Revista presei din data de 07.09.2017 – Patronatul IMM Prahova
Cuprins:
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.
Adevarul.ro.
- O nouă regulă le dă coşmaruri angajatorilor: pontajul la locul de muncă.
- PNL vrea ca salariaţii din mediul privat să poată primi al 13-lea şi al 14-lea salariu.
- Gabriel Sincu, consultant fiscal: Introducerea TVA defalcat, genocid fiscal.
- Tudose i-a convocat pe miniştri la Palatul Victoria. MFP: Rectificarea bugetară, până la finalul lui septembrie, va fi pozitivă.
Digi24.ro.
Wall-street.ro.
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
1. O nouă regulă le dă coşmaruri angajatorilor: pontajul la locul de muncă
De luna trecută, angajatorii se luptă cu o modificare adusă Codului Muncii: ei trebuie să ţină evidenţa timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit a programului de lucru.
Astfel, fiecare angajator trebuie să întocmească pentru fiecare salariat o fişă de pontaj, în care să înscrie, în fiecare zi, când a ajuns acesta la muncă şi când a plecat. De asemenea, el trebuie să supună controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru. Iar amenda prevăzută nu este deloc de neglijat, respectiv între 1.500 şi 3.000 de lei.
Modificarea a intrat în vigoare pe 7 august. Anterior, în Codul Muncii nu erau prevăzute detalii cu privire la ora de începere şi ora de sfârşit a programului. Potrivit Inspecţiei Muncii, această evidenţă este obligatorie nu numai pentru a creea posibilitatea verificării modului în care angajatorul respectă prevederile legale privind timpul de muncă şi de odihnă, dar şi pentru întocmirea corectă a ştatului de salarii. „Accentuare a birocraţiei”
Cu toate acestea, angajatorii se plâng de dificultatea de a aplica măsura, potrivit portalului Cariere eJobs. „Deşi măsura este făcută în vederea reducerii muncii la negru, nu ştiu dacă se va întâmpla acest lucru, ci va fi mai degrabă o povară administrativă care vine în sarcina companiilor”, e de părere Sorina Donisa, CEO al grupului de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT. De aceeaşi părere este şi Oana Datki, SEE Managing Partner la Consulteam, companie cu activităţi în domeniul resurselor umane. Ea precizează că angajatorii au introdus deja sisteme automate de acces pentru a înregistra intervalul orar la care vin şi la care pleacă angajaţii.
„Rolul măsurii este de a combate munca nedeclarată, dar este greu să ceri acest lucru, spre exemplu unei companii IT care are 500 de angajaţi. Efectul va fi unul de accentuare a birocraţiei”, explică Oana Datki. Efectele implemetării fişelor de pontaj zilnice vor determina angajatorii să investească în sisteme informatice, iar cei care au deja sisteme automate implementate vor fi nevoiţi să le modifice pentru a corespunde noilor cerinţe.
„Pentru cei care nu au un astfel de sistem va fi mai dificil, vor trebui să implementeze un sistem automat, ori să aibă un sistem manual care să îi ajute temporar”, adaugă Sorina Donisa. De asemenea, un alt aspect care îi va pune în dificultate pe angajatori e cel legat de angajaţii care desfăşoară muncă de teren.
2. PNL vrea ca salariaţii din mediul privat să poată primi al 13-lea şi al 14-lea salariu
Liberalii au depus la Camera Deputaţilor o iniţiativă legislativă prin care să le fie acordat un al 13-lea şi un al 14-lea salariu angajaţilor din mediul privat, ei motivând că, astfel, România s-ar alinia la realitatea europeană.
Salariaţii ar primi, dacă această iniţiativă va avea o finalitate, un l 13-lea salariu înainte de Crăciun şi al 14-lea salariu înainte de concediu. Totodată, cele două salarii în plus ar urma să fie plătite de către companiile private din impozitul pe profit datorat statului, fără a depăşi plafonul de 20%. „Ne dorim alinierea la realitatea europeană. Aşa cum sunt recompensaţi salariaţii din companiile profitabile din Germania, Franţa, Spania, Austria, Italia aşa trebuie să se întâmple şi în România.
Discrepanţa veniturilor dintre salaiaţii din mediul privat şi cei din sistemul public este o realitate. Ca atare, PNL vine în întâmpinarea mediului de afaceri cu propunere de modificare a cadrului legal, prin care care salariaţii societăţilor comerciale cu capital integral privat au posibilitatea de a primi al al 13-lea şi al 14-lea salariu.
Cheltuielile salariale vor fi deductibile din impozitul pe profit datorate de aceste societăţi în cuantum de 20%”, a declarat miercuri deputatul PNL Ion Ştefan într-o conferinţă de presă susţinută la sediul partidului, scrie News.ro. El a explicat că, prin această propunere, bugetul de stat nu va fi văduvit de anumite venituri, ci, dimpotrivă, vor fi încasări suplimentare la buget ca urmare a impozitului pe salariu şi a contribuţiilor sociale şi de sănătate, cheltuieli care vor fi suportate tot de societăţi prin acordarea acestor salarii.
„Adoptarea acestui proiect legislativ va avea un impact bugetar pozitiv. În românia sunt 3,7 milioane de salariaţi, de 3 ori mai mult decât în mediul public. Prin acordarea acestor salarii la bugetul de stat se vor încasa prin acordarea acestor salarii peste două miliarde de lei. Al 13-lea înainte de Crăciun şi al 14-lea înainte de concediul de odihnă”, a mai precizat deputatul PNL.
3. Gabriel Sincu, consultant fiscal: Introducerea TVA defalcat, genocid fiscal
Introducerea TVA defalcat este similară cu măsura fostului serviciu secret KGB de a introduce gaz paralizant în ventilaţia unei clădiri, consideră Gabriel Sincu, consultant fiscal, el amintind de episodul asaltului la Teatrul Dubrovka din Moscova, din 2002, când 170 de oameni au murit.
„Introducerea TVA defalcat este similară cu măsura KGB-ului de a introduce gaz paralizant în ventilaţia clădirii. Sperând că vor elimina evazioniştii, autorităţilor nu le pasă că vor sufoca o mulţime de contribuabili de bună credinţă, aflaţi din întâmplare în teatrul numit economia românească. Ce este însă trist, este faptul că evazioniştilor (spre deosebire de teroriştii ceceni) li se dă acum o şansă – i.e. măsura TVA defalcat nu se aplică în cazul plăţilor în numerar. Vor suferi doar cei care încearcă să joace cinstit…”, a scris Sincu pe profilul său de Facebook.
El numeşte această măsură un „genocid fiscal”. Comparaţia pe care o face Sincu este cu cea a crizei de ostatici de la Teatrul Dubrovka din Moscova, din anul 2002. Atunci, 40-50 de atacatori ceceni au luat laut ostatici 850 de persoane, în clădirea teatrului, cerând retragerea trupelor ruseşti din Cecenia şi un final al celui de-al doilea război cecen. Pentru că nu puteau ajunge la ostatici, trupele ruseşti au introdus în sistemul de ventilaţie al teatrului un gaz toxic necunoscut până în ziua de astăzi, omorându-i pe atacatori, dar şi pe 130 dintre cei ţinuţi ostatici.
În şedinţa Guvernului din data de 30.08.2017, a fost aprobată Ordonanta de modificare a Codului fiscal pentru plata defalcată a TVA, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA fiind obligate de la 1 ianuarie 2018 să deţină şi să gestioneze un cont de TVA pentru încasarea şi plata TVA aferente operaţiunilor taxabile. Mediul de afaceri doreşte ca noua modalitate de plată a TVA, cunoscută şi ca ”split TVA” să încurce cât mai puţin. Miercuri, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan Laufer, a spus că procedura este în curs de modificare.
În opinia ministrului, un antreprenor corect nu este afectat de această măsură, care este necesară pentru combaterea evaziunii fiscale. Potrivit acestuia, odată cu această măsură, cei care până acum făceau evaziune fiscală nu vor mai avea cum să continue astfel de practici.
„Nu mai au cum. Acel cont de TVA este un cont în care ajung banii şi se pot duce doar spre o destinaţie fixă de TVA, către stat sau către o altă companie. Până în acest moment, TVA ajungea într-un cont de unde puteai lua toţi banii şi să pleci liniştit din ţară, iar statul român rămânea cu ochii în soare. Nu mai poţi să umbli la acel cont decât dacă este în sens şi în scopuri de TVA”, a conchis Laufer. Introducerea obligaţiei ca toate firmele din România să plătească TVA într-un cont separat va duce la blocarea întregii economii, întrucât ANAF nu are capacitatea să gestioneze implementarea acestei măsuri, a declarat, luni, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), Florin Jianu, într-o conferinţă de presă.
4. Tudose i-a convocat pe miniştri la Palatul Victoria. MFP: Rectificarea bugetară, până la finalul lui septembrie, va fi pozitivă
Premierul Mihai Tudose i-a convocat, miercuri, la Palatul Victoria, pe miniştri, pentru discuţii despre rectificarea bugetară. O altă temă a discuţiei este preîntâmpinarea posibilelor situaţii similare cu cea de la Ministerul Apărării, în urma căreia ministrul Adrian Ţuţuianu a fost nevoit să demisioneze din cauza comunicării deficitare, scrie News.ro. Finanţele transmit că rectificarea va fi gata până la finalul lui septembrie şi va fi pozitivă.
UPDATE 13.50 Ministerul Finanţelor a transmis că rectificarea bugetară va fi finalizată până la sfârşitul lunii septembrie. „Rectificarea va fi pozitivă şi va avea la bază consultări premergătoare cu toate ministerele”, potrivit unui comunicat transmis de Finanţe. Sursele citate de News.ro au afirmat că premierul vrea să se asigure că nu vor mai fi cazuri similare cu cel de MApN. Ministrul Apărării Adrian Ţuţuianu a declarat, marţi, după o întâlnire cu prim-ministrul Mihai Tudose pe tema salariilor militarilor, că şi-a lăsat demisia pe masa acestuia.
Ulterior, premierul Mihai Tudose a anunţat că a acceptat demisia lui Adrian Ţuţuianu şi că a propus ca interimatul la MApN să fie asigurat de către vicepremierul Marcel Ciolacu, urmând să aibă loc consultări în PSD şi în coaliţie pentru nominalizarea pentru postul de ministru al Apărării. Surse oficiale au declarat pentru News.ro că preşedintele Klaus Iohannis a discutat cu premierul Mihai Tudose despre situaţia de la MApN. Premierul a precizat, marţi, într-o intervenţie telefonică la Antena 3, că Ministerul de Finanţe a spus că alocaţia de hrană pentru militari nu ar trebui plătită în prima jumătate a lunii, ci la final, iar unii au înţeles altceva.
Digi24.ro
5. România la bilanț | Ce pregătire ar trebui să aibă miniștrii?
Digi24 v ă propune o analiză săptămânală a economiei, una bazată pe cifre care ne ajută să înţelegem nu doar în ce direcţie merge economia ţării, dar şi cum anume resimt cetăţenii acest lucru. Cresc salariile, sunt eliminate taxe, dar cât anume costă toate aceste măsuri, care sunt efectele lor? Răspunsurile, bazate pe cifre oficiale, vin de la „România la bilanţ”.
Am încercat de fiecare dată să punem în context efectele politicilor economice şi am dat câteva exemple de cum ar putea statul să fie un mai bun administrator. Insistăm pe această temă şi în această ediţie „România la bilanţ” şi renunţăm puţin la seturile întregi de cifre. Punem declaraţiile politice în context şi vedem care este impactul lor mai ales pe termen scurt.
Să fii un bun ministru ar trebui ca înainte să fi condus o afacere de succes ca să ştii cum funcţionează piaţa. Asta spun patronii din România despre cei care fac modificări fiscale şi se răzgândesc la doar o zi distanţă.
La noi, miniştrii sunt de profesie politicieni şi puţini înţeleg ce înseamnă acea predictibilitate atât de invocată de mediul de afaceri.
Alftel ar fi înţeles probabil de ce un impozit pe cifra de afaceri ar duce în insolvenţă una din trei companii active din România. De ce o declaraţie precum cea a desfiinţării Pilonul II de pensii va duce la o pierdere pe bursă estimată între 1,5 și 3 miliarde de lei pentru o singură zi.
Înţelegi riscurile? Ministrul finanţelor iese şi spune un lucru pe care, deşi ceilalţi oficiali îl neagă, inclusiv premierul, efectele în piaţă sunt majore: cotația la bursă a primelor 20 de companii a scăzut destul, cu până la 4% în doar o zi.
Oamenii de afaceri nu sunt atenţi la culoarea politică a unui ministru, ci la experienţa sa. Asta pentru că cele şase sute de mii de IMM-uri din Româniadepind de deciziile acestora.
Nu doar oamenii de afaceri, ci şi experţii în fiscalitate reclamă o lipsă îngrijorătoare de transparenţă a noului Executiv. Este o problemă care poate duce la un sistem economic instabil şi impredictibil.
Iar scopul final nu este decât acela de a da salarii şi pensii mai mari.
Întoarcem puţin situaţia şi întrebăm: Oare dacă statul sprijinea şi mediul de afaceri, nu ducea această situaţie tot la salarii mai mari? Dacă susţii producţia internă, nu stimulezi tot creşterea salariilor? E drept că o faci indirect şi că angajatul nu mai crede că banii îi vin direct de la Guvern, ci de la patron.
Este vorba despre un cerc economic care, în final, ar ajunge să se susţină singur cât timp nu intervine nimeni cu reglementări din afara pieţei şi nesusţinute de studii de impact.
În tot acest timp, ne mai vin însă şi veşti bune şi propun să ne bucurăm de ele cât încă le avem. Industria e pe plus, unul considerabil. Creşterea faţă de anul trecut este de 16 la sută. Iar industria are un mare aport în PIB, ba mai mult, datele de pe primele trei luni cu creşterea economiei arătau că plusul se datora industriei.
Ultimele date de la statistică arată că evoluţia de acum este cea mai bună din ultimii patru ani şi tot statistica ne arată că industria prelucrătoare a mers cel mai bine. În mai 2017 faţă de mai 2016 avem un plus de 18,1%.
Singura problemă aici rămâne aceea că fondul acestor creşteri este tot consumulpe care industria din România, deşi în creştere, nu îl poate susţine.
Aşa se explică de ce am importat bunuri în valoare de aproape 6,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 18 la sută comparativ cu mai 2016.
Pe partea cealaltă, tot industria a susţinut şi exporturile. Iar aici creşterea a fost de peste 19 procente ceea ce în bani s-a tradus prin aproape 5,6 miliarde de euro (plus 19.3%).
Doar că, după ce tragem linie, veştile nu mai sunt la fel de bune căci deficitul comercial s-a mărit cu 1,1 miliarde de lei (în mai 2017 faţă de mai 2016: plus 12.8%)
Avem bazele unei economii care creşte. Am putea să construim o fundaţie sănătoasă dacă oficialii ar fi mai atenţi la viitor şi nu la beneficiile imediate.
Salariile sunt bune, dar investiţiile în economie sunt însă garanţia acestora şi nu promisiunile unor oameni politici.
Wall-street.ro
6. Ilan Laufer confirma: Pana la rectificarea bugetara nu sunt bani pentru finantarea proiectelor Start-up Nation
Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, Ilan Laufer confirma: nu sunt bani pentru programul Start-up Nation, cel putin pana la rectificarea bugetara. Si nici atunci nu vor fi toti, ci doar, spera ministrul, 500 de milioane de lei. In aceste conditii, din banii obtinuti la prima rectificare vor fi finantate proiectele pe baza de cereri de plata sau de rambursare. Proiectele in care s-a optat pe finantarea prin credite punte vor putea demara pe banii obtinuti de la banca urmand ca finatarea de la stat sa vina cel mai devreme la urmatoarea rectificare.
“Ministrul Finantelor ne-a asigurat ca, la rectificare, creditele de angajament vor fi transformate in credite bugetare. Nu stiu daca toata suma. Noi am cerut 1,2 miliarde de lei, dar la prima rectificare probabil vom primi 500 de milioane de lei. (…) Cei care au optat pentru credite punte pot incepe afacrere, ceilalti trebuie sa astepte rectificarea. Depinde de premierul Mihai Tudose. Insa avem cele 500 de milioane de lei pentru proiecte cu fonduri europene, iar pe acestea putem incepe platile imediat ce avem semnate acordurile”, a explicat Laufer in cadrul unei conferinte de presa.
Ministrul sustine, astfel, ca aproximativ jumatate din proiectele admise, si ca numar si ca valoare, sunt pe credite punte si vor fi amanate la plata pentru ce-a de-a doua rectificare bugetara.
Pentru celelalte, Laufer spune ca, in cazul in care rectificarea bugetara va fi aprobata pana pe data de 15 octombrie, nu vor fi probleme de finantare. El exclude posibilitatea sa nu primeasca banii la rectificare.
Insa, in cazul proiectelor pe credite-punte ministrul adminte faptul ca finantarea ar putea fi amanata chiar pana in 2018, dar solicitantii pot demara afacerea pe baza creditului obtinut de la banca partenera in program. Creditul respectiv, insa, este purtator de dobanda (care este cheltuiala eligibila) si comisioane, pe care le suporta clientul.
Conform datelor prezentate de ministrul pentru Mediul de Afaceri, in cadrul programului au fost depuse 19.296 de proiecte, dintre care au fost verificate 4.424 si 3.330 admise.
In urma cu doua zile, fostul ministru de resort si initiatorul programului Start-up Nation, Florin Juanu, se declara ingrijorat de faptul ca, in absenta rectificarii bugetare, nu vor exista banii necesari pentru finantarea proiectelor admise in cadrul programului.
7. ANOFM: Peste 366.000 de someri, in crestere fata de luna precedenta din cauza inregistrarii absolventilor
La sfarsitul lunii iulie 2017, rata somajului inregistrat la nivel national a fost de 4,18 la suta, mai mare decat cea din luna anterioara, din cauza inregistrarii absolventilor in baza de date a Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM). Peste 366.000 de someri sunt la nivel national, cei mai multi in Vaslui si Teleorman.
Un comunicat de presa transmis, luni, de catrre ANOFM, arata ca la sfarsitul lunii iulie, rata somajului inregistrat la nivel national a fost de 4,18 la suta, mai mare cu 0,03 puncte procentuale decat cea din luna anterioara, potrivit News.ro. ”Cresterea a fost determinata de inregistrarea absolventilor in baza de date a ANOFM, situatie care se regaseste in aceeasi perioada si in anii precedenti, rata somajului din luna iulie a anului 2016 fiind cu 0,61 puncte prpcentuale mai mare fata de cea a acestui an”, se arata in document.
Dintre cele 366.576 persoane inregistrate in evidentele agentiilor teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, 62.003 primeau indemnizatie de somaj. Comparativ cu luna precedenta, rata somajului masculin a ramas constanta la 4,49 la suta, iar rata somajului feminin a crescut de la 3,75 la suta in luna iunie, la 3,81 la suta.
Cei mai multi someri aveau intre 40 – 49 de ani (105.980), urmati de cei din grupa de varsta 30 – 39 de ani (74.850), la polul opus aflandu-se persoanele intre 25 – 29 de ani (27.366). Referitor la structura somajului dupa nivelul de instruire, somerii fara studii si cei cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional aveau ponderea cea mai mare in totalul somerilor inregistrati in evidentele ANOFM (79,28%).
In cea de-a saptea luna a acestui an, rata somajului s-a diminuat in 17 de judete, cele mai mari scaderi inregistrandu-se in judetele: Bistrita Nasaud, Hunedoara, Harghita, Alba, Suceava, Gorj si Dambovita. cu 0,13 pp. in municipiul Bucuresti rata somajului are aceeasi valoare ca luna precedenta.
Nivelurile cele mai ridicate ale ratei somajului au fost in judetele Vaslui (10,38%), teleorman (10,15%), Galati (9,66%), Buzau (9,44%), Mehedinti (9,31%), Dolj (8,56%), Olt (6,71%), Gorj (6,64 %), urmate de judetele Ialomita (6,45%) si Bacau (6,03%). Judetul Ilfov a continuat sa inregistreze, si in luna iulie 2017, cea mai mica rata a somajului (1,07%).