIPMMR dat publicității la începutul lunii septembrie arată că 97,5% dintre respondenți nu susțin plata defalcată a TVA și tot o pondere de 97,5% consideră că această modificare va avea efecte negative asupra activității firmei lor.

La sondajul efectuat pe site-ul Consiliului pentru IMM-uri în perioada 8 — 28 august au răspuns un număr de 818 firme, din care 54,1% sunt microîntreprinderi, 19,7% întreprinderi mici, 18,4% întreprinderi mijlocii, 5,9% întreprinderi mari și 1,9% alte forme juridice.

La întrebarea “Ce efecte pozitive asupra activității dvs. considerați să vor fi generate de plata defalcată a TVA?”, 98,5% dintre respondenți au arătat faptul că nu există niciun efect pozitiv.

Curierulnational.ro

5. A început campania Stopsplit TVA

Problema plăţii defalcate a TVA-ului naşte în continuare controverse şi foarte multe întrebări. Mediul de afaceri, şi-aşa foarte greu încercat, nu doreşte implementarea acestei măsuri, deoarece asta ar însemna blocarea unei importante sume de bani, dar şi foarte multe costuri suplimentare.

Conform  ordonanţei nr. 23 /2017 privind plata defalcată a TVA, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA sunt obligate de la 1 ianuarie 2018 să deţină şi să gestioneze un cont de TVA pentru încasarea şi plata TVA aferente operaţiunilor taxabile. Astfel, se instituie obligaţia persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA în maximum 7 zile lucrătoare de la încasarea TVA aferentă facturilor emise înainte de 1 ianuarie 2018. De asemenea, în perioada 1 octombrie- 31 decembrie, agenţii economici pot opta pentru aplicarea facultativă a plăţii defalcate a TVA, cu anumite beneficii din partea statului.

În urmă cu câteva săptămâni, preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, a prezentat rezultatele unui sondaj de opinie pe tema plăţii defalcate a TVA,  97,5% dintre respondenţi declarând că nu susţin modificarea Codului Fiscal, şi, implicit, instituirea plăţii TVA într-un cont separat, deoarece acest lucru ar avea un impact negativ asupra activităţii pe care aceştia o desfăşoară.  

,,Printre cele mai importante efecte negative rezultate în urma sondajului putem menţiona: creşterea birocraţiei, prin dublarea numărului de facturi; afectarea cash-flow-ului şi blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu există sancţiuni; costuri bancare suplimentare cu noul cont; efort semnificativ de implementare tehnică, avînd în vedere termenul scurt pentru aplicarea acestei măsuri şi, nu în ultimul rând, neclarificarea tuturor aspectelor procedurale”, declara Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

În acest context, toate filialele CNIPMMR, cu susţinerea Alianţei Confederaţiilor Patronale, au lansat campania #stopsplitTVA, dorind să tragă un semnal  de alarmă cu privire la urmările pe care le-ar putea avea instituirea plăţii defalcate a TVA-ului. Aceştia sunt de părere că o astfel de măsură va bloca investiţiile şi va genera costuri suplimentare pentru agenţii economici, printre care costuri cu modificarea sistemelor informatice şi birocratice. Astfel, mediul de afaceri doreşte aplicarea opţională a plăţii defalcate a TVA sau doar în cazul în care firmele au contracte cu statul.

“România va fi prima ţară din Europa care va introduce măsura plăţii defalcate a TVA-ului. În Polonia se discută de 3 ani şi va fi aplicată în mod opţional, în Italia, doar în cazul firmelor care au afaceri cu statul, iar în Marea Britanie, doar pentru cei care-şi desfaşoară activitatea în mediul online. Această campanie a fost decisă de membrii CNIPMMR din toată ţara şi petiţia a fost deja semnată de către 1000 de IMM-uri, asta fără să se fi făcut nicio promovare. Primul pas este semnarea petiţiei stop TVA, apoi toată lumea să dea share, iar toţi întreprinzătorii să afişeze imaginea campaniei la sediul organizaţiei, firmei, pe maşinile dumnealor”, a declarat Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

“Am primit o invitaţie şi de la Comisia pentru Buget şi Finanţe, din partea domnului Eugen Teodorovici. Mâine, colegii mei vor fi prezenţi acolo şi vor explica efectele devastatoare pe care le are aplicarea acestei măsuri pentru mediul de afaceri. Aceştia vor propune ca măsura să fie adoptată doar de firmele care au afaceri cu statul sau să fie opţională. În plus, se vor alcătui comisii de dialog social la nivelul fiecărei prefecturi şi, de asemenea, vom trimite o scrisoare către fiecare parlamentar pentru ca aceştia să nu susţină masura introducerii plăţii defalcate a TVA în mod obligatoriu”, a mai spus Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

De asemenea, şi domnul profesor universitar Ovidiu Nicolescu, care este preşedintele de onoare a CNIPMMR,  s-a arătat îngrijorat de impactul pe care-l va avea introducerea plăţii defalcate a TVA: “Statul nu are capacitatea să facă faţă schimbărilor ce vor apărea în urma aplicării acestei măsuri, nici din punct de vedere al infrastructurii, nici al birocraţiei. Trebuie să fim atenţi la faptul că această măsură generează efecte atât la nivel economic, cât şi social: la nivel economic, va duce la o scădere drastică a investiţiilor, ceea ce va încetini dezvoltarea economică a ţării, iar la nivel social, o ţară puţin dezvoltată nu va putea să asigure un standard de viaţă ridicat”.

Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR, a mai declarat faptul că: “Pentru mediul de afaceri split TVA va însemna blocarea a 19% din disponibilul de numerar, fapt ce va duce la probleme în ceea ce priveşte relaţiile comerciale curente. Nici băncile nu sunt de acord cu această măsură, deoarece se tem de faptul că cei care au credite nu şi le vor mai putea achita,  iar unii nu-şi vor mai permite sa ia credite. În plus, vor fi apărea costuri birocratice, dar şi costuri administrative. În urma campaniei #Stopsplit TVA, dorim ca mediul public să conştientizeze faptul că această măsură nu avantajează mediul de afaceri, iar statul să adopte această măsură ca una opţională sau doar în cazul firmelor care au afceri cu statul”.

6. Consiliul pentru IMM-uri: Trebuie tăiate investiții pentru ca România să se încadreze într-un deficit de 3% din PIB

Autoritățile trebuie să tăie masiv din investiții și să se împrumute într-un mod accelerat pentru ca România să se încadreze într-un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an, în caz contrar ținta de 3% urmând a fi depășită până la sfârșitul anului, a declarat luni Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

”Există două variante: fie depășesc deficitul de 3% la sfârșitul anului și nu le pasă de acest lucru, fie adoptă o variantă de încadrare în deficit de 3%, însă cu ce costuri? Pentru că încadrarea în deficit de 3% înseamnă că tai cu totul de la investiții și te împrumuți într-un mod accelerat, susținut.

Marele pericol este această sferă a cheltuielilor crescute care sunt fixe. Adică salariile și pensile crescute se plătesc și anii următori, însă pe fondurile europene sau pe veniturile din privatizări nu te mai poți baza în anii următori”, a declarat luni, într-o conferință de presă, Florin Jianu, președintele CNIPMMR. Astfel, Consiliul solicită luarea urgentă a măsurilor necesare pentru: creșterea investițiilor publice în vederea susținerii relansării economice, dar și punerea în aplicare a recomandărilor Fondului

Monetar International (FMI) care a solicitat creșterea investițiilor publice, precum și deblocarea fondurilor europene, scrie News.ro.

7. Initiatorul Start-up Nation: Finantele sa aloce toti banii! Multe firme respinse din cauza conditiilor invechite

Initiatorul programului Start-up Nation, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri Florin Jianu, cere Ministerului Finantelor ca la o a doua rectificare bugetara pe anul 2017 sa aloce intreaga suma de 950 de milioane de lei pentru derulare programului de sprijin pentru micile afaceri. De asemenea, el a reprosat guvernantilor ca unele firme au fost respinse din cauza mentinerii unor conditii de cheltuieli foarte rigide si invechite, care nu au tinut pasul cu evolutia tehnologiei si a afacerilor.

”Pentru ca la prima rectificare bugetara s-au dat numai 250 de milioane de lei, cer in continuare Ministerului de Finante ca la a doua rectificare sa se dea intreaga suma pentru programul national. Nu e normal ca acest program sa se desfasoare pe de-o parte pe banii bancilor si pe de alta parte pe banii start-upurilor. Nu. A fost un program care a spus foarte clar ca acorda 1,2 miliade de lei din fonduri nationale si 500 de milioane de lei din fonduri europene” – a spus, intr-o conferinta, Florin Jianu, care este acum presedinte al Consilului National al intrepinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

Ce a mai declarat Jianu despre bugetul Start-up Nation:

  • Nu e normal sa cream aceasta confuzie si instabilitate in randul tinerilor antreprenori. Ei nu sunt siguri dacca isi vor primi sau nu banii, daca sa inceapa sau nu, pentru ca din moment ce nu sunt alocati banii in bugetul de stat, cu sigurana, cu toaii se uita si au temeri, angoase si intrebari asupra acestor lucruri.
  • E normal ca la urmatoarea rectificare bugetara sa se puna toti banii in buget, nu sa se treacca in anul urmator, pentru ca trecerea in anul urmator va insemna un tavalug. Cate 10.000 de firme s-a spus ca vor fi sprijinite anual. N-as vrea sa auzim discutii ca aceste 10.000 de firme vor fi sustinute de fapt in urmatorii 4 ani, pentru ca aceasta este o schimbare subtila de abordare pe care nu mi-o doresc. Or daca din aceste 10.000 de firme sunt platite numai 1.000 – 2.000 – 3.000 in anul 2017 si restul 5.000 – 6.000-7.000 trec in anul urmator, ganditi-va ca inanul urmator vor trebui platite 17.000 de firme si tot asa, intram intr-un tavalug si intr-o lipsa de control.
  • Deci firmele sa se inchida in acest an. Sunt convins ca intreprinzatorii sunt gata in acest moment sa porneasca planurile de afaceri, pentru ca ei asa si le-au proiectat si numai pentru cei care au sustinerea salariilor pe o perioada de timp indelungata e normal sa existe aceastp etapizare.

La randul sau, presedintele de onoare CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a atras atentia ca unii dintre antreprenorii care si-au facut planurile de afaceri la inceputul anului 2017, pentru acest program, risca sa piarda unele oportunitati, din cauza amanarii finantarii.

Wall-street.ro

8. Consiliul IMM lanseaza campania #stopsplitTVA; mediul de afaceri propune mentinerea sistemului optional

Mediul de afaceri se mobilizeaza impotriva platii defalcate a TVA. Consiliul IMM-urilor lanseaza campania #stopsplitTVA la care vor fi invitate sa adere toate organizatiile patronale din Romania. Prin aceasta campanie, oamenii de afaceri vor sa convinga parlamentarii sa modifice Ordonanta prin care plata defalcata a TVA devine obligatorie de la 1 ianuarie 2018, astfel incat sistemul sa ramana optional sau obligatoriu doar pentru firmele care au afaceri cu statul.

In acest scop, reprezentantii Consiliului vor participa marti la sedinta Comisiei de buget finante din Senat, unde se va discuta aceasta Ordonanta.

Primul pas al campaniei consta in postarea unei petitii pe site-ul “petitieonline.com”, pentru semnarea careia trebuie parcurse doua etape: inregistrarea pentru petitia respectiva si confirmarea printr-un e-mail. Petitia va fi postata si pe retelele de socializare.

In acelasi timp, firmele vor afisa imaginea campaniei la sediul lor, la puntele de lucru, magazine si oriunde se considera necesar.

“Mesajul trebuie sa fie vizibil, asumat, sa aratam ca firmele nu se supun unei masuri care duce la blocarea economiei”, a explicat presedintele CNIPMMR, Florin Jianu.

De asemenea, reprezentantii Consiliului sustin ca vor trimite cate o scrisoare tuturor parlamentarilor in care sa explice pericolul pe care il reprezinta obligarea firmelor sa aplice plata defalcata a TVA. Printre acestea, ei au amintit costurile suplimentare ale firmelor cu modificarea sistemelor informatice, costurile bancare, blocarea banilor firmelor in conturile respective, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevazute termene de aprobare si sanctiuni, si efortul semnificativ de implementare tehnica, avand in vedere termenul foarte scurt.

Adevarul.ro

9. Consiliul pentru IMM-uri lansează o campanie împotriva plăţii defalcate a TVA

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) lansează o campanie împotriva implementării plăţii defalcate a TVA.

Campania „#stopsplitTVA” este un demers al antreprenorilor care nu susţin plata defalcată a TVA în mod obligatoriu. Aceştia spun că măsura va avea efecte precum: costuri suplimentare generate de modificarea sistemelor informatice contabile, costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare, afectarea cash flow-ul şi blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevăzute termene de aprobare şi sancţiuni, creşterea birocraţiei şi efort semnificativ de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt. CNIPMMR transmite astfel că doreşte în cadrul acestei campanii să fie completată petiţia stop split TVA.

Membrii CNIPMMR vor transmite, de asemenea, adrese pentru a fi distribuite, local, parlamentarilor şi vor solicita includerea pe ordinea de zi a şedinţelor de CDS a OUG 23/2017, privind plata defalcată a TVA, şi dezbaterea acesteia.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA sunt obligate de la 1 ianuarie 2018 să deţină şi să gestioneze un cont de TVA pentru încasarea şi plata TVA aferente operaţiunilor taxabile. În perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017, agenţii economici pot opta pentru aplicarea facultativă a plăţii defalcate a TVA Se instituie obligaţia persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA de a vira în contul de TVA în maximum 7 zile lucrătoare de la încasare TVA aferentă facturilor emise înainte de 1 ianuarie 2018. 

Mediafax.ro

10. Consiliul IMM-urilor respinge plata defalcată a TVA, lansând campania #stopsplitTVA

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat, luni, campania #stopsplitTVA având ca scop eliminarea obligativităţii plăţii defalcate a TVA.

Consiliul cere aplicarea măsurii „split TVA” exclusiv în regim voluntar, de către contribuabilii care optează pentru această procedură.

Reprezentanţii IMM atenţionează că măsura plăţii obligatorii a TVA defalcat generează costuri suplimentare cu modificarea sistemelor informatice contabile, costuri suplimentare cu noul cont bancar şi comisioane bancare suplimentare. De asemenea, este anticipată „afectarea cash flow-ului şi blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevăzute termene de aprobare şi sancţiuni, creşterea birocraţiei şi un efort semnificativ de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt”.

Pentru a participa la campanie, întreprinzătorii sunt invitaţi să parcurgă următorii paşi:

– Completarea petiţei stop split TVA, accesând linkul https://www.petitieonline.com/stop_split_tva#form

– Distribuirea linkului cu petiţia completată folosind #stopsplitTVA, pe reţelele Facebook şi LinkedIn

– Afişarea imaginii campaniei la sediul organziaţiei, firmei, pe reţele de socializare etc.

La rândul său, Consiliul se angajează să transmită adrese pentru a fi distribuite, local, parlamentarilor şi să solicite includerea pe ordinea de zi a şedinţelor de Comisii de Dialog Social a OUG 23/2017 (ordonanţa privind plata defalcată a TVA) cu dezbaterea acesteia.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA sunt obligate ca, de la 1 ianuarie 2018, să deţină şi să gestioneze un cont de TVA pentru încasarea şi plata TVA aferente operaţiunilor taxabile. În perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017, agenţii economici pot opta pentru aplicarea facultativă a plăţii defalcate a TVA. Totodată, se instituie obligaţia persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA de a vira în contul de TVA în maximum 7 zile lucrătoare de la încasare sumele din TVA aferente facturilor emise înainte de 1 ianuarie 2018.

Aici găsiți toate aparițiile în presă ale CNIPMMR:

  1. http://radiocluj.ro/2017/09/25/asa-numitul-split-tva-va-bloca-economia-sustin-oamenii-de-afaceri/
  2. http://www.startupcafe.ro/taxe/split-tva-petitie-protest-afis.htm
  3. http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-22019634-video-initiatorul-start-nation-finantele-aloce-toti-banii-multe-firme-respinse-din-cauza-conditiilor-invechite.htm?nomobile=
  4. https://www.agerpres.ro/economie/2017/09/25/cnipmmr-split-tva-ar-trebui-sa-se-aplice-voluntar-sau-doar-firmelor-care-fac-afaceri-cu-statul-19-19-12
  5. http://www.radiocraiova.ro/split-tva-va-bloca-economia-spun-reprezentantii-oamenilor-de-afaceri/
  6. http://www.curierulnational.ro/print/271888
  7. https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/consiliul-pentru-imm-uri-trebuie-taiate-investitii-pentru-ca-romania-sa-se-incadreze-intr-un-deficit-de-3-din-pib-17224470
  8. http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/split-tva-zeci-de-mii-de-firme-critica-dur-masura-c-i-spun-ca-va-bloca-economia.html
  9. http://www.finantare.ro/initiatorul-start-up-nation-finantele-sa-aloce-toti-banii-multe-firme-respinse-din-cauza-conditiilor-invechite.html
  10. http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=economic&s_id=175369&CNIPMMR:-Split-TVA-ar-trebui-sa-se-aplice-voluntar-sau-doar-firmelor-care-fac-afaceri-cu-statul
  11. http://www.ziare.com/impozit/tva/split-tva-firme-inchise-companii-trimise-in-zona-gri-locuri-de-munca-pierdute-1482506
  12. https://news24.ro/cnipmmr-solicita-cresterea-investitiilor-publice-pentru-odezvoltare-economica-sustenabila/
  13. http://vrancea24.ro/imm-urile-nu-vor-plata-defalcata-tva/
  14. http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/sustinerea-antreprenoriatului-si-a-competitivitatii-imm-urilor-propunerea-cnipmmr-pentru-prioritatile-presedintiei-romane-a-consiliului-ue-s2542/
  15. http://www.wall-street.ro/special/sublupa/214325/consiliul-imm-lanseaza-campania-stopsplittva-mediul-de-afaceri-propune-mentinerea-sistemului-optional.html
  16. https://www.fluierul.ro/jsp/article/indexDisplayArticle.jsp?artid=1142107&title=cnipmmr-split-tva-ar-trebui-sa-se-aplice-voluntar-sau-doar-firmelor-care-fac-afaceri-cu-statul
  17. https://cursdeguvernare.ro/imm-urile-cer-cresterea-investitiilor-publice-si-aplicarea-doar-voluntara-a-split-tva.html
  18. http://actmedia.eu/daily/the-council-for-smes-investments-must-be-cut-and-loans-must-be-made-so-that-romania-get-into-a-deficit-of-3-of-gdp/71627
  19. http://www.ziarelive.ro/stiri/split-tva-campanie-publica-impotriva-legii.html
  20. http://www.wall-street.ro/special/sublupa/214336/cnipmmr-lipsa-investitiilor-franeaza-dezvoltarea-economica-si-plafoneaza-standardul-de-viata.html
  21. http://www.amosnews.ro/cnipmmr-cere-cresterea-investitiilor-publice-2017-09-25
  22. https://financiarul.ro/2017/09/25/cnipmmr-solicita-cresterea-investitiilor-publice/
  23. http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=economic&s_id=175369
  24. http://m.hotnews.ro/stire/22020025
  25. http://www.romania24.net/cnipmmr-sustine-necesitatea-unor-prioritati-ambitioase-pentru-imm-uri-in-timpul-presedintiei-romane-a-ue/
  26. http://www.ziarelive.ro/stiri/cnipmmr-lipsa-investitiilor-franeaza-dezvoltarea-economica-si-plafoneaza-standardul-de-viata.html
  27. http://adevarul.ro/economie/afaceri/consiliul-imm-uri-lanseaza-campanie-platii-defalcate-tva-1_59c8f0d85ab6550cb883e640/index.html
  28. http://portal-ro.com/post/cnipmmr-lipsa-investitiilor-franeaza-dezvoltarea-economica-si-plafoneaza-standardul-de-viata/
  29. http://portal-ro.com/post/cnipmmr-solicita-crei/
  30. http://www.zf.ro/eveniment/dezbaterea-continua-consiliul-imm-urilor-lanseaza-campania-stopsplittva-masura-trebuie-aplicata-in-regim-voluntar-16742304
  31. http://www.mediafax.ro/economic/consiliul-imm-urilor-respinge-plata-defalcata-a-tva-lansand-campania-stopsplittva-16741807
  32. http://www.actualitati.net/economie/cnipmmr-solicita-cresterea-investitiilor-publice-3600314
  33. http://www.obiectivdesuceava.ro/local/patronatele-din-suceava-se-opun-platii-defalcate-a-tva-masura-propusa-de-guvern/
  34. https://www.avocatnet.ro/articol_46561/Split-TVA-Cum-au-gestionat-alte-state-plata-defalcat%C4%83-a-TVA-%C8%99i-de-ce-sistemul-nostru-e-diferit.html
  35. http://i-stiri.ro/cnipmmr-split-tva-ar-trebui-sa-se-aplice-voluntar-sau-doar-firmelor-care-fac-afaceri-cu-statul-1745582
  36. http://www.jdb.ro/2017/09/25/un-patronat-imm-critica-guvernul-ati-scazut-investitiile-si-ati-crescut-consumul-construiti-infrastructura/
  37. http://www.ziarulprofit.ro/index.php/consiliul-imm-urilor-respinge-plata-defalcata-a-tva-lansand-campania-stopsplittva/
  38. http://index-stiri.ro/split-tva-campanie-publica-impotriva-legii-5696207
  39. http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22020025-patronat-imm-critica-guvernul-ati-scazut-investitiile-ati-crescut-consumul-construiti-infrastructura.htm
  40. http://www.startupcafe.ro/finantari/stat-nation-jianu-buget-conditii.htm
  41. http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2017-09-26/A+inceput+campania+Stopsplit+TVA&hl=Eduard%20Cotorceanu&tip=toate

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

11. Un an al recordurilor pe piaţa industrială: peste 400.000 mp spaţii logistice vor fi livraţi în 2017

Mai mult de 100.000 mp de spaţii industriale moderne au fost livrate în România în prima jumătate a anului, iar estimările arată că, până la finalul acestui an, stocul total de spaţii logistice şi industriale va creşte cu cel puţin 350.000 mp spaţii de clasa A, conform datelor din raportul CBRE privind sectorul industrial de real estate pe primele şase luni ale anului.

Potrivit raportului CBRE România privind piaţă industrială de real estate, sectorul industrial continuă evoluţia pozitivă începută anul trecut, iar marii investitori şi dezvoltatori promit atât proiecte noi, cât şi extinderi ale spaţiilor logistice deţinute în ceea ce pare a fi un nou record pentru piaţa imobiliară de profil,.

Conform acestui raport, cele mai multe cereri au venit din sectoarele transporturi logistice şi retail, care sunt principalii piloni de dezvoltare pentru acest an. În prima jumătate a acestui an, 43% din activitatea de închiriere a spaţiilor industriale a fost reprezentată de companiile cu activitate logistică, 27% de cele din retail, în timp ce companiile cu activitate în distribuţie sau curierat şi cele din industria automotive completează lista suprafeţelor alocate în primul semestru. Piaţa proiectelor industriale va mai absorbi până la finalul acestui an aproximativ 300.000 mp de proiecte, majoritatea acestora fiind deja preînchiriată sau dezvoltată în regim BTS (Build to Suit). Bucureştiul şi Vestul, sufletul petrecerii                                                                 

Cea mai mare parte a proiectelor în dezvoltare se află în continuare în Bucureşti şi în împrejurimi, acolo unde este concentrat şi cel mai mare stoc de spaţii industriale din România. În regiunile Vest şi Nord-Vest se află al doilea cel mai mare stoc disponibil de spaţii industriale din ţară, urmate de zona de Sud şi Sud-Est. Astfel, Bucureştiul şi împrejurimile se îndreaptă spre un stoc total de 1 milion de mp de proiecte industriale clasa A, în zona Capitalei fiind în construcţie proiecte ce însumează aproximativ 60.000 mp. Şi Zonele de Vest şi de Nord-Vest a României se apropie de stabilirea unui nou record, până la finalul acestui an fiind aşteptate noi dezvoltări. Odată cu finalizarea proiectelor în construcţie, stocul total de proiecte industriale din regiune ar urma să depăşească 750.000 mp, spaţii exclusiv clasa A. Sudul şi Sud-Estul României completează topul celor mai dezvoltate regiuni în proiecte industriale.

Aici există un stoc de circa 470.000 mp şi proiecte de circa 30.000 mp aflate în plin proces de construcţie, ceea ce ar urcă stocul de proiecte industriale clasa A la peste jumătate de milion de metri pătraţi. Rata de neocupare, sub 2% Activitatea din sectorul industrial a condus la o creştere a cererii de spaţii logistice, astfel că rata de neocupare a spaţiilor de profil se situează la un nivel redus, de sub 2%, la nivel întregii ţări. Conform datelor CBRE, rata de neocupare în piaţă a scăzut cu 50 puncte de bază (BPS), la un nivel care va permite noi şi viitoare investiţii în sectorul de profil dar şi o creştere a nivelului chiriilor, acestea situându-se la jumătatea anului la un nivel mediu de circa 4 euro/mp/lună. „Chiar dacă rata de neocupare a înregistrat o creştere sensibilă faţă de intervalul 2015 -2016, aceasta a rămas la un nivel care să permită o evoluţie la nivelul chiriei.

Această rată de neocupare mică se datorează faptului că în piaţă dezvoltatorii nu se concentrează, ca în trecut, pe dezvoltarea proiectelor într-un regim pur speculativ. Investitorii încep proiectele noi în baza unor pre-contracte semnate, iar pe lângă suprafeţele asigurate prin pre-contract construiesc o suprafaţă adiţională, spaţiu care, până la finalul proiectului, ajunge să fie în totalitate închiriat”, a declarat Andrei Jerca, Account Director, Industrial Services, CBRE. Dezvoltatorii specializaţi în proiecte industriale au planificat investiţii care ar putea depăşi o suprafaţă de 300.000 mp în cursul anului viitor, atât în Bucureşti cât şi în restul ţării, cu precădere în Sibiu şi Braşov, dar şi în zona Moldovei.  

12. Un român a câştigat în medie 2.046 lei pe lună, anul trecut. Angajatorul a scos însă din buzunar 3.493 lei ca să îl plătească. Unde se câştigă cel mai mult în ţară

Anul trecut, câştigul mediu brut al unui român a fost de 2.809 de lei, din care un salariat a rămas în mână cu doar 2.046 lei. Însă pentru ca acest lucru să se întâmple, un angajator a fost nevoit să scoată din buzunar 3.493 lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Potrivit INS, câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie realizat în anul 2016 a fost de 2.809 lei, cu 9,9%, respectiv 254 lei, mai mare decât cel din anul 2015. Câştigul salarial mediu lunar net a fost însă de numai 2.046 lei, înregistrând o creştere de 10,1% (+187 lei), comparativ cu anul precedent. Angajatorii au cheltuit în medie într-o lună 3.493 lei/salariat. Numărul mediu al salariaţilor în anul 2016 a fost de 4.759 milioane de persoane, în creştere cu 148.000 persoane comparativ cu anul precedent, iar efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2016 a fost de 5.223 milioane de persoane, mai mare cu 182.600 persoane faţă de sfârşitul anului precedent. Cele mai mari salarii nete                                                      

Potrivit datelor INS, cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat în anul 2016 în informaţii şi comunicaţii (de 2,1 ori), intermedieri financiare şi asigurări (de aproape 2 ori), industria extractivă cu 66,7%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 57,6%, administraţie publică cu 50,7%, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice cu 47,2%.

Cele mai mici salarii nete

Câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în: hoteluri şi restaurante (-39,8%), alte activităţi de servicii (-32,0%), construcţii (-25,5%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-22,3%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,8%).

Femeile, discriminate

Femeile au câştigat în medie cu circa 7% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 2.707 lei (faţă de 2.900 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.968 lei (faţă de 2.116 lei al bărbaţilor).

Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 20,0%) regăsindu-se în: intermedieri financiare şi asigurări (46,6%), comerţ (23,7%), industria prelucrătoare (23,3%) şi alte activităţi de servicii (21,5%). Cele mai dezavantajate judeţe În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2016 s-a situat sub media pe economie în 36 dintre judeţe.

Cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Harghita (1.519 lei, cu 25,8% mai puţin decât media pe economie), Covasna (1.542 lei, cu 24,6% mai puţin decât media pe economie), respectiv Vrancea (1.556 lei, cu 23,9% mai puţin decât media pe economie). La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (2.925 lei), cu 43,0% peste media pe economie.

13. Vasilescu, BNR: România nu are încă o creştere economică sustenabilă

Deşi în 2016 şi în primele două trimestre ale acestui an România a fost ţara cu cea mai mare viteză a creşterii economice din Uniunea Europeană, nu avem încă o creştere sustenabilă, a declarat luni, într-un forum de specialitate, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR).

Oficialul a comparat perioada actual cu anul 2008, când deşi România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, la un an distanţă a înregistrat un recul semnificativ, până la—7,1%. „În 2008, România a realizat o creştere de 8,5%, cea mai mare viteză de creştere din Uniunea Europeană în acel timp, dar în trimestrul IV ţara deja intrase în criză. Două aspecte sunt de semnalat în legătură cu asta, şi anume viteza de creştere care continuă…

În 2009, Polonia a fost singura ţară din Uniunea Europeană care nu a fost în criză. România are o scădere importantă, semnificativă, în 2009, de 7,1%. Sunt ţări care au avut 14%, 8%… România este a şaptea ţară cu creştere negativă, dar dacă ne uităm cum s-au rostogolit pe scări în jos ţările care au avut scăderi puternice, o să vedem că România, deşi la scădere este a şaptea ţară, la rostogolire a fost a doua. Numai Lituania are o rostogolire mai mare decât România.

Toate celelalte şase ţări dinaintea noastră au înregistrat rostogoliri mai mici, pentru că au plecat mai de jos. Noi am plecat de sus… de la 8,5%, am coborât la zero, iar de la zero am mai făcut un salt în jos până la 7,1%, foarte mult”, a menţionat Vasilescu, potrivit Agerpres.

Potrivit consultantului de strategie al Băncii Naţionale, primele semne de redresare în economia românească au avut loc în 2010, iar, la ora actuală, România este ţara cu cea mai mare creştere economică din UE. „Ne-am revenit uşor în 2010 şi pe urmă am început să creştem şi am ajuns, iată, în 2015, în ultimul an al tranziţiei post-criză, în care am început să ne redresăm. Atunci am avut a şasea creştere economică din Uniunea Europeană.

În 2016, când am înaintat deja către zorii redresării, România a luat startul mai bine şi a fost ţara cu cea mai mare viteză de creştere din Uniunea Europeană. În momentul de faţă, în 2017, avem datele pe două trimestre, şi acestea ne situează în continuare ca ţara cu cea mai mare creştere. Toate ţările îşi doresc o creştere economică sustenabilă, dar pe care noi încă nu o avem”, a atenţionat Adrian Vasilescu. În viziunea oficialului BNR, modelul care i se potriveşte în prezent României este cel de dezvoltare durabilă.

14. România vulnerabilă: 1% dintre companiile noastre au venituri mai mari decât restul de 99%

Raportul privind distribuţia averii mondiale, potrivit căruia 1% din populaţie deţine mai mult de jumătate din averea globală, adică e mai bogată decât restul de 99%, e replicat şi la nivelul economiei româneşti, relevă un studiu al CITR Group privind privind evoluţia societăţilor de impact din România.

Analiza CITR Group arată că ţara noastră numără în jur de 640.000 de companii, iar doar un procent din acestea, adică 6.521 de societăţi, generează peste 60% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional. Concentrare a veniturilor                 

Astfel, deşi la nivel macroeconomic România a înregistrat, în al doilea trimestru din 2017, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, conform datelor din Eurostat, la nivel microeconomic asistăm la o concentrare îngrijorătoare a veniturilor în jurul unui număr foarte mic de companii.

„Acest dezechilibru acţionează puternic asupra modului în care 99% dintre companiile din România îşi desfăşoară activitatea; economia românească e dependentă de acest număr restrâns de societăţi mari iar companiile mici şi mijlocii, care formează marea majoritate a companiilor din România, sunt extrem de vulnerabile. România rămâne la fel de fragilă ca în 2007-2008, iar experienţa crizei anterioare nu creează vreun confort, fiindcă nu suntem mai bine pregătiţi acum pentru eventualitatea unui recul”, avertizează Rudolf Vizental, CEO CIT Resources.

Studiul CITR Group indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact în economie a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile şi folosesc mai puţini angajaţi.

Cu alte cuvinte, piramida economiei româneşti este mai înaltă, vârful mai ascuţit, iar la bază pot apărea mişcări seismice capabile să distrugă întregul sistem. Oportunităţi mic pentru investitori Rudolf Vizental apreciază că lipsa companiilor mari are efect direct asupra investiţiilor: „Această structură dezechilibrată este principala cauză a numărului redus de tranzacţii la nivel naţional. Deşi România reprezinta cea mai atractivă economie din Europa de Est, oportunităţiile concrete sunt de cele mai multe ori mult prea mici pentru a atrage investitori instituţionali. Pentru a creşte, trebuie avute în vedere şi opţiunile de consolidare, nu doar de creştere organică”.

Potrivit studiului CITR Group, companiile de impact au fost împărţite în finanţabile, restructurabile şi insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile aproape s-au înjumătăţit. 

Puţine oportunităţile de salvare Un alt semnal de alarmă tras de specialiştii CITR Group se referă la oportunităţile de salvare a afacerilor cu probleme, considerate de bănci nefinanţabile, iar de investitori – prea mici. Doar circa 1.500 de companii, adică societăţile sănătoase, cu active de peste zece milioane de euro, reprezintă zona de interes pentru consultanţi, investitori şi bănci.

„În aceste condiţii, avem cel puţin 18.500 de companii cu active mai mari de un milion de euro considerate neatractive, nu avem servicii suficient de specializate în aceste zone. Investitorii nu se aventurează sub pragurile lor, iar băncile le consideră nefinanţabile; ele au produse debt to equity, un reţetar, dar o restructurare se aplică de la caz la caz, fiecare companie are nevoi diferite. Într-un context economic în care băncile preferă să-şi vândă portofoliile de credite neperformante, nu văd perspective pentru dezvoltarea acestui mecanism.

Chiar dacă nivelul acestora în România a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 8 ani, în realitate aceste credite nu au dispărut, ci doar s-au transferat de la un proprietar la altul, iar situaţia companiilor a rămas la fel de dificilă.”, explică oficialul CITR Group.

Nevoie urgentă de măsuri de sprijinire Specialiştii CITR Group argumentează că, în acest context, reechilibrarea economiei româneşti are nevoie urgentă de măsuri de sprijinire a acestor business-uri în dificultate, ignorate de principalii finanţatori, izolate de mediul de business şi stigmatizate de cel social, de teama efectului de domino al unui potenţial eşec.

Acestea în contextul în care economia autohtonă nu are capacitatea să genereze suficienţi antreprenori încât să suplinească lipsa dispariţiei celor care eşuează. Rudolf Vizental: „Noi investim timp şi resurse în aceste analize tocmai pentru a trage semnale de alarmă spre acţiune, nu doar spre constatare.

Trebuie să intervenim în restructurarea acestor companii prin toate mijloacele şi mecanismele specificice, aplicate de la caz la caz. Reţetele nu funcţionează. Recomandăm, în special, un proces de consolidare pe orizontală, în aceleaşi domenii de activitate, pentru creşterea în volum şi reducerea costurilor, un proces de care încă fugim ca de frica colectivizării, păstrată pe undeva ca o frustrare istorică”.

Digi24.ro

15. Cât de bine merg afacerile cu cai în România

Când avea 18 ani a primit cadou un cal. Acum are cea mai mare afacere cu cai din România. Pasiunea pentru nobilele animale i-a schimbat viaţa în bine unui om de afaceri din Bucureşti, care spune că nu caii i-au adus milioanele din cont, ci invers.

Pentru Mihnea Vîrgolici, prima iubire a devenit o afacere de succes. După ce a crescut calul primit la majorat, în bucătăria de vară din Otopeni, acum a ajuns să deţină 35 de cai care valorează sute de mii de euro.

Ghidul Lonley Planet a pus pe harta destinaţiilor turistice clubul de călărie pe care Mihnea îl are lângă Sighişoara. De atunci, pasiunea lui este cea mai căutată destinaţie ecvestră din România. Inclusiv pentru turişti din toată lumea.

„Avem chiar turişti din Bali care se întorc în toamna asta, avem clienţi români care fac rezervări cu un an înainte. Numărul real al practicanţilor a sărit de 10.000 de mult, numărul bazelor a crescut enorm de mult în România”, spune el.

În ţară s-au deschis aproximativ 150 de centre de echitaţie în ultimii ani, iar în apropiere de Bucureşti sunt 40 de astfel de cluburi. Tot aici sunt întreţinuţi cei 600 de cai cumpăraţi de bucureşteni, fie pentru a dezvolta o afacere, fie doar din dragoste pentru animale.

„Am 15 cai, acesta este foarte cuminte cu toate că are un sânge anglo-arab: are pursânge arab şi pursânge englez”, spune un alt crescător.

Ora de echitaţie costă 100 de lei, iar taxa pentru a ţine calul într-un astfel de loc ajunge la 400 de euro lunar. Cu toate astea, ca să câştigi din acest domeniu, trebuie mai întâi să investeşti milioane de euro, spune omul de afaceri.

„Poanta este aşa: domnule, cum devii milionar crescând cai? Este foarte simplu: prima dată trebuie să fii miliardar!”, spune Mihnea Vîrgolici.

Balcaniada cailor de anduranţă, de lângă Bucureşti a adunat sute de pasionaţi la acest maraton.

După 40 de kilometri din traseu, caii erau udaţi pentru a li se reduce pulsul la 64 de bătăi pe minut şi, astfel, să poată continua cursa. Caii româneşti sunt printre cei mai rezistenţi din Europa, spun organizatorii.

„Dacă vedem un cal campion în Franţa, dacă mergem la ascendenţi o să vedem Mangalia, Rădăuţi sau Slatina!”, spune Viorel Dabija, organizator.

Evenimentele ecvestre vor continua săptămâna viitoare la Floreşti, lângă DN1, unde vor fi înscrişi peste 80 de cai în competiţiile festivalului Karpatia Horse Show.

16. Grâul românesc cernut, protecție împotriva macului

Egiptul a aprobat livrarea de grâu din România, respinsă anterior pe motiv că ar conține semințe de mac.

Procurorii din Egipt au anunțat duminică că au aprobat o decizie privind cernerea grâului livrat din România, care a fost respins anterior de Autoritatea pentru carantină de la Cairo pe motiv că ar conține semințe de mac, transmite Reuters, informează Agerpres.ro.

Cernerea va separa semințele de grâu, a afirmat duminică un oficial de la Ministerul Agriculturii din Egipt pentru Reuters. Acesta a adăugat că o navă cu grâu din Franța, care conținea de asemenea semințe de mac, încă este verificată.

Egiptul, cel mai mare cumpărător mondial de grâu, a provocat îngrijorări în rândul traderilor în ultimele săptămâni după ce a refuzat intrarea în tară a două nave cu grâu pe motiv că conțin semințe de mac. Una din aceste nave, care a fost oprită luna trecută, transporta 63.000 de tone de grâu din România, de la firma Cerealcom Dolj.

Luna aceasta, Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achizițiile strategice de grâu în numele statului egiptean, a informat că a ajuns la concluzia că semințele de mac prezente în grâul provenit din România și din Franța nu sunt dăunătoare, adăugând că grâul va fi cernut. “Potrivit unui raport semnat de președintele Autorității pentru carantină, semințele de mac găsite în grâul din România nu sunt de tipul celor din care se produce opium. În consecință procedura care va fi urmată este cernerea”, a declarat vice-presedintele GASC, Ahmed Youssef.

Acest dosar este similar cu disputa de anul trecut când traderii au boicotat licitațiile organizate de GASC după introducere a unor cerințe conform cărora grâul importat trebuia să aibă un conținut zero de cornul secarei, standard pe care traderii îl consideră imposibil. În cele din urmă, autoritățile egiptene au renunțat la aceste cerințe.

GASC ar urma să cumpere aproximativ șapte milioane de tone de grâu în anul fiscal care a început în luna iunie 2017 pentru a putea asigura materia primă necesară unui program de pâine subvenționată de care depind zeci de milioane de egipteni.

Print Friendly, PDF & Email