Revista presei din data de 31.08.2017

Revista presei din data de 31.08.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Scadenţă majoră pentru România: în septembrie are de rambursat 1,17 miliarde de euro către UE şi Banca Mondială.
  2. 180 firme cu mari cifre de afaceri au intrat în insolvenţă în primul semestru. Care au fost motivele.
  3. Topul celor mai valoroase branduri româneşti. Care sunt acestea.
Digi24.ro.
  1. Laufer despre valoarea banilor în România, Marea Britanie și Germania.
  2. Bulina roșie, afacere pentru investitorii străini.

  6. Guvernul adoptă supraacciza la combustibili. Când și cu cât se scumpesc benzina și motorina.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Scadenţă majoră pentru România: în septembrie are de rambursat 1,17 miliarde de euro către UE şi Banca Mondială

În luna septembrie România trebuie să plătească peste 1,179 miliarde de euro către Uniunea Europeană (UE) şi Banca Mondială (BM), din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) la solicitarea Agerpres.

Cea mai mare parte a sumei trebuie rambursată către Uniunea Europeană, respectiv peste 1,177 milioane de euro, iar 2,4 milioane de euro, către BM. Suma către UE reprezintă rate de capital în valoare de 1,15 miliarde euro, restul fiind dobânzi şi comisioane. Către Banca Mondială, cele 2,4 milioane euro sunt doar dobânzi şi comisioane, arată Agerpres. Suma totală de plată către UE şi Banca Mondială în acest an este de 1,26 miliarde de euro.

Din această valoare, 1,15 miliarde de euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi şi comisioane. Peste 1,25 miliarde de euro urmează a fi rambursate UE şi doar 9 milioane de euro către Banca Mondială. România mai are de plătit, până în 2023, peste 4,7 miliarde de euro către Banca Mondială şi UE.

Cea mai mare sumă va merge către UE, respectiv 3,71 miliarde de euro. Graficul MFP arată că 2015 a fost vârful de plată pentru împrumut, adică 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăţi mari în 2017, 2018 şi 2019. În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 – 1,4 miliarde şi în 2019 – 1 miliard de euro.

Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, la 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde de euro sau 17,1 miliarde de dolari SUA) şi eliberarea primei tranşe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde de euro sau 6,6 miliarde de dolari SUA).

2. 180 firme cu mari cifre de afaceri au intrat în insolvenţă în primul semestru. Care au fost motivele

Numărul firmelor cu cifră de afaceri mai mare de 1 milion de euro, care a intrat în insolvenţă în S1 este cu 20% mai mare decât anul trecut, se arată într-un studiu Coface. Potrivit acestuia, cauza a fost creşterea accelerată a datoriilor mult peste avansul veniturilor, cuplată cu acumularea de pierderi din ce în ce mai mari.

„Deşi numărul insolvenţelor din primul semestru al anului 2017 este similar cu cel al anului trecut şi anume 4.442 de proceduri noi, companiile cu cifra de afaceri de peste 1 M EUR care au intrat în insolvenţă în intervalul analizat au crescut cu aproape 20%, ajungând la 180 de firme. Numărul insolvenţelor din prima jumătate a anului curent este la minimul ultimilor zece ani, însă pierderile generate creditorilor se află la cel mai ridicat nivel din perioada analizată.   

Paradoxul, şi anume un minim al insolvenţelor corelat cu un maxim al pierderilor cauzate mediului de afaceri, este explicat prin profilul firmelor”, consideră specialiştii Coface.   

Potrivit acestora, din totalul companiilor insolvente în primul semestru al anului curent, un 20 de firme au avut venituri mai mari de 10 milioane euro în anul anterior, dintre care 11 desfăşurau o activitate de distribuţie, comerţ sau furnizare de energie.   

Grad de îndatorare foarte ridicat şi capitalizare scăzută  

Aceste companii au un nivel scăzut al activelor imobilizate şi un grad de îndatorare foarte ridicat, ceea ce poate predispune creditorii la pierderi semnificative.  

Gradul de îndatorare a companiilor care ulterior au intrat în insolvenţă a crescut constant, de la 72% în 2008, la aproximativ 97%, în 2016. Această dinamica a fost determinată de acumularea de pierderi care au erodat nivelul capitalurilor proprii, aportul scăzut de capitalizare din partea acţionariatului şi necesitatea de suplimentare a datoriilor pentru a gestiona presiunile asupra lichidităţii.  

Din cele 4.442 de companii insolvente în primul semestru al anului 2017, 2.244 companii au depus declaraţiile financiare pentru activitatea desfăşurată în anul 2016.   

Conform analizei Coface, una dintre principalele cauze care a alimentat riscul intrării în insolvenţă a fost creşterea accelerată a datoriilor mult peste avansul veniturilor, cuplată cu acumularea de pierderi din ce în ce mai mari.   

Venituri mari cu 3 – 4 ani înainte de a intra în  insolvenţă   Cu toate acestea, susţin specialiştii, s-a remarcat o evoluţie a veniturilor companiilor, în anii premergători insolvabilităţii.  

“Nivelul veniturilor firmelor a crescut puternic în ultimii 3-4 ani dinaintea intrării în insolvenţă, ca urmare a investiţiilor semnificative. Cifra de afaceri medie din anul 2016 a fost de 4,57 M RON, cu 26% peste anul anterior şi de aproape două ori peste cea din 2008. Cu toate acestea, companiile nu au folosit toate resursele pentru a se eficientiza, acumulând pierderi din ce în ce mai mari. Această dinamică a fost înregistrată ca urmare a evoluţiei gradului de îndatorare, care a generat o povară financiară tot mai importantă”, a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România.    

A crescut şi numărul instrumentelor refuzate la plată  

Totodată, creşterea valorii instrumentelor refuzate la plată cu aproape 50% în prima jumâtate a anului curent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior pare să fie paradoxală, în opinia analiştilor, având în vedere că lichiditatea înregistrată la nivelul mediului de afaceri este la un maxim istoric.  Conform studiului, valoarea însumată a trezoreriei companiilor din mediul de afaceri activ în România a evoluat constant de la impactul crizei financiare pe plan local, ajungând la 128 miliarde lei la finalul anului 2016, comparativ cu 78 miliarde lei în 2007.  

„Dacă sunt companii care beneficiază de numerar, iar insolvenţele din primul semestru al anului curent rămân la un minim istoric, de ce înregistrăm o creştere a valorii instrumentelor refuzate la plată? Acest aparent paradox este explicat de accentuarea fenomenului polarizării veniturilor, profiturilor şi a lichidităţii în rândul companiilor mari. Conform datelor, primele cele mai mari 1% dintre companiile active din România, aproximativ 5.000, concentrează 58% din lichiditatea întregului mediu de afaceri la finalul anului 2016, comparativ cu doar 43%, la finalul anului 2007. În concluzie, numerarul consolidat în intregul mediu de afaceri înregistrează într-adevăr o creştere, însă surplusul este concentrat în rândul firmelor mari. Comasarea numerarului în rândul firmelor mari este generată de accentuarea fenomenului polarizării din perspectiva veniturilor şi profiturilor companiilor active în România”, a precizat, Iancu Guda, Services Director, Coface România.    Acesta a adăugat că cele mai mari 1.000 de companii generau la finalul anului 2016 o pondere de 50% din veniturile tuturor companiilor, un fenomen mai puţin vizibil în ţările din regiune. „Mai exact, 6 din 10 companii active în România înregistrează profituri, din care 75% sunt concentrate în cele mai mari 10% din companii. Pe de altă parte, 4 din 10 companii active înregistrează pierderi, în timp ce doar 42% sunt sunt concentrate în cele mai mari 10% din companii”, a adăugat Iancu Guda.    Ce greşeli au făcut companiile care au intrat în insolvenţă  

Analizând evoluţia situaţiei financiare înregistrată în perioada 2008 – 2016 de către companiile care au intrat in insolvenţă în primul semestru al anului curent, specialiştii au semnalat câteva dintre cele mai comune greşeli.  

Printre acestea se numără lipsa de aliniere a orizontului activelor şi pasivelor, prin finanţarea investiţiilor pe termen lung prin resurse atrase pe termen scurt; ciclul de conversie a banilor a înregistrat în mod constant valori pozitive, sursele de finanţare nefiind sustenabile; pierderile realizate în mod constant au erodat din trezoreria firmelor respective.  

Alte greşeli menţionate în studiul Coface sunt structura fluxului de numerar nu a fost sustenabilă, în condiţiile în care numerarul operaţional a fost negativ, iar trezoreria a fost alimentată prin împrumuturi contractate de la instituţii de credit, dar şi insuficienţa investiţiilor, deoarece acestea au determinat creşterea veniturilor, dar companiile au înregistrat pierderi în mod constant. Randamentul obţinut a fost inferior costului de finanţare.  

Sectoarele cu cele mai multe insolvenţe: Construcţii & Comerţ  

În majoritatea studiilor realizate de Coface, primele 10 sectoare care înregistrează cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvenţă au rămas cu precădere neschimbate, singurele modificări fiind la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variaţii de una, maximum două poziţii.

Totuşi, este pentru prima dată în ultimii cinci ani când comerul cu ridicata sau cu amănuntul nu se află pe prima poziţie din perspectiva numărului absolut al insolvenţelor nou deschise.  

Cele mai multe insolvenţe deschise în primul semestru al anului curent au fost în construcţii, respectiv 746, care par să treacă printr-o perioadă nefastă, volumul lucrărilor scăzând cu 8% în primele şase luni ale anului curent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Sectorul menţionat este urmat de comerţul cu amănuntul (705 insolvenţe în semestrul I 2017), comerţul cu ridicata şi distribuţie (660 de insolvenţe).  

Distribuţia teritorială a insolvenţelor  

Distribuţia teritorială a cazurilor de insolvenţă în primul semestru al anului 2017 nu a suferit modificări importante faţă de situaţia existentă în aceeaşi perioadă a anului anterior. Zonele Bucureşti, S-E şi S au rămas primele trei regiuni unde se înregistrează cel mai ridicat număr de insolvenţe, în timp ce zonele V, S-V şi Centru rămân pe ultimele poziţii din acest punct de vedere. 

3. Topul celor mai valoroase branduri româneşti. Care sunt acestea

În afara categoriei “auto” care este cu totul singulară, sectorul de retail se distinge prin cele 10 branduri care valorează împreună peste 796 milioane euro. Raportul Brand Finance România, clasifică şi cele mai valoroase companii din tehnologie, telecom, branduri bancare şi companii cu portofoliu multi-brand local.

În opinia firmei de evaluare şi strategie Brand Finance, Dacia este cel mai valoros brand românesc, cu o valoare de 1,2 miliarde euro, Dedeman fiind cel mai valoros brand cu acţionariat 100% românesc, sectorul retail generând cea mai mare valoare de brand, cu 10 branduri valorând cumulat 796 milioane euro. În fecare an, firma de evaluare şi strategie Brand Finance evaluează mii de branduri globale şi naţionale. Cele mai valoroase branduri româneşti în 2017 sunt incluse în raportul Brand Finance România 50.  Potrivit specialiştilor, brandul auto Dacia este cel mai valoros brand românesc în 2017, şi de altfel singurul care depăşeşte un miliard de euro. „Asta nu vine ca o mare surpriză – Dacia este un brand solid, popular, şi a fost practic singurul brand auto care putea fi cumpărat în România până în 1989. Preluarea de către Renault în 1999 a marcat un reviriment al brandului, iar astăzi Dacia este al doilea brand din portofoliul Renault ca vânzări, cu 90% din producţie vândută în 34 de ţări”, precizează specialiştii.  

10 branduri din sectorul retail valorează peste 796 milioane euro   În privinţa industriilor prezente în clasament, în afară de categoria “auto” care este cu totul singulară, sectorul de retail se distinge prin cele 10 branduri care valorează împreună peste 796 milioane euro. Cele mai valoroase între acestea sunt platforma de e-commerce eMAG şi retailerul Dedeman. eMag, al doilea cel mai valoros brand românesc, cu o valoare de 361 milioane euro, a fost înfiinţat de trei tineri antreprenori în 2001 într-un apartament de bloc – echivalentul local al “garajului” din Silicon Valley. Alimentat de investiţiile fondului global Naspers, care între timp a devenit acţionar majoritar, eMAG a crescut exponenţial, devenind cel mai mare retailer online din România.

“Amazonul românesc” şi-a păstrat spiritul antreprenorial, adăugând constant noi categorii de produse pe platforma sa, în timp ce îşi continuă expansiunea în Europa de Est.  Dedeman se clasează pe locul trei, după ce, potrivit specialiştilor, a excelat în modelul de business mai degrabă tradiţional al magazinelor de materiale de construcţii şi pentru amenajări interioare – dar a valorificat tendinţele moderne de amenajare a casei, bricolaj de tip do-it-yourself (DIY) şi comerţ modern (cash & carry).  Cu o valoare de 206 milioane euro, este în acelaşi timp cel mai valoros brand cu acţionariat 100% românesc. Brandul a crescut şi prin extinderea perseverentă a reţelei naţionale – chiar şi în timpul crizei economice – depăşind competitori internaţionali puternici şi devenind lider incontestabil de piaţă.  

Cel mai puternic brand din telecom  

Digi (RCS&RDS) este pe locul 5, cu o valoare de 150 milioane euro, fiind în acelaşi timp cel mai puternic brand de telecom – cu cote de piaţă importante în telefonia fixă şi mobilă, Internet şi date, televiziune prin cablu în România şi Ungaria, precum şi în Italia şi Spania, unde serveşte mari comunităţi de români. 

„Brandul a crescut atât organic cât şi prin fuziuni şi achiziţii, şi a avut o prezenţă publică discretă până la listarea recentă la Bursa de Valori Bucureşti. Rămâne de văzut dacă noile rigori de transparenţă vor conduce la întărirea sau la slăbirea brandului în anii următori”; consideră specialiştii.  

Cel mai valoros brand din tehnologie   Clasatt pe locul 7, cu o valoare de 112 milioane euro, Bitdefender este cel mai valoros brand de tehnologie al României. Brandul de software antivirus a crescut puternic, alimentat de nevoia globală de protecţie în era revoluţiei digitale. În mod constant clasat ca fiind cea mai bună soluţie antivirus în topurile internaţionale, soluţiile Bitdefender ajung la sute de milioane de utilizatori în toată lumea ­– cu un mare potenţial de creştere în Europa şi USA.   Un întreg holding dezvoltat din diverse asocieri comerciale  

Pentru cei care îşi pun numele personal la bătaie într-o afacere riscurile sunt evidente, dar reuşita face ca numele să devină o marcă de încredere pentru clienţi şi parteneri. Ion Ţiriac, faimosul şi originalul jucător de tenis din anii ’70, a făcut acest lucru, transformându-şi numele într-un brand; Brand Finance a evaluat brandul Ţiriac în diversele sale asocieri comerciale, ajungând la o valoare de 52 milioane euro, pe locul 15 în clasament.

Experimentatul om de afaceri a dezvoltat afaceri în sectoarele auto, imobiliare, servicii financiare, energie etc. şi a creat treptat un holding care promite să dezvolte un brand puternic şi durabil.   Branduri noi ca eMAG, Dedeman, Digi, Bitdefender or Ţiriac – create şi dezvoltate de antreprenori în ultimii 28 de ani – ocupă mai mult de jumătate din clasamentul Brand Finance România 50, generând o valoare totală de peste 1,5 miliarde euro.   

Branduri istorice, neglijate de stat   Alte branduri valoroase au adunat însă o istorie lungă, uneori de peste un secol, iar unele dintre acestea sunt încă în proprietatea statului. Din păcate, astfel de branduri atât de importante pentru public – cum ar fi Tarom sau CFR – sunt neglijate de către statul-proprietar, în ciuda potenţialului lor considerabil. Cu toate acestea, există şi o excepţie notabilă, respectiv brandul CEC Bank, evaluat la 56 milioane euro.

Acesta este un exemplu perfect despre cum lideri vizionari şi manageri performanţi pot întoarce soarta unui business de stat în declin, şi îl pot plasa între cei mai puternici concurenţi.  “Brandurile sunt frecvent neglijate deoarece, în general, reglementările contabile curente nu permit reflectarea valorii reale a activelor necorporale în situaţiile financiare. Pentru a depăşi acest neajuns, jucătorii economici experimentaţi urmăresc valoarea brandurilor prin evaluarea lor periodică. A venit timpul ca brandurile româneşti să facă acelaşi lucru.” Mihai Bogdan, Managing Director, Brand Finance România  

Top 10 branduri bancare  

Brandurile bancare conturează un sector puternic în studiul Brand Finance România 50, iar trei dintre acestea se plasează între primele zece branduri. Pe locul 6, Banca Transilvania este cel mai valoros brand bancar românesc, evaluat la 130 milioane euro, în timp ce BCR şi BRD, evaluate la 111 şi respectiv 103 milioane euro, ocupă locurile 8 şi 9. Fondată de antreprenori cu viziune în inima Transilvaniei în 1993, banca cu acelaşi nume a depăşit rând pe rând competitori cu mai multă vechime şi mărime, în special în ultimul deceniu, ajungând astăzi a doua bancă din România după active. Succesul brandului său poate fi atribuit unei poziţionări convingătoare, care atrage cele mai dinamice segmente de clienţi.  

“Evaluarea brandurilor face vizibilă valoarea generată de acestea. Raportul Brand Finance România 50 este un prim pas în a înţelege mai bine mecanismul prin care brandurile creează valoare, şi în a folosi această analiză în beneficiul părţilor interesate. Europa de Sud-Est devine tot mai importantă în economia globală, iar rolul brandurilor locale creşte pe măsură – şi este momentul ca acestea să primească o atenţie sporită.” David Haigh, CEO Brand Finance   Ursus Breweries, cel mai valoros portofoliu multi-brand local  

În plus faţă de analizarea brandurilor individuale, Brand Finance a inclus în prezentul studiu şi cele mai valoroase 10 portofolii de branduri, evaluate pentru acele companii care exploatează mai mult de un brand pe piaţă. Aceste 10 portofolii prezentate cuprind peste 40 de branduri locale cunoscute, dintre care cele mai valoroase au fost incluse individual în clasamentul România 50 2017.  Astfel, Ursus Breweries are cel mai valoros portofoliu multi-brand local, evaluat la 115 milioane euro. Producând una din fiecare trei beri cumpărate în România, portofoliul poartă cu mândrie numele Ursus, cunoscuta bere premium veche de 140 de ani.

Digi24.ro

4. Laufer despre valoarea banilor în România, Marea Britanie și Germania

Valoarea banilor în România este mult mai mare decât afară, iar 100 de euro valorează cât 200 euro în Marea Britanie și cât 150 euro în Germania, spune Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

“Este important să promovați conceptul “value for money”. Foarte mulți oameni care vizitează țara noastră sunt surprinși de serviciile și de calitatea serviciilor pe care le pot găsi în România și prețul foarte redus pentru acestea. Discutăm de la restaurante, la alt tip de servicii, cumpărături și așa mai departe. Este un lucru crucial câteodată, când, o companie multinațională decide să vină într-o anumită zonă, pentru că există mulți expați. Și ei își doresc un standard de viață cât se poate de bun”, le-a spus Laufer, diplomaților și oamenilor de afaceri prezenți, informează Agerpres.

El a precizat că valoarea banilor în România este mult mai mare. “Vă dau un exemplu: 100 de euro în România valorează cât 200 de euro în marea Britanie și cât 150 euro în Germania. Valoarea banilor în România este mult mai mare. Lucrul acesta este un element serios pe care trebuie să-l vindeți mai departe”, a mai arătat ministrul.

5. Bulina roșie, afacere pentru investitorii străini

Investitorii străini sunt interesaţi de investiţii în clădiri cu risc seismic din Bucureşti, deşi riscurile asumate sunt mari, deoarece de obicei sunt clădiri situate ultracentral, a căror valoare poate să crească după consolidare chiar şi de trei ori.

”Astfel, investitorii au creat o listă ‘neoficială’ de preţuri de vȃnzare pentru aceste proprietăţi. Ei cumpără, ȋn special, apartamente nerenovate, de mari dimensiuni, situate ultracentral, pe care le ȋmpart ȋn locuinţe mai mici, le renovează la standarde ȋnalte şi le ȋnchiriază”, arată un studiu realizat de platforma imobiliară Wizmo.ro şi agenţia Bucharest Imobiliare, potrivit News.ro.

De cele mai multe ori, pe termen lung, ȋn regim hotelier, prin AirBNB sau alte reţele, cu un grad de ȋntoarcere a investiţiei situat ȋntre 6 şi 10%, ȋn fiecare an.

“Personal, consider o reală oportunitate investiţia ȋn astfel de clădiri, ȋn special datorită poziţiei lor ultracentrale. Pentru un preţ de 500-600 euro pe mp, a avea o locuinţă ȋn inima Bucureştiului, reprezintă o afacere, pe care multi o percep foarte riscantă, dar pe care unii investitori o găsesc foarte atractivă şi o exploatează. O astfel de proprietate poate fi amortizată ȋn opt-zece ani, iar după consolidare, poate să ȋi crească valoarea chiar şi de trei ori”, a declarat Daciana Petrov, proprietarul Bucharest Imobiliare.

Ȋn ceea ce priveşte ȋnchirierile de imobile “cu bulină” ȋn scop comercial, acestea au scăzut dramatic după adoptarea legii nr. 282/2015, care interzice desfăşurarea de activităţi ce implică aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic.

”Actul normativ a avut un impact semnificativ pe această piaţă, mai ales ȋn Centrul Vechi din Bucureşti, şi a cauzat pierderi uriaşe ale proprietarilor de afaceri din zonă, care s-au trezit ‘ȋn stradă’, după ce au făcut investiţii de zeci şi chiar sute de mii de euro ȋn amenajarea spaţiilor evacuate peste noapte”, mai arată comunicatul.

Actul normativ interzice desfășurarea activităților permanente și/sau temporare în aceste clădiri. Investitorii folosesc astfel o slăbiciune legislativă căci interdicția privește doar spaţiile publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, realizate pentru desfăşurarea de activităţi ce implică aglomerări de persoane. Aici sunt încadrate spaţiile pentru comerţ, sălile de spectacol, sălile de expoziţii, sălile de lectură, structurile turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea.

Jucătorii care au avut resurse financiare să se repoziţioneze ȋn piaţă (lanţuri de restaurante, francize, farmacii, sedii de bănci etc.), şi-au relocat afacerile pe marile bulevarde comerciale, cum ar fi Bulevardul Decebal din Capitală, de exemplu, ȋn mall-uri, precum şi la parterul clădirilor nou construite, ȋn diverse zone de interes ale oraşelor.

“Interesul pentru acest tip de imobile este, se pare, din ce ȋn ce mai mare şi ȋn rȃndul utilizatorilor din mediul online, judecȃnd după numărul căutărilor din Google. Dacă ȋn iulie 2016 sintagma “clădiri cu risc seismic” a fost căutată de aproximativ 46.000 de ori, anul acesta, ȋn iulie, numărul s-a dublat, ajungȃnd la 92.680, conform datelor Google Keyword Planner”, a declarat Maarten Deboo, director general Wizmo.ro.

Conform celor mai recente date, din aproximativ 3.000 de clădiri de locuit expertizate tehnic ȋn Bucuresti şi ȋn 26 de judeţe, 600 au fost ȋncadrate ȋn clasa I de risc seismic, 383 dintre acestea aflȃndu-se ȋn Capitală. 125 de clădiri sunt multietajate, construite ȋnainte de anul 1940 şi au fost identificate ca prezentȃnd pericol public. Acestea au fost declarate de către autorităţi ca reprezentȃnd prioritatea numărul unu ȋn reducerea riscului seismic.

6. Guvernul adoptă supraacciza la combustibili. Când și cu cât se scumpesc benzina și motorina

Ședința de miercuri a Executivului cuprinde subiecte precum reintroducerea supraccizei la carburanți, înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere și plata defalcată a TVA.

Nemulțumit că atunci când a fost scoasă supracciza la carburanți prețurile acestora nu au scăzut, premierul Mihai Tudose vrea acum reintroducerea supraaccizei. El amenință cu măsuri de penalizare a comercianților de carburanți, dacă prețurilor practicate vor crește.

„Supraacciza la carburanţi va fi o decizie implementată în toamna aceasta, dar încă se negociază cu producătorii. Atunci când ea a fost scoasă, odată cu celebra taxă de stâlp, la pompă nu s-a văzut nicio îmbunătăţire, iar atunci a fost scoasă pentru a uşura povara fiscală pe cetăţeni. Dacă tot nu s-a uşurat, să o punem la loc, măcar din banii ăia poate mai facem un spital, că nu am scos-o ca să se îmbogăţească distribuitorii”, a declarat recent Mihai Tudose. Modificările Codului Fiscal care includ și reintroducerea accizei sunt discutate miercuri în ședința de Guvern. Alte subiecte discutate vor fi cota defalcată de TVA, înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere, modificări aduse legii apei potabile, etc.

Șoferii vor plăti cu 0,45 de lei mai mult pe litrul de benzină sau de motorină și cu 18 lei mai mult pe alimentarea cu 40 de litri a rezervorului mașinii personale, Guvernul urmând să majoreze considerabil accizele la carburanți de la 1 septembrie. Ministerul Finanțelor Publice are două mari justificări pentru aceste scumpiri.

Accizele vor creşte cu 22% pentru benzină şi cu 14% pentru motorină, potrivit noilor niveluri din proiectul de actul normativ al Guvernului.

Pentru menținerea prețurilor produselor petroliere competitive în regiune, se propune revenirea, pentru benzină și motorină, la nivelurile accizelor practicate în anul 2016, respectiv:

  • Benzină cu plumb, nivelul accizei se modifică şi va fi de 3.022,43 lei/tonă, respectiv 2.327,27 lei/1.000 de litri.
  • Benzină fără plumb, nivelul accizei se modifică şi va fi de 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,40 lei/1.000 de litri.
  • Motorină, nivelul accizei prevăzut se modifică şi va fi de 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 de litri.

Revista presei din data de 30.08.2017

Revista presei din data de 30.08.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Digi24.ro.

  1. Premier: Sunt trei variante pentru Pilonul II de pensii
  2. Analiști: Se apropie o nouă criză economică mondială. Ce face România.
  3. Pesimism: Șefii de firme se așteaptă la scumpiri
  4. Toamnă plină la Palatul Victoria. Planurile Guvernului pentru perioada următoare.
  5. Loteria bonurilor. Suma și data câștigătoare pentru luna iulie.
  6. Statul ar putea strânge legumele de la porţile fermelor

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Digi24.ro

1. Premier: Sunt trei variante pentru Pilonul II de pensii

Trei variante sunt luate în discuţie de Guvern privind Pilonul II de pensii, a explicat premierul Mihai Tudose, la un post de televiziune.

Şeful Executivului a precizat că în momentul de faţă se fac calcule pentru a se alege soluţia cea mai bună, iar rezultatele vor fi prezentate public de Ministerul de Finanţe. Cel mai probabil, spune premierul, simulările privind Pilonul II de pensii vor fi gata săptămâna viitoare.

Mihai Tudose: „Trei variante: să rămână lucrurile aşa cum sunt, umblând doar la comisioanele care se iau azi de administratorii privaţi pentru că au exagerat, varianta a doua – să diminuăm cota pentru Pilonul II în favoarea Pilonului I şi varianta a treia – cea de opţional. Se fac calcule, ministerul de finanţe vi le va prezenta public”.

2. Analiști: Se apropie o nouă criză economică mondială. Ce face România

Se apropie o nouă criză economică mondială. Tot mai mulţi analişti ai unor grupuri importante de pe Wall Street avertizează că amânarea măsurilor economice promise de administraţia Trump poate pune capăt ciclului de creştere economică în Statele Unite. Şi pentru noi ar putea să fie complicat. România consumă la fel ca în 2008, dar este mai vulnerabilă la crize decât în urmă cu 9 ani.

De 100 de luni, economia americană este pe creştere. E cea mai lungă astfel de perioadă de după Al Doilea Război Mondial. Şi, în economie, ce urcă, trebuie să şi coboare.

Andrei Rădulescu, economist-şef al unei bănci: Evident că pe măsură ce se acumulează semnale de maturitate în economia americană, prima economie a lumii cu o pondere de aproximativ 25% în PIB-ul global, trebuie să ne aşteptăm şi la o aterizare. În primul rând, semnalul îl va da bursa.

Nimeni nu poate spune exact cum va arăta următoarea criză economică.

Claudiu Cazacu, analist financiar: Părerea mea că va fi, ori mult mai dispersată în timp, ori mult mai severă şi mult mai acută.

România este, la rândul ei, mai puțin pregatită să treacă peste o criză decât era în 2008. Cu toate acestea, Executivul pastreaza cheltuielile la un nivel ridicat.

Claudiu Cazacu, analist financiar: Este deosebit de imprudent ca să tratăm, inclusiv în România, cheltuielile publice ca şi cum trăim într-o nouă epocă de aur, care nu se va încheia.

La fel ca în 2008, grosul creşterii economice vine din consum. Firmele sunt dependente unele de altele şi recuperează tot mai greu datoriile de la parteneri. Durata aproape că s-a dublat în ultimii 9 ani. Mediul de afaceri nu are experienţa unei crize. Mai mult de o treime dintre firme se închid înainte să împlinească 5 ani.

Iancu Guda, preşedintele AAFBR: Jumătate din companiile care sunt active în România nu au trecut prin criza financiară din anul 2008-2009, nu văd cum un asemena mediu de afaceri sa poată gestiona mai bine următoarea recesiune. Primul efect va fi pe plan financiar. O viitoare recesiune va face ca neîncrederea să crească, să se instaureze sentimentul de panică, ceea ce va reduce la retragerea capitalurilor din țările emergente, inclusiv Romania.

Complicații pot apărea și la nivelul dobânzilor, care deja sunt la un nivel foarte redus.

Lucian Croitoru, consilier pentru politică monetară în BNR: Când vine o criză şi intri în recesiune, ai nevoie de o reducere a ratelor dobânzii, ca să stimulezi această ieşire din recesiune şi s-ar putea ca ratele dobânzii să fie prea jos.

Impactul unei noi crize economice asupra firmelor va fi devastator, avertizează experții. Una din trei firme va fi expusă insolvenţei.

3. Pesimism: Șefii de firme se așteaptă la scumpiri

Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor şi preţurilor în toate sectoarele până în octombrie, potrivit Institutului Național de Statistică.

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în industrie, construcţii, servicii şi comerţ în perioada august-octombrie şi la o creştere a preţurilor în toate domeniile, mai ales în comerţ, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS), informează News.ro.

Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii iulie, când managerii estimau o creştere mai mare a afacerilor.

Pentru intervalul august-octombrie, cel mai mic sold conjunctural privind activitatea este în industria de prelucrare, +6%, în scădere faţă de cel din raportul anterior (+8%).

“Pentru activitatea de fabricare a altor produse din minerale nemetalice se va înregistra tendinţă de creştere mai semnificativă (sold conjunctural +25%)”, se arată în raportul INS.

Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat.

Managerii au aşteptări ceva mai pesimiste în privinţa activităţii din servicii, cu un sold conjunctural de +11% (+13% în raportul precedent).  

De asemenea, şi activitatea din construcţii este aşteptată să crească, dar estimările sunt mai reduse, soldul conjunctural pentru perioada august-octombrie fiind de +9% (+15% în raportul anterior).

În comerţ, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere accelerată, soldul fiind +18% (+22% în raportul anterior).

Managerii prevăd o creştere moderată a numărului de angajaţi doar în comerţ şi o relativă stabilitate în restul sectoarelor.

Astfel, în comerţ se aşteaptă o creştere uşoară a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de +12 (+9% în raportul anterior). 

Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în toate sectoarele până în octombrie. Cele mai mari creşteri de preţuri sunt aşteptate în comerţ, cu un sold conjunctural +18%, şi în construcţii (+8%).

4. Toamnă plină la Palatul Victoria. Planurile Guvernului pentru perioada următoare

Se anunţă o toamnă plină la Palatul Victoria. Guvernul condus de Mihai Tudose a anunţat deja că va face câteva schimbări radicale. Ar urma să reintroducă supraacciza la carburanţi, decizie care, de regulă, duce la scumpirea benzinei şi motorinei. În plus, premierul s-a pronunţat în favoarea reducerii contribuţiei către Pilonul II de pensii.

În septembrie aflăm de când va fi reintrodusă supraacciza. Premierul, Mihai Tudose este sigur că nu vor apărea scumpiri la pompă. Susține că i-a avertizat pe producătorii din domeniu că dacă vor face acest lucru, Guvernul va crește redevențele

Tot în luna septembrie aflăm ce se întâmplă cu Pilonul II de pensii, iar până la finalul anului va fi introdus parteneriatul Public Privat și va fi înființat Fondul Suveran de Investiții.

Din 2018, guvernanții vor să introducă TVA split. Un sistem prin care comercianții trebuie să își creeze un cont separat doar pentru TVA. Noutatea e că măsura nu va fi una obligatorie, ci facultativă. Dar cei care aleg să verse astfel TVA-ul în bugetul statului vor primi o serie de bonificații.

De la anul, CAS și CASS va trece la angajat, dar contribuțiile sociale obligatorii vor fi reținute și plătite tot de angajator. Tot de la anul ar urma să se reducă impozitul pe venit de la 16% la 10%, urmează să aflăm ce va face Guvernul pentru că nu vrea să renunțe la impozitul global, care nu va mai intra în vigoare de la 1 ianuarie.

Sunt și taxe la care guvernul a renunțat. Taxa pe produsele nocive și taxa de solidaritate.

5. Loteria bonurilor. Suma și data câștigătoare pentru luna iulie

Extragerea bonurilor fiscale câștigătoare emise între 1 și 31 iulie 2017 a avut loc în această seară.

ACTUALIZARE. Bonurile în valoare de 878 lei emise pe 22 iulie au ieşit câştigătoare la extragerea lunară a loteriei fiscale, astfel încât toate persoanele care deţin astfel de bonuri îşi pot revendica premiul printr-o cerere depusă la ANAF în următoarele 30 de zile.

Fondul de premiere este de 1 milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.

Selecția câștigătorilor va fi realizată în două etape. Duminică, 20 august 2017, ora 18:50 va fi organizată prima etapă, care va consta din extragerea bilelor care vor determina ziua emiterii și valoarea bonurilor câștigătoare. Dacă numărul cererilor de revendicare este mai mare de 100, va fi organizată cea de-a doua extragere, pentru determinarea celor maxim 100 de bonuri câștigătoare.

Extragerea va avea două etape:

– etapa I: va fi extrasă bila pentru determinarea zilei emiterii bonurilor câștigătoare, cu numere de la 1 la 31;

– etapa II: vor fi extrase 3 bile pentru determinarea valorii bonurilor câștigătoare.

Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și al C.N. „Loteria Română” (CNLR) pentru o perioadă de minim 30 de zile.

Extragerea va fi realizată cu urnele și bilele pe care Loteria Română le utilizează pentru tragerile loto. Comisia de supraveghere va fi formată din câte un reprezentant al MFP, al ANAF și al CNLR. Bilele și urnele vor fi verificate în prezența comisiei înainte de tragere.

Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile.

Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), copia actului de identitate și o cerere, la orice administrație fiscală din structura ANAF.

Un bon fiscal este considerat câștigător doar dacă îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat (de exemplu: logotipul și seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data și ora emiterii precum și numărul de ordine).

Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câștigătoare în prima etapă de selecție, va elibera o copie a acestora cu mențiunea „conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare. Pentru asigurarea transparenței, lista cu numerele unice de înregistrare ale cererilor de revendicare va fi publicată pe site-urile MFP și ANAF. În situația în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1 milion de lei este împărțit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticității bonurilor câștigătoare. Dacă în urma centralizării se constată depășirea numărului maxim de 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câștigători.

În cazul realizării celei de-a doua etape de selecție, va fi extras un număr din lista numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost revendicate premii. Și această extragere va fi realizată cu urnele CNLR și va fi televizată, data organizării acesteia urmând să fie anunțată ulterior.

6. Statul ar putea strânge legumele de la porţile fermelor

Statul ar putea prelua, direct de la poarta fermelor, produsele agricole. Marfa va ajunge apoi din depozitele construite de stat la export sau pe rafturile marilor magazine, potrivit iniţiativei autorităţilor. Fermierii vor da, astfel, producția direct statului, nu intermediarilor care o cumpără uneori la prețuri derizorii, spun agricultorii. Nimeni n-a avansat însă o sumă pe care statul ar trebui s-o pună la bătaie pentru construirea depozitelor, pentru investiţia în maşini echipate special şi pentru angajaţi.

Gheorghe Răducanu este legumicultor de 20 de ani. Îşi vinde o parte din producţia de roşii şi ardei într-o piaţă din Capitală, dar şi direct, în faţa curţii intermediarilor. Însă, din gospodărie, până la consumator, preţul creşte.

Gheorghe Răducanu, agricultor: „Vede că nu avem încotro, că avem treabă şi acasă şi începe să scârţaie, nu vezi că nu merge, uite ţi-o las cu doi lei, la piaţă merge cu 2 , 3 lei, nu merge domnule, şi sunt din aştia care ştiu să vorbească, daca am treabă acasa o las la un leu jumătate…”

El este unul dintre fermierii de la care statul ar putea cumpăra produse agricole. Autorităţile vor să înfiinţeze în următoarele luni o casă de comerţ – o companie de stat care va prelua legumele, fructele şi carnea vândută de fermieri, le va depozita şi apoi le va vinde la export sau în lanţurile de magazine. Cu o condiţie, spune fermierul. Preţul primit să fie rezonabil, deşi.

Gheorghe Răducanu, agricultor: „Negociem dar dacă ajungem… statul ştiu că ţi-l ia la fel ca privaţii. Asta e problema, nici aşa să ne rupem oasele şi să o dăm degeaba. Mai băgăm şi noi în ele, curent, stropeala, că nu se facem, nu mai e ca pe vremuri acum 50 de ani.”

Iniţiativa statului vine după ce aplicarea legii 51% produse româneşti în magazine a fost amânată. Comisia Europeană a deschis procedură de infrigement, pentru că legea ar discrimina marfa din import. Noul proiect este unul discutabil, spun analiştii economici.

George Vulcănescu, analist economic: „Statul cum va rezolva problema evaziunii fiscale? Îi va da ciobanul factură statului? O asemenea instituţie are nevoie de nişte pârghii pentru a funcţiona. La capătul firului este ideea de a avea un actor comercial în piaţă care să verse venituri la bugetul statului.”

Alţi fermieri nici măcar nu au aşteptat vreun ajutor, în condiţiile în care, spun ei, statul nu mai are depozite de fructe şi legume. Cristian Dumitrescu cultivă roşii în comuna Vidra, aflată la câţiva kilometri de Bucureşti. În anii trecuţi a vândut în pierdere samsarilor din pieţe, dar acum are contract cu un lanţ de supermarketuri. Diferenţa…

Cristian Dumitrescu, fermier: „Avem un preţ stabilit la începutul fiecărui an, pe fiecare lună, sau e în funcţie de preţurile din pieţele libere, am siguranţa desfacerii, am cules, am ambalat, dau telefon şi o duc la recepţie.”

În perioada verii, peste trei sferturi din produsele din magazine sunt româneşti. Iarna, în schimb, importurile ajung şi la 80%.

CNIPMMR: Comunicat de presa-masura platii defalcate a TVA

CNIPMMR: Comunicat de presa-masura platii defalcate a TVA

COMUNICAT DE PRESĂ

CNIPMMR NU SUSȚINE MĂSURA PLĂȚII DEFALCATE A TVA

 I. Proiectul de Ordonanță privind plata defalcată a TVA

Ministerul Finantelor a inițiat un proiect de Ordonanță privind plata defalcată a TVA, cu urmatoarele prevederi principale:

– Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal au obligația să deschidă conturi distincte pentru încasarea și plata TVA. Instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal au obligația să deschidă conturi distincte pentru încasarea TVA. Conturile de TVA se deschid în lei și, după caz, în valută.

 – Plata defalcată a TVA se aplică pentru toate livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile din punct de vedere al TVA conform prevederilor Codului fiscal, pentru care locul, conform prevederilor art. 275 sau art. 278 din Codul fiscal, se consideră a fi în România, efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, cu excepția următoarelor: a) operațiunile pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei conform art. 307 alin. (2) – (5) sau art. 331 din Codul fiscal; b) operațiunile supuse regimurilor speciale prevăzute la art. 310 – 3151 din Codul fiscal.

– Persoanele impozabile și instituțiile publice, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA, au obligația să plătească contravaloarea TVA aferentă achizițiilor de bunuri și servicii efectuate într-un cont distinct deschis de furnizor/prestator, cu excepția persoanelor fizice impozabile care nu sunt înregistrate și nu au obligația să se înregistreze în scopuri de TVA;

– În cazul plății parţiale a contravalorii livrării de bunuri ori a prestării de servicii, precum și în cazul plății unui avans, fiecare plată se consideră că include şi TVA aferentă care se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite, respectiv 19 x 100/119, în cazul cotei standard, şi 9 x 100/109 sau 5 x 100/105, în cazul cotelor reduse. Beneficiarii care plătesc parţial o factură în care sunt înscrise operațiuni supuse mai multor cote de TVA şi/sau mai multor regimuri de impozitare sunt obligați să aloce sumele plătite cu prioritate pentru operațiunile supuse regimului normal de taxare, în ordinea descrescătoare a cotelor. TVA astfel determinată se plătește în contul distinct deschis de furnizor/prestator;

– Pentru operatorii economici înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, conturile se deschid automat la unitățile trezoreriei statului din cadrul organului fiscal competent în administrarea acestora, pe baza Listei operatorilor economici înregistrați în scopuri de TVA întocmite și transmise în sistem informatic de către organele fiscale competente ale ANAF.Conturile operatorilor economici înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal pot fi deschise și la alte unități ale trezoreriei statului stabilite prin ordin al președintelui ANAF. Pentru utilizarea sumelor din conturile deschise automat operatorii economici depun la unitățile trezoreriei statului documentele aferente deschiderii contului, cel târziu la data la care dispun efectuarea unei operațiuni din contul respectiv.

– Conturile deschise se publică pe pagina de internet a MFP sau ANAF și se actualizează periodic. Informațiile minime publicate sunt: denumirea titularului de cont, codul fiscal, codul IBAN al contului de TVA și unitatea trezoreriei la care este deschis contul.

– Transferurile se efectuează în urma controlului fiscal realizat de organul fiscal central. Structura competentă, procedura și condițiile de aprobare atransferuluise aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

– Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții ca, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni:

  1. a) plata TVA de către persoanele impozabile și instituțiile publice,prevăzute la art. 3 alin. (1), în alt cont decât contul de TVA al furnizorului/prestatorului, în condițiile în care acesta a comunicat beneficiarului un cont de TVA;
  2. b) nerespectarea de către persoanele impozabile și instituțiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, a obligațiilor prevăzute la art.2 alin. (1) și art. 12;
  3. c) nerespectarea de către persoanele impozabile și instituțiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, a obligațiilor prevăzute la art. 15;
  4. d) debitarea contului de TVA de către titular în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta ordonanță în perioada 1 octombrie  – 31 decembrie 2017.
  • Contravențiile se sancționează după cum urmează:
  1. a) contravenția de la lit.a) și d),cu o amendă egală cu 50% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului;
  2. b) contravențiile de la lit.b), cu amendă cuprinsă între 2000 lei și 4000 lei;
  3. c) contravenția de la lit. c), cu o amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului.

-În cazul furnizorilor/prestatorilor care nu și-au îndeplinit obligația de a deschide contul sau nu au comunicat acest cont beneficiarilor, beneficiarii au obligația să plătească suma reprezentând TVA aferentă achizițiilor în contul de TVA al furnizorului/prestatorului deschis la trezoreria statului.

 – Prevederile art. 1 – 15 din proiect se aplică opțional începând cu data de 1 septembrie 2017, pentru facturile emise/avansurile încasate începând cu 1 septembrie 2017 și obligatoriu începând cu data de 1 octombrie 2017, pentru facturile emise/avansurile încasate începând cu 1 octombrie 2017.

II. Directiva 2006/112/CE ȘI plata defalcată a TVA ÎN U.E.

Directiva 2006/112/CE a Consiliului UE publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 347 din 11 decembrie 2006 reglementează sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată. Conform dispozițiilor art. 206 din Directiva 2006/112/CE: “Orice persoană impozabilă obligată la plata TVA are obligația de a plăti valoarea netă a TVA cu ocazia depunerii declarației privind TVA prevăzute la articolul 250. Cu toate acestea, statele membre pot stabili o altă dată pentru plata respectivei sume sau pot solicita efectuarea unor plăți provizorii anticipate”.

Italia: începând cu 1 ianuarie 2015, ca măsură de combatere a evaziunii fiscale în tranzacțiile cu statul și cu alte organisme publice, s-a introdus un sistem de împărțire a plății TVA, acesta fiind plătit direct trezoreriei italiene. Termenul limită de aplicare a sistemului de împărțire a plății TVA este 31/12/2017, când guvernul italian se așteaptă la implementarea integrală a facturării electronice pentru sectorul public[1]. Potrivit Decretului-lege publicat în Monitorul Oficial al Italiei din 24 aprilie 2017, mecanismul de plată divizat va fi extins la: toate serviciile supuse impozitului reținut la sursă, inclusiv serviciile furnizate de persoanele care desfășoară activități independente, precum și la tranzacțiile efectuate cu toate administrațiile publice, inclusiv cu societățile lor controlate și cu societățile listate la bursa italiană. În unele cazuri, pot exista efecte financiare semnificative, cum ar fi recunoașterea periodică a soldurilor de credit TVA. În astfel de cazuri, va fi necesar să se aleagă între alternativele permise, cum ar fi compensarea creditelor prin emiterea de certificate specifice (“visti di conformità”) sau rambursarea TVA-ului[2].

Polonia: vizează modificarea Legii privind TVA-ul, introducând un regim de plată separat începând din 2018. Proiectul include o procedură de plată divizată prin care TVA-ul unei vânzări este plătit într-un cont bancar specializat, supravegheat al furnizorului. Autoritățile fiscale pot efectua apoi retrageri directe din contul bancar în momentul decontării normale de TVA-ului furnizorului. Deși inițial voluntar, orice furnizor care optează pentru procedură ar fi scutit de alte măsuri de antifraudă. Propunerea de plată divizată a TVA a fost inițial ridicată în 2015[3].

Marea Britanie: Guvernul britanic a lansat recent (20 martie-30 iunie 2017) o consultare cu privire la fezabilitatea unui mecanism de colectare a TVA defalcat pentru vânzările online de către vânzătorii din străinătate către consumatori (B2C). Consultarea introduce conceptul de plată divizată și caută opinii și dovezi privind fezabilitatea tehnică a extragerii TVA în timp real prin utilizarea tehnologiei de plată cu carduri și depunerea acesteia direct la autoritatea fiscală. Sunt de asemenea solicitate opinii asupra principiilor de proiectare și elaborare a sistemului de plăți divizate[4].

 III. POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND plata defalcată a TVA

CNIPMMR nu susține măsura plății defalcate a TVA, pentru următoarele considerente:

 -Inițiatorul proiectului nu a aplicat Testul IMM, nu a analizat efectele asupra activității întreprinderilor mici şi mijlocii, încălcând dispozitiile art. 91 din Legea nr. 346/ 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cu care:

“(1)Pentru asigurarea unui mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, în procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiatorii vor respecta principiul “Gândiţi mai întâi la scară mică”, precum şi principiul numărului constant.

(2)Principiul “Gândiţi mai întâi la scară mică” presupune ca iniţiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

(3)Principiul numărului constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative – obligaţii de raportare/ conformare – pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.

[2] http://www.osborneclarke.com/insights/italy-change-in-law-for-vat-split-payments/

[3] http://www.vatlive.com/vat-news/poland-vat-split-payments-2018/

[4] https://www.gov.uk/government/consultations/vat-tackling-fraud-on-goods-sold-online-update-on-split-payment

(4)Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative prevăzute la alin. (1) se face prin aplicarea Testului IMM. Testul IMM se efectuează de către iniţiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, şi constă în efectuarea unui sondaj cu privire la potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ.

(5)Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.

 Inițiatorul proiectului nu a respectat principiile fiscalității, respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/completarea Codului fiscal “prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”, precum și predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii”, “pentru o perioadă de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificâri în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii”. Principiile stabilității legislative și predictibilității sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investitii luând măsuri vizând veniturile și cheltuielile pe cel putin 3 – 5 ani și luând în calcul toate elementele, mai ales cele fiscale.

 – Modificarea Codul fiscal și reglementarea mecanismului privind plata defalcată a TVA va avea efecte negative semnificative asupra IMM-urilor:

  • costuri suplimentare generate de modificarea sistemelor informatice contabile;
  • costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare;
  • afectarea cash flow-ul și blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevazute termene de aprobare şi sancţiuni;
  • creșterea birocrației: dublarea numărului de plăți, măsuri suplimentare de verificare și de management pentru TVA (obligația contribuabililor de a determina/verifica contul de TVA, obligația de a vira direct la bugetul de stat suma reprezentând TVA afferentă achizițiilor de la furnizorii/prestatorii care nu le-au comunicat un cont de TVA și de a notifica acest fapt furnizorilor/prestatorilor);
  • efort semnificativ de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt: instituirea plății defalcate a TVA obligatoriu începând cu 01 octombrie 2017;
  • neclarificarea tuturor aspectelor procedurale (exp. pentru factoring, rețineri de garanții de bună execuție, sume achitate pe baza facturilor de decontare, în numele și contul altei persoane impozabile, compensări, etc.), în condițiile în care se majorează semnificativ amenzile (amendă egală cu 50% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului; amendă cuprinsă între 2000 lei și 4000 lei; amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului).

România va fi singura țară din U.E. care va aplica mecanismul privind plata defalcată a TVA în mod generalizat și obligatoriu începând cu data de 1.10.2017  (pentru toate persoanele impozabile și instituțiile publice, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA, cu exceptia persoanelor fizice impozabile care nu sunt înregistrate și nu au obligația să se înregistreze în scopuri de TVA), fără consultări reale cu toate părțile interesate, fără analize de impact, fără testul IMM, fără testarea fezabilității mecanismului, fără clarificarea tuturor aspectelor procedurale, fără luarea în considerare a poziției partenerilor sociali, fără informarea și pregătirea contribuabililor.

 În special pentru modificarea legilor organice, CNIPMMR reinterează importanța dialogului social calitativ, consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”, potrivit dispozițiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, “consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare” potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare, pentru asigurarea respectării principiilor reglementării inteligente și stabilității cadrului legal.

Chestionar privind plata defalcata a TVA

Chestionar privind plata defalcată a TVA – Patronatul IMM Prahova

CHESTIONAR PRIVIND PLATA DEFALCATA A TVA

In noul Program de Guvernare 2017-2020 este mentionata modificarea colectarii TVA, in vederea reducerii evaziunii.  

Ministerul Finantelor a initiat un proiect de Ordonanță privind plata defalcată a TVA, cu urmatoarele prevederi principale:

– Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal au obligația să deschidă conturi distincte pentru încasarea și plata TVA. Instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal au obligația să deschidă conturi distincte pentru încasarea TVA. Conturile de TVA se deschid în lei și, după caz, în valută.

 – Plata defalcată a TVA se aplică pentru toate livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile din punct de vedere al TVA conform prevederilor Codului fiscal, pentru care locul, conform prevederilor art. 275 sau art. 278 din Codul fiscal, se consideră a fi în România, efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, cu excepția următoarelor: a) operațiunile pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei conform art. 307 alin. (2) – (5) sau art. 331 din Codul fiscal; b) operațiunile supuse regimurilor speciale prevăzute la art. 310 – 3151 din Codul fiscal.

– Persoanele impozabile și instituțiile publice, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA, au obligația să plătească contravaloarea TVA aferente achizițiilor de bunuri și servicii efectuate într-un cont distinct deschis de furnizor/prestator, cu exceptia persoanelor fizice impozabile care nu sunt înregistrate și nu au obligația să se înregistreze în scopuri de TVA;

– În cazul plății parţiale a contravalorii livrării de bunuri ori a prestării de servicii, precum și în cazul plății unui avans, fiecare plată se consideră că include şi TVA aferentă care se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite, respectiv 19 x 100/119, în cazul cotei standard, şi 9 x 100/109 sau 5 x 100/105, în cazul cotelor reduse. Beneficiarii care plătesc parţial o factură în care sunt înscrise operațiuni supuse mai multor cote de TVA şi/sau mai multor regimuri de impozitare sunt obligați să aloce sumele plătite cu prioritate pentru operațiunile supuse regimului normal de taxare, în ordinea descrescătoare a cotelor. TVA astfel determinată se plătește în contul distinct deschis de furnizor/prestator;

– Pentru operatorii economici înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, conturile se deschid automat la unitățile trezoreriei statului din cadrul organului fiscal competent în administrarea acestora, pe baza Listei operatorilor economici înregistrați în scopuri de TVA întocmite și transmise în sistem informatic de către organele fiscale competente ale ANAF.Conturile operatorilor economici înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal pot fi deschise și la alte unități ale trezoreriei statului stabilite prin ordin al președintelui ANAF. Pentru utilizarea sumelor din conturile deschise automat operatorii economici depun la unitățile trezoreriei statului documentele aferente deschiderii contului, cel târziu la data la care dispun efectuarea unei operațiuni din contul respectiv.

– Conturile deschise se publică pe pagina de internet a MFP sau ANAF și se actualizează periodic. Informațiile minime publicate sunt: denumirea titularului de cont, codul fiscal, codul IBAN al contului de TVA și unitatea trezoreriei la care este deschis contul.

– Transferurile se efectuează în urma controlului fiscal realizat de organul fiscal central. Structura competentă, procedura și condițiile de aprobare atransferuluise aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

– Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții ca, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni:

  1. a) plata TVA de către persoanele impozabile și instituțiile publice,prevăzute la art. 3 alin. (1), în alt cont decât contul de TVA al furnizorului/prestatorului, în condițiile în care acesta a comunicat beneficiarului un cont de TVA;
  2. b) nerespectarea de către persoanele impozabile și instituțiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, a obligațiilor prevăzute la art.2 alin. (1) și art. 12;
  3. c) nerespectarea de către persoanele impozabile și instituțiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, a obligațiilor prevăzute la art. 15;
  4. d) debitarea contului de TVA de către titular în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta ordonanță în perioada 1 octombrie  – 31 decembrie 2017.

Contravențiile se sancționează după cum urmează:

  1. a) contravenția de la lit.a) și d),cu o amendă egală cu 50% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului;
  2. b) contravențiile de la lit.b), cu amendă cuprinsă între 2000 lei și 4000 lei;
  3. c) contravenția de la lit. c), cu o amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului.

-În cazul furnizorilor/prestatorilor care nu și-au îndeplinit obligația de a deschide contul sau nu au comunicat acest cont beneficiarilor, beneficiarii au obligația să plătească suma reprezentând TVA aferentă achizițiilor în contul de TVA al furnizorului/prestatorului deschis la trezoreria statului.

– Prevederile art. 1 – 15 se aplică opțional începând cu data de 1 septembrie 2017, pentru facturile emise/avansurile încasate începând cu 1 septembrie 2017 și obligatoriu începând cu data de 1 octombrie 2017, pentru facturile emise/avansurile încasate începând cu 1 octombrie 2017

Opinia dvs. conteaza! Opiniile respondenţilor vor fi centralizate şi transmise Domnului Prim-Ministru precum si Miniştirilor cu competenţe în acest domeniu (Finante si Economie).

Chestionarul îl puteți completa accesând urmatorul link: https://goo.gl/forms/zdXwBYBsV2sAtaXq2

1.       Ce forma de organizare aveti?

o   microintreprindere

o   intreprindere mica

o   intreprindere mijlocie

o   intreprindere mare

o   ONG (asociatie, fundatie)

o   alta forma juridica (patronat, etc.)

 

2.       Sustineti modificarea Codului fiscal si instituirea platii defalcate a TVA obligatoriu începând cu 01 octombrie 2017?

o   da

o   nu

o   alt răspuns: ___________________________

 

3.       Considerati ca ar trebui sa se aplice in Romania plata defalcata a TVA?

o   da

o   nu

o   alt răspuns: ___________________________

 

4.       Considerati ca instituirea platii defalcate a TVA va avea efecte negative asupra activitatii dvs.?

o   da

o   nu

o   alt răspuns: ___________________________

 

5.       Ce dificuiltati/efecte negative considerati ca vor fi generate de plata defalcata a TVA?*

o   costuri suplimentare pentru contribuabili generate de modificarea sistemelor informatice contabile

o   costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare

o   afectarea cash flow-ul si blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevazute termene de aprobare şi sancţiuni

o   cresterea birocratiei: dublarea numarului de plati, masuri suplimentare de verificare si de management pentru TVA (obligatia contribuabililor de a determina/verifica contul de TVA, obligatia de a vira direct la bugetul de stat suma reprezentand TVA aferenta achizitiilor de la furnizorii/prestatorii care nu le-au comunicat un cont de TVA si de a notifica acest fapt furnizorilor/prestatorilor);

o    efort semnificativ de implementare tehnica, avand in vedere termenul foarte scurt: instituirea platii defalcate a TVA obligatoriu începând cu 01 octombrie 2017

o   neclarificarea tuturor aspectelor procedurale (exp. pentru factoring, retineri de garantii de buna executie, sume achitate pe baza facturilor de decontare, in numele si contul altei persoane impozabile, compensari, etc.)

o   alt răspuns: ___________________________

6.       Ce efecte pozitive asupra activitatii dvs. considerati ca vor fi generate de plata defalcata a TVA?

o    __________________________________________________________________

7.       Ati fost consultat/informat de autoritati privind modul de aplicare a platii defalcate a TVA?

o   da

o   nu

o   alt răspuns: ___________________________