Revista presei din data de 30.08.2017

Revista presei din data de 30.08.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Digi24.ro.

  1. Premier: Sunt trei variante pentru Pilonul II de pensii
  2. Analiști: Se apropie o nouă criză economică mondială. Ce face România.
  3. Pesimism: Șefii de firme se așteaptă la scumpiri
  4. Toamnă plină la Palatul Victoria. Planurile Guvernului pentru perioada următoare.
  5. Loteria bonurilor. Suma și data câștigătoare pentru luna iulie.
  6. Statul ar putea strânge legumele de la porţile fermelor

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Digi24.ro

1. Premier: Sunt trei variante pentru Pilonul II de pensii

Trei variante sunt luate în discuţie de Guvern privind Pilonul II de pensii, a explicat premierul Mihai Tudose, la un post de televiziune.

Şeful Executivului a precizat că în momentul de faţă se fac calcule pentru a se alege soluţia cea mai bună, iar rezultatele vor fi prezentate public de Ministerul de Finanţe. Cel mai probabil, spune premierul, simulările privind Pilonul II de pensii vor fi gata săptămâna viitoare.

Mihai Tudose: „Trei variante: să rămână lucrurile aşa cum sunt, umblând doar la comisioanele care se iau azi de administratorii privaţi pentru că au exagerat, varianta a doua – să diminuăm cota pentru Pilonul II în favoarea Pilonului I şi varianta a treia – cea de opţional. Se fac calcule, ministerul de finanţe vi le va prezenta public”.

2. Analiști: Se apropie o nouă criză economică mondială. Ce face România

Se apropie o nouă criză economică mondială. Tot mai mulţi analişti ai unor grupuri importante de pe Wall Street avertizează că amânarea măsurilor economice promise de administraţia Trump poate pune capăt ciclului de creştere economică în Statele Unite. Şi pentru noi ar putea să fie complicat. România consumă la fel ca în 2008, dar este mai vulnerabilă la crize decât în urmă cu 9 ani.

De 100 de luni, economia americană este pe creştere. E cea mai lungă astfel de perioadă de după Al Doilea Război Mondial. Şi, în economie, ce urcă, trebuie să şi coboare.

Andrei Rădulescu, economist-şef al unei bănci: Evident că pe măsură ce se acumulează semnale de maturitate în economia americană, prima economie a lumii cu o pondere de aproximativ 25% în PIB-ul global, trebuie să ne aşteptăm şi la o aterizare. În primul rând, semnalul îl va da bursa.

Nimeni nu poate spune exact cum va arăta următoarea criză economică.

Claudiu Cazacu, analist financiar: Părerea mea că va fi, ori mult mai dispersată în timp, ori mult mai severă şi mult mai acută.

România este, la rândul ei, mai puțin pregatită să treacă peste o criză decât era în 2008. Cu toate acestea, Executivul pastreaza cheltuielile la un nivel ridicat.

Claudiu Cazacu, analist financiar: Este deosebit de imprudent ca să tratăm, inclusiv în România, cheltuielile publice ca şi cum trăim într-o nouă epocă de aur, care nu se va încheia.

La fel ca în 2008, grosul creşterii economice vine din consum. Firmele sunt dependente unele de altele şi recuperează tot mai greu datoriile de la parteneri. Durata aproape că s-a dublat în ultimii 9 ani. Mediul de afaceri nu are experienţa unei crize. Mai mult de o treime dintre firme se închid înainte să împlinească 5 ani.

Iancu Guda, preşedintele AAFBR: Jumătate din companiile care sunt active în România nu au trecut prin criza financiară din anul 2008-2009, nu văd cum un asemena mediu de afaceri sa poată gestiona mai bine următoarea recesiune. Primul efect va fi pe plan financiar. O viitoare recesiune va face ca neîncrederea să crească, să se instaureze sentimentul de panică, ceea ce va reduce la retragerea capitalurilor din țările emergente, inclusiv Romania.

Complicații pot apărea și la nivelul dobânzilor, care deja sunt la un nivel foarte redus.

Lucian Croitoru, consilier pentru politică monetară în BNR: Când vine o criză şi intri în recesiune, ai nevoie de o reducere a ratelor dobânzii, ca să stimulezi această ieşire din recesiune şi s-ar putea ca ratele dobânzii să fie prea jos.

Impactul unei noi crize economice asupra firmelor va fi devastator, avertizează experții. Una din trei firme va fi expusă insolvenţei.

3. Pesimism: Șefii de firme se așteaptă la scumpiri

Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor şi preţurilor în toate sectoarele până în octombrie, potrivit Institutului Național de Statistică.

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în industrie, construcţii, servicii şi comerţ în perioada august-octombrie şi la o creştere a preţurilor în toate domeniile, mai ales în comerţ, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS), informează News.ro.

Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii iulie, când managerii estimau o creştere mai mare a afacerilor.

Pentru intervalul august-octombrie, cel mai mic sold conjunctural privind activitatea este în industria de prelucrare, +6%, în scădere faţă de cel din raportul anterior (+8%).

„Pentru activitatea de fabricare a altor produse din minerale nemetalice se va înregistra tendinţă de creştere mai semnificativă (sold conjunctural +25%)”, se arată în raportul INS.

Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat.

Managerii au aşteptări ceva mai pesimiste în privinţa activităţii din servicii, cu un sold conjunctural de +11% (+13% în raportul precedent).  

De asemenea, şi activitatea din construcţii este aşteptată să crească, dar estimările sunt mai reduse, soldul conjunctural pentru perioada august-octombrie fiind de +9% (+15% în raportul anterior).

În comerţ, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere accelerată, soldul fiind +18% (+22% în raportul anterior).

Managerii prevăd o creştere moderată a numărului de angajaţi doar în comerţ şi o relativă stabilitate în restul sectoarelor.

Astfel, în comerţ se aşteaptă o creştere uşoară a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de +12 (+9% în raportul anterior). 

Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în toate sectoarele până în octombrie. Cele mai mari creşteri de preţuri sunt aşteptate în comerţ, cu un sold conjunctural +18%, şi în construcţii (+8%).

4. Toamnă plină la Palatul Victoria. Planurile Guvernului pentru perioada următoare

Se anunţă o toamnă plină la Palatul Victoria. Guvernul condus de Mihai Tudose a anunţat deja că va face câteva schimbări radicale. Ar urma să reintroducă supraacciza la carburanţi, decizie care, de regulă, duce la scumpirea benzinei şi motorinei. În plus, premierul s-a pronunţat în favoarea reducerii contribuţiei către Pilonul II de pensii.

În septembrie aflăm de când va fi reintrodusă supraacciza. Premierul, Mihai Tudose este sigur că nu vor apărea scumpiri la pompă. Susține că i-a avertizat pe producătorii din domeniu că dacă vor face acest lucru, Guvernul va crește redevențele

Tot în luna septembrie aflăm ce se întâmplă cu Pilonul II de pensii, iar până la finalul anului va fi introdus parteneriatul Public Privat și va fi înființat Fondul Suveran de Investiții.

Din 2018, guvernanții vor să introducă TVA split. Un sistem prin care comercianții trebuie să își creeze un cont separat doar pentru TVA. Noutatea e că măsura nu va fi una obligatorie, ci facultativă. Dar cei care aleg să verse astfel TVA-ul în bugetul statului vor primi o serie de bonificații.

De la anul, CAS și CASS va trece la angajat, dar contribuțiile sociale obligatorii vor fi reținute și plătite tot de angajator. Tot de la anul ar urma să se reducă impozitul pe venit de la 16% la 10%, urmează să aflăm ce va face Guvernul pentru că nu vrea să renunțe la impozitul global, care nu va mai intra în vigoare de la 1 ianuarie.

Sunt și taxe la care guvernul a renunțat. Taxa pe produsele nocive și taxa de solidaritate.

5. Loteria bonurilor. Suma și data câștigătoare pentru luna iulie

Extragerea bonurilor fiscale câștigătoare emise între 1 și 31 iulie 2017 a avut loc în această seară.

ACTUALIZARE. Bonurile în valoare de 878 lei emise pe 22 iulie au ieşit câştigătoare la extragerea lunară a loteriei fiscale, astfel încât toate persoanele care deţin astfel de bonuri îşi pot revendica premiul printr-o cerere depusă la ANAF în următoarele 30 de zile.

Fondul de premiere este de 1 milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.

Selecția câștigătorilor va fi realizată în două etape. Duminică, 20 august 2017, ora 18:50 va fi organizată prima etapă, care va consta din extragerea bilelor care vor determina ziua emiterii și valoarea bonurilor câștigătoare. Dacă numărul cererilor de revendicare este mai mare de 100, va fi organizată cea de-a doua extragere, pentru determinarea celor maxim 100 de bonuri câștigătoare.

Extragerea va avea două etape:

– etapa I: va fi extrasă bila pentru determinarea zilei emiterii bonurilor câștigătoare, cu numere de la 1 la 31;

– etapa II: vor fi extrase 3 bile pentru determinarea valorii bonurilor câștigătoare.

Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și al C.N. „Loteria Română” (CNLR) pentru o perioadă de minim 30 de zile.

Extragerea va fi realizată cu urnele și bilele pe care Loteria Română le utilizează pentru tragerile loto. Comisia de supraveghere va fi formată din câte un reprezentant al MFP, al ANAF și al CNLR. Bilele și urnele vor fi verificate în prezența comisiei înainte de tragere.

Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile.

Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), copia actului de identitate și o cerere, la orice administrație fiscală din structura ANAF.

Un bon fiscal este considerat câștigător doar dacă îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat (de exemplu: logotipul și seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data și ora emiterii precum și numărul de ordine).

Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câștigătoare în prima etapă de selecție, va elibera o copie a acestora cu mențiunea „conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare. Pentru asigurarea transparenței, lista cu numerele unice de înregistrare ale cererilor de revendicare va fi publicată pe site-urile MFP și ANAF. În situația în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1 milion de lei este împărțit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticității bonurilor câștigătoare. Dacă în urma centralizării se constată depășirea numărului maxim de 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câștigători.

În cazul realizării celei de-a doua etape de selecție, va fi extras un număr din lista numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost revendicate premii. Și această extragere va fi realizată cu urnele CNLR și va fi televizată, data organizării acesteia urmând să fie anunțată ulterior.

6. Statul ar putea strânge legumele de la porţile fermelor

Statul ar putea prelua, direct de la poarta fermelor, produsele agricole. Marfa va ajunge apoi din depozitele construite de stat la export sau pe rafturile marilor magazine, potrivit iniţiativei autorităţilor. Fermierii vor da, astfel, producția direct statului, nu intermediarilor care o cumpără uneori la prețuri derizorii, spun agricultorii. Nimeni n-a avansat însă o sumă pe care statul ar trebui s-o pună la bătaie pentru construirea depozitelor, pentru investiţia în maşini echipate special şi pentru angajaţi.

Gheorghe Răducanu este legumicultor de 20 de ani. Îşi vinde o parte din producţia de roşii şi ardei într-o piaţă din Capitală, dar şi direct, în faţa curţii intermediarilor. Însă, din gospodărie, până la consumator, preţul creşte.

Gheorghe Răducanu, agricultor: „Vede că nu avem încotro, că avem treabă şi acasă şi începe să scârţaie, nu vezi că nu merge, uite ţi-o las cu doi lei, la piaţă merge cu 2 , 3 lei, nu merge domnule, şi sunt din aştia care ştiu să vorbească, daca am treabă acasa o las la un leu jumătate…”

El este unul dintre fermierii de la care statul ar putea cumpăra produse agricole. Autorităţile vor să înfiinţeze în următoarele luni o casă de comerţ – o companie de stat care va prelua legumele, fructele şi carnea vândută de fermieri, le va depozita şi apoi le va vinde la export sau în lanţurile de magazine. Cu o condiţie, spune fermierul. Preţul primit să fie rezonabil, deşi.

Gheorghe Răducanu, agricultor: „Negociem dar dacă ajungem… statul ştiu că ţi-l ia la fel ca privaţii. Asta e problema, nici aşa să ne rupem oasele şi să o dăm degeaba. Mai băgăm şi noi în ele, curent, stropeala, că nu se facem, nu mai e ca pe vremuri acum 50 de ani.”

Iniţiativa statului vine după ce aplicarea legii 51% produse româneşti în magazine a fost amânată. Comisia Europeană a deschis procedură de infrigement, pentru că legea ar discrimina marfa din import. Noul proiect este unul discutabil, spun analiştii economici.

George Vulcănescu, analist economic: „Statul cum va rezolva problema evaziunii fiscale? Îi va da ciobanul factură statului? O asemenea instituţie are nevoie de nişte pârghii pentru a funcţiona. La capătul firului este ideea de a avea un actor comercial în piaţă care să verse venituri la bugetul statului.”

Alţi fermieri nici măcar nu au aşteptat vreun ajutor, în condiţiile în care, spun ei, statul nu mai are depozite de fructe şi legume. Cristian Dumitrescu cultivă roşii în comuna Vidra, aflată la câţiva kilometri de Bucureşti. În anii trecuţi a vândut în pierdere samsarilor din pieţe, dar acum are contract cu un lanţ de supermarketuri. Diferenţa…

Cristian Dumitrescu, fermier: „Avem un preţ stabilit la începutul fiecărui an, pe fiecare lună, sau e în funcţie de preţurile din pieţele libere, am siguranţa desfacerii, am cules, am ambalat, dau telefon şi o duc la recepţie.”

În perioada verii, peste trei sferturi din produsele din magazine sunt româneşti. Iarna, în schimb, importurile ajung şi la 80%.

Print Friendly, PDF & Email