Revista presei din data de 14.09.2017

Revista presei din data de 14.09.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Legea Internshipului, adoptată de Guvern. Internii nu pot lucra mai mult de şase ore pe zi.
  2. Doi fraţi din Galaţi fac peste 8 milioane de euro pe an din croissante pe care le vând până în Marea Britanie.
Agerpres.ro.
  1. Prima rectificare bugetară pe 2017, aprobată de Guvern.
  2. Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,7%, în primele șapte luni.
  3. Investițiile străine directe, mai mici cu 17,22%, în primele șapte luni din acest an.
  4. Costin (BNS): Din 120 de țări monitorizate, România e singura cu un sistem de securitate socială exclusiv în cârca salariatului.
Digi24.ro.
  1. Bani siguri pentru firme. În ce condiţii pot primi mii de euro.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Legea Internshipului, adoptată de Guvern. Internii nu pot lucra mai mult de şase ore pe zi

Tinerii în vârstă de cel puţin 16 ani vor putea participa la programe de internship plătite la firme private sau instituţii publice, pe perioade de cel mult şase luni, potrivit proiectului de Lege privind Internshipul, adoptat astăzi de Guvern. Proiectul va fi transmis Parlamentului cu solicitarea de a fi dezbătut şi aprobat în procedură de urgenţă.

Participanţii la programele de Internship îşi vor putea astfel consolida competenţele şi abilităţile profesionale pentru adaptarea la cerinţele practice şi exigenţele locului de muncă în vederea integrării în muncă; de asemenea, vor putea dobândi experienţă şi vechime în specialitate, după caz.   Pe parcursul unui an calendaristic, în funcţie de numărul de salariaţi angajaţi cu contracte de muncă, organizaţia gazdă poate încheia, în mod simultan, contracte de internship pentru un număr de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numărul total de angajaţi.   Internul sau beneficiarul programului de internship are dreptul la o indemnizaţie lunară netă de internship, din partea organizaţiei gazdă. Indemnizaţia de internship va fi cel puţin egală cu 50% din echivalentul salariului de bază minim brut pe ţară, garantat în plată.  

Activitatea unui intern, încadrat în baza unui contract de internship, este de 6 ore pe zi, în regim de maxim 30 de ore pe săptămână, timp de 5 zile, urmate de două zile consecutive de repaus. Este interzisă efectuarea de ore suplimentare pe durata programului de internship.   Internul va primi, la finalul programului, un certificat de internship. Pe perioada derulării programului de internship organizaţia gazdă are obligaţia asigurării în sistemul asigurărilor de sănătate a internului care nu are calitatea de asigurat şi a plăţii contribuţiei aferente.  

Persoanele juridice care, în termen de 60  de zile de la finalizarea programului de internship, încheie un  contract de muncă cu persoana care a desfăşurat programul de internship, primesc, la cerere, din partea statului, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, o primă de promovare a angajării echivalentă cu 4.586 lei pe angajat per angajat, sumă calculată la cursul Băncii Naţionale a României de la data efectuării plăţii, după îndeplinirea obligaţiei de  menţinere a raporturilor de muncă cu acesta pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 24 de luni.  În 2015, şomajul în rândul tinerilor a scăzut la 22%, dar se situează în continuare puţin peste media UE.

Proporţia persoanelor care nu sunt încadrate profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare este cu mult peste media UE (17 % faţă de 12 %). Totodată, deşi în scădere, rata persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială înregistrată în 2014 în România a fost una dintre cele mai mari din UE (40%).

2. Doi fraţi din Galaţi fac peste 8 milioane de euro pe an din croissante pe care le vând până în Marea Britanie

Undeva, într-o comună din Galaţi, în locul care a aparţinut odinioară unei crame, se află acum fabrica fraţilor Emil şi Valentin Ancuţa, unde sunt „dospite“ aproape cinci milioane de croissante lunar. Dar cum au reuşit să facă producţie doi TCM-işti cu expe­rienţă în comerţ?

Mi-a luat zece ani să îmi iasă croissantul aşa cum vreau eu“, îşi începe po­vestea Valentin Ancuţa, cel care, ală­turi de fratele său, Emil, deţine pro­du­cătorul de croissante Derpan, cuafa­­ceri de peste opt milioane de euro şi al doilea jucător din piaţă după grecii de la Chipi­ta. În fabrica din comuna Smârdan, la mai puţin de zece minute de oraşul Galaţi, linia de fabricaţie se opreşte doar câteva zile pe an: de Paşte, de Cră­ciun şi de Revelion. În rest, cei peste 250 de angajaţi lucrează în patru schimburi, iar croissantele ies, la propriu, pe bandă rulantă din fabrică: aproape 4,5 mili­oane de bu­căţi lunar. Cel puţin până acum.  

Capacitatea fabricii se va dubla însă în curând, cei doi fraţi urmând să pu­nă în funcţiune până la 1 septem­brie încă o linie de producţie, pe care au achi­zi­ţionat-o cu ceva timp în urmă. Ambiţia lor este mare: vor să ducă vân­zările de croissante de anul acesta la zece mili­oane de euro.

Dar, înainte de toate, să dăm timpul înapoi cu 15 ani. În 2002, Emil și Valentin Ancuța decideau să pună între paranteze o afacere cu dis­tribuție de produse alimentare și să înceapă o alta nouă – de această dată în producție. Distribuiau deja de câțiva ani produse către Metro (care a intrat în România în 1996, iar la Galați, ulterior) și au ajuns la concluzia că supermarketurile vor da tonul în piață, astfel că seg­mentul lor de distri­buție își va pierde din putere. „Ne uitam la ceea ce făceam noi acolo și ne-am ales din produsele pe care le dis­tri­buiam. Ni s-a părut că asta ar fi nișa (croissantele, n.r.)“, povestește Va­lentin Ancuța. Astăzi, fratele său se mai ocupă și de o parte din ceea ce a rămas de pe urma firmei de distribuție, și anu­me în­chirirea de spații. De altfel, pare că așa și-au și „împărțit“ afacerile – unul se ocupă mai mult de partea de imobiliare (Emil) și celălalt (Va­lentin), de patiserie. Cu toate acestea, se consultă constant în luarea deciziilor.

Arc peste timp. Pe terenul pe care astăzi este unitatea de producție a croissantelor era o fostă cramă. „Au fost tăiate viile din zonă, nu mai era produc­ție. Noi am cumpărat-o cu banii din dis­tribuție“, mai spune Valentin Ancuța. De altfel, ușile din lemn masiv care duc spre fa­brică au incrustate pe ele cior­chini de struguri și alte simboluri bahice, amin­tind și acum de acele vre­muri.

Au angajat specialiști, ingineri din Ro­mânia, dar și din străinătate – pentru că, deși la Galați exista o facultate de chimie alimentară, majoritatea absol­ven­ților erau obișnuiți cu produsele de pa­ni­­fi­cație tradiționale pe plan local, cum ar fi pâi­nea, chiflele sau covrigii, în timp ce croissantele păreau mai exotice.

„La început este și greu să pornești, nu ai de niciunele“, mărturisește fratele mai mare, Emil  Ancuța. Inițial, au cum­părat o linie de fabricație „mai mult ma­nuală“ și au început astfel să descopere din tainele producerii celebrului prepa­rat asociat mai degrabă cu tradiția fran­ceză. În timp, s-au perfecționat. A urmat cumpărarea unei linii automate, a crescut și numărul de angajați, iar astăzi an­treprenorii se pre­gătesc să o inaugureze pe cea de-a doua, fiind în momentul de față unul dintre cei mai mari angajatori din afara ora­șului Galați.

Înapoi în viitor. „Croissantul este un produs de lux în panificație. Omul poate să trăiască fără el, dar fără pâine nu poate“, explică Valentin Ancuța. Prin urmare, criza a fost o etapă dificilă. Nu au mai putut face dezvoltări, tocmai luaseră de la bancă un credit pentru in­vestiții, iar presiunile au venit apoi de peste tot, de la furnizori până la cele pe preț. „Orice modificare a prețului te-ar fi scos afară din piață“, spune acum Va­lentin Ancuța, adăugând că au reușit să treacă peste acea pe­ri­oadă fiindcă erau „prea mici“, compania având în acel moment un rulaj de 2-3 milioane de euro. Și-au mai adaptat și portofoliul de produse – au renunțat la ștrudele sau brioșe și s-au concentrat doar pe pro­ducția de croissante de dife­ri­te dimensiuni.

Șansa lor a fost aceea că produsul lor este unul consumat „din impuls“, în gene­ral de către persoanele de până în 40 de ani, și mai ales de către copii și studenți. De aceea, comerțul tradițional încă mai are o pondere importantă în afacerea lor. De câțiva ani și-au dus produsele (cele două branduri – Patisserie, poziționat în zona premium, și Delly, pe segmentul economic) și în afara gra­nițelor.

Au ajuns pe locul doi pe piața din Bulgaria, dar croissantele fabricate la Ga­lați se vând și în Marea Britanie, Cehia, Ungaria sau Serbia. România rămâne în continuare piața lor de bază, exporturile re­prezentând în momentul de față aproximativ 20% din producție. De altfel, nu­­mele companiei l-au ales astfel încât să fie potrivit și pentru exporturi, fiindcă „un nume românesc este de multe ori greu de citit“.

La Smârdan produc și mărci private, acestea generând 15% din afaceri. Nu fac, în schimb, produse congelate – „ăsta este un alt business“ –, ci doar croissante ambalate individual.

Astăzi, cei doi frați stăpânesc bine „mecanica croissantului“, căci au în­vă­țat din greșeli. Iar dacă probleme cu forța de muncă nu au, se mai lovesc totuși de hopuri lega­te mai ales de utilități: în Smârdan nu au rețea de gaze – fabrica funcțio­nează cu GPL, curentul pică tot timpul – astfel că au fost nevoiți să investească într-un ge­ne­rator și, iarna, tirurilor le este greu să ajungă la fabrică din cauza dru­murilor înză­pezite. Chiar și așa, tot ei spun că trebuie mai degrabă căutate so­luții, în loc să fie mereu subliniate lipsurile. Oricum, investesc anual circa 500.000 de euro în fabrică, în principal în utilaje pe care le aduc din Italia sau Germania.

Pasul următor? În general, ca în orice afacere de familie, și tensiunile sunt ine­rente – însă doar așa se nasc ideile cele mai bune. Cei doi frați și-ar dori să lase afacerea în familie, însă pe de o parte nu par să fie gata să se „pen­sio­neze“, iar pe de alta copiii sunt încă mici pentru a putea fi implicați în business.

Astăzi, antreprenorii nu exclud nici apa­riția unui investitor în companie, însă spun că nu îl caută activ. De regulă, tran­zacțiile prin care un investitor strategic decide să se implice într-o companie cu afaceri sub zece mi­li­oane de euro sunt relativ reduse. De altfel, privind strict la cifre, dintr-un total de 660.000 de companii la nivelul întregii economii, Derpan face parte din „liga“ celor aproape 17.000 de firme a căror cifră de afaceri se situează între unu și zece mili­oane de euro, după cum arată statisticile CITR Group, care oferă soluții pentru compa­nii­le aflate în dificultate financiară. În opinia lui Rudolf Vizental, CEO CIT Resources, parte a CITR Group, printre ele­mentele pe care un potențial investitor le caută în general la o compa­nie sunt profi­ta­bili­tatea, predictibilitatea, trans­parența și, nu în ulti­mul rând, un ele­ment care cântă­rește foarte mult, dar care nu poate fi cuan­tificat, chimia dintre oameni.

Totuși, Vizental atrage atenția că, în multe cazuri, există o discrepanță între așteptările antreprenorului și cele ale investitorului. Dacă primul vede în investitor o sursă de finanțare mai accesi­bilă decât banca, fără a-și asuma res­ponsa­bilități, cel de-al doilea înțelege să se implice activ în mecanismul de lua­re a deciziei și în controlul companiei.

Deocamdată, pentru antreprenorii gă­lă­țeni, povestea croissantelor merge însă mai departe.

Agerpres.ro

3. Prima rectificare bugetară pe 2017, aprobată de Guvern

Guvernul a aprobat prima rectificare a bugetului pe 2017, în ședința de Guvern de miercuri, fiind menținut deficitul bugetar de 2,95% din PIB, se arată într-un comunicat de presă al Executivului, remis AGERPRES.

“Prima rectificare a bugetului pentru 2017 a fost aprobată astăzi de Guvern în condițiile înregistrării unei creșteri economice de 5,8% pe primul semestru, ceea ce a determinat o creștere a PIB cu 21,9 miliarde lei, conform estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză, de la 815,2 miliarde lei la 837,1 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 1.060,7 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 1.705,2 milioane lei, iar deficitul bugetar se menține la 2,96% din PIB, potrivit metodologiei cash”, se arată în document.

Potrivit acestuia, toate instituțiile publice au asigurate integral fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare.

“De asemenea, prin rectificarea bugetară se asigură plata majorărilor salariale pentru diferite categorii de personal din sistemul bugetar aprobate în acest an, extinderea acordării bursei studenților pe toată durata anului universitar, derularea Programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii ‘Start-up Nation-România’, începerea selecției beneficiarilor de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, plata în avans a fondurilor de sprijin pentru agricultori”, menționează sursa citată.

Ministerului Sănătății i-a fost asigurată suplimentar suma de 431 milioane lei pentru plata personalului, în principal pentru personalul medical din unitățile sanitare. La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au fost majorate fondurile cu 1,8 miliarde pentru schemele de plăți directe pe suprafață. Aceste sume vor asigura integral plata în avans pentru înființarea culturilor în anul 2018. Totodată, se va asigura cofinanțarea proiectelor depuse în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanțate din FEADR.

“La Ministerul Afacerilor Interne s-au alocat suplimentar 1,2 miliarde lei pentru asigurarea drepturilor salariale și de pensii militare de stat polițiștilor, asigurarea mentenanței în vederea menținerii în stare operațională a aeronavelor, achiziția de echipamente de protecție pentru polițiști. La Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat s-au alocat suplimentar, în completarea fondurilor europene (500 de milioane lei) pentru Programul Start-up Nation, suma de 250 milioane lei. La Ministerul Muncii și Justiției Sociale s-a asigurat suma de 795 milioane lei aferentă pensiilor și drepturilor de asistență socială. La Ministerul Finanțelor Publice — Acțiuni Generale s-a asigurat suma de 2.464 milioane lei pentru prefinanțarea de la bugetul de stat în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene”, informează Executivul.

Acesta precizează că rectificarea bugetară nu generează influențe asupra bugetului Ministerului Apărării Naționale.

“Diminuările bugetare au fost operate, în principal, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (-1.980 milioane lei), Ministerul Transporturilor (-6.249,1 milioane lei), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-303,4 milioane lei), în principal din sumele aferente proiectelor cu finanțare din fonduri europene, motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului pe anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziție, ceea ce a condus la un grad redus al execuției bugetare pe primele 8 luni din acest an. La ministerele la care au fost operate diminuări ale creditelor bugetare nu au fost reduse corespunzător și creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanțate din fonduri europene și a lucrărilor de investiții. Diminuarea are în vedere doar creditele bugetare (cash) ce nu mai pot fi utilizate în următoarele 4 luni”, informează Guvernul.

De asemenea, în bugetul Ministerului Finanțelor — Acțiuni generale, au fost incluse credite de angajament în sumă de 638 milioane lei pentru Programul “Ajutoare de stat pentru finanțarea proiectelor pentru investiții”, în vederea demarării procesului de selecție a beneficiarilor de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie.

4. Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,7%, în primele șapte luni

Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,7%, în termeni nominali, în primele șapte luni din acest an comparativ cu perioada similară din 2016, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) remis, joi, AGERPRES.

”În perioada ianuarie — iulie 2017 comparativ cu perioada ianuarie — iulie 2016, în termeni nominali, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut pe ansamblu cu 13,7%, datorită creșterilor înregistrate la activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune, difuzare și transmitere de programe (+18,3%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,8%), transporturi (+14,3%), activitățile de servicii informatice și în tehnologia informației (+11,2%) și la comunicații (+2,7%)”, se arată în document.

Pe seria ajustată sezonieră creșterea a fost de 13,1%, în primele șapte luni din acest an în raport cu aceeași perioadă din 2016.

În luna iulie 2017, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, față de luna precedentă a scăzut ca serie brută cu 0,2% și a crescut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2,1%.

”Față de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 15,1% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 14,8%”, menționează sursa citată.

5. Investițiile străine directe, mai mici cu 17,22%, în primele șapte luni din acest an

Investițiile străine directe au scăzut cu 17,22% în primele șapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016, la 2,369 miliarde euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), date miercuri publicității.

“Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 2,369 miliarde de euro (comparativ cu 2,862 miliarde de euro în perioada ianuarie — iulie 2016), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,436 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 67 milioane euro”, spune BNR.

Numărul firmelor cu capital străin nou înființate a crescut în primul semestru din acest an cu 9,34%, comparativ cu perioada similară a anului precedent, la 2.938 unități, reiese din datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele 2.948 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de peste 18,1 milioane dolari, în scădere cu 7,72% comparativ cu ianuarie — iunie 2016.

România a înregistrat, în 2016, cel mai slab an din ultimii 18 ani în privința firmelor cu capital străin nou înființate. Astfel, anul trecut au fost înființate 5.348 de astfel de firme, în scădere de la 5.831 unități, în 2015. După 1991, cele mai multe societăți au fost înființate în anul 2007, când au fost înregistrate peste 15.000 de astfel de firme. La polul opus, cele mai puține au fost în anul 1995, respectiv 3.400.

În perioada 1991 — 2016, au fost înființate 209.814 de societăți cu participare străină la capital, valoarea totală a capitalului social subscris depășind 44,8 miliarde de euro.

Din cele 209.814 firme, 43.627 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăților olandeze, respectiv 8,71 miliarde de euro, în aproximativ 4.919 firme.

6. Costin (BNS): Din 120 de țări monitorizate, România e singura cu un sistem de securitate socială exclusiv în cârca salariatului

Din 120 de țări monitorizate, în care există un sistem de securitate socială dezvoltat, niciuna nu a lăsat plata contribuțiilor sociale exclusiv “în cârca salariatului”, așa cum vor să procedeze autoritățile din România, a susținut, miercuri, președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, într-o conferință de presă.

Mai mult, există trei țări în care sistemul de securitate socială este asigurat în întregime de angajator, respectiv Islanda, Rusia și Ucraina.

Potrivit lui Dumitru Costin, măsura transferării contribuțiile sociale integral în sarcina angajatului, care se va aplica în România de la 1 ianuarie 2018, încalcă flagrant convenții internaționale ratificate de statul român cu privire la sistemele de securitate socială, recomandări ale Organizației Internaționale a Muncii sau directive europene.

Totodată, el a atras atenția asupra faptului că toate riscurile demografice și de sustenabilitate a sistemului de pensii și a celui de sănătate vor fi transferate către salariat. În plus, aplicarea acestei măsuri va duce la împovărarea angajatului și la diminuarea veniturilor sale.

“Rămân fără finanțare asigurările de șomaj, rămân fără finanțare asigurările în caz de accidente de muncă și boli profesionale. Uitați-vă la ce s-a întâmplat ieri, la Orăștie! Acolo au avut și vor avea în continuare de suferit oameni. Acolo vor apărea costuri, spitalizări, recuperări medicale. Cine va acoperi aceste tipuri de costuri? De asemenea, rămân fără finanțare sistemele de garantare a creanțelor salariale în cazul insolvenței angajatorului și totodată asigurările pentru concedii medicale și indemnizații. Această translatare a contribuțiilor doar pe angajat va duce la o măsură care va afecta veniturile nete ale acestora”, a avertizat Costin.

Președintele BNS a precizat că, la ora actuală, contribuțiile sociale sunt suportate în proporție de 42% de către angajat și 58% de către angajator, față de anul viitor, când totalul contribuțiilor sociale va trebui să fie plătit exclusiv de angajat.

Dumitru Costin a adăugat că sistemul de securitate socială din România în 2018 va avea două componente majore și anume bugetul de asigurări sociale, cu fondul public de pensii, în care rămâne un singur contribuabil, respectiv angajatul, care va plăti o contribuție de 25% din salariul brut, și fondul național unic de asigurări de sănătate, la care, de asemenea, angajatul va contribui cu 10%.

“BNS propune păstrarea actualului sistem de securitate socială, păstrarea mecanismului actual de finanțare și identificarea, împreună cu partenerii sociali, de către Guvern, împreună cu patronate și sindicate, a acelui pachet de măsuri care să ducă la creșterea sustenabilității sistemului, dar și a gradului de adecvare a prestațiilor. De asemenea, o a două teză majoră, asupra căreia atragem atenția, este nevoia de modificare, în regim de urgență, a legii evaziunii fiscale și a Codului Fiscal, conform deciziei CCR 363/2015, respectiv reintroducerea răspunderii penale pentru reținerea și nevirarea impozitelor cu reținere la sursă și concomitent completarea Codului Fiscal, prin indicarea, în mod concret, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor cu reținere la sursă”, a explicat Costin.

Blocul Național Sindical a lansat miercuri campania socială “Nu experimentelor sociale pe români!”, care dorește, pe de o parte, să atragă atenția asupra felului în care aceștia sunt subiecți ai unui experiment social, iar pe de altă parte să stopeze situația ca România să devină unica țară din lume în care contribuțiile sociale sunt aruncate doar pe umerii angajaților.

Campania se adresează tuturor românilor, actuali sau viitori beneficiari ai sistemului de asigurări sociale, indiferent dacă aceștia sunt sau nu membri de sindicat, indiferent dacă sunt angajați, șomeri, elevi, studenți, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

“Intenția Guvernului de a transfera contribuțiile sociale exclusiv în sarcina angajatului este una care dovedește felul în care actualii guvernanți ignoră nu doar legislația europeană și internațională în vigoare, dar și nevoile și drepturile cetățenilor români, obligați să fie cobai pentru măsuri și politici netestate nicăieri în lume”, afirmă reprezentanții BNS.

Digi24.ro

7. Bani siguri pentru firme. În ce condiţii pot primi mii de euro

Companiile vor fi încurajate să angajeze persoanele pe care le aduc în internship prin acordarea unei sume fixe de la stat. Guvernul a votat azi un proiect conform căruia, pentru fiecare stagiu care se transformă în angajare, firmele vor primi aproximativ 1.000 de euro, însă numai dacă noii salariați stau la firmă cel puțin doi ani.

Tinerii în vârstă de cel puțin 16 ani vor putea participa la programe de internship plătite la firme private sau instituții publice, pe perioade de cel mult șase luni, potrivit proiectului de Lege privind Internshipul, adoptat astăzi de Guvern.

Participanții la programele de Internship își vor putea astfel consolida competenţele şi abilităţile profesionale pentru adaptarea la cerinţele practice şi exigenţele locului de muncă în vederea integrării în muncă; de asemenea, vor putea dobândi experienţă și vechime în specialitate, după caz.

Pe parcursul unui an calendaristic, în funcție de numărul de salariați angajați cu contracte de muncă, organizația gazdă poate încheia, în mod simultan, contracte de internship pentru un număr de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numărul total de angajați.

Internul sau beneficiarul programului de internship are dreptul la o indemnizație lunară netă de internship, din partea organizației gazdă. Indemnizația de internship va fi cel puțin egală cu 50% din echivalentul salariului de bază minim brut pe țară, garantat în plată.

Activitatea unui intern, încadrat în baza unui contract de internship, este de 6 ore pe zi, în regim de maxim 30 de ore pe săptămână, timp de 5 zile, urmate de două zile consecutive de repaus. Este interzisă efectuarea de ore suplimentare pe durata programului de internship.

Internul va primi, la finalul programului, un certificat de internship. Pe perioada derulării programului de internship organizația gazdă are obligația asigurării în sistemul asigurărilor de sănătate a internului care nu are calitatea de asigurat și a plății contribuției aferente.

Persoanele juridice care, în termen de 60 de zile de la finalizarea programului de internship, încheie un contract de muncă cu persoana care a desfășurat programul de internship, primesc, la cerere, din partea statului, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, o primă de promovare a angajării echivalentă cu 4.586 lei pe angajat, sumă calculată la cursul Băncii Naționale a României de la data efectuării plății, după îndeplinirea obligației de menținere a raporturilor de muncă cu acesta pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 24 de luni.

Proiectul va fi transmis Parlamentului cu solicitarea de a fi dezbătut și aprobat în procedură de urgență.

Print Friendly, PDF & Email