Revista presei din data de 12.09.2017

Revista presei din data de 12.09.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.
Adevarul.ro.
  1. Deficitul comercial de aproape 7 miliarde euro în şapte luni, cu 33,1% mai mare decât în perioada similară a anului trecut.
  2. INS: Numărul pensionarilor, aproape egal cu cel al salariaţilor în trimestrul 2.
Digi24.ro.
  1. Proiectele aprobate în Start-up Nation au ajuns de vânzare.
  2. Secretul unei afaceri de succes. Elmas, firma cu capital 100% românesc care exportă în întreaga lume.
Avocatnet.ro.

  5. Inspecţia fiscală la firme: Cum se desfăşoară mai nou controalele Fiscului.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Deficitul comercial de aproape 7 miliarde euro în şapte luni, cu 33,1% mai mare decât în perioada similară a anului trecut

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie – 31 iulie a fost de 6824,1 milioane euro, mai mare cu 1700,6 milioane euro decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, a informat Institutul Naţional de Statistică. Potrivit acestuia, în iulie, exporturile FOB au fost de 5224,5 milioane euro, importurile CIF au fost de 6211,3 milioane euro, rezultând un deficit de 986,8 milioane euro.

În primele şapte luni din an, exporturile FOB au însumat 36101,8 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 42925,9 milioane euro. Faţă de luna iulie 2016, exporturile din luna iulie 2017 au crescut cu 8,6%, iar importurile au crescut cu 14,0%. În ce priveşte valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada amintită, acestea au fost de 27398,1 milioane euro la expedieri şi de 32562,4 milioane euro la introduceri, reprezentând 75,9% atât din total exporturi cât şi din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada 1 ianuarie – 31 iulie a fost de 8703,7 milioane euro la exporturi şi de 10363,5 milioane euro la importuri, reprezentând 24,1% atât din total exporturi cât şi din total importuri.

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,2% la export şi 37,3% la import) şi alte produse manufacturate (33,9% la export şi respectiv 30,8% la import).  

Soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca diferenţă între acestea. 

Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

2. INS: Numărul pensionarilor, aproape egal cu cel al salariaţilor în trimestrul 2

Îngrijorările privind scăderea demografică sunt confirmate, din nou, de Institutul Naţional de Statistică: În cel de-al doilea trimestru, raportul pensionari/salariaţi a fost aproape egal (9 pensionari la 10 salariaţi), dar acesta va creşte în defavoarea salariaţilor, având în vedere numărul scăzut de copii nou-născuţi în acest an şi creşterea vârstei medii de viaţă.

Potrivit INS, în cel de-al doilea trimestru, numărul mediu de pensionari a fost de 5,225 Milioane persoane, în scădere cu 9.000 persoane faţă de trimestrul precedent, pensia medie lunară fiind de 1.022 lei, mai mare cu 0,6% faţă de trimestrul precedent. Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 982 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 51,1% (comparativ cu 52,2% în trimestrul precedent).  

„Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10: Acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti, la 17 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman”, a informat INS.  

Şi pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 450 de lei (790 lei în judeţul Botoṣani faţă de 1247 lei în Municipiul Bucureşti). Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari, în timp ce pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 89,5% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (75,9%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial – au reprezentat 1,9%.  

Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG1 nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (actual – indemnizaţie socială), în trimestrul II 2017, a fost de 1001,1 mii persoane, din care: 787.700 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 16,9% din totalul pensionarilor din această categorie; 211.100 persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 55,7% din totalul acestora; 2.300 persoane din sistemul militar, reprezentând 1,4% din totalul acestei categorii.  

Se nasc tot mai puţini copii. Populaţia îmbătrâneşte  

Potrivit INS, în primele 7 luni s-au născut puţin peste 104.000 de copii, număr cu 7.500 mai mic decât în perioada similară a anului trecut. Sporul natural a rămas negativ, ba chiar s-a accentuat. Dacă în primele 7 luni din 2016, numărul decedaţilor îl depăşea cu 38.000 pe cel al nou-născuţilor, în acest an diferenţa dintre cei veniţi pe lume şi cei care au plecat dintre noi a urcat la 50.000.  Altfel spus, în câţiva ani vom avea mai puţini elevi la şcoală, apoi mai puţină forţă de muncă activă.

În ce priveşte vârsta medie a populaţiei, aceasta a crescut în ultimii 15 ani cu 5.4 ani. Judetul cu vârsta medie cea mai înaintată este Teleorman, unde locuitorul mediu are 44 de ani. Dar Teleorman este de departe campionul îmbătrânirii, cu aproape 33% din populaţie de peste 60 de ani. Vâlcea, Brăila şi Buzău sunt următoarele „cele mai îmbătrânite” judeţe, la polul opus situându-se Ilfov, Iaşi, Timiş şi Satu Mare unde ponderea seniorilor nu trece de 22%.

Digi24.ro

3. Proiectele aprobate în Start-up Nation au ajuns de vânzare

Totul este de vânzare în România. O demonstrează inclusiv programul guvernamental Start-up Nation. Multe proiecte cu finanțare aprobată au ajuns de vânzare pe internet.

Antreprenorii care nu au obținut finanțare pentru proiectelor depuse în sesiunea din acest an a programului Start-up Nation România au posibilitatea de a cumpăra un proiect gata aprobat și cu contractul de finanțare semnat, potrivit Avocatnet.ro. Noua oportunitate de afaceri este prezentată pe internet, în cadrul unor platforme online de anunțuri de vânzare, de către afaceriștii care, dintr-un motiv sau altul, sunt dispuși să-și vândă firmele nou-înființate.

Persoanele care cumpără aceste proiecte trebuie să cunoască, totuși, implicațiile unei asemenea tranzacții inedite. În această perioadă, autoritățile au început să anunțe „câștigătorii” și să semneze cu ei documentația necesară.

Programul de finanțare Start-up Nation a generat un interes major, peste 19.000 de antreprenori depunând, pe durata a 30 de zile, cereri de finanțare pentru un sprijin financiar nerambusabil de până la 44.000 de euro. Dintre aceștia, doar 8.600 de afaceriști au obținut un punctaj suficient de mare încât planurile lor de afaceri să fie selectate pentru finanțare.

Totuși, unii dintre norocoșii antreprenori selectați pentru finanțare nu își fac planuri pentru implementarea proiectelor lor, ci caută persoane dispuse să cumpere o afacere la cheie. Astfel, în ultimele zile, au început să apară anunțuri în cadrul unor platforme online prin care proprietarii unor firme selectate sunt dispuși să-și cedeze părțile sociale din cadrul acestor companii.

Atunci când o firmă care a semnat sau urmează să semneze un contract de finanțare este vândută, cumpărătorul trebuie să cunoască implicațiile care decurg din această tranzacție: va prelua atât drepturile, cât și obligațiile care decurg din această afacere, fără a avea posibilitatea de a particulariza în niciun fel proiectul.

În primul rând, la semnarea contractului de finanțare asociatul sau asociații firmei nu trebuie să mai fi avut afaceri înregistrate în ultimii doi ani în același domeniu în care se implementează proiectul de față. Prin urmare, o persoană care a pierdut finanțarea unui proiect propus pentru o afacere în domeniul IT, nu poate să primească finanțare pentru același cod CAEN.

Proiectul trebuie implementat în condițiile dorite de vechiul proprietar. Cel care cumpără un proiect gata selectat pentru finanțare, preia, de asemenea, toate obligațiile menționate în planul de afaceri la data depunerii cererii de finanțare. 

4. Secretul unei afaceri de succes. Elmas, firma cu capital 100% românesc care exportă în întreaga lume

De la reparații de schiuri, la export de lifturi. Este o poveste adevărată despre curaj, tenacitate și reușită. O poveste din economia autohtonă. „România Fast Forward” este proiectul prin care Digi24 şi-a propus să vă prezinte oamenii de ispravă ai acestei ţări. Mulţi dintre ei sunt anonimi publicului larg, dar munca lor este cea care contează. În România există poveşti de succes, construite prin efort şi determinare.

Reuşitele acestor oameni sunt însă şi câştiguri ale ţării: prin ele, România face paşi înainte. Reportajul de astăzi este despre o afacere în ascensiune: şi la propriu, şi la figurat. Câţiva antreprenori din Braşov au reuşit să impună o firmă românească de ascensoare printre numele grele ale industriei. Au plecat de jos, în 1990, şi acum au printre clienţi giganţi pretenţiosi precum  BMW, Toyota sau Mitsubishi Electric. Sergiu Voicu vă spune povestea ELMAS.

Sergiu Voicu – jurnalist Digi24: Poate părea că sunt într-un acvariu, dar de fapt sunt într-un lift-acvariu. Astăzi suntem la Braşov şi vorbim în emisiunea „România Fast Forward” despre singura companie cu capital 100% românesc care produce ascensoare şi poduri rulante.

Andrei Dibernardo, antreprenor, povestește cum a început totul:

– Lucrând la ICRAL, la întreprindere de stat, ne ocupam de ascensoare. Eu eram normator, dânsul era maistru. După 89 i-a venit ideea… A plecat în Olanda, a avut o cunoștință acolo, şi a zis că dacă nu îi place ce găseşte de lucru acolo, se întoarce şi face firma Elmas.

– Dar aveaţi un loc de muncă sigur, lucraţi la stat.

– Da, dar am vrut să spargem monopolul de stat.

– Eram priviţi ca teroriştii. Ziceau: Uite vin privaţii! Deci, era o problemă. Lumea avea așa, o percepţie total greșită despre ce înseamnă privaţi, adaugă Adrian Neamţu antreprenor. Era frustrant, adaugă el. Eu lucrasem, înainte să ajung la ICRAL, la o întreprindere mare de autocamioane. Colegii mei câştigau de trei ori mai mult şi nu făceau nimica. Jucau cărţi, table, era cu totul altceva şi ziceau: tu eşti nebun, te duci acolo să munceşti de dimineața până seara, pentru ce?

– Da, dar erai proprietar, intervine Marton Geza Roth.

– Da, antreprenor în 1990!

Începutul

Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: 1990 este anul în care aţi pus primul pas pentru această companie. Cum a fost începutul?

Marton Geza Roth, antreprenor:  Începutul? A fost cu şurubelniţa în mână şi cu telefonul fix lângă noi şi încercam să rezolvăm cât se poate de repede deficienţele şi defectele anunţate telefonic în orele, mai ales în afară de program, la ascensoarele pe care le aveam în întreţinere.

Elmas a pornit cu 12 oameni, ca o companie care se ocupa doar de service de lifturi.

Sergiu Voicu, jurnalist Digi24:  Sunteţi unul dintre cei mai vechi angajaţi din companie.

Mihai Centea, inginer proiectant la Elmas Braşov: Practic, am început de la nimic, că eram câțiva, o mână de oameni. Primul sediu Elmas era într-o centrală termică undeva între blocuri. Era o simplă cameră, unde eram toţi, directorul, proiectantul, secretara, toţi.

Povestea are însă rădăcini mai adânci. Marton Geza, cel care şi-a mobilizat colegii să pornească împreună în lumea afacerilor, ştia deja de mic ce înseamnă să faci bani… nu la stat, ci în mediul privat.

Sergiu Voicu: Suntem într-un loc cu o însemnătate mare pentru viaţa dvs profesională, ce s-a întâmplat pe această stradă?

– Asta e strada copilăriei mele, aici m-am născut, aici locuiau părinţii mei. Primii ani în tehnică şi antreprenoriat i-am petrecut în atelierul tatălui meu, la nr. 9. Strada Poarta Schei nr 9. Cred că foarte mulţi braşoveni care schiau ştiau de atelierul Marton Ski Service. Acolo e atelierul în spate!, ne arată Marton Geza Roth.

– Aceasta este curtea din care aţi început. Chiar scrie pe perete Marton Ski. Aţi făcut service pentru schiuri, apoi v-aţi angajat la ICRAL, unde făceaţi service pentru lifturi, pentru ascensoare?

– Aveam chiar şi trei joburi. Un job era la stat, lucram la dimineață până la 3:00 p.m. în domeniul ascensoarelor, al doilea era în cadrul atelierului de schiuri şi al treilea job, pentru că am terminat şi scoala de muzică în tinerețea mea, cântam şi într-o trupă de rock.

La fel ca şi în muzică, unde puţine melodii devin hituri, la fel este şi în domeniul afacerilor. Doar unii reuşesc să devină numărul 1 pe domeniul lor.

– Părinţii v-au insuflat regulile pe care ar trebui să meargă un om de afaceri, pe care le-aţi implementat apoi în compania Elmas lansată în 1990.

– Deservirea promptă a clientului. Şi acel principiu, că 99 de clienţi mulţumiţi nu pot acoperi nemulţumirea unui singur client, care face o publicitate mult mai mare decât cel care este mulţumit. Cel care este mulţumit consideră asta o activitate firească, dar nemulţumitul spune tuturor ce a păţit şi cât de nemulţumit este el, spune Marton Geza Roth.

– Şi aşa aţi câştigat contracte ?

– Am câştigat contracte de service la început, după aceea de întreţinere, de reparaţii şi am început să ne gândim: Doamne, din asta nu se poate trăi, trebuie să mai facem ceva suplimentar.

Prima decizie de afaceri a fost să facă în plus reparaţii şi modernizări la podurile rulante folosite de uzinele care mai produceau încă în Braşov după Revoluţie. Au început să importe componente pentru echipamente, dar cum transportul costa prea mult, cei 12 antreprenori au făcut un nou pas. Au hotărât să producă singuri componente şi chiar macarale şi lifturi.

– Aici facem tot echipamentul electric, cumpărăm de la furnizori elementele de care avem nevoie. Facem cabina, toate părțile metalice, de la console până la jugul de cabină, ne arată Marton Geza Roth, acționar la Elmas Brașov. Încă de la început ne-am hotărât să mergem pe segmentul premium. Segmentul premium, pentru că e un segment pe care nu îl acoperă foarte multe firme. Foarte multe firme pot oferi ceva ieftin și noi ne-am hotărât să mergem pe segmentul premium și am ajuns, cred eu, printre cele mai importante din România.

– De unde importați? Din China?

– Nu, niciodată! Numai și numai din Germania.

– Vine mult şi din şcoala germană, că ne-am îngrijit să producem calitate, să o putem controla, să o putem garanta. Și produsele, şi serviciile. Avem aproape 10 mii de echipamente acum în service, plecând de la o mână de 10 ascensoare, explică Marton Geza jr., directorul executiv de la Elmas.

– Când ați produs primul lift?

– Primul lift… în 1996, spune seniorul Marton Geza.

Criza, un impuls pentru dezvoltarea companiei

În prezent, Elmas are în portofoliu lucrări impresionante, în Cetatea de la Alba Iulia, ascensorul de la Castelul Bran şi lifturi şi scări rulante în mari mall-uri din ţară.

– Avem puncte de lucru în ţară deschise în țară, la Timișoara, la Mureș, la Sînpaul, spune Carmen Gal, director economic la Elmas.

– S-a întâmplat ceva în perioada de criză în care companiile reduceau costurile şi veneau cu reduceri de personal?

– Nu am tăiat salariile. Dar o bună perioadă de timp, salariile nu au mai crescut, spune Carmen Amza, director de resurse umane la Elmas.

– Au fost ani grei, am avut o criză ce ne-a adus aproape de panică. A fost foarte greu. Am pierdut aproape jumătate din cifra de afaceri. Am lucrat încă pe comenzile dinainte de criză. Au fost momente în 2008, 2009, 2009 mai ales, în care ne temeam că nu putem onora salariile la timp şi pentru toţi angajaţii, mărturisește Marton Geza Jr. directorul executiv de la Elmas.

– Dar a trebuit să găsim o nouă politică de dezvoltare a companiei. Ne-am mărit piața, ne-am extins în afara țării. Astăzi suntem o mică firmă internațională, multinațională, cum se spune. În 2009 ne-am extins puțin piața, ne-am mărit portofoliul de servicii și de produse și astfel am recompensat cumva pierderile din piața românească pe care le aveam datorită scăderii puternice a cerinței în piață, explică Marton Geza Roth senior. 

– Avem astăzi firme proprii în Ungaria, Bulgaria şi Republica Moldova şi livrăm şi exportăm în multe ţări ale Europei, precizează Marton Geza jr.

– În cifre cum arată exporturile? Cât exportaţi şi ce exportaţi?

– Exportăm de 2,8 milioane de euro, ascensoare şi poduri rulante, spune Carmen Gal, director economic la Elmas.

Cei mai mulţi clienţi externi sunt din Anglia, Israel, Norvegia, Polonia, Austria, Franţa şi Spania.

– Anul trecut, în 2016, am ajuns la nivelul anului 2008: o cifră de afaceri de 28. 650.000 de euro. spune bucuroasă Carmen Gal, director economic la Elmas. După ce a venit criza, aceasta s-a redus la jumătate, explică ea. După care, anul trecut, în 2016, cifra de afaceri a revenit la nivelul din 2008, de 28 de milioane.

– Ce v-a ajutat să creşteţi, să vă reveniţi ?

– Ce ne-a ajutat să creştem a fost faptul că în permanenţă profitul s-a reinvestit. Investiţiile au crescut în fiecare an. Doar în ultimii 5-6 ani, investiţiile au fost de 15 milioane de euro.

– În ce s-a investit cel mai mult?

– Cel mai mult s-a investit într-o hală de producţie.

Dar nu doar criza a fost un impuls pentru dezvoltarea companiei…

– Cred că ne-am dezvoltat foarte mult pentru că toate controalele ne cereau să facem câte ceva, în speranţa că nu o să facem și că o să plătim şi că o să dăm şpagă. Dar noi am zis, nu, hai să facem. Dacă omu’ ne cere să facem, hai să facem. Cât o să tot ceară? E, şi-am tot făcut, explică Adrian Neamţu, unul dintre acționari, arătând halele din jurul său.

Nevoia a adus şi inovaţia. Pentru că aveau un volum considerabil de documente şi proiecte tehnice care trebuie arhivate pe toată durata de viaţă a echipamentelor, dar care să asigure şi acces rapid la documente, specialiştii companiei braşovene au dezvoltat ARHI SAFE, un sistem automatizat de arhivare pe verticală, ce foloseşte aceleaşi principii de funcţionare ca cele ale lifturilor şi podurilor rulante .

„Pe această scală avem nouă compartimente, noi am comandat o factură şi aici ne arată linia si compartimentul în care se găsește factura, compartimentul 9 , cutia nr 3 din spate. Pe o suprafaţă foarte mică este stocată o cantitate foarte mare de documente. În total lean-liftul nostru poate stoca 19 tone de documente”, explică Florica Dumbrăveanu, arhivar Elmas.

Sistemul poate fi folosit atât de instituţii pentru arhivarea documentelor, cât şi de companii care au de depozitat produse.

Tot la Braşov Elmas fabrică şi lifturi pentru maşini, parcări automatizate şi platforme de parcare. Iar firma a devenit în decursul anilor şi unic distribuitor în România a unor companii de renume internaţional, de stivuitoare, utilaje forestiere şi platforme pentru persoane cu dizabilități.

„Anul trecut am fost declaraţi cel mai bun dealer din lume”, spune Marton Geza Roth cu mândrie îndreptățită.

Mai mult, oferă clienţilor şi posibilitatea de a cumpăra stivuitoare second-hand, dar refabricate.

„Preţul este totuși unul atrăgător, 60% din unul nou, şi ai odată cu stivuitorul, şi garanţia pe 2 ani, scapi de grija unor piese şi a unor defecte surpriză, şi de cealaltă parte, ai şi o durată de viaţă destul de lungă, încă 10 ani de zile”, explică avantajele Marton Geza Roth.

Compania are acum 350 de angajaţi, iar planurile sunt de extindere a activităţii.

– Aducem tineri în practică, după care, bineînţeles, au locurile de muncă asigurate, spune Carmen Amza, director de resurse Umane la Elmas.

– Câţi din cei care vin în practică au şi locurile de muncă asigurate în companie?

– Toţi. Pe cei tineri îi trimitem la şcolarizare.

– În străinătate?

– În străinătate.

Lucian Blagoci este electromecanic și este unul dintre cei mai vechi angajaţi de la Elmas. Povestea lui ne arată modul de organizare al acestei companii.

– Cum ai ajuns aici şi care e povestea ta?

– Provin dintr-o casă de copii, din Bârlad, judeţul Vaslui. Am fost ajutat de această companie. S-au grupat toţi şi m-au ajutat cu diverse lucruri. Mi-au închiriat o garsonieră. Am venit cu o sacoşă de un leu, pot să spun.

Se ajută unii pe alţii şi nu discută la muncă despre politică, naţionalitate şi religie, tocmai pentru a nu stârni tensiuni. Sunt reguli pe care cei 12 acţionari le-au stabilit încă de la început, în urmă cu 27 de ani, ca firma să nu piardă din productivitate din cauza orgoliilor.

– Ajunsesem aproape să ne batem, povestește Andrei Dibernardo, antreprenor.

– Ca şi în sport, reguli corecte şi aplicate corect fac o competiţie adevărată şi poţi ajunge la performanţă, explică Marton Geza.

Şi aşa s-a şi întâmplat.

– Elmas a fost mereu o companie pe profit. Creşterea a fost în fiecare an de cel puţin 10%, confirmă Carmen Gal, directorul economic.

– Sunteţi lideri pe piaţa ascensoarelor. Singura firmă cu capital românesc ce face ascensoare şi poduri rulante, sunteţi un om bogat?

– Depinde cum o luaţi, dacă luăm averea companiei, atunci se poate spune că avem o anumită bogăţie, toţi asociaţii. Dar dacă ne scutură cineva de bani, nu prea avem bani. Locuiesc la bloc, la etajul 4, la bloc.

Antreprenorii braşoveni au decis să folosească permanent profiturile pentru a creşte compania, iar apoi aceasta să rămână urmaşilor.

– S-a simţit amprenta tatălui în modelul de business ulterior? În modul în care ai coordonat mai departe afacerea ?

– Da, evident. Am încercat să copiez, să învăţ din mers, să fac ce am văzut la el. Dacă munceşti serios şi eşti serios în fiecare zi, va veni şi succesul, conchide Marton Geza jr., directorul executiv de la Elmas.

Avocatnet.ro

5. Inspecţia fiscală la firme: Cum se desfăşoară mai nou controalele Fiscului

Inspecţia fiscală este, potrivit normelor în vigoare, activitatea ce are ca obiect verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, precum şi a respectării prevederilor legislației fiscale și contabile, printre altele. Regulile de desfăşurare a inspecţiei fiscale au cunoscut mai multe modificări la începutul acestei luni, astfel că astăzi vă explicăm, pas cu pas, ce presupune verificarea şi cum se face aceasta, la firme, în conformitate cu ultimele modificări aduse Codului de procedură fiscală. 

Inspecţiile fiscale sunt desfăşurate în baza prevederilor din Codul de procedură fiscală şi reprezintă, potrivit definiţiei oferite de actul normativ, activitatea ce are ca obiect verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor în legătură cu stabilirea obligațiilor fiscale de către contribuabil/plătitor, respectării prevederilor legislației fiscale și contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente, precum şi stabilirea diferențelor de obligații fiscale principale.

Practic, pot fi verificate atât persoanele fizice, cât şi firmele, iar controlarea acestora din urmă se face după noi reguli, incluse în Ordonanța Guvernului nr. 30/2017, cea care a adus mai multe modificări Codului de procedură fiscală. În continuare, inspecţia fiscală poate fi de două tipuri, astfel:

  • inspecţie fiscală generală – reprezintă activitatea de verificare a modului de îndeplinire a tuturor obligaţiilor fiscale şi a altor obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală şi contabilă ce revin unui contribuabil/plătitor, pentru o perioadă de timp determinată;
  • inspecţie fiscală parţială – reprezintă activitatea de verificare a modului de îndeplinire a uneia sau mai multor obligaţii fiscale, precum şi a altor obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală şi contabilă, ce revin unui contribuabil/plătitor pentru o perioadă de timp determinată.

De altfel, organul fiscal competent decide asupra efectuării unei inspecții fiscale, generale sau parțiale, pe baza analizei de risc.

În ceea ce privește extinderea inspecției fiscale asupra perioadelor neverificate, OG nr. 30/2017 a adus noi prevederi. Astfel, din Codul de procedură fiscală a dispărut ideea că „perioada supusă inspecției fiscale începe de la sfârșitul perioadei controlate anterior”.

În schimb, în locul acesteia scrie acum că „selectarea perioadelor care vor fi supuse inspecției fiscale se efectuează de organul fiscal în funcție de riscul fiscal identificat”. Plus că inspecția fiscală se poate extinde și asupra celorlalte perioade fiscale neverificate, respectându-se ideea că inspecția se poate face în termenul de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale.

Print Friendly, PDF & Email