Revista presei 04.07.2017

Revista presei 04.07.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins

Apariții în presă ale CNIPMMR.
Antena3.ro.
  1. Fostul ministru Florin Jianu a fost reales preşedinte al Consiliului pentru IMM-uri.
Capital.ro.
  1. Florin Jianu este noul preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. 3
Agerpres.ro.
  1. Florin Jianu, ales președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, până în 2020.
Profit.ro.
  1. Fostul ministru Florin Jianu a fost reales președinte al Consiliului pentru IMM-uri.
Zf.ro.
  1. Florin Jianu a fost ales la conducerea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.
Antena3.ro.
  1. Income Magazine: Noi taxe și impozite pentru români. Florin Jianu: „Parcă se uită cu totul ceea ce înseamnă consultarea publică”.
Psnews.ro.
  1. Jianu, siderat de noul program de guvernare: Sunt măsuri fanteziste!
Agerpres.ro.
  1. CNIPMMR: Noul program de guvernare modifică semnificativ politicile fiscale și pune o mare presiune asupra mediului de afaceri.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.

Adevarul.ro.
  1. Creşterea salariului minim înmulţeşte şomerii.
Agerpres.ro.
  1. Isărescu, despre impozitul pe cifra de afaceri: Nu cred că a plecat de la noi.
  2. Vasilescu: Avem foarte mulți funcționari la birouri și foarte puțini inspectori în teren; trebuie să reorganizăm Inspecția Muncii.
Digi24.ro.
  1. BNR: Numărul de bancnote false a crescut anul trecut cu 56%.

Apariții în presă ale CNIPMMR

Antena3.ro

1. Fostul ministru Florin Jianu a fost reales preşedinte al Consiliului pentru IMM-uri

Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a fost reales vineri preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, potrivit news.ro.

„Voi continua să muncesc cu onestitate şi profesionalism pentru mediul de afaceri românesc. România are acum mai mult ca oricând nevoie de profesionalism, stabilitate şi predictibilitate”, a declarat Florin Jianu.

El în înlocuieşte în funcţie pe Liviu Rogojinaru la conducerea CNIPMMR.

De altfel, Jianu ocupa funcţia de preşedinte al Consiliului şi înainte de a fi numit ministru.

Florin Jianu a făcut parte şi din Guvernul Ponta, ocupând poziţia de ministru delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism în perioada martie-decembrie 2014, iar din aprilie anul trecut şi până în ianuarie anul acesta a fost preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

Capital.ro

2. Florin Jianu este noul preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

Florin Jianu a fost ales în unanimitate preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, în cadrul Colegiului Naţional, ce reuneşte preşedinţii organizaţiilor patronale membre ale CNIPMMR.

„Le mulţumesc colegilor pentru încredere şi îi asigur că voi continua să muncesc cu onestitate şi profesionalism pentru reprezentarea intereselor IMM-urilor şi a mediului de afaceri românesc. România are acum, mai mult ca oricând, nevoie de profesionalism, stabilitate şi predictibilitate”, a precizat Florin Jianu. 

În cadrul aceleiaşi şedinţe, Liviu Rogojinaru a fost ales în funcţia de secretar general al CNIPMMR. 

Florin Jianu a mai deţinut funcţia de preşedinte al CNIPMMR, la care a renunţat pentru a prelua postul de ministru al Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, din care şi-a dat demisia după o lună.

Mandatul lui Jianu în această funcţie este pentru perioada 2017-2020.

Agerpres.ro

3. Florin Jianu, ales președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, până în 2020

Florin Jianu a fost ales vineri, în unanimitate, președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, în cadrul Colegiului Național, ce reunește președinții organizațiilor patronale membre ale CNIPMMR.

Conform unui comunicat remis AGERPRES, mandatul lui Jianu în această funcție este pentru perioada 2017-2020.

“Le mulțumesc colegilor pentru încredere și îi asigur că voi continua să muncesc cu onestitate și profesionalism pentru reprezentarea intereselor IMM-urilor și a mediului de afaceri românesc. România are acum, mai mult ca oricând, nevoie de profesionalism, stabilitate și predictibilitate”, a precizat Florin Jianu.

În cadrul aceleiași ședințe, Liviu Rogojinaru a fost ales în funcția de secretar general al CNIPMMR.

Florin Jianu a mai deținut funcția de președinte al CNIPMMR, la care a renunțat pentru a prelua postul de ministru al Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, din care și-a dat demisia după o lună.

Profit.ro

4. Fostul ministru Florin Jianu a fost reales președinte al Consiliului pentru IMM-uri

Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și singurul ministru din cabinetul Sorin Grindeanu care și-a depus demisia de onoare din cauza aprobării OUG 13 de modificare a codurilor penale, a fost reales vineri președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Președinții consiliului la nivel național s-au întrunit vineri, Jianu fiind reales cu unanimitate de voturi. ”Voi continua să muncesc cu onestitate și profesionalism pentru mediul de afaceri românesc. România are acum mai mult ca oricând nevoie de profesionalism, stabilitate și predictibilitate”, a declarat Florin Jianu, pentru News.ro.

De altfel, Jianu ocupa funcția de președinte al Consiliului și înainte de a fi numit ministru. Florin Jianu a făcut parte și din Guvernul Ponta, ocupând poziția de ministru delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism în perioada martie-decembrie 2014, iar din aprilie anul trecut și până în ianuarie anul acesta a fost președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). De asemenea, el a fost și președintele Asociației Europene a Tinerilor Antreprenori (JEUNE). Jianu este cel care a gândit conceptele programului Start-Up Nation, Legea Prevenției, proiectul privind înființarea liceelor de antreprenoriat, precum și programul România Profesională.

Zf.ro

5. Florin Jianu a fost ales la conducerea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii

Florin Jianu  a fost ales astăzi în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).

” Le mulţumesc colegilor pentru încredere şi îi asigur că voi continua să muncesc cu onestitate şi profesionalism pentru reprezentarea intereselor IMM-urilor şi a mediul de afaceri românesc. România are acum, mai mult ca oricând, nevoie de profesionalism, stabilitate şi predictibilitate.”, a precizat Florin Jianu cu această ocazie.

În cadrul aceleaşi şedinţe a fost ales în funcţia de Secretar General al CNIPMMR, domnul Liviu Rogojinaru.

Florin Jianu a fost anterior ministru pentru IMM si a initiat programul Start-up Nation România.

Antena3.ro

6. Income Magazine: Noi taxe și impozite pentru români. Florin Jianu: „Parcă se uită cu totul ceea ce înseamnă consultarea publică”

Noul program de guvernare depus în Parlament de Guvernul Tudose prevede apariția unor taxe și impozite noi sau mărite. Astfel, impozitul pe profit va fi desființat de anul viitor și de asemenea, impozitul pe gospodărie nu se mai regăsește în noul program de guvernare.

„Dintr-o țară care mergea într-o direcție bună, ne transformăm într-o țară care dă sentimentul de disperare. Aceste măsuri anunțate peste noapte, dau acest sentiment de improivizare și de criză. Noi nu suntem într-o criză, noi creăm o criză”, a precizat Dragoș Anastasiu.

„În fiecare zi trăim un amatorism teribil din ceea ce înseamnă mediul public. Nu poți să ieși să prezinți o masură, după care să spui să nu mai este acel lucru. Parcă se uită cu totul ceea ce înseamnă consultarea publică. Niciuna din aceste măsuri nu ar trebui să apară în spatiul public decât dacă sunt siguri că se vor aplica. Simpla apariție a unor astfel de măsuri afectează mediul de afaceri”, a spus Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Psnews.ro

7. Jianu, siderat de noul program de guvernare: Sunt măsuri fanteziste! 

Fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Florin Jianu, nu crede că vreuna dintre măsurile economice anunțate în noul  program de guvernare, adoptat peste noapte pentru guvernul Tudose, va putea fi implementată, iar modificare Codului Fiscal pentru a iniția noi modalități de colectare începând cu luna septembrie a acestui an este chiar ilegală, astfel de inițiative necesitând un timp de așteptare 6 luni înainte de aplicare, conform legilor în vigoare.

În urmă cu o lună, Jianu aprecia că programul inițial de guvernare al PSD era o sarcină greu de dus a îndeplinire de către orice guvern, însă, în acest moment, modificările aduse acestuia par total lipsite de orice legătură cu realitatea economică din țară.

„Ar trebui să plecăm în orice construcție a unui program de guvernare de la realități. Realitatea este dată de execuția bugetară pe primele 5 luni, care arată deja un deficit de 2,2 miliarde lei, cu creșteri a cheltuielilor complet nesustenabile: salarii, asistență socială și o scădere abruptă de peste 23% în zona investițiilor, de fapt zona care pompează sânge în economie.

Ar trebui să ne concentrăm pe corectarea acestor deficite, adică pe o colectare mai mare pe zonele de evaziune fiscală, pe piața neagră. Nu trebuie să adâncim aceste deficite, adică pe creșterea salariilor și a măririlor pe zona de asistență socială.

Noi, IMM-urile, am spus întotdeauna că cel mai bun guvern este cel care nu se atinge 4 ani de Codul Fiscal. Am văzut că se dorește renunțarea la cota unică de 16% pe profit și se gândește o impozitare pe cifra de afaceri, ceea ce nu este un sistem de impozitare bun pentru companiile mijlocii, medii și mari, exact în zona în care aștepți cele mai multe investiții”, atrage atenția reprezentantul Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii.

Noile taxe care se anunță nu sunt doar împovărătoare, dar și atât de prost gândite încât nu vor stârni decît haos și vor văduvi bugetul de sume considerabile până la demararea colectării acestora.

„Impozitul pe venitul global este un impozit nesustanabil, neaplicabil, cu un impact direct pe bugetul de stat pentru un an și jumătate. Timp de un an și jumătate, practic, statul nu a mai colecta impozitul pe venit, nemaicolectând de la sursă, ci direct de la persoanele care realizează acele venituri, cu obligativitatea de a le plăti peste un an și jumătate.

Și în acest moment veniturile statului sunt mici. Ar mai reprezenta încă o gaură adusă la bugetul de stat. În privința măririi salariului minim, aceasta nu e sustenabilă în mediul privat, pentru că nu e dubșlată de productivitate. Va crea creșterea prețurilor și va alimenta inflația. Fiecare întreprinzător va pune costurile cu forța de muncă în preț și sunt deja zone unde am văzut în primele 5 luni creșteri substanțiale ale prețurilor, pe piața produselor agroalimentare, de exemplu”, exemplifică Jianu.

Nelămurirea planează și în ceea ce privește apariția unei noi taxe de solidaritate, antreprenorii nerealizând până în acest moment cărui scop servește aceasta. „Nu înțeleg ce este cu ea. Este o taxă în plus și nu ar trebui introdusă. Nu a fost în programul inițial de guvernare, cu care, de fapt, s-a câștigat votul românilor”, reclamă fostul ministru.

Pe fondul celei mai mari creșteri economice din Europa, România nu avea nevoie decât de stabilitate și predictibilitate, programul anunțat joi, 29 iunie, de către PSD transformându-se într-o acțiune de sabotare a intereselor economice ale țării pe termen scurt și mediu.

„Nu văd nicio măsură de stimulare a mediului de afaceri, care nu neapărat să fie cuprinsă în programul de guvernare, ci să se regăsească în practică. Nu sunt măsuri populiste, unele dintre ele, ci sunt măsuri fanteziste. Nu se pot aplica. Fiecare măsură fiscală are nevoie de un timp de acordare a economiei. Nu poți să implementezi mai multe măsuri în același timp care au impact asupra bugetului de stat, bazându-te pe efectele secundare.

Iei o măsură, lași un timp în care ea să se așeze, vezi efectele … În stilul de acum nu se va obține decât bulversarea economiei”, susține Florin Jianu.

Noul program de guvernare pe care PSD vrea să îl oficializeze odată cu guvernul Tudose prevede creșteri accelerate ale salariilor și pensiilor din România.

„Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei in 2018, 2.640 lei in 2019 si 3.000 lei in 2020”,arată noul program de guvernare, citat de news.ro.

Pensia minimă ar urma să crească și ea la 650 lei de la 1 ianuarie 2018. Numărul taxelor aplicate în România ar urma să se reducă la maxim 50, după cum susțin reprezentanții PSD, populației picându-i în sarcină doar 10 taxe: „CASS, CAS, Impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobil, impozitul pe masina, contributia de solidaritate, vignieta. Toate celelalte taxe, tarife si comisioane vor fi eliminate. Pentru agentii economici numarul taxelor fiscale si nefiscale va fi de maxim 40″, după cum se arată în program.

Măsura ar putea fi benefică, dacă ar fi în concordanță cu nivelul cheltuielilor aunțate de stat, lucru care nu se întrevede în acest moment, deficitul urmând să fie acoperit, cel mai probabil, prin creșterea impozitelor și eventuale împrumuturi.

Agerpres.ro

8. CNIPMMR: Noul program de guvernare modifică semnificativ politicile fiscale și pune o mare presiune asupra mediului de afaceri

Noul Program de Guvernare modifică semnificativ politicile fiscale, completează/modifică/prorogă aplicarea multor măsuri anterioare, cuprinde măsuri pentru IMM, dar și crește presiunea asupra mediului de afaceri, consideră reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

În ceea ce privește înlocuirea, de la 1 ianuarie 2018, a impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, care va avea 2 sau 3 trepte de impozitare, la 1 ianuarie 2018, aceasta va genera, potrivit CNIPMMR, dificultăți majore pentru întreprinderile noi și pentru cele care investesc, blocând înființarea și dezvoltarea societăților comerciale.

“De asemenea, aplicarea unei cote diferențiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regăsi în prețurile produsului final și poate crea discrepanțe concurențiale importante, comparativ cu celelalte state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor. În plus, România riscă și declanșarea procedurii de infrigement în cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afaceri, raportat la dispozițiile Directivei 77/388/CEE privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, taxa pe cifra de afaceri, nefiind deductibilă, împiedicând libera circulație a mărfurilor și serviciilor”, se menționează într-un comunicat al Consiliului, remis, vineri, AGERPRES.

Totodată, potrivit întreprinzătorilor, impozitul pe venitul global (care înlocuiește impozitul pe gospodărie din anteriorul Program de Guvernare) și declarațiile de patrimoniu vor reprezenta o sarcină administrativă suplimentară imensă pentru contribuabili (rezultată din completarea și înregistrarea declarațiilor, dar și din plata impozitului, recunoscându-se explicit în noul Program de Guvernare că abia “în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacționării cu instituțiile statului, dar și de cetățeni în general, se va reduce”), dar și o creștere semnificativă a cheltuielilor birocratice și administrative publice (cheltuieli materiale și de personal rezultate din înregistrarea declarațiilor, stabilirea impozitului, evidență, încasare plată/compensare, control etc), în condițiile în care, nu este clarificat impactul măsurii asupra bugetului, în contextul în care “veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite” de impozit.

“Simplitatea de aplicare a cotei unice a reprezentat unul din motivele de atractivitate a investitorilor în România”, precizează reprezentanții CNIPMMR.

Aceștia subliniază că modificarea legislației fiscale privind colectarea TVA, programul de guvernare prevăzând că “De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism îmbunătățit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia”, implică modificarea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală.

De asemenea, noul program prevede, conform CNIPMMR, creșterea fiscalității, prin majorarea contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial de lucru, instituirea taxei de solidaritate pentru romanii cu venituri peste 14.500 de lei și a taxei : suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății populației (fără precizarea categoriilor de produse), modificări privind pilonul 2 (privat) de pensii, CAS-ul putându-se plăti “la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat”, impozitul specific suplimentar privind profiturile obținute din extracția de resurse naturale și neprelucrate în România.

“Având în vedere că pe data de 29.06.2017 nu sunt elaborate încă proiectele de acte normative pentru modificarea Codului fiscal și Codului de procedură fiscală corespunzătoare noilor politici fiscale, nefiind derulate nici consultări cu partenerii sociali, termenele de implementare a măsurilor respective din noul Program de Guvernare (01.09.2017, finalul anului 2017, respectiv 01.01.2018) încalcă principiile fiscalității, respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor ‘prin lege, care intra în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I’,  precum și predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure ‘stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii’, ‘pentru o perioadă de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii'”, se menționează în comunicat, care subliniază faptul că principiile stabilității legislative și predictibilității sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investiții, luând măsuri vizând veniturile și cheltuielile pe cel puțin 3 — 5 ani și luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

Reprezentanții CNIPMMR semnalează și faptul că noul Program de Guvernare prorogă aplicarea multor măsuri din Programul de Guvernare anterior, ca de exemplu amânarea cu un an a termenului de adoptare a Codului Economic, până cel târziu la 1 iulie 2018, în condițiile în care în Programul de Guvernare anterior urma să fie dezbătut în primul trimestru al anului 2017, trebuia să intre în dezbatere parlamentară din aprilie 2017 și să intre în vigoare cel târziu de la 1 iulie 2017.

CNIPMMR reiterează că pentru elaborarea Codului Economic este strict necesară implicarea confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Alte amânări menționate sunt: amânarea cu un an a termenului de reducere a TVA la 18% (1 ianuarie 2019, în loc de 1 ianuarie 2018) și amânarea cu un an a termenului de plată a tuturor taxelor online (la 1 ianuarie 2019 să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online, în loc de 1 ianuarie 2018).

Întreprinzătorii mai precizează că noul Program de Guvernare prevede 12 măsuri ce vizează IMM, cea mai mare parte având ca termen de implementare 2017, dar susțin necesitatea unor acțiuni administrative, legislative și bugetare care să asigure efectiva lor aplicabilitate, în calendarul stabilit.

Pe de altă parte, ei atrag atenția că noul Program de Guvernare pune o mare presiune asupra mediului de afaceri, prin creșterea semnificativă a salariului minim, măsurile severe pentru societățile cu pierderi și cu cifra de afaceri nulă, interdicțiile în cazul falimentului și extinderea domeniului de aplicare a procedurilor de executare fiscală.

“Creșterea salariului minim având implicații multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni și județ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România. Creșterile salariale nu trebuie decise pentru scopuri politice, ci pe bază de analize a multiplelor implicații la nivel macroeconomic și fundamentări obiective, pentru a asigura optimizarea funcționării economiei și a pieței muncii, numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceștia”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, noul Program de guvernare prevede obiective ambițioase pentru absorbția fondurilor europene, dar și obiective ambițioase pentru mediul de afaceri care trebuie realizate, printre care menționează extinderea ariei de acțiune pentru IMM-uri a CEC, înființarea Băncii de Dezvoltare și Investiții, simplificarea procedurilor pentru obținerea garanțiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent, alocarea cu prioritate a ajutoarelor de stat în domenii precum turismul, cinematografie, construcțiile, industria agro-alimentară și agricultura în cuantum de cel puțin 90% din valoarea proiectelor etc.

Totodată, reprezentanții CNIPMMR consideră că o serie de măsuri necesită prudență și analize de impact economic, fiscal și bugetar, precum înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții. 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

9. Creşterea salariului minim înmulţeşte şomerii

Numărul şomerilor a crescut în trei luni din patru de când salariul minim a fost majorat, de la 1 februarie, la 1.450 lei, fiind o corelaţie directă şi care se evită foarte greu, susţin economiştii.

Numărul de şomeri a crescut în luna mai, a cincea lună a anului, cu 7.425 faţă de luna precedentă, până la 478.312. De asemenea, rata şomajului a urcat la 5,4%, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). În aprilie, în România erau 470.887 şomeri, nivel minim istoric, potrivit datelor INS.

Majorarea salariului minim, prea rapidă De la începutul acestui an, şomajul a scăzut în ianuarie şi aprilie, dar a crescut în februarie, martie şi mai, arată datele INS. Evoluţia este pusă de economişti în relaţie directă cu majorarea salariului minim pe economie. Luna mai este a treia lună din patru în care s-a înregistrat o creştere a şomajului după majorarea salariului minim pe economie cu 200 lei, la 1.450 lei, de la 1 februarie.

„E o corelaţie directă, una foarte periculoasă în economie care se evită foarte greu, dar câteodată este necesară”, declară profesorul de economie Mircea Coşea pentru „Adevărul”. Potrivit acestuia, creşterea salariului minim este o povară în plus pentru angajator. „Asta înseamnă că se va reduce numărul de locuri de muncă. El va angaja mai puţini oameni.

Astfel, atunci când salariul minim creşte, într-o ţară ca România este de aşteptat să avem şi un număr mai mare de şomeri”, susţine economistul. Patronatele şi unii economişti au avertizat că majorarea este prea rapidă şi i-ar putea afecta pe unii angajaţi fără calificare şi din zone sărace, care sunt plătiţi cu salariile cele mai mici.

Pe de altă parte, însă, efectul este limitat de criza de forţă de muncă din România, de care se plâng multe companii, mai ales în ceea ce priveşte angajaţii calificaţi. „Există o preocupare pentru calificarea rapidă a forţei de muncă”, spune Coşea.

Creşte munca la negru

Potrivit profesorului de economie, o altă chestiune periculoasă derivă din majorarea salariului minim. „Odată cu creşterea salariului minim creşte şi posibilitatea de muncă la negru. Deci nu înseamnă neapărat că a scăzut numărul de angajaţi cu acte legale, înseamnă că a crescut numărul de angajaţi fără acte legale”, explică Coşea.

Bugetul statului câştigă Noul program de guvernare prevede o creştere a salariului minim brut de la 1.450 de lei cât este în prezent la 2.000 de lei în 2018. Şi deşi nu crede că va fi posibilă această majorare, Coşea spune că, în cazul în care ea va avea loc, va fi o chestiune extrem de complicată pentru angajatori, care vor avea din nou de suportat povara. Iar cel care va avea de câştigat va fi tot statul, care va primi bani înapoi din impozite.

„Este un truc fiscal, iar cel care câştigă de fapt este bugetul. Având salarii minime mai mari, impozitul este mai mare. Cu alte cuvinte, creşterea salarială va fi ireală, pentru că o parte din salariul care creşte este dusă la buget. Este o finanţare în cerc. Adică nu se creează valoare suplimentară, ci se repartizează valoarea deja creată între angajaţi şi buget”, explică el.

Agerpres.ro

10. Isărescu, despre impozitul pe cifra de afaceri: Nu cred că a plecat de la noi

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, susține că ideea impozitului pe cifra de afaceri nu ar fi plecat de la reprezentanți ai BNR, iar presa ar trebui să caute răspunsul la Guvern.

“Ideile, impozitul pe cifra de afaceri, de exemplu în Statele Unite se numește “sales tax”, deci impozit pe vânzări, e în orice carte de “economics”. Deci ce face, cenzurăm idei sau…? Nu știu dacă a plecat de la ei, dar dumneavoastră puteți să îi întrebați pe cei de la Guvern. Impozitul pe cifra de afaceri este un impozit care este în anumite țări ale lumii. Eu nu spun că este bine sau este rău. Eu vă spun că discuția pe tema aceasta că este o idee care a plecat de la cineva de la Banca Națională, ce valoare are dacă ar fi plecat de la cineva de la Banca Națională? Niciun fel de valoare. Important este cine o receptează și cine vrea să o pună în practică, dacă o receptează cineva și dacă vrea să o pună în practică. Întrebarea pe care mi-o puneți mie trebuie să o puneți celor de la Finanțe, nu Băncii Naționale și nu cred că a plecat de la noi, dacă vreți să vă răspund direct. Ce facem? Punem cenzură pe mintea oamenilor sau îi întrebăm de ce gândești așa și nu gândești altfel? Nici nu știu dacă e de stânga sau de dreapta o asemenea idee”, a explicat Isărescu, întrebat dacă ideea impozitului pe cifra de afaceri a plecat de la reprezentanți ai BNR.

De asemenea, acesta a afirmat că toată amplitudinea care s-a dat acestei “speculații” i se pare că este una politică. Guvernatorul BNR a mai precizat că nu i se pare un lucru rău dacă experți din cadrul băncii sunt consultați de un guvern sau altul.

“Avem un Comitet de Politici Macroeconomice și nu am discutat încă în acel Comitet, în mod concret, nu am avut un subiect despre politicile fiscale. Asta cu atât mai mult arată că politica fiscală trebuie să o discutați la Ministerul de Finanțe și la Guvern. Când va veni timpul, probabil că ședința următoare când va fi prin luna august, vom scrie în comunicat și atunci putem să avem un punct de vedere la care a lucrat și Banca Națională, ca instituție. Nu uitați că la Banca Națională lucrează sute de specialiști. Ei sunt neutri în manifestarea lor publică, sau încearcă să fie neutri, dar sunt specialiști care pot să aibă o înclinație de stânga, de dreapta, de centru. Este absolut firesc, așa se întâmplă toate băncile centrale”, a adăugat Isărescu.

Potrivit noului Program de Guvernare, impozitul pe profit ar putea fi înlocuit cu un impozit pe cifra de afaceri în două sau trei trepte începând de anul viitor.

11. Vasilescu: Avem foarte mulți funcționari la birouri și foarte puțini inspectori în teren; trebuie să reorganizăm Inspecția Muncii

Inspecția Muncii va fi reorganizată după modelul francez pentru că noi avem foarte mulți funcționari la birouri și foarte puțini inspectori în teren, a declarat, luni, la Antena 3, ministrul Muncii, Lia-Olguța Vasilescu.

Aceasta a fost întrebată de Dumitru Costin, președintele BNS, de ce nu se mai regăsește în Programul de Guvernare măsura dedicată combaterii muncii fără forme legale și cea a viitorilor salariați din Inspecția Muncii care se ocupă de acest aspect.

“Nu ați mai regăsit pentru că este deja pe site o modificare la Codul Muncii, este în dezbatere publică, iar Codul Muncii pe ansamblu am promis că îl modificăm împreună cu dumneavoastră pe un proiect de lege pe care l-ați depus la Parlament. Este un pachet întreg pe site, este și stattuul inspectorului de muncă acolo și reorganizarea Inspecției Muncii. Am discutat cu președintele instituției și am spus că trebuie să ne reorganizăm după modelul francez. Noi avem foarte mulți funcționari la birouri și foarte puțini inspectori în teren. Am spus așa: să rămână la birouri doar cei care e obligatoriu să rămână la birouri, cei care sunt pe contabilitate, achiziții, ceva de genul acesta, în rest toată lumea în teren. E simplu”, a precizat ministrul Muncii.

În ceea ce privește înghețarea numărului de posturi în administrația publică, Vasilescu a menționat că măsură se va aplica de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAP), dar încă se află în discuții.

“Este o măsură pe care nu o aplică Ministerul Muncii. Este o măsură despre care se discută, dar pe care va trebui să o aplice Ministerul Dezvoltării Regionale, dar deocamdată nu s-a venit cu Ordonanța. Este foarte posibil să se facă asta pentru că Legea salarizării trebuia să apară la pachet cu Codul Muncii, cu Codul Administrativ în care ar trebui să se vadă și criteriile de performanță pe care le cerem în administrație. Până atunci, posturile se vor bloca în administrație, dar cred că nimeni nu are niciun motiv de îngrijorare sau să se plângă, pentru că sunt angajați suficienți în administrație”, a adăugat Lia-Olguța Vasilescu.

Întrebată dacă vor exista disponibilizări în administrație în acest an, ministrul Muncii a răspuns: “Nu se pune problema de așa ceva. Nu se vor mai face angajări până la sfârșitul anului, este foarte posibil după sfârșitul anului să mai vedem. Oricum, nici asta nu se va face haotic, din această cauză se discută înainte până să apară Ordonanța. În Sănătate, de exemplu, ai nevoie să faci noi angajări. Noi a trebuit să mărim salariile prin Legea salarizării tocmai pentru că acolo aveam deficit de personal. E clar că acolo nu va face nimeni o blocare a posturilor”, a explicat oficialul de la Muncă.

În ceea ce privește măsurile privind garanțiile pentru tineri, ministrul a afirmat că nici acestea nu au dispărut din Programul de Guvernare, dar unele au fost deja implementate, cum ar fi ucenicia și stagiul, “majoritatea în proporție de 90% sunt implementate deja”.

Digi24.ro

12. BNR: Numărul de bancnote false a crescut anul trecut cu 56%

Numărul de bancnote falsificate a crescut anul trecut cu 56% faţă de 2015, până la 6.985, cele mai multe fiind depistate în circulaţie, iar bancnota de 100 de lei rămâne în continuare cea mai falsificată din România, arată raportul anual pe 2016 al Băncii Naţionale a României (BNR).

În 2015, în România au fost depistate 4.479 de bancnote de lei falsificate, faţă de 2.631 de bancnote falsificate în 2014 şi 1.184 în 2013. Astfel, în trei ani (2013-2016), numărul de bancnote falsificate de lei descoperite a crescut de 5,9 ori, notează News.ro.

“Din numărul total de bancnote false, 60 au fost capturate de poliţie în cursul unor acţiuni specifice, înainte de a fi puse în circulaţie, 6.925 falsuri fiind depistate în circulaţie (cu 58 la sută mai multe decât în anul 2015)”, se arată în raportul BNR

Bancnota cea mai atractivă pentru falsificatori a fost, ca şi în anii precedenţi, cea de 100 lei, cu 5.660 de bucăţi depistate anul trecut.

Pe următoarele locuri s-au situat bancnotele de 10 lei, cu 1.084 falsuri, şi de 50 lei (150 falsuri).

Numărul de falsuri la un milion de bancnote autentice în circulaţie a fost anul trecut de 5,2 bucăţi, faţă de 3,7 bucăţi în 2015, 2,4 bucăţi în 2014 şi 0,82 bucăţi în 2013. 

Print Friendly, PDF & Email