Revista presei din data de 31.08.2017

Revista presei din data de 31.08.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Scadenţă majoră pentru România: în septembrie are de rambursat 1,17 miliarde de euro către UE şi Banca Mondială.
  2. 180 firme cu mari cifre de afaceri au intrat în insolvenţă în primul semestru. Care au fost motivele.
  3. Topul celor mai valoroase branduri româneşti. Care sunt acestea.
Digi24.ro.
  1. Laufer despre valoarea banilor în România, Marea Britanie și Germania.
  2. Bulina roșie, afacere pentru investitorii străini.

  6. Guvernul adoptă supraacciza la combustibili. Când și cu cât se scumpesc benzina și motorina.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Scadenţă majoră pentru România: în septembrie are de rambursat 1,17 miliarde de euro către UE şi Banca Mondială

În luna septembrie România trebuie să plătească peste 1,179 miliarde de euro către Uniunea Europeană (UE) şi Banca Mondială (BM), din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) la solicitarea Agerpres.

Cea mai mare parte a sumei trebuie rambursată către Uniunea Europeană, respectiv peste 1,177 milioane de euro, iar 2,4 milioane de euro, către BM. Suma către UE reprezintă rate de capital în valoare de 1,15 miliarde euro, restul fiind dobânzi şi comisioane. Către Banca Mondială, cele 2,4 milioane euro sunt doar dobânzi şi comisioane, arată Agerpres. Suma totală de plată către UE şi Banca Mondială în acest an este de 1,26 miliarde de euro.

Din această valoare, 1,15 miliarde de euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi şi comisioane. Peste 1,25 miliarde de euro urmează a fi rambursate UE şi doar 9 milioane de euro către Banca Mondială. România mai are de plătit, până în 2023, peste 4,7 miliarde de euro către Banca Mondială şi UE.

Cea mai mare sumă va merge către UE, respectiv 3,71 miliarde de euro. Graficul MFP arată că 2015 a fost vârful de plată pentru împrumut, adică 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăţi mari în 2017, 2018 şi 2019. În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 – 1,4 miliarde şi în 2019 – 1 miliard de euro.

Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, la 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde de euro sau 17,1 miliarde de dolari SUA) şi eliberarea primei tranşe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde de euro sau 6,6 miliarde de dolari SUA).

2. 180 firme cu mari cifre de afaceri au intrat în insolvenţă în primul semestru. Care au fost motivele

Numărul firmelor cu cifră de afaceri mai mare de 1 milion de euro, care a intrat în insolvenţă în S1 este cu 20% mai mare decât anul trecut, se arată într-un studiu Coface. Potrivit acestuia, cauza a fost creşterea accelerată a datoriilor mult peste avansul veniturilor, cuplată cu acumularea de pierderi din ce în ce mai mari.

„Deşi numărul insolvenţelor din primul semestru al anului 2017 este similar cu cel al anului trecut şi anume 4.442 de proceduri noi, companiile cu cifra de afaceri de peste 1 M EUR care au intrat în insolvenţă în intervalul analizat au crescut cu aproape 20%, ajungând la 180 de firme. Numărul insolvenţelor din prima jumătate a anului curent este la minimul ultimilor zece ani, însă pierderile generate creditorilor se află la cel mai ridicat nivel din perioada analizată.   

Paradoxul, şi anume un minim al insolvenţelor corelat cu un maxim al pierderilor cauzate mediului de afaceri, este explicat prin profilul firmelor”, consideră specialiştii Coface.   

Potrivit acestora, din totalul companiilor insolvente în primul semestru al anului curent, un 20 de firme au avut venituri mai mari de 10 milioane euro în anul anterior, dintre care 11 desfăşurau o activitate de distribuţie, comerţ sau furnizare de energie.   

Grad de îndatorare foarte ridicat şi capitalizare scăzută  

Aceste companii au un nivel scăzut al activelor imobilizate şi un grad de îndatorare foarte ridicat, ceea ce poate predispune creditorii la pierderi semnificative.  

Gradul de îndatorare a companiilor care ulterior au intrat în insolvenţă a crescut constant, de la 72% în 2008, la aproximativ 97%, în 2016. Această dinamica a fost determinată de acumularea de pierderi care au erodat nivelul capitalurilor proprii, aportul scăzut de capitalizare din partea acţionariatului şi necesitatea de suplimentare a datoriilor pentru a gestiona presiunile asupra lichidităţii.  

Din cele 4.442 de companii insolvente în primul semestru al anului 2017, 2.244 companii au depus declaraţiile financiare pentru activitatea desfăşurată în anul 2016.   

Conform analizei Coface, una dintre principalele cauze care a alimentat riscul intrării în insolvenţă a fost creşterea accelerată a datoriilor mult peste avansul veniturilor, cuplată cu acumularea de pierderi din ce în ce mai mari.   

Venituri mari cu 3 – 4 ani înainte de a intra în  insolvenţă   Cu toate acestea, susţin specialiştii, s-a remarcat o evoluţie a veniturilor companiilor, în anii premergători insolvabilităţii.  

“Nivelul veniturilor firmelor a crescut puternic în ultimii 3-4 ani dinaintea intrării în insolvenţă, ca urmare a investiţiilor semnificative. Cifra de afaceri medie din anul 2016 a fost de 4,57 M RON, cu 26% peste anul anterior şi de aproape două ori peste cea din 2008. Cu toate acestea, companiile nu au folosit toate resursele pentru a se eficientiza, acumulând pierderi din ce în ce mai mari. Această dinamică a fost înregistrată ca urmare a evoluţiei gradului de îndatorare, care a generat o povară financiară tot mai importantă”, a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România.    

A crescut şi numărul instrumentelor refuzate la plată  

Totodată, creşterea valorii instrumentelor refuzate la plată cu aproape 50% în prima jumâtate a anului curent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior pare să fie paradoxală, în opinia analiştilor, având în vedere că lichiditatea înregistrată la nivelul mediului de afaceri este la un maxim istoric.  Conform studiului, valoarea însumată a trezoreriei companiilor din mediul de afaceri activ în România a evoluat constant de la impactul crizei financiare pe plan local, ajungând la 128 miliarde lei la finalul anului 2016, comparativ cu 78 miliarde lei în 2007.  

„Dacă sunt companii care beneficiază de numerar, iar insolvenţele din primul semestru al anului curent rămân la un minim istoric, de ce înregistrăm o creştere a valorii instrumentelor refuzate la plată? Acest aparent paradox este explicat de accentuarea fenomenului polarizării veniturilor, profiturilor şi a lichidităţii în rândul companiilor mari. Conform datelor, primele cele mai mari 1% dintre companiile active din România, aproximativ 5.000, concentrează 58% din lichiditatea întregului mediu de afaceri la finalul anului 2016, comparativ cu doar 43%, la finalul anului 2007. În concluzie, numerarul consolidat în intregul mediu de afaceri înregistrează într-adevăr o creştere, însă surplusul este concentrat în rândul firmelor mari. Comasarea numerarului în rândul firmelor mari este generată de accentuarea fenomenului polarizării din perspectiva veniturilor şi profiturilor companiilor active în România”, a precizat, Iancu Guda, Services Director, Coface România.    Acesta a adăugat că cele mai mari 1.000 de companii generau la finalul anului 2016 o pondere de 50% din veniturile tuturor companiilor, un fenomen mai puţin vizibil în ţările din regiune. „Mai exact, 6 din 10 companii active în România înregistrează profituri, din care 75% sunt concentrate în cele mai mari 10% din companii. Pe de altă parte, 4 din 10 companii active înregistrează pierderi, în timp ce doar 42% sunt sunt concentrate în cele mai mari 10% din companii”, a adăugat Iancu Guda.    Ce greşeli au făcut companiile care au intrat în insolvenţă  

Analizând evoluţia situaţiei financiare înregistrată în perioada 2008 – 2016 de către companiile care au intrat in insolvenţă în primul semestru al anului curent, specialiştii au semnalat câteva dintre cele mai comune greşeli.  

Printre acestea se numără lipsa de aliniere a orizontului activelor şi pasivelor, prin finanţarea investiţiilor pe termen lung prin resurse atrase pe termen scurt; ciclul de conversie a banilor a înregistrat în mod constant valori pozitive, sursele de finanţare nefiind sustenabile; pierderile realizate în mod constant au erodat din trezoreria firmelor respective.  

Alte greşeli menţionate în studiul Coface sunt structura fluxului de numerar nu a fost sustenabilă, în condiţiile în care numerarul operaţional a fost negativ, iar trezoreria a fost alimentată prin împrumuturi contractate de la instituţii de credit, dar şi insuficienţa investiţiilor, deoarece acestea au determinat creşterea veniturilor, dar companiile au înregistrat pierderi în mod constant. Randamentul obţinut a fost inferior costului de finanţare.  

Sectoarele cu cele mai multe insolvenţe: Construcţii & Comerţ  

În majoritatea studiilor realizate de Coface, primele 10 sectoare care înregistrează cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvenţă au rămas cu precădere neschimbate, singurele modificări fiind la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variaţii de una, maximum două poziţii.

Totuşi, este pentru prima dată în ultimii cinci ani când comerul cu ridicata sau cu amănuntul nu se află pe prima poziţie din perspectiva numărului absolut al insolvenţelor nou deschise.  

Cele mai multe insolvenţe deschise în primul semestru al anului curent au fost în construcţii, respectiv 746, care par să treacă printr-o perioadă nefastă, volumul lucrărilor scăzând cu 8% în primele şase luni ale anului curent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Sectorul menţionat este urmat de comerţul cu amănuntul (705 insolvenţe în semestrul I 2017), comerţul cu ridicata şi distribuţie (660 de insolvenţe).  

Distribuţia teritorială a insolvenţelor  

Distribuţia teritorială a cazurilor de insolvenţă în primul semestru al anului 2017 nu a suferit modificări importante faţă de situaţia existentă în aceeaşi perioadă a anului anterior. Zonele Bucureşti, S-E şi S au rămas primele trei regiuni unde se înregistrează cel mai ridicat număr de insolvenţe, în timp ce zonele V, S-V şi Centru rămân pe ultimele poziţii din acest punct de vedere. 

3. Topul celor mai valoroase branduri româneşti. Care sunt acestea

În afara categoriei “auto” care este cu totul singulară, sectorul de retail se distinge prin cele 10 branduri care valorează împreună peste 796 milioane euro. Raportul Brand Finance România, clasifică şi cele mai valoroase companii din tehnologie, telecom, branduri bancare şi companii cu portofoliu multi-brand local.

În opinia firmei de evaluare şi strategie Brand Finance, Dacia este cel mai valoros brand românesc, cu o valoare de 1,2 miliarde euro, Dedeman fiind cel mai valoros brand cu acţionariat 100% românesc, sectorul retail generând cea mai mare valoare de brand, cu 10 branduri valorând cumulat 796 milioane euro. În fecare an, firma de evaluare şi strategie Brand Finance evaluează mii de branduri globale şi naţionale. Cele mai valoroase branduri româneşti în 2017 sunt incluse în raportul Brand Finance România 50.  Potrivit specialiştilor, brandul auto Dacia este cel mai valoros brand românesc în 2017, şi de altfel singurul care depăşeşte un miliard de euro. „Asta nu vine ca o mare surpriză – Dacia este un brand solid, popular, şi a fost practic singurul brand auto care putea fi cumpărat în România până în 1989. Preluarea de către Renault în 1999 a marcat un reviriment al brandului, iar astăzi Dacia este al doilea brand din portofoliul Renault ca vânzări, cu 90% din producţie vândută în 34 de ţări”, precizează specialiştii.  

10 branduri din sectorul retail valorează peste 796 milioane euro   În privinţa industriilor prezente în clasament, în afară de categoria “auto” care este cu totul singulară, sectorul de retail se distinge prin cele 10 branduri care valorează împreună peste 796 milioane euro. Cele mai valoroase între acestea sunt platforma de e-commerce eMAG şi retailerul Dedeman. eMag, al doilea cel mai valoros brand românesc, cu o valoare de 361 milioane euro, a fost înfiinţat de trei tineri antreprenori în 2001 într-un apartament de bloc – echivalentul local al “garajului” din Silicon Valley. Alimentat de investiţiile fondului global Naspers, care între timp a devenit acţionar majoritar, eMAG a crescut exponenţial, devenind cel mai mare retailer online din România.

“Amazonul românesc” şi-a păstrat spiritul antreprenorial, adăugând constant noi categorii de produse pe platforma sa, în timp ce îşi continuă expansiunea în Europa de Est.  Dedeman se clasează pe locul trei, după ce, potrivit specialiştilor, a excelat în modelul de business mai degrabă tradiţional al magazinelor de materiale de construcţii şi pentru amenajări interioare – dar a valorificat tendinţele moderne de amenajare a casei, bricolaj de tip do-it-yourself (DIY) şi comerţ modern (cash & carry).  Cu o valoare de 206 milioane euro, este în acelaşi timp cel mai valoros brand cu acţionariat 100% românesc. Brandul a crescut şi prin extinderea perseverentă a reţelei naţionale – chiar şi în timpul crizei economice – depăşind competitori internaţionali puternici şi devenind lider incontestabil de piaţă.  

Cel mai puternic brand din telecom  

Digi (RCS&RDS) este pe locul 5, cu o valoare de 150 milioane euro, fiind în acelaşi timp cel mai puternic brand de telecom – cu cote de piaţă importante în telefonia fixă şi mobilă, Internet şi date, televiziune prin cablu în România şi Ungaria, precum şi în Italia şi Spania, unde serveşte mari comunităţi de români. 

„Brandul a crescut atât organic cât şi prin fuziuni şi achiziţii, şi a avut o prezenţă publică discretă până la listarea recentă la Bursa de Valori Bucureşti. Rămâne de văzut dacă noile rigori de transparenţă vor conduce la întărirea sau la slăbirea brandului în anii următori”; consideră specialiştii.  

Cel mai valoros brand din tehnologie   Clasatt pe locul 7, cu o valoare de 112 milioane euro, Bitdefender este cel mai valoros brand de tehnologie al României. Brandul de software antivirus a crescut puternic, alimentat de nevoia globală de protecţie în era revoluţiei digitale. În mod constant clasat ca fiind cea mai bună soluţie antivirus în topurile internaţionale, soluţiile Bitdefender ajung la sute de milioane de utilizatori în toată lumea ­– cu un mare potenţial de creştere în Europa şi USA.   Un întreg holding dezvoltat din diverse asocieri comerciale  

Pentru cei care îşi pun numele personal la bătaie într-o afacere riscurile sunt evidente, dar reuşita face ca numele să devină o marcă de încredere pentru clienţi şi parteneri. Ion Ţiriac, faimosul şi originalul jucător de tenis din anii ’70, a făcut acest lucru, transformându-şi numele într-un brand; Brand Finance a evaluat brandul Ţiriac în diversele sale asocieri comerciale, ajungând la o valoare de 52 milioane euro, pe locul 15 în clasament.

Experimentatul om de afaceri a dezvoltat afaceri în sectoarele auto, imobiliare, servicii financiare, energie etc. şi a creat treptat un holding care promite să dezvolte un brand puternic şi durabil.   Branduri noi ca eMAG, Dedeman, Digi, Bitdefender or Ţiriac – create şi dezvoltate de antreprenori în ultimii 28 de ani – ocupă mai mult de jumătate din clasamentul Brand Finance România 50, generând o valoare totală de peste 1,5 miliarde euro.   

Branduri istorice, neglijate de stat   Alte branduri valoroase au adunat însă o istorie lungă, uneori de peste un secol, iar unele dintre acestea sunt încă în proprietatea statului. Din păcate, astfel de branduri atât de importante pentru public – cum ar fi Tarom sau CFR – sunt neglijate de către statul-proprietar, în ciuda potenţialului lor considerabil. Cu toate acestea, există şi o excepţie notabilă, respectiv brandul CEC Bank, evaluat la 56 milioane euro.

Acesta este un exemplu perfect despre cum lideri vizionari şi manageri performanţi pot întoarce soarta unui business de stat în declin, şi îl pot plasa între cei mai puternici concurenţi.  “Brandurile sunt frecvent neglijate deoarece, în general, reglementările contabile curente nu permit reflectarea valorii reale a activelor necorporale în situaţiile financiare. Pentru a depăşi acest neajuns, jucătorii economici experimentaţi urmăresc valoarea brandurilor prin evaluarea lor periodică. A venit timpul ca brandurile româneşti să facă acelaşi lucru.” Mihai Bogdan, Managing Director, Brand Finance România  

Top 10 branduri bancare  

Brandurile bancare conturează un sector puternic în studiul Brand Finance România 50, iar trei dintre acestea se plasează între primele zece branduri. Pe locul 6, Banca Transilvania este cel mai valoros brand bancar românesc, evaluat la 130 milioane euro, în timp ce BCR şi BRD, evaluate la 111 şi respectiv 103 milioane euro, ocupă locurile 8 şi 9. Fondată de antreprenori cu viziune în inima Transilvaniei în 1993, banca cu acelaşi nume a depăşit rând pe rând competitori cu mai multă vechime şi mărime, în special în ultimul deceniu, ajungând astăzi a doua bancă din România după active. Succesul brandului său poate fi atribuit unei poziţionări convingătoare, care atrage cele mai dinamice segmente de clienţi.  

“Evaluarea brandurilor face vizibilă valoarea generată de acestea. Raportul Brand Finance România 50 este un prim pas în a înţelege mai bine mecanismul prin care brandurile creează valoare, şi în a folosi această analiză în beneficiul părţilor interesate. Europa de Sud-Est devine tot mai importantă în economia globală, iar rolul brandurilor locale creşte pe măsură – şi este momentul ca acestea să primească o atenţie sporită.” David Haigh, CEO Brand Finance   Ursus Breweries, cel mai valoros portofoliu multi-brand local  

În plus faţă de analizarea brandurilor individuale, Brand Finance a inclus în prezentul studiu şi cele mai valoroase 10 portofolii de branduri, evaluate pentru acele companii care exploatează mai mult de un brand pe piaţă. Aceste 10 portofolii prezentate cuprind peste 40 de branduri locale cunoscute, dintre care cele mai valoroase au fost incluse individual în clasamentul România 50 2017.  Astfel, Ursus Breweries are cel mai valoros portofoliu multi-brand local, evaluat la 115 milioane euro. Producând una din fiecare trei beri cumpărate în România, portofoliul poartă cu mândrie numele Ursus, cunoscuta bere premium veche de 140 de ani.

Digi24.ro

4. Laufer despre valoarea banilor în România, Marea Britanie și Germania

Valoarea banilor în România este mult mai mare decât afară, iar 100 de euro valorează cât 200 euro în Marea Britanie și cât 150 euro în Germania, spune Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

“Este important să promovați conceptul “value for money”. Foarte mulți oameni care vizitează țara noastră sunt surprinși de serviciile și de calitatea serviciilor pe care le pot găsi în România și prețul foarte redus pentru acestea. Discutăm de la restaurante, la alt tip de servicii, cumpărături și așa mai departe. Este un lucru crucial câteodată, când, o companie multinațională decide să vină într-o anumită zonă, pentru că există mulți expați. Și ei își doresc un standard de viață cât se poate de bun”, le-a spus Laufer, diplomaților și oamenilor de afaceri prezenți, informează Agerpres.

El a precizat că valoarea banilor în România este mult mai mare. “Vă dau un exemplu: 100 de euro în România valorează cât 200 de euro în marea Britanie și cât 150 euro în Germania. Valoarea banilor în România este mult mai mare. Lucrul acesta este un element serios pe care trebuie să-l vindeți mai departe”, a mai arătat ministrul.

5. Bulina roșie, afacere pentru investitorii străini

Investitorii străini sunt interesaţi de investiţii în clădiri cu risc seismic din Bucureşti, deşi riscurile asumate sunt mari, deoarece de obicei sunt clădiri situate ultracentral, a căror valoare poate să crească după consolidare chiar şi de trei ori.

”Astfel, investitorii au creat o listă ‘neoficială’ de preţuri de vȃnzare pentru aceste proprietăţi. Ei cumpără, ȋn special, apartamente nerenovate, de mari dimensiuni, situate ultracentral, pe care le ȋmpart ȋn locuinţe mai mici, le renovează la standarde ȋnalte şi le ȋnchiriază”, arată un studiu realizat de platforma imobiliară Wizmo.ro şi agenţia Bucharest Imobiliare, potrivit News.ro.

De cele mai multe ori, pe termen lung, ȋn regim hotelier, prin AirBNB sau alte reţele, cu un grad de ȋntoarcere a investiţiei situat ȋntre 6 şi 10%, ȋn fiecare an.

“Personal, consider o reală oportunitate investiţia ȋn astfel de clădiri, ȋn special datorită poziţiei lor ultracentrale. Pentru un preţ de 500-600 euro pe mp, a avea o locuinţă ȋn inima Bucureştiului, reprezintă o afacere, pe care multi o percep foarte riscantă, dar pe care unii investitori o găsesc foarte atractivă şi o exploatează. O astfel de proprietate poate fi amortizată ȋn opt-zece ani, iar după consolidare, poate să ȋi crească valoarea chiar şi de trei ori”, a declarat Daciana Petrov, proprietarul Bucharest Imobiliare.

Ȋn ceea ce priveşte ȋnchirierile de imobile “cu bulină” ȋn scop comercial, acestea au scăzut dramatic după adoptarea legii nr. 282/2015, care interzice desfăşurarea de activităţi ce implică aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic.

”Actul normativ a avut un impact semnificativ pe această piaţă, mai ales ȋn Centrul Vechi din Bucureşti, şi a cauzat pierderi uriaşe ale proprietarilor de afaceri din zonă, care s-au trezit ‘ȋn stradă’, după ce au făcut investiţii de zeci şi chiar sute de mii de euro ȋn amenajarea spaţiilor evacuate peste noapte”, mai arată comunicatul.

Actul normativ interzice desfășurarea activităților permanente și/sau temporare în aceste clădiri. Investitorii folosesc astfel o slăbiciune legislativă căci interdicția privește doar spaţiile publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, realizate pentru desfăşurarea de activităţi ce implică aglomerări de persoane. Aici sunt încadrate spaţiile pentru comerţ, sălile de spectacol, sălile de expoziţii, sălile de lectură, structurile turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea.

Jucătorii care au avut resurse financiare să se repoziţioneze ȋn piaţă (lanţuri de restaurante, francize, farmacii, sedii de bănci etc.), şi-au relocat afacerile pe marile bulevarde comerciale, cum ar fi Bulevardul Decebal din Capitală, de exemplu, ȋn mall-uri, precum şi la parterul clădirilor nou construite, ȋn diverse zone de interes ale oraşelor.

“Interesul pentru acest tip de imobile este, se pare, din ce ȋn ce mai mare şi ȋn rȃndul utilizatorilor din mediul online, judecȃnd după numărul căutărilor din Google. Dacă ȋn iulie 2016 sintagma “clădiri cu risc seismic” a fost căutată de aproximativ 46.000 de ori, anul acesta, ȋn iulie, numărul s-a dublat, ajungȃnd la 92.680, conform datelor Google Keyword Planner”, a declarat Maarten Deboo, director general Wizmo.ro.

Conform celor mai recente date, din aproximativ 3.000 de clădiri de locuit expertizate tehnic ȋn Bucuresti şi ȋn 26 de judeţe, 600 au fost ȋncadrate ȋn clasa I de risc seismic, 383 dintre acestea aflȃndu-se ȋn Capitală. 125 de clădiri sunt multietajate, construite ȋnainte de anul 1940 şi au fost identificate ca prezentȃnd pericol public. Acestea au fost declarate de către autorităţi ca reprezentȃnd prioritatea numărul unu ȋn reducerea riscului seismic.

6. Guvernul adoptă supraacciza la combustibili. Când și cu cât se scumpesc benzina și motorina

Ședința de miercuri a Executivului cuprinde subiecte precum reintroducerea supraccizei la carburanți, înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere și plata defalcată a TVA.

Nemulțumit că atunci când a fost scoasă supracciza la carburanți prețurile acestora nu au scăzut, premierul Mihai Tudose vrea acum reintroducerea supraaccizei. El amenință cu măsuri de penalizare a comercianților de carburanți, dacă prețurilor practicate vor crește.

„Supraacciza la carburanţi va fi o decizie implementată în toamna aceasta, dar încă se negociază cu producătorii. Atunci când ea a fost scoasă, odată cu celebra taxă de stâlp, la pompă nu s-a văzut nicio îmbunătăţire, iar atunci a fost scoasă pentru a uşura povara fiscală pe cetăţeni. Dacă tot nu s-a uşurat, să o punem la loc, măcar din banii ăia poate mai facem un spital, că nu am scos-o ca să se îmbogăţească distribuitorii”, a declarat recent Mihai Tudose. Modificările Codului Fiscal care includ și reintroducerea accizei sunt discutate miercuri în ședința de Guvern. Alte subiecte discutate vor fi cota defalcată de TVA, înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere, modificări aduse legii apei potabile, etc.

Șoferii vor plăti cu 0,45 de lei mai mult pe litrul de benzină sau de motorină și cu 18 lei mai mult pe alimentarea cu 40 de litri a rezervorului mașinii personale, Guvernul urmând să majoreze considerabil accizele la carburanți de la 1 septembrie. Ministerul Finanțelor Publice are două mari justificări pentru aceste scumpiri.

Accizele vor creşte cu 22% pentru benzină şi cu 14% pentru motorină, potrivit noilor niveluri din proiectul de actul normativ al Guvernului.

Pentru menținerea prețurilor produselor petroliere competitive în regiune, se propune revenirea, pentru benzină și motorină, la nivelurile accizelor practicate în anul 2016, respectiv:

  • Benzină cu plumb, nivelul accizei se modifică şi va fi de 3.022,43 lei/tonă, respectiv 2.327,27 lei/1.000 de litri.
  • Benzină fără plumb, nivelul accizei se modifică şi va fi de 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,40 lei/1.000 de litri.
  • Motorină, nivelul accizei prevăzut se modifică şi va fi de 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 de litri.
Print Friendly, PDF & Email