Revista presei din data de 28.07.2017

Revista presei din data de 28.07.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.
Agerpres.ro.
  1. Comunicat de presă – CNIPMMR.
Bizbrasov.ro.
  1. 2.289 de firme noi s-au înființat anul acesta la Brașov, mai mult cu 30% față de anul trecut.
Nineoclock.ro.
  1. Almost 80,000 companies set up in H1 2017, 15,000 in June.
Businessmagazin.ro.
  1. In primele sase luni au fost infiintate cu 31,23% mai multe firme înfiinţate faţă de acceaşi perioadă a anului precedent.
  2. Apetit pentru afaceri? Numărul firmelor nou înființate a crescut cu peste 30% la nivel național.
Eazi.ro.
  1. Cu 31,23% mai multe firme înfiinţate faţă de primele 6 luni din 2016.
Businesscover.ro.
  1. 80.000 de firme nou înființate în prima jumătate a anului.
Wall-street.ro.
  1. Cate firme noi s-au infiintat in Romania in primul semestru.
Adevarul.ro.
  1. Aproape 80.000 de firme au fost înfiinţate în prima jumătate a acestui an.
  2. Numărul firmelor înființate a crescut cu 31%. Care este județul care a înregistrat cele mai multe afaceri.
Economica.net.
  1. Aproape 80.000 de firme au fost înfiinţate în prima jumătate a anului, din care 15.000 în luna iunie.
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.
Adevarul.ro.
  1. Legea insolvenţei persoanelor fizice, amânată din nou. Piperea: Nu există logistică şi suficienţi judecători specializaţi.
  2. Reuters: Europa Centrală şi de Est nu mai este low-cost. Modelul forţei de muncă ieftine care a determinat creşterea de la căderea comunismului este pe moarte.
Agerpres.ro.
  1. Laufer: Viitoarea lege a parteneriatelor public-private va diferenția proiectele locale de cele care au nevoie de aprobarea Guvernului.
  2. Restanțele la creditele în lei, în scădere cu 5,27%, iar la cele în valută cu 2,7%, în iunie 2017.
Digi24.ro.
  1. România la bilanț. Avertismentele străinilor în privința politicilor economice.

Apariții în presă ale CNIPMMR

Agerpres.ro

1. Comunicat de presă – CNIPMMR

Cu 31,23% mai multe firme înființate față de acceași perioadă a anului precedent

Conform datelor publicate de către Oficiul Național al Registrului Comerțului, în primele 6 lunile ale acestui an au fost înființate 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut (60.389).

Doar în luna iulie, la ONRC s-au înregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind în cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 și II-urilor cu 972.

Primele 5 județe în care s-au înființat cele mai multe firme în primele 6 luni au fost:

București: 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe față de aceeași perioadă din 2016

Cluj: 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe față de aceeași perioadă din 2016

Timiș: 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe față de aceeași perioadă din 2016

Bihor: 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe față de aceeași perioadă din 2016

Ilfov: 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe față de aceeași perioadă din 2016

În ceea ce privește domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerțul cu ridicata și cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură și pescuit (10605) și industria prelucrătoare (8.117).

Cele mai puține firme au fost înregistrate în domeniul administrației publice și apărării, asigurări sociale din sistemul public, doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

‘Atunci când am inițiat ‘Start-up nation’, unul dintre principalele obiective a fost acela de a crește numărul de firme nou înființate. Rezultatele din luna iunie arată o creștere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al țării noastre. România are nevoie și de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial național’, Florin JIANU, președinte CNIPMMR.

Bizbrasov.ro

2. 2.289 de firme noi s-au înființat anul acesta la Brașov, mai mult cu 30% față de anul trecut

Antreprenorii români au creat în primele şase luni ale anului 79.251 de firme noi, în contextul în care 2017 a fost anul în care pe piaţa locală s-a lansat un program naţional de finanţare a start-up-urilor (Start-Up Nation). Doar în luna iunie s-au înregistrat un număr de 15.877 firme noi, cele mai multe fiind SRL-uri (12.809), conform datelor Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

În luna iunie au fost înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) 12.809 de firme noi, dintre acestea cele mai numeroase fiind SRL-urile (12.809), PFA-urile (1.847) şi II-urile (972).

Capitala a fost lider în ceea ce priveşte numărul de firme nou-înfiinţate (11,472), urmata apoi de judeţul Cluj (5.145), Timiş (3.588), Bihor (3.291) şi Ilfov (3.169). Brașovul s-a clasat abia pe locul 8, doar 2.289 de companii noi înființându-se în primele șase luni ale acestui an, în creștere, totuși, față de perioada similară a anului trecut cu 30%.

În ceea ce priveşte domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10.605) şi industria prelucrătoare (8.117), mai prezintă datele CNIPMMR.

La polul opus, cele mai puţine firme au fost create în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, doar 12 firme în prima jumătate a anului.

Nineoclock.ro

3. Almost 80,000 companies set up in H1 2017, 15,000 in June

As many as of 79,251 new companies were established in Romania in the first six months of 2017, up 31.23 percent from H1 2016, of which over 15,000 in June alone, according to a press statement released on Wednesday by the National Council of Romania’s Privately-Owned Small and Medium-Sized Enterprises (CNIPMMR).

Data with the National Companies Registry, a total of 15,877 companies were set up in June, the month when a Start-Up Nation programme was launched.

Most companies are LLCs -12,809, certified individual traders – 1,847 and individual enterprises – 972.

The top five counties where most of the companies were set up were: Bucharest – 11,472 new companies, 19.34 percent more than in H1 2016; Cluj – 5,145 new companies, 62.71 percent more than in H1 2016; Timis – 3,588 new companies, 26.83 percent more than in H1 2016; Bihor – 3,291 registrations , 49.18 percent more than in H1 2016; Ilfov – 3,169 new companies, 32.15 percent more than in H1 2016.

The business areas with the highest number of the registrations were wholesale and retail trade (15,543 companies), agriculture, forestry and fishing (10,605) and manufacturing (8,117).

The fewest companies were set up in public administration and defence, public social security, just 12 companies in H1 2017.

“When we started the Start-Up Nation, one of the main objectives was to increase the number of newly established companies. The June results show an unprecedented increase, which confirms the entrepreneurial appetite in Romania. It also needs other similar programmes to develop the national entrepreneurial ecosystem,” according to CNIPMMR Chairman Florin Jianu, a former SMEs minister.

Application submission for the Start-Up Nation programme was open between June 15 and July 14. The main requirement for participation was the establishment date to be after January 31, 2017.

Businessmagazin.ro

4. In primele sase luni au fost infiintate cu 31,23% mai multe firme înfiinţate faţă de acceaşi perioadă a anului precedent

Conform datelor publicate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în primele 6 luni ale acestui an au fost înfiinţate 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (60.389).

Doar în luna iunie, la ONRC s-au înregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind în cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 şi II-urilor cu 972.

Primele 5 judeţe în care s-au înfiinţat cele mai multe firme în primele 6 luni au fost:

–           Bucureşti: 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

–           Cluj: 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

–           Timiş: 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

–           Bihor: 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

–           Ilfov: 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

În ceea ce priveşte domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10605) şi industria prelucrătoare (8.117).

Cele mai puţine firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

“Atunci când am iniţiat “Start-up nation”, unul dintre principalele obiective a fost acela de a creşte numărul de firme nou înfiinţate. Rezultatele din luna iunie arată o creştere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al ţării noastre. România are nevoie şi de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial naţional.”, Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

5. Apetit pentru afaceri? Numărul firmelor nou înființate a crescut cu peste 30% la nivel național

Rezultatele din luna iunie publicate de către Oficiul Național al Registrului Comerțului arată o creștere fără precedent a firmelor nou înființate. În primele 6 lunile ale acestui an au fost înființate 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut (60.389) deși numeroasele mesaje transmise în piață de diverșii oameni politici nu încurajau acest lucru.

Doar în luna iulie, la ONRC s-au înregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind în cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 și Intreprinderi Individuale (II) cu 972.

Capitala este în top cu 11.472 noi firme, (cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016), urmată de Cluj cu 5.145 noi firme (plus 62,71%) și Timiş: 3.588 noi firme (plus 26,83% ).
În ceea ce privește domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10605) și industria prelucrătoare (8.117).

Florin JIANU, președinte CNIPMMR spune că atunci când a inițiat “Start-up nation”, unul dintre principalele obiective a fost acela de a crește numărul de firme nou înființate. „Rezultatele din luna iunie arată o creștere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al țării noastre. România are nevoie și de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial național.”  

Eazi.ro

6. Cu 31,23% mai multe firme înfiinţate faţă de primele 6 luni din 2016

Conform datelor publicate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în primele 6 lunile din 2017, au fost înfiinţate 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (60.389).

Doar în luna iunie, la ONRC s-au înregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind în cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 şi II-urilor cu 972.

Primele 5 zone în care s-au înfiinţat cele mai multe firme în primele 6 luni au fost: Bucureşti (11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016); Cluj (5.145 noi firme, plus 62,71%); Timiş (3.588, plus 26,83%); Bihor (3.291, plus 49,18%); Ilfov (3.169, plus 32,15%).

În ceea ce priveşte domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost  comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10.605) şi industria prelucrătoare (8.117). Cele mai puţine firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

„Atunci când am iniţiat «Start-up nation», unul dintre principalele obiective a fost acela de a creşte numărul de firme nou înfiinţate. Rezultatele din luna iunie arată o creştere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al ţării noastre. România are nevoie şi de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial naţional”,a declarant  Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

Businesscover.ro

7. 80.000 de firme nou înființate în prima jumătate a anului

Conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în primele 6 lunile ale acestui an au fost înființate 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut (60.389).

Doar în luna iunie, la ONRC s-au înregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind în cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 și II-urilor cu 972.

Primele 5 județe în care s-au înființat cele mai multe firme în primele 6 luni au fost:

  • Bucureşti: 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016
  • Cluj: 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016
  • Timiş: 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016
  • Bihor: 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016
  • Ilfov: 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

În ceea ce privește firmele radiate, acestea au ajuns la 41.257, în scădere cu circa 24.000 față de prima jumătate a anului trecut. Cele mai multe firme radiate sunt în iași (1.767), Timiș (1.542) și Dolj (1.432).

Domeniile preferate

În ceea ce privește domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10.605) și industria prelucrătoare (8.117).

„Atunci când am inițiat Start-up nation, unul dintre principalele obiective a fost acela de a crește numărul de firme nou înființate. Rezultatele din luna iunie arată o creștere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al țării noastre. România are nevoie și de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial național”, spune Florin Jianu, președinte CNIPMMR.

Cele mai puține firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

Wall-street.ro

8. Cate firme noi s-au infiintat in Romania in primul semestru

Conform datelor publicate de catre Oficiul National al Registrului Comertului, in primele 6 luni ale acestui an au fost infiintate 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe fata de aceeasi perioada a anului trecut (60.389).

Doar in luna iunie, la ONRC s-au inregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind in cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 si II-urilor cu 972.

Primele 5 judete in care s-au infiintat cele mai multe firme in primele 6 luni au fost:

  • Bucuresti: 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe fata de aceeasi perioada din 2016
  • Cluj: 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe fata de aceeasi perioada din 2016
  • Timis: 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe fata de aceeasi perioada din 2016
  • Bihor: 3.291 de inregistrari, cu 49,18% mai multe fata de aceeasi perioada din 2016

Adevarul.ro

9. Aproape 80.000 de firme au fost înfiinţate în prima jumătate a acestui an

Numărul firmelor înfiinţate în prima jumătate a acestui an a ajuns la 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (60.389), conform datelor publicate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Doar în luna iunie, la ONRC s-au înregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind în cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 şi II-urilor cu 972.

Primele 5 judeţe în care s-au înfiinţat cele mai multe firme în primele 6 luni au fost:

–          Bucureşti: 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

–          Cluj: 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

–          Timiş: 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

–          Bihor: 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

–          Ilfov: 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016 În ceea ce priveşte domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10605) şi industria prelucrătoare (8.117). Cele mai puţine firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

„Atunci când am iniţiat «Start-up nation», unul dintre principalele obiective a fost acela de a creşte numărul de firme nou înfiinţate. Rezultatele din luna iunie arată o creştere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al ţării noastre. România are nevoie şi de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial naţional.”, Florin Jianu, preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

10. Numărul firmelor înființate a crescut cu 31%. Care este județul care a înregistrat cele mai multe afaceri

De la începutul anului au fost înființate cu 31,23% mai multe firme față de aceeași perioadă a lui 2016, potrivit Registrului Comerțului. Românii care și-au făcut firme în această perioadă au ales domenii reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul , agricultură, silvicultură şi pescuit și industria prelucrătoare.

Conform datelor publicate de către Oficiul Național al Registrului Comerțului, în primele 6 lunile ale acestui an au fost înființate 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut (60.389).

Doar în luna iunie, la ONRC s-au înregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind în cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 și II-urilor cu 972.

Primele 5 județe în care s-au înființat cele mai multe firme în primele 6 luni au fost:

  • Bucureşti: 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016
  • Cluj: 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016
  • Timiş: 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016
  • Bihor: 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016
  • Ilfov: 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

În ceea ce privește domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10605) și industria prelucrătoare (8.117). Cele mai puține firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

Președintele CNIPMMR, Florin Jianu susține că numărul crescut de înregistrări în luna iunie este strâns legat de programul Start up Nation. Atunci când am inițiat “Start-up nation”, unul dintre principalele obiective a fost acela de a crește numărul de firme nou înființate. Rezultatele din luna iunie arată o creștere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al țării noastre. România are nevoie și de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial național.”, consideră Florin JIANU.

Economica.net

11. Aproape 80.000 de firme au fost înfiinţate în prima jumătate a anului, din care 15.000 în luna iunie

       Un număr de 79.251 de noi firme au fost înfiinţate în primele şase luni ale acestui an, cu 31,23% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din care peste 15.000 în luna iunie, se arată într-un comunicat al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România, remis, miercuri, AGERPRES.

Astfel, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, un număr de 15.877 de firme au fost înfiinţate în iunie, lună în care au fost demarate înscrierile în programul Start-Up Nation.

Cele mai multe firme sunt SRL-uri -12.809, PFA-uri – 1.847 şi întreprinderi individuale – 972.

Primele cinci judeţe în care s-au înfiinţat cele mai multe firme au fost: Bucureşti – 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; Cluj – 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; Timiş – 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; Bihor – 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; lfov – 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

În ceea ce priveşte domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10.605) şi industria prelucrătoare (8.117).

Cele mai puţine firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, respectiv doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

‘Atunci când am iniţiat ‘Start-Up Nation’, unul dintre principalele obiective a fost acela de a creşte numărul de firme nou înfiinţate. Rezultatele din luna iunie arată o creştere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al ţării noastre. România are nevoie şi de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial naţional’, a declarat Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR, fost ministrul pentru IMM-uri, citat în comunicat.

Înscrierile în programul Start-Up Nation au avut loc în perioada 15 iunie – 14 iulie, iar principala condiţie pentru participare a fost înfiinţarea unui IMM după 31 ianuarie 2017.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Legea insolvenţei persoanelor fizice, amânată din nou. Piperea: Nu există logistică şi suficienţi judecători specializaţi

Legea insolvenţei persoanelor fizice, care permite românilor cu datorii la bănci să-şi declare falimentul, nu va fi aplicată nici din luna august, aşa cum se preconiza iniţial, ci de anul viitor.

Avocatul Gheorghe Piperea, recent instalat în postul de consilier onorific al premierului şi susţinător al clienţilor cu credite bancare,a declarat că actuala Lege a insolvenţei va fi modificată până anul viitor, pentru a fi „funcţională”, prin reformularea unor reguli privind excluderea de la procedura de insolvenţă şi restrângerea unor termene.  

„Aplicarea Legii insolvenţei persoanelor fizice se amână. Nu există logistică, suficienţi judecători specializaţi şi personal administrativ necesar aplicării legii. De altfel, cum am spus încă de acum doi ani, este vorba de o lege nefuncţională. Ea va trebui corectată în timp rezonabil, pentru a putea fi un instrument real de restructurare a datoriilor sau, după caz, de descărcare de datorii a simplilor particulari supra-îndatoraţi”, a scris Piperea pe pagina sa de Facebook.   

Intrarea în vigoare a Legii insolvenţei persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament la jumătatea anului 2015 şi ar fi trebuit să se aplice de la sfârşitul aceluiaşi an. A fost însă amânată de mai multe ori, prima dată în decembrie 2015, pe motiv că nu există fondurile şi logistica necesare pentru aplicarea noilor reglementări, dar şi din cauza lipsei normelor metodologice de aplicare.  

În urmă cu o lună, Guvernul a aprobat normele metodologice pentru aplicarea legii, care stabilesc modalitatea de desfăşurare a şedinţelor de conciliere, modul de comunicare cu debitorul şi creditorii, tipurile de onorarii pentru administratorul procedurii şi pentru lichidator, precum şi cuantumul minim şi maxim al acestor onorarii.  

În luna martie, Profit.ro a anunţat că Legea insolvenţei persoanelor fizice, care ar fi trebuit să intre în vigoare din ianuarie 2016, este în pericol să nu fie aplicată nici de la 1 august 2017, dată pentru care a fost amânată de fostul Guvern.  

Informaţia este confirmată acum, când la nivelul Guvernului a fost redactată o ordonanţă prin care termenul de intrare în vigoare a acestei legi este din nou amânat, de această dată până la 1 ianuarie 2018.

2. Reuters: Europa Centrală şi de Est nu mai este low-cost. Modelul forţei de muncă ieftine care a determinat creşterea de la căderea comunismului este pe moarte

Europa Centrală şi de Est se confruntă cu sfârşitul unei ere economice, ratele de ocupare a forţei de muncă fiind un nivel record, iar muncitorii solicitând salarii mai aproape de nivelurile occidentale, arată o analiză Reuters. Aşadar, modelul de forţă de muncă ieftină care a determinat creşterea de la căderea comunismului este pe moarte.

Astfel, o provocare pentru guvernele şi companiile din regiune este să găsească noi modalităţi de dezvoltare. Ultimul exemplu în acest sens, scrie Reuters, este fabrica Volkswagen din Bratislava, unde luna trecută o primă grevă la o companie majoră de fabricaţie de maşini a condus la o creştere a salariilor cu 14%, în ceea ce a devenit cel mai recent şi mai puternic semn al schimbării peisajului economic.

Volkswagen a fost unul dintre zecii de mari producători occidentali care şi-au croit o cale către Slovacia, Republica Cehă, Polonia şi Ungaria după căderea comunismului în căutarea forţei de muncă ieftină. Această migraţie spre est a marcat naşterea unui model economic care a transformat regiunea.

Însă, cu un sfert de secol după, piaţa regională a forţei de muncă se diminuează, înregistrând o rată a şomajului de un minim record, de aproximativ 3-7% în regiune. Ca rezultat, salariile cresc mai repede decât în ​​Occident – conduse de Ungaria, cu un salt de 12,8% pe an în martie. Zoroslav Smolinsky, liderul sindicatului VW Slovacia care a pus la cale greva, s-a alăturat liniei de producţie în 1992, când uzina a fost preluată de VW din Germania. El era plătit cu echivalentul a 75 de euro pe lună în acel moment. „Am putut trăi cu atât”, a spus el, precizând că aşa „a trebuit”.

În prezent, cei 12.300 de muncitori din Volkswagen în Bratislava câştigă în medie 1.804 de euro pe lună. În pofida creşterii, salariile rămân însă la mai puţin de jumătate din pachetul salarial mediu oferit de Volkswagen în Germania, iar Smolinsky declară că o astfel de discrepanţă imensă nu mai poate fi justificată. „Timpurile s-au schimbat”, a spus el.

„Suntem în UE şi trebuie să ţinem pasul cu tendinţele şi să reducem treptat decalajul”, a mai precizat Smolinsky. Greva a fost rezolvată odată cu majorarea salariilor, extinsă pe parcursul a mai mult de doi ani, precum şi cu un bonus unic de 500 euro pentru fiecare angajat şi o zi suplimentară de sărbătoare. VW nu este singurul care se confruntă cu creşterea costurilor forţei de muncă şi a grevelor. Producătorul francez Peugeot şi coreenii de la Kia au crescut ambii salariile în acest an în Slovacia, în timp ce Audi şi Mercedes s-au confruntat cu ameninţări de grevă în Ungaria. Toate aceste măsuri luate de producătorii auto sunt deosebit de importante pentru că industria auto reprezintă partea leului din investiţiile străine în Europa Centrală şi de Est. De exemplu, diviziile Volkswagen sunt cele mai mari companii în Slovacia şi Cehia, iar Slovacia a devenit cel mai mare producător auto din lume în termeni de autovehicule produse per capita.

Analiştii de la banca rusească de investiţii Renaissance Capital sunt de părere că investitorii străini nu vor abandona actualele proiecte pe care le au în regiune, dar este posibil ca noile investiţii să meargă în altă parte. “Niciodată Europa Centrală nu va mai oferi ceea ce oferea în anii 1990” se arată într-un raport elaborat de economiştii Renaissance Capital. Pentru a contracara creşterea costurilor, companiile au început să ia măsuri pentru a îmbunătăţi productivitatea via metode precum creşterea gradului de automatizare, susţin directorii de companii, factorii de decizie şi analiştii. Însă, pe termen lung, unele companii ar putea să se îndrepte spre alte ţări în căutarea de mâna de lucru mai ieftină. De exemplu, Volkswagen a avertizat că ar putea ocoli Slovacia pentru viitoarele sale investiţii.

O nouă creştere semnificativă a salariilor “ar pune în pericol stabilitatea locurilor de muncă”, a avertizat Lucia Kovarovic Makayova purtătoarea de cuvânt de la Volkswagen Slovakia. Analiştii de la Renaissance Capital sunt de părere că investitorii care caută mână de lucru ieftină ar putea să se uite spre sud şi est. “Credem că următorul val de expansiune a investiţiilor va atinge ţărmurile Turciei şi sudul Mediteranei”, fiind vizate ţări precum Maroc, Tunisia, Egipt, dar este posibil să ajungă şi în Ucraina şi Iran, spun aceştia. Problema discrepanţelor salariale este una intens dezbătută în societăţile şi mediile politice din Europa Centrală şi de Est.

Polonezii, slovacii, cehi şi ungurii susţin că vest europenii îi consideră “cetăţenii de gradul doi”, iar politicienii au profitat de astfel de nemulţumiri pentru a cere salarii mai mari. Premierul slovac Robert Fico şi-a declarat sprijinul pentru salariaţii de la Volkswagen care au intrat în grevă, în timp ce în Cehia partidul la putere a demarat o campanie de afişe înaintea alegerilor din octombrie cu titlul “Sfârşitul mâinii de lucru ieftine”.

Însă obiectivul politicienilor şi liderilor sindicali de a aduce salariile la nivelul din Occident trebuie să fie însoţit şi de măsuri pentru a creşte valoarea adăugată a industriilor. Potrivit datelor OECD, o oră de muncă în Germania produce o valoare de 52,7 euro faţă de doar 19,4 euro în Cehia. Unul dintre motive este şi acela că multe firme din Cehia produc componente ieftine pentru marile lanţuri globale în loc de produse finite care aduc marje şi profituri mai mari. Peter Stracar, directorul GE pentru regiunea Europei Centrale şi de Est, susţine că succesul viitor al industriei din regiune depinde de migraţia în zona afacerilor cu valoare adăugată mare.

“Trebuie să găsim modalităţi pentru a crea mai multă tehnologie cu valoare adăugată în CEE, iar General Electric este în avangardă”, a declarat Stracar. Potrivit acestuia, regiunea are mai mult de oferit decât salarii mici, citând drept exemplu factori precum stabilitatea sistemelor juridice şi proximitatea geografică de pieţele din Europa Occidentală.

Agerpres.ro

3. Laufer: Viitoarea lege a parteneriatelor public-private va diferenția proiectele locale de cele care au nevoie de aprobarea Guvernului

Viitoarea lege a parteneriatelor public-private va diferenția proiectele care se pot implementa pe plan local de cele de anvergură, care au nevoie, într-adevăr, de aprobarea Guvernului, a declarat, miercuri, Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Acesta a anunțat că, săptămâna viitoare, ar putea fi lansat în dezbatere publică proiectul de lege pentru parteneriatele public-private.

“Urmează săptămâna viitoare, sper să se întâmple acest lucru, să ieșim în dezbatere publică cu parteneriatul public-privat, cu noul text de lege, simplificat în conformitate cu programul de guvernare și care rezolvă niște probleme majore din textul vechi și care face o diferență între proiecte care se pot implementa pe plan local și proiecte care au nevoie, într-adevăr, de aprobarea Guvernului. Nu cred că este necesar ca un proiect de 10 milioane de euro să treacă de două ori prin Guvern. În schimb, pentru un proiect de 100 de milioane sau miliarde este necesar. Astfel că am reușit să creăm și o diferențiere cu care să ajutăm acest lucru și să permitem autorităților locale să poată executa proiecte de parteneriate public-private care, din punctul nostru de vedere sunt o prioritate”, a spus ministrul, prezent la semnarea unui protocol între Asociația Municipiilor din România, Consiliul Național pentru IMM-uri și Asociația Română a Băncilor.

Laufer a arătat că programul Start-Up Nation, prin care firmele nou înființate primesc finanțare de până la 200.000 de lei, a dus la o creștere spectaculoasă a numărului de firme înregistrate în acest an.

“De la începutul anului până pe 15 iulie s-au înființat aproximativ 92.000 de societăți, iar anul trecut se înființaseră 65.000 de societăți comerciale în aceeași perioadă. Cred că faptul că există un program care este promovat dă rezultate în țara noastră. Înseamnă că avem tineri foarte receptivi atunci când vii înspre ei”, a arătat Laufer.

Oficialul guvernamental a amintit că există aproape 20.000 de firme care s-au înscris în programul Start-Up Nation, din care 8.600 au fost acceptate la finanțare în acest an. Firmele înscrise solicitau finanțări totale de 3,7 miliarde de lei, în timp ce programul a avut un buget pentru acest an de 1,7 miliarde de lei. În total, cele aproape 20.000 de firme prevăd înființarea a 45.000 de locuri de muncă noi.

Laufer a mai precizat că a promovat programul în peste 35 de județe.

“Am pus punctul pe un aspect foarte important din punctul meu de vedere, acela de educație antreprenorială. Caravana Start-Up Nation nu și-a propus doar să informeze asupra unui program, ci să deschidă o viziune unor tineri și cred că una dintre componentele cele mai importante a fost că am introdus un punctaj suplimentar tinerilor absolvenți de după 2012. Din dosarele acceptate, peste 75% din locurile de muncă nou create urmează să fie ocupate de tinerii absolvenți de după 2012, șomeri sau defavorizați. Deci programul a avut și un impact social major, dar și un impact asupra tinerilor care doresc să ajungă antreprenori”, a continuat ministrul.

În schimb, Laufer s-a declarat nemulțumit de activitatea unor incubatoare de afaceri care, în acest moment, nu îndeplinesc principalul rol existențial, de a pregăti o nouă generație de antreprenori, de a le oferi suportul și de a le oferi climatul de a se simți liberi să creeze și să fie “mai puțin preocupați de controale, de birocrație, de managementul care să țină de plăți de facturi, de chirii, de rate la bancă și multe alte chestii de acest fel și asta trebuie să fie o prioritate pentru noi toți”.

La rândul său, Florin Jianu, președintele Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii din România, a arătat că una dintre temele principale de țară pentru mandatul României a președinția Consiliului European din 2019 ar trebui să fie antreprenoriatul.

“Șapte din zece întreprinzători se autofinanțează, doi întreprinzători apelează la bănci și mai puțin de un întreprinzător apelează la fonduri europene. Mi-aș dori să schimbăm această scară și opt din zece întreprinzători să se finanțeze din partea băncilor, așa cum se întâmplă în țările din vestul Europei și la nivel global”, a susținut Jianu, prezent la eveniment.

Asociația Municipiilor din România, Asociația Româna a Băncilor și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România au semnat, miercuri, un Protocol de colaborare, care are ca scop consolidarea colaborării dintre autoritățile publice locale, mediul de afaceri și domeniul bancar și identificarea de instrumente concrete de sporire a competitivității IMM-urilor și încurajare a spiritului antreprenorial.

4. Restanțele la creditele în lei, în scădere cu 5,27%, iar la cele în valută cu 2,7%, în iunie 2017

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna iunie 2017, se cifrează la 5,769 miliarde de lei, în scădere cu 5,27% față de suma raportată în mai 2017, iar restanțele la creditele în valută au coborât cu 2,7%, la 6,683 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).

Totalul creditelor în lei atingea, în iunie, 136,7 miliarde de lei (cu 2,47% peste valoarea din luna precedentă), din care 59,67 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 72,7 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populație.

Creditele în valută totalizau 92,949 miliarde echivalent lei în iunie 2017 (cu 1,35% mai puțin față de mai 2017), din care 46,17 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenții economici și 43,97 miliarde de lei credite luate de populație.

Bucureștenii aveau, la finele lunii iunie, credite în lei restante în sumă de 1,76 miliarde de lei și în valută de 2,86 miliarde de lei (echivalent).

Totalul creditelor în lei contractate în Capitală ajungea la 48,828 miliarde de lei, iar al celor în valută la 44,403 miliarde de lei.

Digi24.ro

5. România la bilanț. Avertismentele străinilor în privința politicilor economice

Digi24 vă propune o analiză săptămânală a economiei, una bazată pe cifre care ne ajută să înţelegem nu doar în ce direcţie merge economia ţării, dar şi cum anume resimt cetăţenii acest lucru. Cresc salariile, sunt eliminate taxe, dar cât anume costă toate aceste măsuri, care sunt efectele lor? Răspunsurile, bazate pe cifre oficiale, vin de la „România la bilanţ”.

V-am prezentat de-a lungul săptămânilor multe cifre. Pe unele le-am tradus pentru dumneavoastră, pe alte le-am prezentat aşa cum sunt şi v-am arătat ce diferenţe sunt faţă de anii trecuţi. Astăzi vorbim despre avertismentele care tot vin spre România tocmai din cauza modului în care se fac politicile economice.

Ultimul avertisment a venit de la Comisia Europenă. Experţii de la Bruxelles ne spuneau clar că modelul economic al Romaniei a creat inegalităţi sociale severe.

Dacă în Uniunea Europeană bogaţii câştigă de cinci ori mai mult decât cei mai săraci, în România, această diferenţă este de opt ori mai mare.

Vă veţi întreba de unde diferenţa, pentru că de muncit muncesc şi ai noştri şi, sigur, bogaţii lor au averi mai mari decât cei de la noi. Aşa este! Doar că diferenţa mare vin din faptul că la noi, sărăcia e în altă dimensiune.

 Creşterea performanţei trebuie să înceapă însă din administraţia publică, spun cei de la Bruxelles. Noi, de aici, spunem că performanţa vine din nivelul de pregătire şi nu ar trebui să conteze dacă ceea ce ştii tu ca profesionist e în beneficiului unui privat sau al statului. Doar că 40% din populaţia ţării nu are acces la educaţie, servicii sociale şi piaţa forţei de muncă în aceleaşi condiţii cu restul românilor.

În acelaşi timp, statistica ne anunţă că numărul elevilor şi studenţilor care au încheiat anul şcolar 2016 – 2017 a fost cu 45 de mii de persoane mai mic decât cu un an înainte. Vorbim inclusiv despre studenţi, cei care, de cele mai multe ori, se îndreaptă spre domenii ca administaţie, construcţii, drept ori administrarea afacerilor.

– specializăti: afaceri, administraţie şi drept: 28.4% din totalul studenţilor;

– inginerie, prelucrare şi construcţii: 18,1%;

– sănătate şi asistenţă socială: 10.3%.

Ştiţi care a fost însă vestea bună din datele de la statistică? A crescut numărul copiilor care merg la şcoli profesionale. Sunt încă puţini, am spune noi, dar numărul creşte.

România reface forţa de muncă specializată, un lucru la care au contribuit până acum mai mult companiile private de la noi decât statul.

Statul, din contră, într-un moment de negură politică, a decis că şcolile profesionale nu prea sunt folositoare, aşa că le-a desfiinţat.

Le-a reînfiinţat recent după ce au ajuns patronii să caute sudori prin Serbia, ba chiar prin Vietnam.

Revenind acum la statistică, cifrele ne spun că, în anul şcolar 2016 – 2017, 10.500 de tineri au absolvit o şcoală profesională, cele mai multe fiind şcoli de stat. Se mai adaugă alţi puţin peste 34 de mii care au terminat o postliceală sau o şcoală de maiştri, doar că aici, mai bine de o treime dintre ele au fost şcoli private.

Fie că este vorba despre medici sau despre lăcătuşi mecanici, României îi lipsesc specialiştii. Ţara rămâne fără personal calificat pe măsură pe vechii meseriaşi se pensionează.

În urmă cu peste un deceniu, 277 de mii de tineri erau elevii şcolilor profesionale. Se pregăteau să fie mecanici auto, vopsitori, barmani, bucătari, croitori, pădurari.

Sunt clase care există şi astăzi, doar că de la 277 de mii de elevi, numărul a scăzut sub o sută de mii. Şi ajungem inevitabil să discutăm despre deficit pe piaţa muncii.

La nivel naţional, aşa cum arată datele agenţiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă, sunt peste 27 de mii de locuri de muncă disponibile, cele mai multe în Bucureşti.

De altfel, Capitala are şi cea mai mare nevoie de personal. Dacă ne uităm însă peste tabloul general, firmelor din ţară le lipsesc, de exemplu, croitorii, paznicii şi zidarii şi personal care să se ocupe de amenajări interioare.

– industria confesţiilor: 1983 locuri de muncă;

– agent de securitate: 1079;

– zidari, faianţari: 696.

Un studiu realizat la finalul lui 2016 arăta cât de mult s-a adâncit deficitul de forţă de muncă. Nu mai puţin de 72% dintre companiile din România aveau dificultăţi cu ocuparea posturilor scoase la concurs.

Erau greu de găsit atât angajaţii calificaţi, cât şi cei necalificaţi. Era cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, potrivit studiului Manpower.

Deficitul de forţă de muncă din România este cel mai mare din regiune, de două ori chiar peste media celorlalte ţări. În ritmul actulal, piaţa muncii ar putea intra în colaps în cel mult 20 de ani.

Print Friendly, PDF & Email