Revista presei din data de 06.09.2017

Revista presei din data de 06.09.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.
Adevarul.ro.
  1. Un cunoscut bucătar îşi vinde afacerea şi pleacă din ţară: „Plec strict din cauza modului în care este condusă România. Regret doar că am tot sperat până astăzi”.
  2. INS confirmă că economia românească a crescut cu 5,7% în al doilea trimestru. Industria contribuie cel mai mult, consumul mănâncă cel mai mult.
Agerpres.ro.
  1. România, pe primele locuri în Uniunea Europeană, după ponderea liber-profesioniștilor în totalul persoanelor angajate.
  2. UNTRR: Guvernul oferă asigurări că prețul carburanților nu va crește; în caz contrar va fi reluată schema de rambursare a supraaccizei.
  3. Lungu (AFEER): Prețul energiei anul viitor va fi mai mare, însă nu din cauza liberalizării pieței de la 1 ianuarie.
Digi24.ro.
  1. afacere simplă, profit promițător: paulownia și alte plante energetice.
  2. Un mijloc rapid de îmbogățire: moneda cu cea mai mare creștere.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Un cunoscut bucătar îşi vinde afacerea şi pleacă din ţară: „Plec strict din cauza modului în care este condusă România. Regret doar că am tot sperat până astăzi”

Bucătarul Radu Popovici, cunoscut pentru blogul de gastronomie „Reţetele lui Radu” şi pentru restaurantul pe care îl deţine, Bistro GUXT, anunţă că va părăsi România „din cauza modului în care este condusă” şi că îşi cedează, aşadar, afacerea.

„Dragii moşului, vă anunţ oficial că m-am hotărât să plec din ţară definitiv. Sper ca din 2018 să nu mai prind aici decât 1-2 luni cel mult. Nu plec din motive pecuniare, ci strict din cauza modului în care este condusă România”, a scris bucătarul pe profilul său de Facebook.

El spune că o va lua de la capăt în alt loc, în Spania. „Mai am 10-12 ani de activitate în faţă şi vreau s-o desfăşor într-un loc unde să simt că cetăţenii sunt respectaţi cât de cât şi unde societatea încă nu a fost cuprinsă de o metastaza morală”, a adăugat el.

Rugat de „Adevărul” să detalieze motivele plecării sale, Radu Popovici ne-a spus: „ Pur şi simplu mi-e greaţă. Cred că povestea mea seamănă foarte mult cu a altora care au plecat deja. Regret doar că am tot sperat până astăzi şi că nu am plecat acum 25 de ani”. Bucătarul a precizat că, prin urmare, vrea să îşi vândă afacerea, restaurantul Bistro GUXT, unei persoane interesate. Bistro GUXT a fost clasat anul trecut de TripAdvisor pe locul doi în topul celor mai bune restaurante din Bucureşti, după The Artist. 

Anunţul său vine după ce, luni, doi dintre cei mai buni neurochirurgi români, reveniţi din Franţa pentru a pune pe picioare o secţie de neurochirurgie performantă la Spitalul Colentina, au decis să demisioneze din cauza sabotajelor la care au fost supuşi după ce au înfiinţat secţia.

Este vorba despre medicii Ionuţ Gobej şi Dorin Bica, doi dintre cei mai buni specialişti neurochirurgi din România, şcoliţi în Franţa.  Un alt caz similar este şi cel al lui pe Dan Hodoş, consilierul personal al lui Cornel Ionică, primarul Piteştiului (PSD), care şi-a dat demisia săptămâna trecută, după şase luni petrecute în funcţie. Fost bursier în Ştiinţe Politice şi Administrative în Madrid, la Universidad Carlos III, cu studii la Yale şi Ecole Centrale Paris, Dan Hodoş şi-a motivat decizia printr-o scrisoare deschisă în care critică argumentat problemele numeroase de la Primăria Piteşti.

2. INS confirmă că economia românească a crescut cu 5,7% în al doilea trimestru. Industria contribuie cel mai mult, consumul mănâncă cel mai mult

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, marţi, estimările publicate la jumătatea lunii august referitoare la rata de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) din trimestrul al acestui an, de 5,7%. Toate ramurile economice, cu excepţia construcţiilor, au contribuit, industria având cel mai mare aport. În schimb, pe partea de utilizare a PIB, tot consumul a susţinut economia în trimestrul al doilea, ca şi în primul trimestru.

În 16 august, primele estimări publicate de către INS indicau că PIB-ul, principalul indicator care măsoară dimensiunea unei economii, a urcat în trimestrul al doilea cu 5,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, pe serie brută, şi cu 1,6% faţă de trimestrul anterior. În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,7% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, după un avans de 5,7% în trimestrul I din 2017, de 5% în trimestrul IV din 2016 şi de 4,4% în al treilea trimestru al anului trecut.

Datele publicate marţi arată o valoare a PIB din trimestrul al doilea de 196,64 miliarde lei pe serie brută, şi de 207,63 miliarde lei pe seria ajustată. Pe asamblul primului semestru, valoarea PIB a atins 360,85 miliarde lei pe serie brută şi 411,30 miliarde de lei pe seria ajustată. Industria conduce În privinţa evoluţiei sectoarelor economice, patru dintre acestea au avut cea mai mare contribuţie la creşterea PIB, cea mai mare fiind cea a industriei, de 1,7%.

Totodată, industria a avut o pondere de 23,3% la formarea PIB, în timp ce volumul activităţilor s-a majorat cu 7,3%. Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transporturile şi depozitarea şi hotelurile şi restaurantele au contribuit cu 1,5% la creşterea economică, având o pondere de 19,5% la formarea PIB, în timp ce volumul de activitate s-a majorat cu 8,1%.

Pe locul al treilea s-a plasat domeniul Informaţiilor şi comunicaţiilor (+0,8%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (6,0%), dar  care a înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (12,7%). Sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au contribuit cu 0,7% la creşterea PIB, cu o pondere de 6,7% la formarea PIB şi o majorare a volumului de activitate s-a majorat cu 10,6%. Contrucţiile au avut în schimb un impact negativ de 0,3% în PIB în trimestrul al doilea, iar la nivelul primului semestru de -0,2%.

Consumul a susţinut economia Pe partea de utilizare a PIB, economia a fost susţinută în trimestrul al doilea, ca şi în primul trimestru, în principal de consum. Astfel, volumul cheltuielilor pentru consum final ale gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 7,7%, contribuind cu 5,0% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,7%), consecinţă a creşterii cu 8,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, de 10,0%. Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a avut o contribuţie de 0,6% la formarea PIB în trimestrul al doilea, iar la nivelul primului semestru de doar 0,2%.

În primul trimestru, formarea brută de capital fix a scăzut cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%. Pentru întregul an 2017, guvernul mizează pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce instituţiile internaţionale şi cei mai mulţi analişti financiari estimează un ritm cuprins între 4% şi 5%. Premierul Mihai Tudose a declarat, luni, în Parlament, că cifrele prezentate de organismele interne şi internaţionale arată realitatea economică din România, el reafirmând că cifra de 5,2% anunţată ca creştere economică va fi depăşită.

Economia a primit mai mulţi stimuli salariali şi fiscali din partea guvernului în ultimii doi ani.  Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii. Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro,  de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale, care a continuat în prima jumătate a acestui an.

Agerpres.ro

3. România, pe primele locuri în Uniunea Europeană, după ponderea liber-profesioniștilor în totalul persoanelor angajate

Uniunea Europeană înregistra, anul trecut, 30,6 milioane de liber profesioniști, persoane cu vârsta între 15 și 64 de ani, reprezentând 14% din totalul persoanelor angajate, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

Dintre statele membre, în Grecia aproape o treime (29%) dintre persoanele ocupate erau liber profesioniști în 2016, iar în Italia o cincime (21%). Pe locurile următoare se situează Polonia (18%) și România, la egalitate cu Olanda, Spania și Cehia, peste media de 14% consemnată în UE.

La polul opus, liber profesioniștii reprezentau mai puțin de 10% din totalul persoanelor angajate în Danemarca (8%), Germania, Estonia, Luxemburg și Suedia, toate cu 9%.

La nivelul UE, profilul liber profesioniștilor este următorul: două treimi (67%) sunt bărbați, peste jumătate (55%) au o vârstă de peste 45 de ani, o treime (35%) au studii universitare și peste două treimi (71%) nu au alți angajați.

Majoritatea liber profesioniștilor lucra în 2016 într-unul dintre următoarele sectoare economice: vânzări cu amănuntul sau angro, reparația de vehicule cu motor și motociclete (4,8 milioane de persoane sau 16% din totalul liber profesioniștilor din UE), agricultură, păduri și pescuit (4,4 milioane de persoane sau 14% din total), construcții (3,9 milioane de persoane sau 13% din total) și activități profesionale, științifice sau tehnice, cu 3,7 milioane de persoane sau 12% din totalul liber profesioniștilor din UE.

4. UNTRR: Guvernul oferă asigurări că prețul carburanților nu va crește; în caz contrar va fi reluată schema de rambursare a supraaccizei

Transportatorii rutieri susțin că au primit asigurări din partea guvernanților că prețul carburanților nu va crește după majorarea accizei, iar în caz contrar ar putea fi reluată schema de rambursare a supraaccizei, a anunțat, marți, Uniunea Naționala a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

Reprezentanții Uniunii au avut marți la sediul Guvernului o întâlnire cu prim-ministrul, Mihai Tudose, și cu ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, pe tema majorarii accizei la carburanți.

“UNTRR a solicitat Guvernului, prin intervențiile anterioare, să nu recurgă la supraimpozitarea unor bunuri de stricta necesitate, precum carburanții, măsura care ar conduce la falimentarea industriei de transport rutier, în condițiile în care un sfert din firmele de transport rutier înregistrează pierderi, iar marjele din industrie sunt reduse, în jurul a 1%. Totuși, în cazul operării majorării accizei la carburanți, reorientarea a 15% din carburantul alimentat în România anual spre alte țări nu va aduce niciun ban la bugetul de stat, iar o migrare mai mare de 15% va aduce în realitate pierderi la buget”, se arată într-un comunicat al UNTRR remis AGERPRES.

În acest context, Uniunea Transportatorilor Rutieri a solicitat măsuri care să mențină atractivitatea comercială a alimentării cu carburant în România, prin îmbunătățirea sistemului de rambursare a taxei pe valoare adăugată (TVA) atât transportatorilor rutieri români, cât și străini, astfel încât țara să devină un centru de alimentare de carburant în zona Balcanilor, precum Luxemburg în Europa de Vest. Astfel, România ar deveni mai competitivă, iar statul român ar urma sa colecteze mai mulți bani, nefiind necesară astfel o majorare a accizei la carburanți, consideră transportatorii.

“Prim-ministrul și ministrul de Finanțe au dat asigurări că nu se vor înregistra creșteri de preț la carburanți începând cu 15 septembrie și 1 octombrie, în condițiile în care prețul petrolului va rămâne constant. Dacă se vor înregistra totuși majorări de preț după 15 septembrie și 1 octombrie, prim-ministrul a dat asigurări că este deschis pentru a relua rambursarea supraaccizei către transportatorii rutieri”, precizează UNTRR în comunicat.

Uniunea susține că schema de rambursare a accizei suplimentare a funcționat cu dificultate, iar transportatorii rutieri români care operează curse internaționale au preferat să alimenteze în afara țării, transportatorii străini în tranzit au renunțat complet la alimentări cu carburant în România, iar transportatorii care efectuează transporturi naționale, și au avut posibilitatea, au alimentat în țările din jur. Transportatorii rutieri au dat exemplul Ungariei, unde costul carburantului fără TVA 27% și acciza recuperabilă de 5,5 eurocenți era mai mic decât prețul similar din România, marele avantaj fiind dat de recuperarea facilă atât a TVA, cât și a accizei suplimentare.

Potrivit UNTRR, prevederile Directivei 96/2003 se aplică în alte 6 țări membre ale Uniunii Europene, unde există practica returnării accizelor la motorina pentru utilizatorii profesioniști, fără încadrarea acestei proceduri ca ajutor de stat.

“Statul nu cheltuie nimic din buget, ci îi restituie utilizatorului o parte din suma deja plătită de utilizator statului (doar pentru autovehiculele eligibile menționate la Art. 7 al Directivei), fără ca valoarea plătită de utilizator, considerând și rambursarea, să coboare sub pragul minim al accizei la nivel european.

În 2017, în Ungaria, acciza ce putea fi recuperată era de 7 forinți/litru (0,02 euro/litru sau 20 euro/1000 litri), Spania 48 euro/1000 litri, Slovenia 96,05 euro/1000 litri, Italia 214 euro/1000 litri, Belgia 177 euro/1000 litri, Franța 114,2 euro/1000 litri pentru camioane și 154,2 euro/1000 litri pentru autocare.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizație profesională și patronală, fondată în 1990, care promovează și apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern și internațional, înregistrând de la înființare până în prezent peste 14.000 membri — operatori care efectuează transporturi interne și internaționale de marfa și persoane.

5. Lungu (AFEER): Prețul energiei anul viitor va fi mai mare, însă nu din cauza liberalizării pieței de la 1 ianuarie

Prețul energiei va fi mai mare anul viitor, însă nu ca urmare a liberalizării totale a pieței de la 1 ianuarie 2018, ci din cauza condițiilor din piață, a declarat, marți, Ion Lungu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), într-o conferință de presă.

“De la 1 ianuarie 2018, când piața va fi complet liberalizată, nu se vor întâmpla lucruri fundamentale, ci dispare acea pondere de 10% din factură care acum este la tarif reglementat”, a arătat Lungu.

Potrivit acestuia, liberalizarea se întâmplă în același timp cu creșterea prețurilor în piață, ceea ce este o coincidență, întrucât scumpirile nu sunt cauzate de liberalizare, ci de condițiile din piață.

“Nu aș vrea să se creeze confuzia că din cauza liberalizării au crescut prețurile, ci din cauza condițiilor din piață”, a continuat Lungu.

El a arătat că, pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), adică piața spot a bursei OPCOM, media aritmetică a prețurilor pe primele opt luni din 2017 a crescut cu 64% față de anul trecut, creștere pe care a catalogat-o ca fiind “substanțială”, în condițiile în care cantitatea tranzacționată a fost doar cu 3% mai mare.

“În ceea ce privește contractele cu livrare anul următor, în special cele de pe OTC (platforma Over the Counter — n.r.), observăm o creștere de 3,5% pentru luna aprilie, 8,8% pentru luna mai și de 23% pentru august, comparativ cu contractele încheiate în anul 2016 pentru 2017. Deci vara a fost mai năprasnică decât ce s-a întâmplat în iarnă”, a continuat președintele AFEER.

Prețurile din contractele cu livrare în 2019 sunt în ușoară scădere, cu câțiva lei față de 2018, respectiv 190-193 de lei pe MWh, a mai spus Lungu.

“Prin urmare, este de așteptat ca și prețurile din noile oferte ale furnizorilor către consumatorii finali să fie mai mari decât prețurile de anul trecut, pentru că, atât pe piețele pe termen scurt, cât și pe cele pe termen lung, prețurile au crescut, deși nu putem pune acest lucru pe seama liberalizării”, a subliniat Lungu.

Potrivit reprezentanților AFEER, există un număr de 750.000-800.000 de consumatori casnici care au trecut din regim reglementat în cel concurențial, din totalul de circa 8 milioane.

“După 1 ianuarie nu ne așteptăm la o explozie a numărului consumatorilor casnici care își schimbă furnizorul, ci ne așteptăm să continue trendul”, a susținut Lungu.

Un alt aspect asupra căruia au atras atenția oficialii AFEER este faptul că ofertele furnizorilor se referă la prețul propriu-zis al energiei, și nu la factura finală.

“Concurența la furnizorii privați este atât de mare încât nu este loc de prea mari diferențe între prețuri. Furnizorii trebuie să adauge ceva valoare la preț, pentru că prețul nu mai poate să facă față acestei competiții extrem de mari de la consumatorii finali”, a mai spus președintele Asociației.

Astfel că, potrivit acestuia, companiile energetice vor veni cu tot felul de adaosuri pentru a-și atrage clienții, precum oferte la alte servicii furnizate, parteneriate cu lanțuri de magazine sau cu diverși furnizori pentru a oferi echipamente cu discounturi.

De asemenea, întrebat cui se va adresa, în cazul unei pene de curent, consumatorul care are și-a schimbat furnizorul tradițional, distribuitorului sau furnizorului, Lungu a răspuns: “Legea spune că furnizorul este cel care are contract direct cu consumatorul. În alte țări, orice consumator are două contracte, atât cu distribuitorul, cât și cu furnizorul, și sunt discuții să fie la fel și la noi. Cred că așa ar trebui să fie și la noi, întrucât ar lega un loc de consum de distribuitor, indiferent cine este furnizor și cine este proprietarul apartamentului”.

AFEER va organiza, în perioada 19-22 septembrie, prima ediție a Târgului Național de Energie, unde consumatorii se pot întâlni față în față cu reprezentanții furnizorilor pentru a analiza ofertele acestora. La această ediție vor participa șapte companii, respectiv cei patru furnizori tradiționali: Electrica, ENEL, CEZ, E.ON, precum și Tinmar Energy, Complexul Energetic Oltenia și MET.

“Am vrut să fie o întâlnire face-to-face între furnizori și consumatori. Va fi un bun prilej pentru companii să-și prezinte ofertele și serviciile, iar pentru consumatori să își aleagă în cunoștință de cauză oferta care li se potrivește cel mai bine”, a precizat Lungu.

De la 1 ianuarie 2018, piața de electricitate din România va fi complet liberalizată, iar Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) va controla doar prețurile consumatorilor alimentați în regim de Serviciu Universal.

În urmă cu o săptămână, președintele ANRE, Niculae Havrileț, declara că furnizorii de energie ultimă instanță, adică cei tradiționali, sunt obligați de către Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) să-și informeze consumatorii că pot obține prețuri mai bune dacă încheie un contract pe piața liberă.

“În fiecare lună când furnizorii trimit factura, aceasta trebuie să fie însoțită de o informare privind prețul la care pot accesa alte oferte din portofoliul lor și diferența față de piața serviciului universal (prețul actual — n. r.)”, a arătat Havrileț.

Potrivit acestuia, în acest moment, piața pentru serviciul universal, cea de unde furnizorii cumpără energie pentru consumatorii casnici în regim reglementat, reprezintă 12% din totalul consumului și, fiind o piață de siguranță, are un preț mai mare decât cel al pieței libere.

“Furnizorii de ultimă instanță au două sau trei produse mai ieftine cu 10-15-20% decât prețul pe care îl plătesc consumatorii care încă sunt captivi”, a arătat oficialul ANRE.

În prezent, consumatorii casnici plătesc 10% energie la preț reglementat și 90% energie din piața liberă. De la 1 ianuarie 2018, piața va fi complet liberalizată, iar consumatorii casnici nu vor mai plăti prețuri reglementate.

“Consumatorii casnici nu mai au niciun motiv să rămână în piața pentru serviciul universal, dar ei trebuie să fie informați ce prețuri sunt dacă schimbă furnizorul sau rămân la același furnizor și schimbă contractul. Îi vom obliga pe furnizori să facă această informare în fiecare lună până la 1 ianuarie”, a continuat Havrileț.

El a mai spus că ar putea exista și situații în care, pentru unii consumatori casnici, schimbarea contractului să nu aducă beneficii foarte mari, pentru că nici consumul nu este foarte mare, însă acest lucru trebuie știut și asumat de către acei consumatori. Totodată, aceștia trebuie să știe că se pot reîntoarce în piața pentru serviciul universal și, de asemenea, că își pot schimba furnizorul la fiecare 21 de zile.

Digi24.ro

6. afacere simplă, profit promițător: paulownia și alte plante energetice

Plantele energetice prind rădăcini în România. De la un an la altul, numărul de hectare agricole cultivate cu plop energetic sau stuf gigant creşte constant. Nu sunt greu de îngrijit şi pot fi cultivate pe terenuri în paragină. Profitul este substanţial. Recolta de pe o jumătate de hectar asigură încălzirea unei locuinţe medii timp de un an. Până în 2020, aproximativ 20 la sută din sursele de energie trebuie să provină din surse regenerabile în fiecare stat membru al Uniunii Europene.

Florin Vrăbieş şi David Ghiţă au cultivat 42 de hectare cu planta energetică numită Paulownia sau Arborele Prinţesei, la câţiva kilometri de Oradea. Obţin unprofit de 30 de mii de euro pe hectar, din care o zecime acoperă costul plantării. Recolta e asigurată pentru 20 de ani.

„Solicitări pentru lemn avem de la fabricile de mobilă, de exemplu de la Satu Mare, pentru peleți avem de la Huedin. Pe lângă solicitările interne, avem cereri și din străinătate, de exemplu din Austria și Germania”, spune Florin Vrăbieș, unul dintre cultivatori.

Plantele energetice, precum stuful gigant sau iarba elefantului, pot fi folosite şi la încălzire ori la producerea electricităţii. În total, 5.500 de hectare sunt cultivate cu astfel de plante anul acesta, cu 400 de în plus faţă de anul trecut. Pe jumătate din suprafaţă creşte plop energetic. Pe o treime, paulownia.

„Paulownia şi salcia energetică sunt pretabile în zonele subcarpatice, în zone cu umiditate ridicată. Trebuie irigat foarte bine pentru a se dezvolta rădăcina”, explică Mihai Popescu, directorul Institutului pentru Testarea Soiurilor.

Plantele energetice sunt o sursă ecologică de energie.

„Aici cred că mai am aproximativ 6 kilograme, dacă îl pun, centrala are 15 kilowați, consumă trei kilograme pe oră şi încălzeşte 400 de litri de apă la 80 de grade”, explică Iulian Horneț, reprezentantul unui producător de centrale.

Cu energia electrică produsă din 4 kilograme de peleţi putem asigura funcţionarea unei surse de lumină de 100 W timp de 8 zile.

Dezavantajul este, spun autorităţile, că unele plante energetice sunt foarte înalte şi umbresc culturile agricole din apropiere, ceea ce duce la scăderea recoltelor. În plus, după 25 de ani de exploatare a unui teren semănat cu astfel de plante, terenul este lipsit de nutrienţi.

7. Un mijloc rapid de îmbogățire: moneda cu cea mai mare creștere

Există o monedă care, de la începtul anului, a crescut de patru ori. Nu este însă, o moneda clasică, ci una virtuală – Bitcoin. A început să fie folosită şi în România mai ales în ultimii ani. Acum, există bancomate în România, magazine şi restaurante care acceptă plata cu bitcoin. Însă investiţia nu este întotdeauna sigură, atrag atenţia experţii. Moneda virtuală a avut însă şi o perioadă de scădere abruptă.

În urmă cu șapte ani, în Statele Unite se făcea prima tranzacţie cu moneda virtuală. Un IT-ist american cumpăra două pizza cu 10 mii de bitcoin. Pe vremea aceea, valorau cam 40 de dolari. Dacă i-ar fi păstrat, acum ar fi avut o valoare de peste 40 de milioane de dolari.

Bitcoin, denumită „moneda digitală”, se bazează pe un sistem informatic ce nu permite falsificarea, iar cel mai mare avantaj este că nicio instituţie nu controlează fluxul de bani.

Gregoire Vigroux, un parizian care a venit în urmă cu 10 ani în România, cunoaşte îndeaproape avantajele, dar şi riscurile monedei virtuale. A pornit mai multe afaceri aici, dar în cele din urmă a devenit investitor în bitcoin.

„Eu cred că cea mai sigură investiţie este real estate şi este aurul. Aurul, de exemplu, există de mult timp, de 4.000 de ani. Bitcoin este altceva, care este complet diferit, dar care este foarte interesant. Este mult mai riscant, dar potenţialul de creştere este mult, mult mai ridicat. Puteţi pierde toate investiţiile iniţiale, pentru că nu ştim foarte sigur dacă vor fi bitcoin pe viitor. Tehnologia este blockchain, dar nu ştim 100% dacă va dura această criptomonedă”, spune Gregoire Vigroux, investitor în bitcoin.

În România, bitcoin a câştigat greu încrederea oamenilor. Unii şi-au vândut monedele la o treime sub valoarea pieţei. Alţii au riscat.

„Pot să vă spun că s-au cumpărat deja şi apartamente. Acum sunt multe posibilităţi de a-ţi multiplica bitcoinii. Poţi să-ţi cumperi mobilă, poţi să-ţi cumperi orice, de la vacanţe, la mobilă, la chestii uzuale, la aparaturi electrocasnice”, spune George Rotariu, director general Bitcoin România.

În România sunt patru ATM-uri speciale unde se poate cumpăra sau vinde bitcoin, trei în Bucureşti şi unul în Cluj Napoca.

„Sunt foarte mulţi care vin. Nu neapărat clienţi, sunt oameni care vin din afară. Ştiu că se află în locul ăsta aparatul şi vin să tranzacţioneze”, spune Lucian Pavel, proprietarul unui restaurant.

„O să vă arăt acum cum se face o cumpărare. Avem trei funcţii. Voi selecta CUMPĂRĂ. Voi selecta bitcoin depunere. Îmi va selecta un cod QR, o adresă de bitcoin. O voi plasa în dreptul camerei. ATM-ul mi-a scanat automat adresa de destinaţie, voi introduce bancnotă. Se face conversia la bancnota introdusă şi vom da CUMPĂRĂ BITCOIN. În acest moment deja am primit suma de bitcoin”, explică Cosmin Gheorge, coordonatorul rețelei de ATM-uri.

Moneda virtuală nu este reglementată de niciun stat, iar valoarea este dată de cererea şi oferta de pe piaţă.

În 2015, Banca Naţională a României declara că „moneda virtuală nu este monedă naţională şi nici valută”, adică nu era recunoscută.

„Este o piaţă imprevizibilă şi atunci trebuie să fii foarte precaut dacă vrei să speculezi preţul bitcoinului pe termen scurt. Este o piaţă mare, sunt foarte mulţi bani la mijloc, există foarte mult interes din partea investitorilor şi atunci de ce să nu reglementăm această piaţă încurajând-o şi nu să încercăm să o reprimăm şi să o aruncăm din ţară”, pledează George Rotariu.

De la începutul anului, bitcoin a avut o creştere constantă. Dacă în ianuarie valoarea unui bitcoin era de aproximativ 1.000 de euro, acum a ajuns la un vârf de 4.056 de euro.

Numărul total de monede bitcoin este limitat la 21 de milioane. În prezent sunt pe piaţă peste 17 milioane de monede.

Chiar dacă sistemele de stocare a bitcoin, numite „portofele” sunt considerate sigure, hackerii au reușit să fure monede estimate la zeci de milioane de dolari. Un caz răsunător a fost falimentul celei mai mari companii japoneze care tranzacționa bitcoin, după ce a fost prădată de hoți.

Print Friendly, PDF & Email