Revista presei din data de 17.07.2017

Revista presei din data de 17.07.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.
Financiarul.ro, Amosnews.ro.
  1. Carta Albă a IMM-urilor din România, 2017.
News.ro.
  1. Florin Jianu: Cele mai mari probleme ale mediului de afaceri sunt concurenţa neloială, birocraţia, lipsa de finanţare şi lipsa forţei de muncă.
Curierulnational.ro.
  1. Întreprinderile mici şi mijlocii au ajuns la 25 de ani de reprezentare.
Cvlpress.ro.
  1. Preşedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor de predictibilitate.
Zf.ro.
  1. Preşedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor de predictibilitate.
Cariereonline.ro.
  1. Lipsa de finanţare şi a forţei de muncă, printre problemele mediului de afaceri.
Startupcafe.ro.
  1. Top 10 piedici pe care le resimt antreprenorii IMM în România.
Manager.ro.
  1. S-a lansat Carta Alba a IMM-urilor din Romania 2017, editia a XV-a.
Mediafax.ro.
  1. Preşedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor de predictibilitate.
Criteriul.ro.
  1. START-UP NATION, EȘUAT ÎN… CONSTANȚA?
Ziaruldeiasi.ro.
  1. Laufer: 13.500 de firme s-au înscris până acum în programul Start-Up Nation.
Ziare.com, Informatia-zilei.ro.
  1. Presedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul sa contravina cerintelor de predictibilitate.
Allevents.ro.
  1. 25 de ani de la înființarea Consiliului Național al IMM-urilor.
Atat.ro.
  1. Întreprinderile mici şi mijlocii au ajuns la 25 de ani de reprezentare.
Bursa.ro.
  1. Preşedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor de predictibilitate.
Romania-actualitati.ro.
  1. Aniversare a 25 de ani de activitate a Consiliului IMM-urilor.
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.
Adevarul.ro.
  1. De ce aspecte legale şi fiscale trebuie să ţină cont companiile atunci când îşi deschid centre regionale de operaţiuni în România.
  2. Aproape 20.000 de planuri de afaceri au fost înscrise în programul Start-Up Nation. Ce urmează.
  3. Eurostat: România a înregistrat în iunie a treia cea mai scăzută inflaţie anuală din UE, de 0,7% .
  4.  Fitch confirmă ratingul BBB- al României .

Apariții în presă ale CNIPMMR

 Financiarul.ro, Amosnews.ro

1. Carta Albă a IMM-urilor din România, 2017

Sub egida celebrării a 25 de ani de la înființarea CNIPMMR, astăzi, 14 iulie 2017, a avut loc lansarea versiunii în limba română a lucrării „Carta Albă a IMM-urilor din România, 2017”, ediţia a XV-a, editată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Printre personalităţile care au onorat evenimentul s-au numărat:

  • Florin JIANU, președinte CNIPMMR
  • Cosmin MARINESCU, consilier prezidențial
  • Prof.Univ.Dr. Ovidiu NICOLESCU, președinte de onoare CNIPMMR
  • Eugen Orlando TEODOROVICI, consilier onorific, Guvernul României
  • Ilan LAUFER, ministru, Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerț și Antreprenoriat
  • Victor NEGRESCU, ministru, Ministerul pentru Afaceri Europene
  • Gabriel PETREA, ministru, Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Social
  • Alessio MENEGAZZO, director pentru Sustenabilitate și Afaceri Instituționale al companiilor ENEL
  • Ionuț STANIMIR, director comunicare BCR
  • Sven MARINUS, country CEO Sodexo
  • Nicoleta VATLAVEC, director Groupama
  • Virgil ANGHEL, director FNGCIMM

Actualul raport de cercetare are la bază interviuri cu 833 întreprinzători, principalele concluzii desprinse fiind următoarele :

  • Concurenţa neloială (46,97%), birocraţia (46,13%), scăderea cererii interne(44,19%), fiscalitatea excesivă (41,65%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (39,83%), corupţia (37,53%) și controalele excesive (32,45%) sunt principalele11,07% dintre persoanele investigate anticipează o evoluție pozitivă a situației economice a României în anul 2017
  • 11,07% dintre persoanele investigate anticipează o evoluție pozitivă a situației economice a României în anul 2017
  • 24,58% dintre întreprinderi au estimat că evoluţia mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2017 va favoriza derularea activităților antreprenoriale
  • 0,12% dintre întreprinderi au primit aprobarea pentru proiectul depus
  • 72,03% dintre întreprinzători nu intenţionează să acceseze fondurile structurale în anul 2017
  • 74,09% dintre IMM-uri se vor autofinanța

În cadrul evenimentului, domnul Președinte Florin Jianu a precizat: “Stabilitatea și predictibilitatea, debirocratizarea, asigurarea necesarului de forță de muncă și de calificare sunt foarte importante pentru mediul de afaceri. Șomajul în rândul tinerilor trebuie să scadă sub 5%, existând și instrumente cu finanțare europeană în acest domeniu. Pentru președinția României din 2019, una din principalele teme de țară ar trebui să fie antreprenoriatul, inclusiv în rândul tinerilor și antreprenoriatul social.”

De asemenea, dl. Cosmin Marinescu, care a transmis meajul domnului președinte Klaus Iohannis, a menționat în cadrul evenimentului: “Așa cum probabil cunoașteți, la inițiativa Administrației Prezidențiale și ca etapă de consultare în cadrul Proiectului de țară, am avut recent o largă dezbatere cu reprezentanții mediului de afaceri din România, oameni de afaceri români și investitori străini, companii mari și întreprinderi mici și mijlocii. În acest cadru, toți reprezentanții mediului de afaceri au arătat că stabilitatea și predictibilitatea sunt cele mai importante exigențe ale mediului economic, în special în contextul evoluțiilor politice recente. Consider că este pe deplin justificată îngrijorarea oamenilor de afaceri în privința implicațiilor pe care unele măsuri recent anunțate le pot avea asupra economiei.

Așa cum am spus și la momentul învestirii Guvernului, schimbarea programului de guvernare, mai ales în aspectele esențiale ale acestuia – atât fiscale cât și sociale, nu oferă deloc semnalul de încredere și liniște pe care românii și mediul investițional îl așteaptă. În încheiere, doresc să menționez consultările pe care le-am avut cu mediul de afaceri în cadrul Proiectului de țară, care mi-au întărit convingerea că trebuie reclădit parteneriatul dintre stat și mediul de afaceri. Oamenii de afaceri și mediul economic, în general, trebuie să devină un partener de dialog real în dezbaterea politicilor publice.”

În cadrul intervenției sale, ministru pentru Consultare Publică și Dialog Social, domnul Gabriel Petrea a menționat “La mulți ani, CNIPMMR! Pentru viitoarea lucrarea mi-aș dori un capitol dedicat și dialogului social. Pentru modificarea legii 62/2011 a dialogului social vom continua consultările cu partenerii sociali. Dacă până acum, negocierile dintre patronate și sindicate erau concentrate pe salarii, trebuie să se meargă mai departe să se discute despre formarea profesională, dezvoltarea companiilor, care sunt alte teme importante.”

În cadrul intervenției somniei sale, domnul Ilan Laufer, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a precizat: “Elementele de educație și cultură antreprenorială sunt esențiale pentru dezvoltarea sectorului IMM-urilor. Regândirea incubatoarelor de afaceri și reconstrucția ecosistemelor economice în România sunt o prioritate. Carta Albă a IMM-urilor din România este un ghid de care trebuie să ținem cont fiind importantă pentru elaborarea de politici coerente care să satisfacă nevoile IMM-urilor. Măsurile care urmeză să fie implementate: programul pentru susținerea internaționalizării IMM-urilor cu un buget multiannual de 71 milioane lei, din care 5 milioane de lei în anul 2017, absorbția de 100% a fondurilor destinate programelor pentru IMM-uri, legea prevenirii se află în procedura parlamentară de implementare, dorindu-se intrarea ei în vigoare până la 1 octombrie 2017.”

Partenerul exclusiv al CNIPMMR pe domeniul asigurărilor a fost Groupama Asigurări S.A.

Sponsorii evenimentului au fost: BCR, ENEL, FNGCIMM, CORAL IMPEX, ALPHA BANK, SODEXO și EXIM BANK.

Partenerii media ai evenimentului au fost: Agerpres, Antena 3, Bursa, Centrul de presă, Curierul Național, Economistul, Legal magazin, Național TV, News.ro, Risco, Start-up cafe,Top business, Market watch.

News.ro

2. Florin Jianu: Cele mai mari probleme ale mediului de afaceri sunt concurenţa neloială, birocraţia, lipsa de finanţare şi lipsa forţei de muncă

Cele mai mari probleme ale mediului de afaceri sunt concurenţa neloială, birocraţia, lipsa de finanţare şi lipsa forţei de muncă, a declarat vineri preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, acesta apreciind că doar şapte din zece întreprinzători se autofinanţează.

”Am constatat că în anul 2017 birocraţia a căzut pe locul 2 ca principală problemă a mediului de afaceri. Dacă în anul 2016, birocraţia arăta un procent de peste 60%, în acest moment este un procent de 46%. Pe locul întâi a urcat, ca principală problemă, concurenţa neloială, care înseamnă de fapt economie la negru, înseamnă că întreprinzătorii oneşti pierd în comparaţie cu întreprinzătorii incorecţi şi înseamnă că statul în ansamblul lui pierde mai mult”, a declarat vineri noul preşedinte al CNIPMMR, la lansarea lucrării “Carta Albă a IMM-urilor din România 2017”, realizată în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

El afirmă în acest sens că, dacă ne uităm la bugetul de stat, la încasări şi la cheltuieli, societatea în ansamblul ei pierde.

”Pe de altă parte, percepţia asupra mediului de afaceri este crescută. Dacă anul trecut, numai 13% dintre întreprinzători considerau o evoluţie pozitivă a mediului de afcaeri, în acest an 26% de întreprinzători, deci o creştere dublă, consideră că mediul de afaceri are o evoluţie pozitivă”, menţionează Jianu.

Există probleme, însă, în continuare, spune preşedintele CNIPMMR.

”Acum doar şapte din zece întreprinzători se autofinanţează. Mai puţin de 20% dintre întreprinzători sunt interesaţi de fonduri europene. Şi doar 0,12% dintre întreprinzători au semnat un contract pe fonduri europene, ceea ce înseamnă extrem, extrem de puţin, în condiţiile în care România beneficiază de peste 22 miliarde euro din fonduri europene”, adaugă Jianu.

Despre faptul că foarte puţine persoane cu vârsta de peste 55 de ani îşi deschid o afacere, Jianu spune că în prezent nu există un program să susţină această categorie de vârstă.

”Cred că structura socială a României nu încurajează, după o anumită etapă, activitatea în rândul oamenilor. Oamenii preferă să iasă la pensie şi pur şi simplu să devină inactivi. Dacă ne uităm la programele de susţinere a start-up-urilor în rândurile veteranilor, în SUA expertiza acestor oameni este extrem de folosită”, spune Jianu.

El consideră că este nevoie atât de finanţare, cât şi de iniţiativă.

Lucrarea ”Carta Albă a IMM-urilor din România”, care anul acesta ajunge la cea de-a 15-a ediţie, este cel mai important raport de cercetare privind situaţia IMM-urilor din România, fenomenul antreprenorial, performanţele şi problematica IMM-urilor fiind un titlu de referinţă în literatura de specialitate, atât în România cât şi la nivelul Uniunii Europene.

În fiecare an, 1.500 de întreprinzători răspund la ancheta CNIPMMR.

Curierulnational.ro

3. Întreprinderile mici şi mijlocii au ajuns la 25 de ani de reprezentare

Sub egida celebrării a 25 de ani de la înfiinţarea CNIPMMR, vineri, 14 iulie 2017, a avut loc lansarea versiunii în limba română a lucrării “Carta Albă a IMM-urilor din România, 2017”, ediţia a XV-a, editată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Printre personalităţile care au onorat evenimentul s-au numărat:

– Florin JIANU, preşedinte CNIPMMR

– Cosmin MARINESCU, consilier prezidenţial

– Prof. Univ. Dr. Ovidiu NICOLESCU, preşedinte de onoare CNIPMMR

– Eugen Orlando TEODOROVICI, consilier onorific, Guvernul României 

– Ilan LAUFER, ministru, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat 

– Victor NEGRESCU, ministru, Ministerul pentru Afaceri Europene 

– Gabriel PETREA, ministru, Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Social 

– Alessio MENEGAZZO, director pentru Sustenabilitate şi Afaceri Instituţionale al companiilor ENEL

– Ionuţ STANIMIR, director comunicare BCR

– Sven MARINUS, country CEO Sodexo

– Nicoleta VATLAVEC, director Groupama

– Virgil ANGHEL, director FNGCIMM

Actualul raport de cercetare are la bază interviuri cu 833 de întreprinzători, principalele concluzii desprinse fiind următoarele: 

  • Concurenţa neloială (46,97%), birocraţia (46,13%), scăderea cererii interne (44,19%), fiscalitatea excesivă (41,65%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (39,83%), corupţia (37,53%) şi controalele excesive (32,45%) sunt principalele problem
  • 11,07% dintre persoanele investigate anticipează o evoluţie pozitivă a situaţiei economice a României în anul 2017
  • 24,58% dintre întreprinderi au estimat că evoluţia mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2017 va favoriza derularea activităţilor antreprenoriale
  • 0,12% dintre întreprinderi au primit aprobarea pentru proiectul depus
  • 72,03% dintre întreprinzători nu intenţionează să acceseze fondurile structurale în anul 2017
  • 74,09% dintre IMM-uri se vor autofinanţa

În cadrul evenimentului, domnul preşedinte Florin Jianu a precizat: „Stabilitatea şi predictibilitatea, debirocratizarea, asigurarea necesarului de forţă de muncă şi de calificare sunt foarte importante pentru mediul de afaceri. Şomajul în rândul tinerilor trebuie să scadă sub 5%, existând şi instrumente cu finanţare europeană în acest domeniu. Pentru preşedinţia României din 2019, una din principalele teme de ţară ar trebui să fie antreprenoriatul, inclusiv în rândul tinerilor şi antreprenoriatul social”.

De asemenea, dl. Cosmin Marinescu, care a transmis mesajul domnului preşedinte Klaus Iohannis, a menţionat în cadrul evenimentului: „Aşa cum probabil cunoaşteţi, la iniţiativa Administraţiei Prezidenţiale şi ca etapă de consultare în cadrul Proiectului de ţară, am avut recent o largă dezbatere cu reprezentanţii mediului de afaceri din România, oameni de afaceri români şi investitori străini, companii mari şi întreprinderi mici şi mijlocii. În acest cadru, toţi reprezentanţii mediului de afaceri au arătat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt cele mai importante exigenţe ale mediului economic, în special în contextul evoluţiilor politice recente.

Consider că este pe deplin justificată îngrijorarea oamenilor de afaceri în privinţa implicaţiilor pe care unele măsuri recent anunţate le pot avea asupra economiei. Aşa cum am spus şi la momentul învestirii Guvernului, schimbarea programului de guvernare, mai ales în aspectele esenţiale ale acestuia – atât fiscale cât şi sociale, nu oferă deloc semnalul de încredere şi linişte pe care românii şi mediul investiţional îl aşteaptă. În încheiere, doresc să menţionez consultările pe care le-am avut cu mediul de afaceri în cadrul

Proiectului de ţară, care mi-au întărit convingerea că trebuie reclădit parteneriatul dintre stat şi mediul de afaceri. Oamenii de afaceri şi mediul economic, în general, trebuie să devină un partener de dialog real în dezbaterea politicilor publice”.

În cadrul intervenţiei sale, ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Social, domnul Gabriel Petrea, a menţionat „La mulţi ani, CNIPMMR! Pentru viitoarea lucrare mi-aş dori un capitol dedicat şi dialogului social. Pentru modificarea legii 62/2011 a dialogului social vom continua consultările cu partenerii sociali. Dacă până acum, negocierile dintre patronate şi sindicate erau concentrate pe salarii, trebuie să se meargă mai departe să se discute despre formarea profesională, dezvoltarea companiilor, care sunt alte teme importante”.

În cadrul intervenţiei domniei sale, domnul Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, a precizat: „Elementele de educaţie şi cultură antreprenorială sunt esenţiale pentru dezvoltarea sectorului IMM-urilor. Regândirea incubatoarelor de afaceri şi reconstrucţia ecosistemelor economice în România sunt o prioritate.

Carta Albă a IMM-urilor din România este un ghid de care trebuie să ţinem cont, fiind importantă pentru elaborarea de politici coerente care să satisfacă nevoile IMM-urilor. Măsurile care urmează să fie implementate: programul pentru susţinerea internaţionalizării IMM-urilor cu un buget multianual de 71 milioane lei, din care 5 milioane de lei în anul 2017, absorbţia de 100% a fondurilor destinate programelor pentru IMM-uri, legea prevenirii se află în procedura parlamentară de implementare, dorindu-se intrarea ei în vigoare până la 1 octombrie 2017”.

Cvlpress.ro

4. Preşedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor de predictibilitate

Stabilitatea şi predictibilitatea sunt cele mai importante cerinţe ale mediului de afaceri şi niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe, a transmis vineri preşedintele României, Klaus Iohannis, participanţilor la prezentarea Cărţii Albe a IMM, lansată de CNIPMMR.

„În cadrul programului destinat proiectul de ţară, am avut o largă dezbatere cu oameni de afaceri din toate domeniile, români şi străini, reprezentând firme mari sau întreprinderi mici şi mijlocii. Toţi au arătat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt, în mod constant, cerinţele cele mai importante pentru mediul economic. Astfel că niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe”, a transmis Klaus Iohanis, mesajul său fiind rostit de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

Preşedintele României s-a referit şi la situaţia bugetului de stat în contextul schimbării programului de guvernare, care, în opinia sa, „nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”. „Execuţia bugetară pe primele şase luni consemnează serioase probleme, având încasări cu aproape 6 miliarde de lei sub nivelul programat şi un deficit bugetar de 4,4 miliarde de lei doar în luna iunie. Schimbarea programului de guvernare nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”, a mai transmis Klaus Iohannis.

„Atrag atenţia Guvernului că o asemenea relaţie între stat şi mediul de afaceri poate pune în pericol stabilitatea economiei. Este esenţial ca partenerii sociali să se aşeze la masa dialogului”, a mai transmis preşedintele României.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România – CNIPMMR – a lansat, în cadrul unui eveniment desfăşurat la Bucureşti, cea de-a 15-a ediţie a Cărţii Albe a IMM-urilor din România, lucrare care sintetizează statistic situaţia la zi a sectorului IMM. Potrivit unui sondaj prezentat cu această ocazie, concurenţa neloială, birocraţia şi accesul dificil la finanţare sunt, în ordine, cele mai stringente probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, mai mult de o treime din ei considerând că mediul de afaceri este „stânjenitor”.

Zf.ro

5. Preşedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor de predictibilitate

Stabilitatea şi predictibilitatea sunt cele mai importante cerinţe ale mediului de afaceri şi niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe, a transmis vineri preşedintele României, Klaus Iohannis, participanţilor la prezentarea Cărţii Albe a IMM, lansată de CNIPMMR.

„În cadrul programului destinat proiectul de ţară, am avut o largă dezbatere cu oameni de afaceri din toate domeniile, români şi străini, reprezentând firme mari sau întreprinderi mici şi mijlocii. Toţi au arătat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt, în mod constant, cerinţele cele mai importante pentru mediul economic. Astfel că niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe”, a transmis Klaus Iohanis, mesajul său fiind rostit de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

Preşedintele României s-a referit şi la situaţia bugetului de stat în contextul schimbării programului de guvernare, care, în opinia sa, „nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”. „Execuţia bugetară pe primele şase luni consemnează serioase probleme, având încasări cu aproape 6 miliarde de lei sub nivelul programat şi un deficit bugetar de 4,4 miliarde de lei doar în luna iunie. Schimbarea programului de guvernare nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”, a mai transmis Klaus Iohannis.â

„Atrag atenţia Guvernului că o asemenea relaţie între stat şi mediul de afaceri poate pune în pericol stabilitatea economiei. Este esenţial ca partenerii sociali să se aşeze la masa dialogului”, a mai transmis preşedintele României.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România – CNIPMMR – a lansat, în cadrul unui eveniment desfăşurat la Bucureşti, cea de-a 15-a ediţie a Cărţii Albe a IMM-urilor din România, lucrare care sintetizează statistic situaţia la zi a sectorului IMM. Potrivit unui sondaj prezentat cu această ocazie, concurenţa neloială, birocraţia şi accesul dificil la finanţare sunt, în ordine, cele mai stringente probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, mai mult de o treime din ei considerând că mediul de afaceri este „stânjenitor”.

Cariereonline.ro

6. Lipsa de finanţare şi a forţei de muncă, printre problemele mediului de afaceri

Cele mai mari probleme ale mediului de afaceri sunt concurenţa neloială, birocraţia, lipsa de finanţare şi lipsa forţei de muncă. Cel puțin așa consideră preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu. De asemenea, el a atras atenția că doar 7 companii din 10 se autofinanțează.

”Am constatat că în anul 2017 birocraţia a căzut pe locul 2 ca principală problemă a mediului de afaceri. Dacă în anul 2016, birocraţia arăta un procent de peste 60%, în acest moment este un procent de 46%.

Pe locul întâi a urcat, ca principală problemă, concurenţa neloială, care înseamnă de fapt economie la negru, înseamnă că întreprinzătorii oneşti pierd în comparaţie cu întreprinzătorii incorecţi şi înseamnă că statul în ansamblul lui pierde mai mult”, a declarat vineri noul preşedinte al CNIPMMR, transmite News.ro.

Pe de altă parte, percepţia asupra mediului de afaceri este crescută. Dacă anul trecut, numai 13% dintre întreprinzători considerau o evoluţie pozitivă a mediului de afcaeri, în acest an 26% de întreprinzători, deci o creştere dublă, consideră că mediul de afaceri are o evoluţie pozitivă.

“Acum, doar şapte din zece întreprinzători se autofinanţează. Mai puţin de 20% dintre întreprinzători sunt interesaţi de fonduri europene. Şi doar 0,12% dintre întreprinzători au semnat un contract pe fonduri europene, ceea ce înseamnă extrem, extrem de puţin, în condiţiile în care România beneficiază de peste 22 miliarde euro din fonduri europene”,a adaugat Jianu. 

Startupcafe.ro

7. Top 10 piedici pe care le resimt antreprenorii IMM în România

 

Antreprenorii cu firme mici și mijlocii în România resimt o serie întreagă de piedici în afacerile pe care le fac, de la concurență neloioală, birocrație, până la corupție și creșterea cheltuielilor cu salariile pe care le plătesc angajaților – relevă un studiu realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Raportul, prezentat în cadrul Cartei Albe a IMM-urilor, lucrare editată anuanl de organizația de patroni IMM, are la bază opiniile unui număr de circa 830 de antreprenori cu afaceri mici și mijlicii din România.

Top 10 al piedicilor de care se plâng antreprenorii IMM:

  1. Concurenţa neloială (46,97%),
  2. birocraţia (46,13%),
  3. scăderea cererii interne (44,19%),
  4. fiscalitatea excesivă (41,65%),
  5. creşterea nivelului cheltuielilor salariale (39,83%),
  6. corupţia (37,53%),
  7. controalele excesive (32,45%)
  8. calitatea slabă a infrastructurii (30,63%)
  9. întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private (27,36%)
  10. costurile ridicate ale creditelor (24,94%).

De asemenea, 11,07% dintre persoanele intervievate anticipează o evoluție pozitivă a situației economice a României în anul 2017, iar 24,58% dintre firme au estimat că evoluţia mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2017 va favoriza derularea activităților antreprenoriale.

Referitor la susrele de finanțare a afacerilor, 72% dintre antreprenorii chestionați au răspuns că NU vor accesa fonduri europene în anul, iar 4% au indicat fondurile nerambursable ca sursă de finanțare pe care o vizează anul acesta. Totuși, ponderea celor care nu intenționează să acceseze fondurilor europene a mai scăzut, de la circa 80% cât era anul trecut.

De asemenea, 74,09% dintre IMM-uri din România se vor autofinanța, mai relevă studiul CNIPMMR.

Alte surse de finanțare avute în vedere de anreprenorii IMM în anul 2017:

  • credit furnizor (24,94%)
  • credite bancare (18,28%)
  • leasing (8,47%)
  • împrumuturi de la instituții inanciare spcializate (4,84%)
  • Fonduri nerambursabile (4%)
  • Altele (2,3%)

Manager.ro

8. S-a lansat Carta Alba a IMM-urilor din Romania 2017, editia a XV-a

Astazi a avut loc lansarea “Cartei Albe a IMM-urilor din Romania 2017”, editata de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). Actualul raport de cercetare cuprinde opiniile a circa 830 de antreprenori cu afaceri mici si mijlocii.

Lucrarea, care anul acesta ajunge la cea de-a XV-a editie, este cel mai important raport de cercetare privind situatia IMM-urilor din Romania, antreprenoriatul, performantele si problematica IMM-urilor fiind un titlu de referinta in literatura de specialitate, atat in Romania cat si la nivelul Uniunii Europene.

Mediul economic romanesc este intr-o continua schimbare, iar publicatia evidentiaza cantitativ si calitativ situatia, tendintele si directiile de sustinere si dezvoltare ale mediului de afaceri romanesc.

“Astazi a avut loc lansarea “Cartei Albe a IMM-urilor din Romania”, lucrare editata de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania – CNIPMMR, partener important al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat.

Este cel de-al XV-lea raport de cercetare privind fenomenul antreprenorial si problematica IMM-urilor din Romania, un titlu de referinta in literatura de specialitate.

Am vorbit despre proiectele si programele derulate de ministerul nostru, politici antreprenoriale, despre importanta corelarii educatiei antreprenoriale cu experienta.

Evenimentul s-a desfasurat sub egida sarbatoririi a 25 de ani de la infiintarea CNIPMMR si a 146 ani de activitate patronala.”, a scris Ilan Laufer pe pagina sa de Faccebook.

Grupurile tinta carora le este destinat raportul de cercetare incorporat in Carta Alba a IMM-urilor 2017 sunt:

– intreprinzatorii si managerii din IMM-uri, care pot utiliza numeroasele informatii privind mediul intreprenorial si bunele practici manageriale, in vederea cresterii functionalitatii si performantelor firmelor in care lucreaza

– organismele administratiei centrale si locale cu atributii in domeniul economic

– organizatiile de IMM-uri, celelalte organizatii patronale si sindicale nationale, de ramura si locale s.a.

 – liderii politici la nivel national, regional si local, interesati in realizarea unui mediu de afaceri favorizant agentilor economici

– mass-mediei nationale, regionale si judetene care abordeaza problematica economico-sociala;
 – organizatiile si organismele internationale interesate de starea si evolutia mediului de afaceri din Romania, de evolutia performantelor IMM-urilor si ale economiei Romaniei.

Mediafax.ro

9. Preşedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor de predictibilitate

Stabilitatea şi predictibilitatea sunt cele mai importante cerinţe ale mediului de afaceri şi niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe, a transmis vineri preşedintele României, Klaus Iohannis, participanţilor la prezentarea Cărţii Albe a IMM, lansată de CNIPMMR.

„În cadrul programului destinat proiectul de ţară, am avut o largă dezbatere cu oameni de afaceri din toate domeniile, români şi străini, reprezentând firme mari sau întreprinderi mici şi mijlocii. Toţi au arătat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt, în mod constant, cerinţele cele mai importante pentru mediul economic. Astfel că niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe”, a transmis Klaus Iohanis, mesajul său fiind rostit de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

Preşedintele României s-a referit şi la situaţia bugetului de stat în contextul schimbării programului de guvernare, care, în opinia sa, „nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”. „Execuţia bugetară pe primele şase luni consemnează serioase probleme, având încasări cu aproape 6 miliarde de lei sub nivelul programat şi un deficit bugetar de 4,4 miliarde de lei doar în luna iunie. Schimbarea programului de guvernare nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”, a mai transmis Klaus Iohannis.

„Atrag atenţia Guvernului că o asemenea relaţie între stat şi mediul de afaceri poate pune în pericol stabilitatea economiei. Este esenţial ca partenerii sociali să se aşeze la masa dialogului”, a mai transmis preşedintele României.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România – CNIPMMR – a lansat, în cadrul unui eveniment desfăşurat la Bucureşti, cea de-a 15-a ediţie a Cărţii Albe a IMM-urilor din România, lucrare care sintetizează statistic situaţia la zi a sectorului IMM. Potrivit unui sondaj prezentat cu această ocazie, concurenţa neloială, birocraţia şi accesul dificil la finanţare sunt, în ordine, cele mai stringente probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, mai mult de o treime din ei considerând că mediul de afaceri este „stânjenitor”.

Criteriul.ro

10. START-UP NATION, EȘUAT ÎN… CONSTANȚA?

Vineri, 14 iulie 2017, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a sărbătorit 25 de ani de istorie recentă și 146 de ani de la prima atestare documentară a unei asociații patronale în țara noastră.

Prilej de sărbătoare pentru majoritatea patronilor și prilej de promisiuni din partea reprezentanților puterii politice, din partea Guvernului și din partea politicienilor cu privire la crearea unui mediu de afaceri predictibil, funcțional și prietenos.

La eveniment a participat și Ilan Laufer, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, care a lăudat programul Start-up Nation și modul în care unele zone din țară s-au raliat la accesarea fondurilor alocate pentru microîntreprinderi.

„În ultimile două zile, s-au înscris peste 5000 de firme în program. Avem 13.500 de planuri de afaceri depuse și 22.000 de useri pe aplicație. În ultimile zile s-au înscris câte patru proiecte pe minut. Sesiunea de depunere a proiectelor se închide azi(n.n. vineri, 14 iulie 2017), la ora 20. Noi vom putea să finanțăm anual maximum 10.000 de firme. Topul județelor fruntașe, până la această oră, privind proiectele depuse pe Start-up Nation arată astfel:

  1. București și Ilfov – 1406 de proiecte
  2. Cluj – 1223 de proiecte
  3. Timiș – 500 de proiecte
  4. Iași – 500 de proiecte”,a declarat Ilan Laufer.

Bineînțeles că, la auzul acestui top național, ne-am pus întrebarea firească privitoare la situația județului Constanța. Din păcate, pentru acest program propagat cu surle și trâmbițe de Guvernul PSD, Constanța a depus foarte puține proiecte.

În condițiile în care aproape jumătate din populația județului de la țărm de mare lucrează doar șase luni pe an, în perioada sezonului estival, iar în celelalte șase luni primește ajutor de șomaj sau ajutor social, ni se par bizar faptul că inițiativa privată nu se dezvoltă în Constanța. Nici măcar atunci când întreprinzătorilor li se oferă ajutor financiar de la bugetul de stat.

Incubatoarele… bată-le vina!

Am căutat cauzele pentru care ne aflăm atât de jos în privința inițiativei private și nu ne găsim în topul dosarelor sau proiectelor depuse pe programul Start-up Nation. Iar pentru a afla mai multe, i-am cerut opinia președintelui PIMM Constanța, Iulian Gropoșilă, care este și vicepreședinte al CNIPMMR.

Județul Constanța a depus foarte puține proiecte pe programul Start-up Nation, deoarece nu există organisme de suport funcționale. Și aici mă refer la incubatoarele de afaceri. Degeaba avem două-trei incubatoare de afaceri în județ, dacă acestea nu sunt funcționale sau sunt folosite drept imobile pentru închiriat unor firme sau altora. Neavând funcționale aceste incubatoare de afaceri, unde viitorii întreprinzători să primească tot sprijinul cu privire la întocmirea proiectelor pe programe finanțate național sau european, nu poți, din propriul buzunar, să susții această nevoie a comunității de a dezvolta sectorul privat din județul Constanța”, ne-a declarat Iulian Gropoșilă.

Vicepreședintele CNIPMMR are dreptate. În județul Constanța există câteva incubatoare de afaceri, dar acestea nu mai funcționează conform obiectivului pentru care au fost constituite. Din câte știm, incubatorul de afaceri din municipiul Constanța este folosit de firme apropiate conducerii Primăriei și conducerii Consiliului Județean, cărora spațiul respectiv le-a fost închiriat pe sume modice.

În privința incubatorului de afaceri pe parteneriat public-privat realizat în municipiul Medgidia, pe vremea când Marian Iordache era viceprimar, între fosta uzină Lafarge, actuala CRH, și Municipalitate, nici acesta nu mai funcționează conform destinației sale originare. Adică nu mai primește nimeni consultanță cu privire la demararea unei afaceri, la programele finanțate de către Uniunea Europeană sau de către stat, cum este de exemplu Start-up Nation. Și când te gândești că fosta uzină Lafarge investise aproape 150.000 de euro în acest incubator de afaceri…
Cam la fel este și situația Centrului de Afaceri din Năvodari ridicat pe bani europeni și care se dorește a fi transformat în altceva mai util pentru comunitatea locală.

Nu mai vorbim despre sublimul, dar nefolositul incubator de afaceri din Mangalia.
Toate aceste imobile, în loc să fie folosite drept loc pentru dezvoltarea inițiativei private, s-au transformat în spații de închiriat. Administrațiile publice locale se mulțumesc cu un minim de profit și neglijează plus valoarea maximă pe care ar putea-o adăuga crearea unui puternic segment de întreprinzători mici și mijlocii, segment care ar duce la creșterea nivelului de trai în localitățile respective și implicit la o creștere a veniturilor la bugetul public al fiecărei unități administrativ-teritoriale.

„Din punctul meu de vedere, au pus carul înaintea boilor. Trebuia mai întâi să oblige fiecare județ ca să aibă un incubator de afaceri funcțional, menit să ajute la dezvoltarea inițiativei private și abia apoi să demareze programul Start-up Nation. În Cluj, Timișoara și Iași, aceste incubatoare sunt funcționale și își fac treaba. De aceea au depus atât de multe proiecte”, a concluzionat Iulian Gropoșilă, vicepreședinte CNIPMMR și președinte al PIMM Constanța.

Așa cum spuneam în titlu, se pare că Start-up Nation a eșuat în Constanța!

Ziaruldeiasi.ro

11.  Laufer: 13.500 de firme s-au înscris până acum în programul Start-Up Nation

Până vineri dimineaţă 13.500 de firme s-au înscris în programul Start-Up Nation, numărul maxim de companii care pot beneficia în acest an de finanţare fiind de 10.000. În ceea ce priveşte declaraţiile contradictorii din urmă cu două zile, privind prelungirea termenului de înscriere în program, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan Laufer, a declarat vineri că premierul a înţeles intenţia sa şi nu i-a adus niciun reproş.

„Nu neapărat că mi s-a reproşat. Am avut o discuţie, i-am explicat ce s-a întâmplat, a înţeles că dorinţa mea a fost una bună, de a avea o absorbţie cât mai mare şi aici s-a încheiat discuţia”, a declarat vineri Ilan Laufer, prezent la lansarea lucrării “Carta Albă a IMM-urilor din România 2017”, realizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Ritmul înscrierilor este de patru proiecte pe minut, adaugă el.

„Sper că nu sunt firme care au rămas pe-afară şi care nu au reuşit să se înscrie. În această dimineaţă aveam 13.500 de planuri de afaceri depuse, 22.000 de utilizatori pe aplicaţie, iar rata de înscriere în acest moment este de patru proiecte pe minut”, a punctat Laufer. Perioada de evaluare a dosarelor durează între 30 şi 45 de zile.

„Este un volum mare de lucru. Dar ne-am propus – şi o fac tot ce ţine de mine să respectăm acest lucru – toate contractele să fie semnate până pe data de 27 septembrie”, menţionează Laufer. El spune că, dacă vor rămâne fonduri disponibile din cele alocate după prima sesiune, care se închide vineri, ar putea începe o nouă sesiune. „Acum sunt mult mai încrezător. Sper că vom reuşi o absorbţie ridicată. Totuşi, dacă rămân sume nealocate, în cel mai scurt timp, săptămâna viitoare, după evaluare, voi ieşi să anunţ dacă este necesară o sesiune prelungire”, menţionează Laufer. El a spus că situaţia din urmă cu o săptămână era ”aşa şi aşa”, ceea ce nu l-a mulţumit, însă a devenit ”spectaculoasă” în această săptămână, ceea ce l-a determinat, şi în urma cererilor venite de la mediul de afaceri, să decidă prelungirea termenului de înscriere. La scurt timp însă, ministrul a anunţat că termenul limită rămâne cel iniţial, 14 iulie, ora 20.00.

„Prelungirea pe care am vrut-o a fost pentru aceste firme care m-au atenţionat că nu reuşesc să depună în timp util, se pare că foarte multe dintre ele au reuşit (…) M-am consultat cu echipa mea, cu prieteni şi cu oameni din mediul de afaceri şi cu echipa din minister. A fost o decizie pe care am luat-o”, spune Laufer, care a adăugat că nu s-a consultat şi cu Guvernul.

Miercuri seară, ministrul Ilan Laufer a anunţat pe pagina sa de Facebook că Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat prelungeşte cu două săptămâni termenul limită pentru înscrierea în programul Start-Up Nation, astfel încât antreprenorii interesaţi de înscrierea în program pot depune dosarele online până la data de 28 iulie, ora 20:00. La scurt timp după primul anunţ, Ilan Laufer s-a răzgândit şi a anunţat că termenul limită oficial de înscriere rămâne cel iniţial. Ministrul şi-a atras însă o mulţime de critici în urma anunţurilor. De asemenea, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a anunţat joi oficial, printr-un comunicat, că, în actuala sesiune, ultima zi de înscriere în Programul Start-Up Nation este vineri, 14 iulie, ora 20:00, însă va organiza o nouă sesiune de înscrieri.

Programul Start-Up Nation are, în acest an, o finanţare de 1,71 miliarde lei, care asigură, în temeiul legii, suportul activităţii a 10.000 de noi firme înfiinţate după 31 ianuarie 2017.

Ziare.com, Informatia-zilei.ro

12. Presedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul sa contravina cerintelor de predictibilitate

Stabilitatea şi predictibilitatea sunt cele mai importante cerinţe ale mediului de afaceri şi niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe, a transmis vineri preşedintele României, Klaus Iohannis, participanţilor la prezentarea Cărţii Albe a IMM, lansată de CNIPMMR.

„În cadrul programului destinat proiectul de ţară, am avut o largă dezbatere cu oameni de afaceri din toate domeniile, români şi străini, reprezentând firme mari sau întreprinderi mici şi mijlocii. Toţi au arătat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt, în mod constant, cerinţele cele mai importante pentru mediul economic. Astfel că niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe”, a transmis Klaus Iohanis, mesajul său fiind rostit de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

Preşedintele României s-a referit şi la situaţia bugetului de stat în contextul schimbării programului de guvernare, care, în opinia sa, „nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”. „Execuţia bugetară pe primele şase luni consemnează serioase probleme, având încasări cu aproape 6 miliarde de lei sub nivelul programat şi un deficit bugetar de 4,4 miliarde de lei doar în luna iunie.

Schimbarea programului de guvernare nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”, a mai transmis Klaus Iohannis.

Allevents.ro

13. 25 de ani de la înființarea Consiliului Național al IMM-urilor 

25 DE ANI DE LA ÎNFIINȚAREA CONSILIULUI NAȚIONAL AL IMM-URILOR

Avem plăcerea să vă invităm vineri, 14 iulie 2017, începând cu ora 10.00, la Hotel Caro din Bucuresti, la celebrarea a 25 de ani de la înființarea CNIPMMR și a 146 ani de activitate patronală. 

Sub egida acestui eveniment, se va lansa și lucrarea “Carta Albă a IMM-urilor din România 2017”, realizată în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Lucrarea, care anul acesta ajunge la cea de-a XV-a ediție, este cel mai important raport de cercetare privind situaţia IMM-urilor din România, fenomenul antreprenorial, performanţele şi problematica IMM-urilor fiind un titlu de referinţă în literatura de specialitate, atât în România cât şi la nivelul Uniunii Europene.

Participarea în cadrul evenimentului este gratuită și se face în baza confirmării prezenței la adresa de e-mail iulia.sirbu@cnipmmr.ro, până cel târziu luni, 10 iulie 2017, ora 15.00, în limita locurilor disponibile.

Atat.ro

14. Întreprinderile mici şi mijlocii au ajuns la 25 de ani de reprezentare

Sub egida celebrării a 25 de ani de la înfiinţarea CNIPMMR, vineri, 14 iulie 2017, a avut loc lansarea versiunii în limba română a lucrării “Carta Albă a IMM-urilor din România, 2017”, ediţia a XV-a, editată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Printre personalităţile care au onorat evenimentul s-au numărat:

– Florin JIANU, preşedinte CNIPMMR

– Cosmin MARINESCU, consilier prezidenţial

– Prof. Univ. Dr. Ovidiu NICOLESCU, preşedinte de onoare CNIPMMR

– Eugen Orlando TEODOROVICI, consilier onorific, Guvernul României 

– Ilan LAUFER, ministru, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat 

– Victor NEGRESCU, ministru, Ministerul pentru Afaceri Europene 

– Gabriel PETREA, ministru, Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Social 

– Alessio MENEGAZZO, director pentru Sustenabilitate şi Afaceri Instituţionale al companiilor ENEL

– Ionuţ STANIMIR, director comunicare BCR

– Sven MARINUS, country CEO Sodexo

– Nicoleta VATLAVEC, director Groupama

– Virgil ANGHEL, director FNGCIMM

 

Actualul raport de cercetare are la bază interviuri cu 833 de întreprinzători, principalele concluzii desprinse fiind următoarele: 

  • Concurenţa neloială (46,97%), birocraţia (46,13%), scăderea cererii interne (44,19%), fiscalitatea excesivă (41,65%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (39,83%), corupţia (37,53%) şi controalele excesive (32,45%) sunt principalele problem
  • 11,07% dintre persoanele investigate anticipează o evoluţie pozitivă a situaţiei economice a României în anul 2017
  • 24,58% dintre întreprinderi au estimat că evoluţia mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2017 va favoriza derularea activităţilor antreprenoriale
  • 0,12% dintre întreprinderi au primit aprobarea pentru proiectul depus
  • 72,03% dintre întreprinzători nu intenţionează să acceseze fondurile structurale în anul 2017
  • 74,09% dintre IMM-uri se vor autofinanţa

În cadrul evenimentului, domnul preşedinte Florin Jianu a precizat: „Stabilitatea şi predictibilitatea, debirocratizarea, asigurarea necesarului de forţă de muncă şi de calificare sunt foarte importante pentru mediul de afaceri. Şomajul în rândul tinerilor trebuie să scadă sub 5%, existând şi instrumente cu finanţare europeană în acest domeniu. Pentru preşedinţia României din 2019, una din principalele teme de ţară ar trebui să fie antreprenoriatul, inclusiv în rândul tinerilor şi antreprenoriatul social”.

De asemenea, dl. Cosmin Marinescu, care a transmis mesajul domnului preşedinte Klaus Iohannis, a menţionat în cadrul evenimentului: „Aşa cum probabil cunoaşteţi, la iniţiativa Administraţiei Prezidenţiale şi ca etapă de consultare în cadrul Proiectului de ţară, am avut recent o largă dezbatere cu reprezentanţii mediului de afaceri din România, oameni de afaceri români şi investitori străini, companii mari şi întreprinderi mici şi mijlocii. În acest cadru, toţi reprezentanţii mediului de afaceri au arătat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt cele mai importante exigenţe ale mediului economic, în special în contextul evoluţiilor politice recente.

Consider că este pe deplin justificată îngrijorarea oamenilor de afaceri în privinţa implicaţiilor pe care unele măsuri recent anunţate le pot avea asupra economiei. Aşa cum am spus şi la momentul învestirii Guvernului, schimbarea programului de guvernare, mai ales în aspectele esenţiale ale acestuia – atât fiscale cât şi sociale, nu oferă deloc semnalul de încredere şi linişte pe care românii şi mediul investiţional îl aşteaptă. În încheiere, doresc să menţionez consultările pe care le-am avut cu mediul de afaceri în cadrul Proiectului de ţară, care mi-au întărit convingerea că trebuie reclădit parteneriatul dintre stat şi mediul de afaceri. Oamenii de afaceri şi mediul economic, în general, trebuie să devină un partener de dialog real în dezbaterea politicilor publice”.

În cadrul intervenţiei sale, ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Social, domnul Gabriel Petrea, a menţionat „La mulţi ani, CNIPMMR! Pentru viitoarea lucrare mi-aş dori un capitol dedicat şi dialogului social. Pentru modificarea legii 62/2011 a dialogului social vom continua consultările cu partenerii sociali. Dacă până acum, negocierile dintre patronate şi sindicate erau concentrate pe salarii, trebuie să se meargă mai departe să se discute despre formarea profesională, dezvoltarea companiilor, care sunt alte teme importante”.

În cadrul intervenţiei domniei sale, domnul Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, a precizat: „Elementele de educaţie şi cultură antreprenorială sunt esenţiale pentru dezvoltarea sectorului IMM-urilor. Regândirea incubatoarelor de afaceri şi reconstrucţia ecosistemelor economice în România sunt o prioritate. Carta Albă a IMM-urilor din România este un ghid de care trebuie să ţinem cont, fiind importantă pentru elaborarea de politici coerente care să satisfacă nevoile IMM-urilor. Măsurile care urmează să fie implementate: programul pentru susţinerea internaţionalizării IMM-urilor cu un buget multianual de 71 milioane lei, din care 5 milioane de lei în anul 2017, absorbţia de 100% a fondurilor destinate programelor pentru IMM-uri, legea prevenirii se află în procedura parlamentară de implementare, dorindu-se intrarea ei în vigoare până la 1 octombrie 2017”.

Bursa.ro

15. Preşedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor de predictibilitate

Stabilitatea şi predictibilitatea sunt cele mai importante cerinţe ale mediului de afaceri şi niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe, a transmis vineri preşedintele României, Klaus Iohannis, participanţilor la prezentarea Cărţii Albe a IMM, lansată de CNIPMMR.

„În cadrul programului destinat proiectul de ţară, am avut o largă dezbatere cu oameni de afaceri din toate domeniile, români şi străini, reprezentând firme mari sau întreprinderi mici şi mijlocii. Toţi au arătat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt, în mod constant, cerinţele cele mai importante pentru mediul economic. Astfel că niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe”, a transmis Klaus Iohanis, mesajul său fiind rostit de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

Preşedintele României s-a referit şi la situaţia bugetului de stat în contextul schimbării programului de guvernare, care, în opinia sa, „nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”. „Execuţia bugetară pe primele şase luni consemnează serioase probleme, având încasări cu aproape 6 miliarde de lei sub nivelul programat şi un deficit bugetar de 4,4 miliarde de lei doar în luna iunie. Schimbarea programului de guvernare nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”, a mai transmis Klaus Iohannis.

„Atrag atenţia Guvernului că o asemenea relaţie între stat şi mediul de afaceri poate pune în pericol stabilitatea economiei. Este esenţial ca partenerii sociali să se aşeze la masa dialogului”, a mai transmis preşedintele României.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România – CNIPMMR – a lansat, în cadrul unui eveniment desfăşurat la Bucureşti, cea de-a 15-a ediţie a Cărţii Albe a IMM-urilor din România, lucrare care sintetizează statistic situaţia la zi a sectorului IMM. Potrivit unui sondaj prezentat cu această ocazie, concurenţa neloială, birocraţia şi accesul dificil la finanţare sunt, în ordine, cele mai stringente probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, mai mult de o treime din ei considerând că mediul de afaceri este „stânjenitor”.

Romania-actualitati.ro

16. Aniversare a 25 de ani de activitate a Consiliului IMM-urilor

Ediţia a XV-a a Cărţii Albe a IMM-urilor va fi lansată astăzi în cadrul aniversării a 25 de ani de activitate în România a Consiliului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

Volumul reprezintă o cercetare unică de piaţă în România, care preia percepţiile întreprinzătorilor referitoare la evoluţia mediului de afaceri sau sectorul IMM-urilor. 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. De ce aspecte legale şi fiscale trebuie să ţină cont companiile atunci când îşi deschid centre regionale de operaţiuni în România

Cu o creştere a PIB de 4,8% în 2016 şi cea mai mare rată de creştere în 2017 în rândul ţărilor UE, România a devenit o destinaţie tot mai atractivă pentru centrele regionale de operaţiuni. Climatul fiscal şi juridic, alături de poziţia geografică şi forţa de muncă bine pregătită, dar nu foarte costisitoare, sunt ingrediente-cheie care contribuie la atractivitatea României.

Raportul analizează aspectele cheie de care trebuie să ţină cont companiile atunci când îşi deschid centre regionale de operaţiuni în România, de la cele fiscale şi juridice până la surse publice de finanţare, cum ar fi ajutoare de stat sau fonduri UE.

Obligaţii privind conformarea contabilă Reguli generale Companiile trebuie să-şi întocmească situaţiile financiare în conformitate cu Legea contabilă românească. Este necesară întocmirea a două seturi de situaţii financiare statutare sau a unui raport contabil de jumătate de an, în cazul în care entităţile îndeplinesc anumite criterii financiare stabilite prin lege, şi a setului complet de situaţii financiare de la sfârşitul anului, inclusiv raportul administratorului.

Companiile sunt obligate prin lege să întocmească manualul de proceduri contabile şi fluxul documentelor legale financiare şi contabile. Cerinţe de conformare Companiile au posibilitatea de a alege o altă dată de raportare financiară decât anul calendaristic. Dacă aceasta este opţiunea lor, ele trebuie să pregătească trei seturi de situaţii financiare, una pentru anul calendaristic încheiat, raportarea contabilă pentru mijlocul anului şi un set complet al situaţiilor financiare pentru noua dată de raportare financiară selectată.

Conform prevederilor fiscale româneşti, baza de impozitare pentru calculul impozitului pe profit corporativ este diferenţa dintre venituri şi cheltuieli din orice sursă, redusă cu venituri neimpozabile şi majorată cu cheltuieli nedeductibile.

Elementele similare veniturilor şi cheltuielilor sunt, de asemenea, luate în considerare atunci când se calculează impozitul pe profit datorat. Rata impozitului pe profit este de 16%. În plus, legislaţia fiscală din România acordă anumite facilităţi fiscale, cum ar fi scutirea de impozit pe profiturile reinvestite sau în facilităţile pentru cercetare şi dezvoltare. Facilităţi fiscale Profit reinvestit

Companiile pot beneficia de o scutire de impozit pentru profitul reinvestit în anumite echipamente tehnologice noi, calculatoare şi echipamente periferice, programe software, precum şi pentru licenţa de utilizare a unui astfel de software. Valoarea investiţiei echipamentelor tehnologice ar trebui să fie dedusă numai din profitul contabil brut al exerciţiului financiar. Echipamentul tehnologic ar trebui pus în funcţiune în cursul anului fiscal în care a fost realizată investiţia şi ar trebui utilizat în scopuri comerciale.

Cercetare şi dezvoltare (C&D) Întreprinderile angajate exclusiv în activităţi de inovare şi în cercetare şi dezvoltare (definite în legislaţia relevantă) sunt scutite de obligaţiile privind impozitul pe profit pentru primii 10 ani de activitate. România oferă o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile eligibile pentru C&D. În plus, deprecierea fiscală accelerată pentru echipamentele şi dispozitivele utilizate în activitatea de cercetare şi dezvoltare de până la 50% din valoarea fiscală a activului poate fi dedusă în timpul primului an de utilizare.

Valoarea fiscală rămasă a activului este amortizată pe durata de viaţă utilă rămasă. Alte aspecte – contribuţia la amenajare În ceea ce priveşte contractele de închiriere, există cazuri când locatorul poate oferi locatarilor anumite stimulente, cum ar fi: plata în avans sau rambursarea către locatar a anumitor costuri (de exemplu îmbunătăţiri la spaţiile închiriate, anumite costuri de relocare, costuri legate de acorduri privind chiria anterioară etc.), luni de chirie gratuită pe parcursul acordului etc. Cerinţe de conformare Companiile ar trebui să îşi îndeplinească obligaţiile de raportare a impozitului pe profit trimestrial, în data de 25 a lunii următoare.

Termenul limită pentru îndeplinirea obligaţiilor anuale de conformitate este la data de 25 martie a anului următor. Legislaţia fiscală românească oferă companiilor posibilitatea de a aplica sistemul de plăţi anticipate trimestriale sau de a alege un an fiscal diferit decât cel calendaristic. Impozitul pe venitul persoanelor fizice

Aspecte generale

Conform legislaţiei româneşti, impozitul pe venitul persoanelor fizice este de 16%, la care se adaugă contribuţii sociale obligatorii (adică aproximativ 23% datorate de angajator şi 16,5% datorate de salariat). În plus, Codul Fiscal acordă anumitor stimulente fiscale angajaţilor, cum ar fi: – deducerea contribuţiilor la pensiile private sau la asigurările de sănătate private; – cheltuieli de relocare – neimpozabile în scopuri de impozitare salarială;

– Cheltuieli de instruire – neimpozabile în scopuri de impozitare salarială;

– Planuri de opţiuni pe acţiuni – se poate aplica o impozitare preferenţială în funcţie de plan;

– scutirea de impozit pe salariu pentru angajaţii care desfăşoară activităţi de dezvoltare software sau de cercetare şi dezvoltare (în anumite condiţii specifice care ar trebui analizate de la caz la caz). Obligaţii de conformare

Companiile trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile de raportare din perspectiva impozitului pe venitul persoanelor fizice lunar, în data de 25 a lunii următoare. TVA Legislaţia românească privind TVA este conformă cu normele europene privind TVA prevăzute de Directiva 2006/112 / CE. În acest sens, pe baza regulii generale, locul prestării serviciilor este locul în care este stabilit beneficiarul. Ar trebui să se acorde atenţie cazurilor în care beneficiarul are unităţi fixe care se află în alte jurisdicţii decât cele în care sunt prestate serviciile. În majoritatea cazurilor, centrele regionale de operare se află într-o poziţie de rambursare a TVA.

Pe baza legislaţiei româneşti, rambursarea TVA ar trebui aprobată în termen de 45 de zile după depunerea declaraţiei de TVA care solicită rambursarea. În funcţie de riscul fiscal al entităţii, auditurile fiscale ar putea fi efectuate înainte de aprobarea rambursării. Penalităţi de întârziere pot fi revendicate dacă restituirea nu este rezolvată în timp util.

Cota impozitului Legislaţia fiscală din România prevede o cotă generală de TVA de 19% şi două cote reduse, de 9% şi 5%, aplicabile numai în cazuri specifice. Obligaţii de conformare Perioada de raportare este luna calendaristică. Cu toate acestea, în cazul în care cifra de afaceri este sub 100.000 euro şi nu se realizează nicio achiziţie intracomunitară de bunuri, perioada de raportare este trimestrul.

Declaraţia TVA trebuie transmisă până la data de 25 a lunii următoare perioadei de raportare. Preţurile de transfer Din perspectiva preţurilor de transfer, legislaţia românească este în general conformă cu normele OCDE. Tranzacţiile dintre părţile afiliate ar trebui să respecte principiul tranzacţiilor pe picior de egalitate.

Din perspectiva conformării, documentaţia privind preţurile de transfer (un fişier local de stabilire a preţurilor de transfer) ar trebui pregătită de companii pentru a argumenta că preţurile utilizate pentru tranzacţiile între societăţi respectă principiul tranzacţiilor pe picior de egalitate.

2. Aproape 20.000 de planuri de afaceri au fost înscrise în programul Start-Up Nation. Ce urmează

Circa 19.296 planuri de afaceri au fost înregistrate în programul Start-Up Nation, până la data limită de vineri, 14 iulie, cele mai multe venind din Bucureşti şi Cluj, a anunţat Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

„În acest moment, am convigerea că vom reuşi o absorbţie de 100% a fondurilor europene care sunt alocate pentru programul Start-Up Nation, ceea ce este o veste foarte importantă pentru noi, dar şi a fondurilor care trebuie alocate de la bugetul de stat.

Este un program fără precedent în istoria României”, a precizat ministrul Ilan Laufer, într-o conferinţă de presă. Potrivit raportului prezentat de el, din cele 19.296 de planuri de afaceri, 70% (13.477) au fost transmise în ultimele 5 zile, iar 34% (6.539) au fost transmise în ultima zi.

Au existat şi 270 de planuri de afaceri care au fost înregistrate greşit. În ultima săptămâna au avut loc 2.695 înregistrări / zi, de 11,6 ori mai mult decât media înregistrărilor pentru restul perioadei (233 pe zi). Circa 77% din proiecte au fost depuse în mediul urban, iar restul în mediul rural. De asemenea, 3.983 de planuri au obţinut 100 de puncte, alte 4.566 de proiecte au primit 95 de puncte, iar 104 planuri de afaceri, cu 90 de puncte.

El afirmă că nu toate planurile de afaceri se vor dovedi eligibile, iar unele se pot retrage, astfel există o marjă de 5-10%. Valoarea ajutorului financiar nerambursabil solicitat de cei peste 19.000 de aplicanţi este de 3,74 miliarde lei, numărul de locuri de muncă asumate fiind de 44.681. „Avem un potenţial maxim de 45.000 de locuri de muncă  noi create, în cazul în care am fi finanţat toate planurile de afaceri, şi o cerinţă de finanţare care se ridică la aproape 1 miliard de dolari”, menţionează ministrul.

Însă un număr de 8.653 de planuri de afaceri sunt în limita bugetului, prin care s-ar creea 20.956 de noi locuri de muncă. Alte 10.373 de proiecte de afaceri în valoare de 2,03 miliarde lei sunt în aşteptare, prin care s-ar creea 23.725 locuri de muncă. În ceea ce priveşte proiectele rămase pe dinafară, Laufer afirmă că încearcă să găsească soluţii de finanţare şi pentru acestea. Ce urmează Ca primă etapă următoare, un număr identificare pentru fiecare proiect va fi geneeat în Registrul Unic Electronic.

Procedura prevede un termen de 5 zile de la închiderea sesiunii de înregistrare. Ulterior, va avea loc verificarea veridicităţii şi eligibilităţii planurilor de afaceri, ministrul estimând un termen de 45 de zile pentru verificarea tuturor proiectelor. Apoi, va avea loc semnarea acordurilor de finanţare, pe măsură ce planurile de afaceri sunt acceptate în program. Ministerul estimează că primele acorduri se vor semna în aproximativ două săptămâni.

3. Eurostat: România a înregistrat în iunie a treia cea mai scăzută inflaţie anuală din UE, de 0,7%

România a înregistrat în iunie a treia cea mai scăzută inflaţie anuală din Uniunea Europeană, de 0,7%, în timp ce la nivelul UE şi al zonei euro a avut loc a încetinire a indicatorului, potrivit datelor publicate luni de biroul european de statistică Eurostat.

Cele mai scăzute rate ale inflaţiei au fost înregistrate luna trecută în Irlanda (-0,6%) şi Danemarca (0,4%), iar cele mai ridicate în Lituania (3,5%), Estonia şi Letonia (ambele de 3,1%. În zona euro, inflaţia anuală a încetinit de la 1,4% în luna mai la 1,3%, iar în UE de la 1,6% la 1,4%. Cea mai mare contribuţie la creşterea preţurilor în zona euro au avut-o serviciile de cazare, pachetele turistice,  şi tutunul, iar cel mai mare efect negativ asupra acestora a venit din partea telecomunicaţiilor, protecţiei sociale şi a produselor de panificaţie şi cerealelor.

4. Fitch confirmă ratingul BBB- al României

Agenţia Fitch a confirmat rating-ul suveran la „BBB-“ cu perspectiva stabilă, pe fondul nivelului redus al datoriei publice, stabilităţii sectorului bancar şi dinamicii PIB/locuitor.

„Fitch atrage însă atenţia cu privire la acumularea de riscuri la adresa stabilităţii macroeconomice, determinate de politicile fiscal-bugetare şi de venituri prociclice: nivelul ridicat al deficitului bugetar, cu perspectiva depăşirii ţintelor Administraţiei; intensificarea deficitului de cont curent (la peste 3% din PIB în 2017- 2018), pe fondul supraîncălzirii economiei”, notează autorii raportului.  

„Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2 miliarde euro în primele cinci luni ale anului (conform datelor BNR), în intensificare cu 14.9% an/an, pe fondul accelerării cererii interne”, se arată într-un raport al Băncii Transilvania, destinat investitorilor. 

Print Friendly, PDF & Email