CNIPMMR: Comunicat de presa Invest in Romania, Arad

CNIPMMR: Comunicat de presa Invest in Romania, Arad – Patronatul IMM Prahova

COMUNICAT DE PRESA

Astăzi, 28 iulie a.c., la sediul Consiliului Județean Arad, a avut loc cea de-a patra ediție din seria evenimentelor “Invest in Romania”, eveniment dedicat promovării oportunităţilor pentru investiţii, la nivel regional, precum şi stimulării exporturilor româneşti.

“Invest in Romania”, ediţia a IV-a, este organizată în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și cu sprijinul Consiliului Județean Arad.

La eveniment au participat în calitate de invitaţi:

  • GHEORGHE Gabriel Gheorghe – Secretar de stat, Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
  • Gheorghe FALCĂ – Primarul Municipiului Arad
  • Sergiu Bîlcea – Vicepreședintele Consiliul județean Arad
  • Florin JIANU – Președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR)
  • Liviu ROGOJINARU – Secretar general al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România
  • Mircea PURCARU – Președinte CNIPMMR Arad

Din partea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat au fost prezenți secretari economici, coordonatori și directori de direcții din Austria, Republica Federativă a Braziliei și Ungaria care au adus în atenția antreprenorilor prezenți oportunități de dezvoltare a operațiunilor de import-export, specificul economic al diverselor pieţe, interesul şi posibilităţile de export pentru firmele româneşti sau tendinţele existente în țările de referinţă pentru anumite sectoare de activitate.

În cadrul deschiderii evenimentului, Florin JIANU, președinte al CNIPMMR a precizat: “Ne aflăm astăzi la cea de-a patra ediție a seriei de evenimente Invest in Romania, urmând ca până la finalul anului să ajungem și în Târgu Mureș și Buzău. În cadrul edițiilor anterioare, am constatat faptul că antreprenorii locali au nevoie de o serie de instrumente pentru a-și dezvolta afacerile, cum ar fi birourile de tipul “one stop shop”, incubatoare de afaceri, parcuri industriale sau centre logistice pentru susținerea accesului la piețe. Astfel, trebuie să schimbăm cadrul legislativ pentru a da posibilitatea autorităților publice locale de a avea mai multe atribuții pentru a dezvolta mai mult mediul de afaceri local și, implicit, pentru a sprijini economia românească.”

Sponsorii evenimentului au fost: Enel, Alpha Bank și BCR.

Partenerul exclusiv al CNIPMMR în domeniul asigurărilor: Groupama Asigurări S.A.

Parteneri media: Agerpres, Bursa, Centrul de presa, Economistul, Legal Magazin, Risco și Top Business.

CNIPMMR: Semnare protocol CNIPMMR-AMR-ARB

CNIPMMR: Semnare protocol CNIPMMR-AMR-ARB – Patronatul IMM Prahova

 

     

București, 26 iulie 2017

AMR, CNIPMMR și ARB colaborează
pentru dezvoltarea mediului de afaceri și a autorităților locale

Asociația Municipiilor din România (AMR), Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și Asociația Română a Băncilor (ARB) au semnat astăzi, 26 iulie 2017, un Protocol de Colaborare pentru susținerea inițiativelor și programelor care contribuie la dezvoltarea economică a României și la menținerea unui dialog continuu și aplicat între finanțatori, investitori și administrația publică locală.
Protocolul de Colaborare tripartit vizează implementarea unor proiecte comune, colaborarea ȋn vederea îmbunătățirii cadrului legislativ în domeniile economic, financiar-bancar și administrație publică, precum şi identificarea unor soluții comune pentru promovarea de iniţiative şi formularea de propuneri către decidenţi locali sau europeni.
AMR, CNIPMMR și ARB și-au propus să contribuie la îmbunătăţirea modului de implementare a programelor UE destinate creșterii competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, la identificarea nevoilor specifice de dezvoltare și a celor curente de finanțare pentru IMM-uri și start-up-uri și la modalitatea de soluționare pe viitor prin intermediul programelor naționale și europene.
„Constatăm că pentru a identifica viitoarele provocări și nevoi pentru sprijinirea IMM-urilor este nevoie de o mai bună colaborare între autoritățile publice locale, mediul de afaceri și mediul bancar. Prin semnarea acestui protocol ne propunem să identificăm instrumente concrete pentru crearea de medii favorabile antreprenoriatului, facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare, sprijinirea IMM-urilor de pe piața unică, promovarea competențelor și inovării IMM-urilor. Este nevoie ca autoritățile locale să poată să promoveze condiții care să asigure extinderea întreprinderilor și pentru realizarea acestui obiectiv, îmbunătățirea cadrului legislativ reprezintă o prioritate. În calitate de raportor pe programul COSME, îmi propun să promovez o mai bună integrare a preocupărilor autorităților locale, în sprijinirea competivității IMM-urilor, în următoarea perioadă de programare”, a declarat Robert Sorin Negoiţă, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România.
“Protocolul semnat astăzi vizează în principal dezvoltarea ecosistemului de afaceri la nivel local prin instrumente ca HUB-uri, acceleratoare de afaceri sau incubatoare de afaceri. În egală măsură, ne dorim atragerea de investiții, promovarea exporturilor și aplicarea conceptului “smart administration” prin digitalizarea serviciilor publice și e-guvernare. Avem convingerea că parteneriatele încheiate vor contribui la trecerea spre o etapă superioară de colaborare cu administrația în beneficiul mediului de afaceri și dezvoltării economiei în ansamblu”, a menționat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.
“Asociaţia Română a Băncilor are ca obiectiv strategic contribuția sistemului financiar bancar la prosperitatea economică a României, iar prin semnarea acestui protocol tripartit ne propunem să colaborăm mai strâns pentru dezvoltarea mediului de afaceri și la creșterea bunăstării românilor și a comunităților din care aceștia fac parte. Integrarea intermedierii financiare pentru creșterea gradului de accesare a fondurilor europene, dezvoltarea Parteneriatului Public Privat și finanțarea proiectelor
mari de investiții reprezintă unul dintre pilonii strategici ai ARB, alături de Educația Financiară și Agenda Digitală. Potențialul de creditare a întreprinderilor mici și mijlocii este semnificativ, în condițiile în care îndatorarea companiilor la băncile locale ocupă o pondere de 13,3% în PIB. Ne propunem să contribuim la încurajarea antreprenoriatului, în România fiind 2,2 IMM-uri / 100 locuitori, față de o medie europeană de 4,5 IMM/ 100 locuitori. Protocolul de colaborare va permite dezvoltarea unor proiecte integrate pentru sprijinirea dezvoltării economice a României și creșterea bunăstării cetățenilor”, a declarat Sergiu Oprescu, președintele Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor.
Protocolul de Colaborare se încheie pe o perioadă de doi ani de la data semnării acestuia și poate fi prelungit prin act adițional.

Despre AMR
AMR a fost înfiinţată în anul 1990 și este persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală şi apolitică, având printre obiective promovarea şi protejarea intereselor comune ale autorităţilor administraţiei publice locale pentru soluţionarea şi gestionarea nevoilor publice în numele şi pentru interesul comunităților locale.
În prezent, AMR include toate cele 103 municipii din România, precum şi cele 6 sectoare ale Municipiului Bucureşti, reprezentând 109 membri, aproximativ 10,5 milioane de locuitori. AMR este membru fondator al Federaţiei Autorităţilor Locale din România (FALR), este reprezentată în Comitetul Regiunilor (CoR), Consiliul European al Municipalităţilor şi Regiunilor (CEMR), Congresul Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei (CPLRE) și a Rețelei Globale a Orașelor și a Autorităților Locale și Regionale (UCLG). AMR este membru al Asociaţiei Oraşelor şi Regiunilor Europene pentru Cultură LIKE (denumită anterior “Les Rencontres”) şi al Asociaţiei Agenţiilor pentru Democraţie Locală (ALDA). Începând cu anul 2009, AMR este Organizație Suport pentru implementarea Convenției Primarilor (CoM) – inițiativă a Comisiei Europene.

Despre CNIPMMR
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a fost înființat în anul 1992 și este o confederaţie patronală reprezentativa la nivel national, independentă, non-profit, neguvernamentală şi apolitică. Organizația asigură reprezentarea unitară a intereselor IMM-urilor şi a mişcării patronale a IMM-urilor la nivel naţional, prin intermediul celor 8 federații regionale, 109 patronate, 20 de patronate de ramură afiliate, 1 organizație de tineri întreprinzători și 1 organizație a femeilor de afaceri din IMM, precum si la nivel international prin afilierea la cele mai puternice organizatii pentru IMM-uri (UEAPME și WASME). CNIPMMR are peste 50.000 firme membre, ce contribuie cu 14% din PIB-ul României.

Despre ARB
Asociația Română a Băncilor (ARB) concentrează întreaga piață bancară din România formată din 36 de instituții de credit active ca persoane juridice române și străine în sectorul financiar. Prioritățile industriei bancare vizează menținerea rolului sistemului bancar de principal finanțator al economiei României cu asigurarea stabilității și credibilității sectorului bancar. ARB este membră a Federației Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăților, a Federației Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European și în 26 de organisme naționale lucrative privind dezvoltarea și perfecționarea cadrului economic. Pentru aceasta, comunitatea bancară pune la dispoziție peste 800 de specialiști care participă la cele 23 de comisii tehnice ale ARB.

Revista presei din data de 28.07.2017

Revista presei din data de 28.07.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.
Agerpres.ro.
  1. Comunicat de presă – CNIPMMR.
Bizbrasov.ro.
  1. 2.289 de firme noi s-au înființat anul acesta la Brașov, mai mult cu 30% față de anul trecut.
Nineoclock.ro.
  1. Almost 80,000 companies set up in H1 2017, 15,000 in June.
Businessmagazin.ro.
  1. In primele sase luni au fost infiintate cu 31,23% mai multe firme înfiinţate faţă de acceaşi perioadă a anului precedent.
  2. Apetit pentru afaceri? Numărul firmelor nou înființate a crescut cu peste 30% la nivel național.
Eazi.ro.
  1. Cu 31,23% mai multe firme înfiinţate faţă de primele 6 luni din 2016.
Businesscover.ro.
  1. 80.000 de firme nou înființate în prima jumătate a anului.
Wall-street.ro.
  1. Cate firme noi s-au infiintat in Romania in primul semestru.
Adevarul.ro.
  1. Aproape 80.000 de firme au fost înfiinţate în prima jumătate a acestui an.
  2. Numărul firmelor înființate a crescut cu 31%. Care este județul care a înregistrat cele mai multe afaceri.
Economica.net.
  1. Aproape 80.000 de firme au fost înfiinţate în prima jumătate a anului, din care 15.000 în luna iunie.
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.
Adevarul.ro.
  1. Legea insolvenţei persoanelor fizice, amânată din nou. Piperea: Nu există logistică şi suficienţi judecători specializaţi.
  2. Reuters: Europa Centrală şi de Est nu mai este low-cost. Modelul forţei de muncă ieftine care a determinat creşterea de la căderea comunismului este pe moarte.
Agerpres.ro.
  1. Laufer: Viitoarea lege a parteneriatelor public-private va diferenția proiectele locale de cele care au nevoie de aprobarea Guvernului.
  2. Restanțele la creditele în lei, în scădere cu 5,27%, iar la cele în valută cu 2,7%, în iunie 2017.
Digi24.ro.
  1. România la bilanț. Avertismentele străinilor în privința politicilor economice.

Apariții în presă ale CNIPMMR

Agerpres.ro

1. Comunicat de presă – CNIPMMR

Cu 31,23% mai multe firme înființate față de acceași perioadă a anului precedent

Conform datelor publicate de către Oficiul Național al Registrului Comerțului, în primele 6 lunile ale acestui an au fost înființate 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut (60.389).

Doar în luna iulie, la ONRC s-au înregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind în cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 și II-urilor cu 972.

Primele 5 județe în care s-au înființat cele mai multe firme în primele 6 luni au fost:

București: 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe față de aceeași perioadă din 2016

Cluj: 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe față de aceeași perioadă din 2016

Timiș: 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe față de aceeași perioadă din 2016

Bihor: 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe față de aceeași perioadă din 2016

Ilfov: 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe față de aceeași perioadă din 2016

În ceea ce privește domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerțul cu ridicata și cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură și pescuit (10605) și industria prelucrătoare (8.117).

Cele mai puține firme au fost înregistrate în domeniul administrației publice și apărării, asigurări sociale din sistemul public, doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

‘Atunci când am inițiat ‘Start-up nation’, unul dintre principalele obiective a fost acela de a crește numărul de firme nou înființate. Rezultatele din luna iunie arată o creștere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al țării noastre. România are nevoie și de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial național’, Florin JIANU, președinte CNIPMMR.

Bizbrasov.ro

2. 2.289 de firme noi s-au înființat anul acesta la Brașov, mai mult cu 30% față de anul trecut

Antreprenorii români au creat în primele şase luni ale anului 79.251 de firme noi, în contextul în care 2017 a fost anul în care pe piaţa locală s-a lansat un program naţional de finanţare a start-up-urilor (Start-Up Nation). Doar în luna iunie s-au înregistrat un număr de 15.877 firme noi, cele mai multe fiind SRL-uri (12.809), conform datelor Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

În luna iunie au fost înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) 12.809 de firme noi, dintre acestea cele mai numeroase fiind SRL-urile (12.809), PFA-urile (1.847) şi II-urile (972).

Capitala a fost lider în ceea ce priveşte numărul de firme nou-înfiinţate (11,472), urmata apoi de judeţul Cluj (5.145), Timiş (3.588), Bihor (3.291) şi Ilfov (3.169). Brașovul s-a clasat abia pe locul 8, doar 2.289 de companii noi înființându-se în primele șase luni ale acestui an, în creștere, totuși, față de perioada similară a anului trecut cu 30%.

În ceea ce priveşte domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10.605) şi industria prelucrătoare (8.117), mai prezintă datele CNIPMMR.

La polul opus, cele mai puţine firme au fost create în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, doar 12 firme în prima jumătate a anului.

Nineoclock.ro

3. Almost 80,000 companies set up in H1 2017, 15,000 in June

As many as of 79,251 new companies were established in Romania in the first six months of 2017, up 31.23 percent from H1 2016, of which over 15,000 in June alone, according to a press statement released on Wednesday by the National Council of Romania’s Privately-Owned Small and Medium-Sized Enterprises (CNIPMMR).

Data with the National Companies Registry, a total of 15,877 companies were set up in June, the month when a Start-Up Nation programme was launched.

Most companies are LLCs -12,809, certified individual traders – 1,847 and individual enterprises – 972.

The top five counties where most of the companies were set up were: Bucharest – 11,472 new companies, 19.34 percent more than in H1 2016; Cluj – 5,145 new companies, 62.71 percent more than in H1 2016; Timis – 3,588 new companies, 26.83 percent more than in H1 2016; Bihor – 3,291 registrations , 49.18 percent more than in H1 2016; Ilfov – 3,169 new companies, 32.15 percent more than in H1 2016.

The business areas with the highest number of the registrations were wholesale and retail trade (15,543 companies), agriculture, forestry and fishing (10,605) and manufacturing (8,117).

The fewest companies were set up in public administration and defence, public social security, just 12 companies in H1 2017.

“When we started the Start-Up Nation, one of the main objectives was to increase the number of newly established companies. The June results show an unprecedented increase, which confirms the entrepreneurial appetite in Romania. It also needs other similar programmes to develop the national entrepreneurial ecosystem,” according to CNIPMMR Chairman Florin Jianu, a former SMEs minister.

Application submission for the Start-Up Nation programme was open between June 15 and July 14. The main requirement for participation was the establishment date to be after January 31, 2017.

Businessmagazin.ro

4. In primele sase luni au fost infiintate cu 31,23% mai multe firme înfiinţate faţă de acceaşi perioadă a anului precedent

Conform datelor publicate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în primele 6 luni ale acestui an au fost înfiinţate 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (60.389).

Doar în luna iunie, la ONRC s-au înregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind în cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 şi II-urilor cu 972.

Primele 5 judeţe în care s-au înfiinţat cele mai multe firme în primele 6 luni au fost:

–           Bucureşti: 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

–           Cluj: 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

–           Timiş: 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

–           Bihor: 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

–           Ilfov: 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

În ceea ce priveşte domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10605) şi industria prelucrătoare (8.117).

Cele mai puţine firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

“Atunci când am iniţiat “Start-up nation”, unul dintre principalele obiective a fost acela de a creşte numărul de firme nou înfiinţate. Rezultatele din luna iunie arată o creştere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al ţării noastre. România are nevoie şi de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial naţional.”, Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

5. Apetit pentru afaceri? Numărul firmelor nou înființate a crescut cu peste 30% la nivel național

Rezultatele din luna iunie publicate de către Oficiul Național al Registrului Comerțului arată o creștere fără precedent a firmelor nou înființate. În primele 6 lunile ale acestui an au fost înființate 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut (60.389) deși numeroasele mesaje transmise în piață de diverșii oameni politici nu încurajau acest lucru.

Doar în luna iulie, la ONRC s-au înregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind în cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 și Intreprinderi Individuale (II) cu 972.

Capitala este în top cu 11.472 noi firme, (cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016), urmată de Cluj cu 5.145 noi firme (plus 62,71%) și Timiş: 3.588 noi firme (plus 26,83% ).
În ceea ce privește domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10605) și industria prelucrătoare (8.117).

Florin JIANU, președinte CNIPMMR spune că atunci când a inițiat “Start-up nation”, unul dintre principalele obiective a fost acela de a crește numărul de firme nou înființate. „Rezultatele din luna iunie arată o creștere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al țării noastre. România are nevoie și de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial național.”  

Eazi.ro

6. Cu 31,23% mai multe firme înfiinţate faţă de primele 6 luni din 2016

Conform datelor publicate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în primele 6 lunile din 2017, au fost înfiinţate 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (60.389).

Doar în luna iunie, la ONRC s-au înregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind în cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 şi II-urilor cu 972.

Primele 5 zone în care s-au înfiinţat cele mai multe firme în primele 6 luni au fost: Bucureşti (11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016); Cluj (5.145 noi firme, plus 62,71%); Timiş (3.588, plus 26,83%); Bihor (3.291, plus 49,18%); Ilfov (3.169, plus 32,15%).

În ceea ce priveşte domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost  comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10.605) şi industria prelucrătoare (8.117). Cele mai puţine firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

„Atunci când am iniţiat «Start-up nation», unul dintre principalele obiective a fost acela de a creşte numărul de firme nou înfiinţate. Rezultatele din luna iunie arată o creştere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al ţării noastre. România are nevoie şi de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial naţional”,a declarant  Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

Businesscover.ro

7. 80.000 de firme nou înființate în prima jumătate a anului

Conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în primele 6 lunile ale acestui an au fost înființate 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut (60.389).

Doar în luna iunie, la ONRC s-au înregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind în cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 și II-urilor cu 972.

Primele 5 județe în care s-au înființat cele mai multe firme în primele 6 luni au fost:

  • Bucureşti: 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016
  • Cluj: 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016
  • Timiş: 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016
  • Bihor: 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016
  • Ilfov: 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

În ceea ce privește firmele radiate, acestea au ajuns la 41.257, în scădere cu circa 24.000 față de prima jumătate a anului trecut. Cele mai multe firme radiate sunt în iași (1.767), Timiș (1.542) și Dolj (1.432).

Domeniile preferate

În ceea ce privește domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10.605) și industria prelucrătoare (8.117).

„Atunci când am inițiat Start-up nation, unul dintre principalele obiective a fost acela de a crește numărul de firme nou înființate. Rezultatele din luna iunie arată o creștere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al țării noastre. România are nevoie și de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial național”, spune Florin Jianu, președinte CNIPMMR.

Cele mai puține firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

Wall-street.ro

8. Cate firme noi s-au infiintat in Romania in primul semestru

Conform datelor publicate de catre Oficiul National al Registrului Comertului, in primele 6 luni ale acestui an au fost infiintate 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe fata de aceeasi perioada a anului trecut (60.389).

Doar in luna iunie, la ONRC s-au inregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind in cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 si II-urilor cu 972.

Primele 5 judete in care s-au infiintat cele mai multe firme in primele 6 luni au fost:

  • Bucuresti: 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe fata de aceeasi perioada din 2016
  • Cluj: 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe fata de aceeasi perioada din 2016
  • Timis: 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe fata de aceeasi perioada din 2016
  • Bihor: 3.291 de inregistrari, cu 49,18% mai multe fata de aceeasi perioada din 2016

Adevarul.ro

9. Aproape 80.000 de firme au fost înfiinţate în prima jumătate a acestui an

Numărul firmelor înfiinţate în prima jumătate a acestui an a ajuns la 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (60.389), conform datelor publicate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Doar în luna iunie, la ONRC s-au înregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind în cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 şi II-urilor cu 972.

Primele 5 judeţe în care s-au înfiinţat cele mai multe firme în primele 6 luni au fost:

–          Bucureşti: 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

–          Cluj: 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

–          Timiş: 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

–          Bihor: 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

–          Ilfov: 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016 În ceea ce priveşte domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10605) şi industria prelucrătoare (8.117). Cele mai puţine firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

„Atunci când am iniţiat «Start-up nation», unul dintre principalele obiective a fost acela de a creşte numărul de firme nou înfiinţate. Rezultatele din luna iunie arată o creştere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al ţării noastre. România are nevoie şi de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial naţional.”, Florin Jianu, preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

10. Numărul firmelor înființate a crescut cu 31%. Care este județul care a înregistrat cele mai multe afaceri

De la începutul anului au fost înființate cu 31,23% mai multe firme față de aceeași perioadă a lui 2016, potrivit Registrului Comerțului. Românii care și-au făcut firme în această perioadă au ales domenii reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul , agricultură, silvicultură şi pescuit și industria prelucrătoare.

Conform datelor publicate de către Oficiul Național al Registrului Comerțului, în primele 6 lunile ale acestui an au fost înființate 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut (60.389).

Doar în luna iunie, la ONRC s-au înregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind în cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 și II-urilor cu 972.

Primele 5 județe în care s-au înființat cele mai multe firme în primele 6 luni au fost:

  • Bucureşti: 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016
  • Cluj: 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016
  • Timiş: 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016
  • Bihor: 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016
  • Ilfov: 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

În ceea ce privește domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10605) și industria prelucrătoare (8.117). Cele mai puține firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

Președintele CNIPMMR, Florin Jianu susține că numărul crescut de înregistrări în luna iunie este strâns legat de programul Start up Nation. Atunci când am inițiat “Start-up nation”, unul dintre principalele obiective a fost acela de a crește numărul de firme nou înființate. Rezultatele din luna iunie arată o creștere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al țării noastre. România are nevoie și de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial național.”, consideră Florin JIANU.

Economica.net

11. Aproape 80.000 de firme au fost înfiinţate în prima jumătate a anului, din care 15.000 în luna iunie

       Un număr de 79.251 de noi firme au fost înfiinţate în primele şase luni ale acestui an, cu 31,23% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din care peste 15.000 în luna iunie, se arată într-un comunicat al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România, remis, miercuri, AGERPRES.

Astfel, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, un număr de 15.877 de firme au fost înfiinţate în iunie, lună în care au fost demarate înscrierile în programul Start-Up Nation.

Cele mai multe firme sunt SRL-uri -12.809, PFA-uri – 1.847 şi întreprinderi individuale – 972.

Primele cinci judeţe în care s-au înfiinţat cele mai multe firme au fost: Bucureşti – 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; Cluj – 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; Timiş – 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; Bihor – 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016; lfov – 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

În ceea ce priveşte domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10.605) şi industria prelucrătoare (8.117).

Cele mai puţine firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, respectiv doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

‘Atunci când am iniţiat ‘Start-Up Nation’, unul dintre principalele obiective a fost acela de a creşte numărul de firme nou înfiinţate. Rezultatele din luna iunie arată o creştere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al ţării noastre. România are nevoie şi de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial naţional’, a declarat Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR, fost ministrul pentru IMM-uri, citat în comunicat.

Înscrierile în programul Start-Up Nation au avut loc în perioada 15 iunie – 14 iulie, iar principala condiţie pentru participare a fost înfiinţarea unui IMM după 31 ianuarie 2017.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Legea insolvenţei persoanelor fizice, amânată din nou. Piperea: Nu există logistică şi suficienţi judecători specializaţi

Legea insolvenţei persoanelor fizice, care permite românilor cu datorii la bănci să-şi declare falimentul, nu va fi aplicată nici din luna august, aşa cum se preconiza iniţial, ci de anul viitor.

Avocatul Gheorghe Piperea, recent instalat în postul de consilier onorific al premierului şi susţinător al clienţilor cu credite bancare,a declarat că actuala Lege a insolvenţei va fi modificată până anul viitor, pentru a fi „funcţională”, prin reformularea unor reguli privind excluderea de la procedura de insolvenţă şi restrângerea unor termene.  

„Aplicarea Legii insolvenţei persoanelor fizice se amână. Nu există logistică, suficienţi judecători specializaţi şi personal administrativ necesar aplicării legii. De altfel, cum am spus încă de acum doi ani, este vorba de o lege nefuncţională. Ea va trebui corectată în timp rezonabil, pentru a putea fi un instrument real de restructurare a datoriilor sau, după caz, de descărcare de datorii a simplilor particulari supra-îndatoraţi”, a scris Piperea pe pagina sa de Facebook.   

Intrarea în vigoare a Legii insolvenţei persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament la jumătatea anului 2015 şi ar fi trebuit să se aplice de la sfârşitul aceluiaşi an. A fost însă amânată de mai multe ori, prima dată în decembrie 2015, pe motiv că nu există fondurile şi logistica necesare pentru aplicarea noilor reglementări, dar şi din cauza lipsei normelor metodologice de aplicare.  

În urmă cu o lună, Guvernul a aprobat normele metodologice pentru aplicarea legii, care stabilesc modalitatea de desfăşurare a şedinţelor de conciliere, modul de comunicare cu debitorul şi creditorii, tipurile de onorarii pentru administratorul procedurii şi pentru lichidator, precum şi cuantumul minim şi maxim al acestor onorarii.  

În luna martie, Profit.ro a anunţat că Legea insolvenţei persoanelor fizice, care ar fi trebuit să intre în vigoare din ianuarie 2016, este în pericol să nu fie aplicată nici de la 1 august 2017, dată pentru care a fost amânată de fostul Guvern.  

Informaţia este confirmată acum, când la nivelul Guvernului a fost redactată o ordonanţă prin care termenul de intrare în vigoare a acestei legi este din nou amânat, de această dată până la 1 ianuarie 2018.

2. Reuters: Europa Centrală şi de Est nu mai este low-cost. Modelul forţei de muncă ieftine care a determinat creşterea de la căderea comunismului este pe moarte

Europa Centrală şi de Est se confruntă cu sfârşitul unei ere economice, ratele de ocupare a forţei de muncă fiind un nivel record, iar muncitorii solicitând salarii mai aproape de nivelurile occidentale, arată o analiză Reuters. Aşadar, modelul de forţă de muncă ieftină care a determinat creşterea de la căderea comunismului este pe moarte.

Astfel, o provocare pentru guvernele şi companiile din regiune este să găsească noi modalităţi de dezvoltare. Ultimul exemplu în acest sens, scrie Reuters, este fabrica Volkswagen din Bratislava, unde luna trecută o primă grevă la o companie majoră de fabricaţie de maşini a condus la o creştere a salariilor cu 14%, în ceea ce a devenit cel mai recent şi mai puternic semn al schimbării peisajului economic.

Volkswagen a fost unul dintre zecii de mari producători occidentali care şi-au croit o cale către Slovacia, Republica Cehă, Polonia şi Ungaria după căderea comunismului în căutarea forţei de muncă ieftină. Această migraţie spre est a marcat naşterea unui model economic care a transformat regiunea.

Însă, cu un sfert de secol după, piaţa regională a forţei de muncă se diminuează, înregistrând o rată a şomajului de un minim record, de aproximativ 3-7% în regiune. Ca rezultat, salariile cresc mai repede decât în ​​Occident – conduse de Ungaria, cu un salt de 12,8% pe an în martie. Zoroslav Smolinsky, liderul sindicatului VW Slovacia care a pus la cale greva, s-a alăturat liniei de producţie în 1992, când uzina a fost preluată de VW din Germania. El era plătit cu echivalentul a 75 de euro pe lună în acel moment. „Am putut trăi cu atât”, a spus el, precizând că aşa „a trebuit”.

În prezent, cei 12.300 de muncitori din Volkswagen în Bratislava câştigă în medie 1.804 de euro pe lună. În pofida creşterii, salariile rămân însă la mai puţin de jumătate din pachetul salarial mediu oferit de Volkswagen în Germania, iar Smolinsky declară că o astfel de discrepanţă imensă nu mai poate fi justificată. „Timpurile s-au schimbat”, a spus el.

„Suntem în UE şi trebuie să ţinem pasul cu tendinţele şi să reducem treptat decalajul”, a mai precizat Smolinsky. Greva a fost rezolvată odată cu majorarea salariilor, extinsă pe parcursul a mai mult de doi ani, precum şi cu un bonus unic de 500 euro pentru fiecare angajat şi o zi suplimentară de sărbătoare. VW nu este singurul care se confruntă cu creşterea costurilor forţei de muncă şi a grevelor. Producătorul francez Peugeot şi coreenii de la Kia au crescut ambii salariile în acest an în Slovacia, în timp ce Audi şi Mercedes s-au confruntat cu ameninţări de grevă în Ungaria. Toate aceste măsuri luate de producătorii auto sunt deosebit de importante pentru că industria auto reprezintă partea leului din investiţiile străine în Europa Centrală şi de Est. De exemplu, diviziile Volkswagen sunt cele mai mari companii în Slovacia şi Cehia, iar Slovacia a devenit cel mai mare producător auto din lume în termeni de autovehicule produse per capita.

Analiştii de la banca rusească de investiţii Renaissance Capital sunt de părere că investitorii străini nu vor abandona actualele proiecte pe care le au în regiune, dar este posibil ca noile investiţii să meargă în altă parte. “Niciodată Europa Centrală nu va mai oferi ceea ce oferea în anii 1990” se arată într-un raport elaborat de economiştii Renaissance Capital. Pentru a contracara creşterea costurilor, companiile au început să ia măsuri pentru a îmbunătăţi productivitatea via metode precum creşterea gradului de automatizare, susţin directorii de companii, factorii de decizie şi analiştii. Însă, pe termen lung, unele companii ar putea să se îndrepte spre alte ţări în căutarea de mâna de lucru mai ieftină. De exemplu, Volkswagen a avertizat că ar putea ocoli Slovacia pentru viitoarele sale investiţii.

O nouă creştere semnificativă a salariilor “ar pune în pericol stabilitatea locurilor de muncă”, a avertizat Lucia Kovarovic Makayova purtătoarea de cuvânt de la Volkswagen Slovakia. Analiştii de la Renaissance Capital sunt de părere că investitorii care caută mână de lucru ieftină ar putea să se uite spre sud şi est. “Credem că următorul val de expansiune a investiţiilor va atinge ţărmurile Turciei şi sudul Mediteranei”, fiind vizate ţări precum Maroc, Tunisia, Egipt, dar este posibil să ajungă şi în Ucraina şi Iran, spun aceştia. Problema discrepanţelor salariale este una intens dezbătută în societăţile şi mediile politice din Europa Centrală şi de Est.

Polonezii, slovacii, cehi şi ungurii susţin că vest europenii îi consideră “cetăţenii de gradul doi”, iar politicienii au profitat de astfel de nemulţumiri pentru a cere salarii mai mari. Premierul slovac Robert Fico şi-a declarat sprijinul pentru salariaţii de la Volkswagen care au intrat în grevă, în timp ce în Cehia partidul la putere a demarat o campanie de afişe înaintea alegerilor din octombrie cu titlul “Sfârşitul mâinii de lucru ieftine”.

Însă obiectivul politicienilor şi liderilor sindicali de a aduce salariile la nivelul din Occident trebuie să fie însoţit şi de măsuri pentru a creşte valoarea adăugată a industriilor. Potrivit datelor OECD, o oră de muncă în Germania produce o valoare de 52,7 euro faţă de doar 19,4 euro în Cehia. Unul dintre motive este şi acela că multe firme din Cehia produc componente ieftine pentru marile lanţuri globale în loc de produse finite care aduc marje şi profituri mai mari. Peter Stracar, directorul GE pentru regiunea Europei Centrale şi de Est, susţine că succesul viitor al industriei din regiune depinde de migraţia în zona afacerilor cu valoare adăugată mare.

“Trebuie să găsim modalităţi pentru a crea mai multă tehnologie cu valoare adăugată în CEE, iar General Electric este în avangardă”, a declarat Stracar. Potrivit acestuia, regiunea are mai mult de oferit decât salarii mici, citând drept exemplu factori precum stabilitatea sistemelor juridice şi proximitatea geografică de pieţele din Europa Occidentală.

Agerpres.ro

3. Laufer: Viitoarea lege a parteneriatelor public-private va diferenția proiectele locale de cele care au nevoie de aprobarea Guvernului

Viitoarea lege a parteneriatelor public-private va diferenția proiectele care se pot implementa pe plan local de cele de anvergură, care au nevoie, într-adevăr, de aprobarea Guvernului, a declarat, miercuri, Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Acesta a anunțat că, săptămâna viitoare, ar putea fi lansat în dezbatere publică proiectul de lege pentru parteneriatele public-private.

“Urmează săptămâna viitoare, sper să se întâmple acest lucru, să ieșim în dezbatere publică cu parteneriatul public-privat, cu noul text de lege, simplificat în conformitate cu programul de guvernare și care rezolvă niște probleme majore din textul vechi și care face o diferență între proiecte care se pot implementa pe plan local și proiecte care au nevoie, într-adevăr, de aprobarea Guvernului. Nu cred că este necesar ca un proiect de 10 milioane de euro să treacă de două ori prin Guvern. În schimb, pentru un proiect de 100 de milioane sau miliarde este necesar. Astfel că am reușit să creăm și o diferențiere cu care să ajutăm acest lucru și să permitem autorităților locale să poată executa proiecte de parteneriate public-private care, din punctul nostru de vedere sunt o prioritate”, a spus ministrul, prezent la semnarea unui protocol între Asociația Municipiilor din România, Consiliul Național pentru IMM-uri și Asociația Română a Băncilor.

Laufer a arătat că programul Start-Up Nation, prin care firmele nou înființate primesc finanțare de până la 200.000 de lei, a dus la o creștere spectaculoasă a numărului de firme înregistrate în acest an.

“De la începutul anului până pe 15 iulie s-au înființat aproximativ 92.000 de societăți, iar anul trecut se înființaseră 65.000 de societăți comerciale în aceeași perioadă. Cred că faptul că există un program care este promovat dă rezultate în țara noastră. Înseamnă că avem tineri foarte receptivi atunci când vii înspre ei”, a arătat Laufer.

Oficialul guvernamental a amintit că există aproape 20.000 de firme care s-au înscris în programul Start-Up Nation, din care 8.600 au fost acceptate la finanțare în acest an. Firmele înscrise solicitau finanțări totale de 3,7 miliarde de lei, în timp ce programul a avut un buget pentru acest an de 1,7 miliarde de lei. În total, cele aproape 20.000 de firme prevăd înființarea a 45.000 de locuri de muncă noi.

Laufer a mai precizat că a promovat programul în peste 35 de județe.

“Am pus punctul pe un aspect foarte important din punctul meu de vedere, acela de educație antreprenorială. Caravana Start-Up Nation nu și-a propus doar să informeze asupra unui program, ci să deschidă o viziune unor tineri și cred că una dintre componentele cele mai importante a fost că am introdus un punctaj suplimentar tinerilor absolvenți de după 2012. Din dosarele acceptate, peste 75% din locurile de muncă nou create urmează să fie ocupate de tinerii absolvenți de după 2012, șomeri sau defavorizați. Deci programul a avut și un impact social major, dar și un impact asupra tinerilor care doresc să ajungă antreprenori”, a continuat ministrul.

În schimb, Laufer s-a declarat nemulțumit de activitatea unor incubatoare de afaceri care, în acest moment, nu îndeplinesc principalul rol existențial, de a pregăti o nouă generație de antreprenori, de a le oferi suportul și de a le oferi climatul de a se simți liberi să creeze și să fie “mai puțin preocupați de controale, de birocrație, de managementul care să țină de plăți de facturi, de chirii, de rate la bancă și multe alte chestii de acest fel și asta trebuie să fie o prioritate pentru noi toți”.

La rândul său, Florin Jianu, președintele Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii din România, a arătat că una dintre temele principale de țară pentru mandatul României a președinția Consiliului European din 2019 ar trebui să fie antreprenoriatul.

“Șapte din zece întreprinzători se autofinanțează, doi întreprinzători apelează la bănci și mai puțin de un întreprinzător apelează la fonduri europene. Mi-aș dori să schimbăm această scară și opt din zece întreprinzători să se finanțeze din partea băncilor, așa cum se întâmplă în țările din vestul Europei și la nivel global”, a susținut Jianu, prezent la eveniment.

Asociația Municipiilor din România, Asociația Româna a Băncilor și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România au semnat, miercuri, un Protocol de colaborare, care are ca scop consolidarea colaborării dintre autoritățile publice locale, mediul de afaceri și domeniul bancar și identificarea de instrumente concrete de sporire a competitivității IMM-urilor și încurajare a spiritului antreprenorial.

4. Restanțele la creditele în lei, în scădere cu 5,27%, iar la cele în valută cu 2,7%, în iunie 2017

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna iunie 2017, se cifrează la 5,769 miliarde de lei, în scădere cu 5,27% față de suma raportată în mai 2017, iar restanțele la creditele în valută au coborât cu 2,7%, la 6,683 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).

Totalul creditelor în lei atingea, în iunie, 136,7 miliarde de lei (cu 2,47% peste valoarea din luna precedentă), din care 59,67 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 72,7 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populație.

Creditele în valută totalizau 92,949 miliarde echivalent lei în iunie 2017 (cu 1,35% mai puțin față de mai 2017), din care 46,17 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenții economici și 43,97 miliarde de lei credite luate de populație.

Bucureștenii aveau, la finele lunii iunie, credite în lei restante în sumă de 1,76 miliarde de lei și în valută de 2,86 miliarde de lei (echivalent).

Totalul creditelor în lei contractate în Capitală ajungea la 48,828 miliarde de lei, iar al celor în valută la 44,403 miliarde de lei.

Digi24.ro

5. România la bilanț. Avertismentele străinilor în privința politicilor economice

Digi24 vă propune o analiză săptămânală a economiei, una bazată pe cifre care ne ajută să înţelegem nu doar în ce direcţie merge economia ţării, dar şi cum anume resimt cetăţenii acest lucru. Cresc salariile, sunt eliminate taxe, dar cât anume costă toate aceste măsuri, care sunt efectele lor? Răspunsurile, bazate pe cifre oficiale, vin de la „România la bilanţ”.

V-am prezentat de-a lungul săptămânilor multe cifre. Pe unele le-am tradus pentru dumneavoastră, pe alte le-am prezentat aşa cum sunt şi v-am arătat ce diferenţe sunt faţă de anii trecuţi. Astăzi vorbim despre avertismentele care tot vin spre România tocmai din cauza modului în care se fac politicile economice.

Ultimul avertisment a venit de la Comisia Europenă. Experţii de la Bruxelles ne spuneau clar că modelul economic al Romaniei a creat inegalităţi sociale severe.

Dacă în Uniunea Europeană bogaţii câştigă de cinci ori mai mult decât cei mai săraci, în România, această diferenţă este de opt ori mai mare.

Vă veţi întreba de unde diferenţa, pentru că de muncit muncesc şi ai noştri şi, sigur, bogaţii lor au averi mai mari decât cei de la noi. Aşa este! Doar că diferenţa mare vin din faptul că la noi, sărăcia e în altă dimensiune.

 Creşterea performanţei trebuie să înceapă însă din administraţia publică, spun cei de la Bruxelles. Noi, de aici, spunem că performanţa vine din nivelul de pregătire şi nu ar trebui să conteze dacă ceea ce ştii tu ca profesionist e în beneficiului unui privat sau al statului. Doar că 40% din populaţia ţării nu are acces la educaţie, servicii sociale şi piaţa forţei de muncă în aceleaşi condiţii cu restul românilor.

În acelaşi timp, statistica ne anunţă că numărul elevilor şi studenţilor care au încheiat anul şcolar 2016 – 2017 a fost cu 45 de mii de persoane mai mic decât cu un an înainte. Vorbim inclusiv despre studenţi, cei care, de cele mai multe ori, se îndreaptă spre domenii ca administaţie, construcţii, drept ori administrarea afacerilor.

– specializăti: afaceri, administraţie şi drept: 28.4% din totalul studenţilor;

– inginerie, prelucrare şi construcţii: 18,1%;

– sănătate şi asistenţă socială: 10.3%.

Ştiţi care a fost însă vestea bună din datele de la statistică? A crescut numărul copiilor care merg la şcoli profesionale. Sunt încă puţini, am spune noi, dar numărul creşte.

România reface forţa de muncă specializată, un lucru la care au contribuit până acum mai mult companiile private de la noi decât statul.

Statul, din contră, într-un moment de negură politică, a decis că şcolile profesionale nu prea sunt folositoare, aşa că le-a desfiinţat.

Le-a reînfiinţat recent după ce au ajuns patronii să caute sudori prin Serbia, ba chiar prin Vietnam.

Revenind acum la statistică, cifrele ne spun că, în anul şcolar 2016 – 2017, 10.500 de tineri au absolvit o şcoală profesională, cele mai multe fiind şcoli de stat. Se mai adaugă alţi puţin peste 34 de mii care au terminat o postliceală sau o şcoală de maiştri, doar că aici, mai bine de o treime dintre ele au fost şcoli private.

Fie că este vorba despre medici sau despre lăcătuşi mecanici, României îi lipsesc specialiştii. Ţara rămâne fără personal calificat pe măsură pe vechii meseriaşi se pensionează.

În urmă cu peste un deceniu, 277 de mii de tineri erau elevii şcolilor profesionale. Se pregăteau să fie mecanici auto, vopsitori, barmani, bucătari, croitori, pădurari.

Sunt clase care există şi astăzi, doar că de la 277 de mii de elevi, numărul a scăzut sub o sută de mii. Şi ajungem inevitabil să discutăm despre deficit pe piaţa muncii.

La nivel naţional, aşa cum arată datele agenţiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă, sunt peste 27 de mii de locuri de muncă disponibile, cele mai multe în Bucureşti.

De altfel, Capitala are şi cea mai mare nevoie de personal. Dacă ne uităm însă peste tabloul general, firmelor din ţară le lipsesc, de exemplu, croitorii, paznicii şi zidarii şi personal care să se ocupe de amenajări interioare.

– industria confesţiilor: 1983 locuri de muncă;

– agent de securitate: 1079;

– zidari, faianţari: 696.

Un studiu realizat la finalul lui 2016 arăta cât de mult s-a adâncit deficitul de forţă de muncă. Nu mai puţin de 72% dintre companiile din România aveau dificultăţi cu ocuparea posturilor scoase la concurs.

Erau greu de găsit atât angajaţii calificaţi, cât şi cei necalificaţi. Era cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, potrivit studiului Manpower.

Deficitul de forţă de muncă din România este cel mai mare din regiune, de două ori chiar peste media celorlalte ţări. În ritmul actulal, piaţa muncii ar putea intra în colaps în cel mult 20 de ani.

Comunicat de presa-semnarea protocolului dintre CNIPMMR si Camera Nationala a Antreprenorilor din Republica Kazakhstan “Atameken”

COMUNICAT DE PRESĂ

Semnarea protocolului dintre CNIPMMR și Camera Națională a Antreprenorilor din Republica Kazakhstan Atameken

Delegația CNIPMMR condusă de domnul Secretar General, Liviu Rogojinaru, a participat recent la Expoziția Mondială de la Astana, cel mai important eveniment economic al anului. În cadrul acesteia, a fost semnat protocolul de colaborare dintre CNIPMMR și Camera Națională a Antreprenorilor din Republica Kazakhstan “Atameken”, una dintre cele mai puternice organizații din Kazakhstan.

Protocolul de colaborare are ca scop îmbunătățirea mediului de afaceri românesc și din Kazakhstan prin colaborarea în vederea creerii unui cadrul favorabil funcționării întreprinderilor, favorizării schimbul de know-how în domeniul legislativ, identificării unor soluții comune pentru promovarea de iniţiative şi formularea de propuneri către decidenţi locali sau europeni și creșterii standardelor calității serviciilor pe care le oferă consumatorilor.

“ Republica Kazahstan este cel mai important partener al României din Asia Centrală, iar relaţiile bilaterale se caracterizează printr-o cooperare strânsă şi diversificată. Mă bucur că avem ocazia ca, prin acest acord, să întărim legăturile cu aceștia și să ajutăm membrii CNIPMMR să identifice noi parteneri de afaceri și să penetreze mai ușor această piață.”, Liviu ROGOJINARU, Secretar General.

Camera Națională a Antreprenorilor din Republica Kazahstan “Atameken” – este o organizație non-profit concepută pentru a spori puterea de negociere a mediului de afaceri cu guvernul și autoritățile publice. Camera reprezintă interesele întreprinderilor mici, mijlocii și mari și acoperă toate domeniile de activitate, inclusiv comerțul intern și extern. Principalele funcții ale NCE sunt reprezentate de  protejarea drepturilor și intereselor legitime ale antreprenorilor, desfășurarea monitorizării publice a activității antreprenoriale, a condițiilor de afaceri în regiuni, participarea la programe guvernamentale de susținere și dezvoltare a antreprenoriatului, sprijinirea industriei interne, formarea, recalificarea, perfecționarea calificării și atestarea personalului, dezvoltarea educației tehnice și profesionale, promovarea activității economice externe a agenților economici și atragerea investițiilor și diversificarea economiei.

CNIPMMR: comunicat de presa – firme nou infiintate

CNIPMMR: comunicat de presa – firme nou infiintate – Patronatul IMM Prahova

COMUNICAT DE PRESA

Cu 31,23% mai multe firme infiintate fata de acceasi perioada a anului precedent

Conform datelor publicate de catre Oficiul National al Registrului Comertului, in primele 6 lunile ale acestui an au fost infiintate 79.251 de noi firme, cu 31,23% mai multe fata de aceeasi perioada a anului trecut (60.389).

Doar in luna iulie, la ONRC s-au inregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind in cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 si II-urilor cu 972.

Primele 5 judete in care s-au infiintat cele mai multe firme in primele 6 luni au fost:

  • Bucuresti: 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţa de aceeasi perioada din 2016
  • Cluj: 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe faţa de aceeasi perioada din 2016
  • Timis: 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe faţa de aceeasi perioada din 2016
  • Bihor: 3.291 de inregistrari, cu 49,18% mai multe faţa de aceeasi perioada din 2016
  • Ilfov: 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe faţa de aceeasi perioada din 2016

In ceea ce priveste domeniile cu cel mai ridicat numar de inregistrari, acestea au fost reprezentate de comertul cu ridicata si cu amanuntul (15.543 firme), agricultura, silvicultura si pescuit (10605) si industria prelucratoare (8.117).

Cele mai putine firme au fost inregistrate in domeniul administraţiei publice si apararii, asigurari sociale din sistemul public, doar 12 firme in primele 6 luni ale anului.

“Atunci când am initiat “Start-up nation”, unul dintre principalele obiective a fost acela de a creste numarul de firme nou infiintate. Rezultatele din luna iunie arata o crestere fara precedent a acestora, ceea ce confirma apetitul antreprenorial al tarii noastre. România are nevoie si de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial national.”, Florin JIANU, presedinte CNIPMMR.

Revista presei din data de 17.07.2017

Revista presei din data de 17.07.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR.
Financiarul.ro, Amosnews.ro.
  1. Carta Albă a IMM-urilor din România, 2017.
News.ro.
  1. Florin Jianu: Cele mai mari probleme ale mediului de afaceri sunt concurenţa neloială, birocraţia, lipsa de finanţare şi lipsa forţei de muncă.
Curierulnational.ro.
  1. Întreprinderile mici şi mijlocii au ajuns la 25 de ani de reprezentare.
Cvlpress.ro.
  1. Preşedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor de predictibilitate.
Zf.ro.
  1. Preşedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor de predictibilitate.
Cariereonline.ro.
  1. Lipsa de finanţare şi a forţei de muncă, printre problemele mediului de afaceri.
Startupcafe.ro.
  1. Top 10 piedici pe care le resimt antreprenorii IMM în România.
Manager.ro.
  1. S-a lansat Carta Alba a IMM-urilor din Romania 2017, editia a XV-a.
Mediafax.ro.
  1. Preşedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor de predictibilitate.
Criteriul.ro.
  1. START-UP NATION, EȘUAT ÎN… CONSTANȚA?
Ziaruldeiasi.ro.
  1. Laufer: 13.500 de firme s-au înscris până acum în programul Start-Up Nation.
Ziare.com, Informatia-zilei.ro.
  1. Presedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul sa contravina cerintelor de predictibilitate.
Allevents.ro.
  1. 25 de ani de la înființarea Consiliului Național al IMM-urilor.
Atat.ro.
  1. Întreprinderile mici şi mijlocii au ajuns la 25 de ani de reprezentare.
Bursa.ro.
  1. Preşedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor de predictibilitate.
Romania-actualitati.ro.
  1. Aniversare a 25 de ani de activitate a Consiliului IMM-urilor.
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.
Adevarul.ro.
  1. De ce aspecte legale şi fiscale trebuie să ţină cont companiile atunci când îşi deschid centre regionale de operaţiuni în România.
  2. Aproape 20.000 de planuri de afaceri au fost înscrise în programul Start-Up Nation. Ce urmează.
  3. Eurostat: România a înregistrat în iunie a treia cea mai scăzută inflaţie anuală din UE, de 0,7% .
  4.  Fitch confirmă ratingul BBB- al României .

Apariții în presă ale CNIPMMR

 Financiarul.ro, Amosnews.ro

1. Carta Albă a IMM-urilor din România, 2017

Sub egida celebrării a 25 de ani de la înființarea CNIPMMR, astăzi, 14 iulie 2017, a avut loc lansarea versiunii în limba română a lucrării „Carta Albă a IMM-urilor din România, 2017”, ediţia a XV-a, editată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Printre personalităţile care au onorat evenimentul s-au numărat:

  • Florin JIANU, președinte CNIPMMR
  • Cosmin MARINESCU, consilier prezidențial
  • Prof.Univ.Dr. Ovidiu NICOLESCU, președinte de onoare CNIPMMR
  • Eugen Orlando TEODOROVICI, consilier onorific, Guvernul României
  • Ilan LAUFER, ministru, Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerț și Antreprenoriat
  • Victor NEGRESCU, ministru, Ministerul pentru Afaceri Europene
  • Gabriel PETREA, ministru, Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Social
  • Alessio MENEGAZZO, director pentru Sustenabilitate și Afaceri Instituționale al companiilor ENEL
  • Ionuț STANIMIR, director comunicare BCR
  • Sven MARINUS, country CEO Sodexo
  • Nicoleta VATLAVEC, director Groupama
  • Virgil ANGHEL, director FNGCIMM

Actualul raport de cercetare are la bază interviuri cu 833 întreprinzători, principalele concluzii desprinse fiind următoarele :

  • Concurenţa neloială (46,97%), birocraţia (46,13%), scăderea cererii interne(44,19%), fiscalitatea excesivă (41,65%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (39,83%), corupţia (37,53%) și controalele excesive (32,45%) sunt principalele11,07% dintre persoanele investigate anticipează o evoluție pozitivă a situației economice a României în anul 2017
  • 11,07% dintre persoanele investigate anticipează o evoluție pozitivă a situației economice a României în anul 2017
  • 24,58% dintre întreprinderi au estimat că evoluţia mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2017 va favoriza derularea activităților antreprenoriale
  • 0,12% dintre întreprinderi au primit aprobarea pentru proiectul depus
  • 72,03% dintre întreprinzători nu intenţionează să acceseze fondurile structurale în anul 2017
  • 74,09% dintre IMM-uri se vor autofinanța

În cadrul evenimentului, domnul Președinte Florin Jianu a precizat: “Stabilitatea și predictibilitatea, debirocratizarea, asigurarea necesarului de forță de muncă și de calificare sunt foarte importante pentru mediul de afaceri. Șomajul în rândul tinerilor trebuie să scadă sub 5%, existând și instrumente cu finanțare europeană în acest domeniu. Pentru președinția României din 2019, una din principalele teme de țară ar trebui să fie antreprenoriatul, inclusiv în rândul tinerilor și antreprenoriatul social.”

De asemenea, dl. Cosmin Marinescu, care a transmis meajul domnului președinte Klaus Iohannis, a menționat în cadrul evenimentului: “Așa cum probabil cunoașteți, la inițiativa Administrației Prezidențiale și ca etapă de consultare în cadrul Proiectului de țară, am avut recent o largă dezbatere cu reprezentanții mediului de afaceri din România, oameni de afaceri români și investitori străini, companii mari și întreprinderi mici și mijlocii. În acest cadru, toți reprezentanții mediului de afaceri au arătat că stabilitatea și predictibilitatea sunt cele mai importante exigențe ale mediului economic, în special în contextul evoluțiilor politice recente. Consider că este pe deplin justificată îngrijorarea oamenilor de afaceri în privința implicațiilor pe care unele măsuri recent anunțate le pot avea asupra economiei.

Așa cum am spus și la momentul învestirii Guvernului, schimbarea programului de guvernare, mai ales în aspectele esențiale ale acestuia – atât fiscale cât și sociale, nu oferă deloc semnalul de încredere și liniște pe care românii și mediul investițional îl așteaptă. În încheiere, doresc să menționez consultările pe care le-am avut cu mediul de afaceri în cadrul Proiectului de țară, care mi-au întărit convingerea că trebuie reclădit parteneriatul dintre stat și mediul de afaceri. Oamenii de afaceri și mediul economic, în general, trebuie să devină un partener de dialog real în dezbaterea politicilor publice.”

În cadrul intervenției sale, ministru pentru Consultare Publică și Dialog Social, domnul Gabriel Petrea a menționat “La mulți ani, CNIPMMR! Pentru viitoarea lucrarea mi-aș dori un capitol dedicat și dialogului social. Pentru modificarea legii 62/2011 a dialogului social vom continua consultările cu partenerii sociali. Dacă până acum, negocierile dintre patronate și sindicate erau concentrate pe salarii, trebuie să se meargă mai departe să se discute despre formarea profesională, dezvoltarea companiilor, care sunt alte teme importante.”

În cadrul intervenției somniei sale, domnul Ilan Laufer, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a precizat: “Elementele de educație și cultură antreprenorială sunt esențiale pentru dezvoltarea sectorului IMM-urilor. Regândirea incubatoarelor de afaceri și reconstrucția ecosistemelor economice în România sunt o prioritate. Carta Albă a IMM-urilor din România este un ghid de care trebuie să ținem cont fiind importantă pentru elaborarea de politici coerente care să satisfacă nevoile IMM-urilor. Măsurile care urmeză să fie implementate: programul pentru susținerea internaționalizării IMM-urilor cu un buget multiannual de 71 milioane lei, din care 5 milioane de lei în anul 2017, absorbția de 100% a fondurilor destinate programelor pentru IMM-uri, legea prevenirii se află în procedura parlamentară de implementare, dorindu-se intrarea ei în vigoare până la 1 octombrie 2017.”

Partenerul exclusiv al CNIPMMR pe domeniul asigurărilor a fost Groupama Asigurări S.A.

Sponsorii evenimentului au fost: BCR, ENEL, FNGCIMM, CORAL IMPEX, ALPHA BANK, SODEXO și EXIM BANK.

Partenerii media ai evenimentului au fost: Agerpres, Antena 3, Bursa, Centrul de presă, Curierul Național, Economistul, Legal magazin, Național TV, News.ro, Risco, Start-up cafe,Top business, Market watch.

News.ro

2. Florin Jianu: Cele mai mari probleme ale mediului de afaceri sunt concurenţa neloială, birocraţia, lipsa de finanţare şi lipsa forţei de muncă

Cele mai mari probleme ale mediului de afaceri sunt concurenţa neloială, birocraţia, lipsa de finanţare şi lipsa forţei de muncă, a declarat vineri preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, acesta apreciind că doar şapte din zece întreprinzători se autofinanţează.

”Am constatat că în anul 2017 birocraţia a căzut pe locul 2 ca principală problemă a mediului de afaceri. Dacă în anul 2016, birocraţia arăta un procent de peste 60%, în acest moment este un procent de 46%. Pe locul întâi a urcat, ca principală problemă, concurenţa neloială, care înseamnă de fapt economie la negru, înseamnă că întreprinzătorii oneşti pierd în comparaţie cu întreprinzătorii incorecţi şi înseamnă că statul în ansamblul lui pierde mai mult”, a declarat vineri noul preşedinte al CNIPMMR, la lansarea lucrării “Carta Albă a IMM-urilor din România 2017”, realizată în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

El afirmă în acest sens că, dacă ne uităm la bugetul de stat, la încasări şi la cheltuieli, societatea în ansamblul ei pierde.

”Pe de altă parte, percepţia asupra mediului de afaceri este crescută. Dacă anul trecut, numai 13% dintre întreprinzători considerau o evoluţie pozitivă a mediului de afcaeri, în acest an 26% de întreprinzători, deci o creştere dublă, consideră că mediul de afaceri are o evoluţie pozitivă”, menţionează Jianu.

Există probleme, însă, în continuare, spune preşedintele CNIPMMR.

”Acum doar şapte din zece întreprinzători se autofinanţează. Mai puţin de 20% dintre întreprinzători sunt interesaţi de fonduri europene. Şi doar 0,12% dintre întreprinzători au semnat un contract pe fonduri europene, ceea ce înseamnă extrem, extrem de puţin, în condiţiile în care România beneficiază de peste 22 miliarde euro din fonduri europene”, adaugă Jianu.

Despre faptul că foarte puţine persoane cu vârsta de peste 55 de ani îşi deschid o afacere, Jianu spune că în prezent nu există un program să susţină această categorie de vârstă.

”Cred că structura socială a României nu încurajează, după o anumită etapă, activitatea în rândul oamenilor. Oamenii preferă să iasă la pensie şi pur şi simplu să devină inactivi. Dacă ne uităm la programele de susţinere a start-up-urilor în rândurile veteranilor, în SUA expertiza acestor oameni este extrem de folosită”, spune Jianu.

El consideră că este nevoie atât de finanţare, cât şi de iniţiativă.

Lucrarea ”Carta Albă a IMM-urilor din România”, care anul acesta ajunge la cea de-a 15-a ediţie, este cel mai important raport de cercetare privind situaţia IMM-urilor din România, fenomenul antreprenorial, performanţele şi problematica IMM-urilor fiind un titlu de referinţă în literatura de specialitate, atât în România cât şi la nivelul Uniunii Europene.

În fiecare an, 1.500 de întreprinzători răspund la ancheta CNIPMMR.

Curierulnational.ro

3. Întreprinderile mici şi mijlocii au ajuns la 25 de ani de reprezentare

Sub egida celebrării a 25 de ani de la înfiinţarea CNIPMMR, vineri, 14 iulie 2017, a avut loc lansarea versiunii în limba română a lucrării “Carta Albă a IMM-urilor din România, 2017”, ediţia a XV-a, editată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Printre personalităţile care au onorat evenimentul s-au numărat:

– Florin JIANU, preşedinte CNIPMMR

– Cosmin MARINESCU, consilier prezidenţial

– Prof. Univ. Dr. Ovidiu NICOLESCU, preşedinte de onoare CNIPMMR

– Eugen Orlando TEODOROVICI, consilier onorific, Guvernul României 

– Ilan LAUFER, ministru, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat 

– Victor NEGRESCU, ministru, Ministerul pentru Afaceri Europene 

– Gabriel PETREA, ministru, Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Social 

– Alessio MENEGAZZO, director pentru Sustenabilitate şi Afaceri Instituţionale al companiilor ENEL

– Ionuţ STANIMIR, director comunicare BCR

– Sven MARINUS, country CEO Sodexo

– Nicoleta VATLAVEC, director Groupama

– Virgil ANGHEL, director FNGCIMM

Actualul raport de cercetare are la bază interviuri cu 833 de întreprinzători, principalele concluzii desprinse fiind următoarele: 

  • Concurenţa neloială (46,97%), birocraţia (46,13%), scăderea cererii interne (44,19%), fiscalitatea excesivă (41,65%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (39,83%), corupţia (37,53%) şi controalele excesive (32,45%) sunt principalele problem
  • 11,07% dintre persoanele investigate anticipează o evoluţie pozitivă a situaţiei economice a României în anul 2017
  • 24,58% dintre întreprinderi au estimat că evoluţia mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2017 va favoriza derularea activităţilor antreprenoriale
  • 0,12% dintre întreprinderi au primit aprobarea pentru proiectul depus
  • 72,03% dintre întreprinzători nu intenţionează să acceseze fondurile structurale în anul 2017
  • 74,09% dintre IMM-uri se vor autofinanţa

În cadrul evenimentului, domnul preşedinte Florin Jianu a precizat: „Stabilitatea şi predictibilitatea, debirocratizarea, asigurarea necesarului de forţă de muncă şi de calificare sunt foarte importante pentru mediul de afaceri. Şomajul în rândul tinerilor trebuie să scadă sub 5%, existând şi instrumente cu finanţare europeană în acest domeniu. Pentru preşedinţia României din 2019, una din principalele teme de ţară ar trebui să fie antreprenoriatul, inclusiv în rândul tinerilor şi antreprenoriatul social”.

De asemenea, dl. Cosmin Marinescu, care a transmis mesajul domnului preşedinte Klaus Iohannis, a menţionat în cadrul evenimentului: „Aşa cum probabil cunoaşteţi, la iniţiativa Administraţiei Prezidenţiale şi ca etapă de consultare în cadrul Proiectului de ţară, am avut recent o largă dezbatere cu reprezentanţii mediului de afaceri din România, oameni de afaceri români şi investitori străini, companii mari şi întreprinderi mici şi mijlocii. În acest cadru, toţi reprezentanţii mediului de afaceri au arătat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt cele mai importante exigenţe ale mediului economic, în special în contextul evoluţiilor politice recente.

Consider că este pe deplin justificată îngrijorarea oamenilor de afaceri în privinţa implicaţiilor pe care unele măsuri recent anunţate le pot avea asupra economiei. Aşa cum am spus şi la momentul învestirii Guvernului, schimbarea programului de guvernare, mai ales în aspectele esenţiale ale acestuia – atât fiscale cât şi sociale, nu oferă deloc semnalul de încredere şi linişte pe care românii şi mediul investiţional îl aşteaptă. În încheiere, doresc să menţionez consultările pe care le-am avut cu mediul de afaceri în cadrul

Proiectului de ţară, care mi-au întărit convingerea că trebuie reclădit parteneriatul dintre stat şi mediul de afaceri. Oamenii de afaceri şi mediul economic, în general, trebuie să devină un partener de dialog real în dezbaterea politicilor publice”.

În cadrul intervenţiei sale, ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Social, domnul Gabriel Petrea, a menţionat „La mulţi ani, CNIPMMR! Pentru viitoarea lucrare mi-aş dori un capitol dedicat şi dialogului social. Pentru modificarea legii 62/2011 a dialogului social vom continua consultările cu partenerii sociali. Dacă până acum, negocierile dintre patronate şi sindicate erau concentrate pe salarii, trebuie să se meargă mai departe să se discute despre formarea profesională, dezvoltarea companiilor, care sunt alte teme importante”.

În cadrul intervenţiei domniei sale, domnul Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, a precizat: „Elementele de educaţie şi cultură antreprenorială sunt esenţiale pentru dezvoltarea sectorului IMM-urilor. Regândirea incubatoarelor de afaceri şi reconstrucţia ecosistemelor economice în România sunt o prioritate.

Carta Albă a IMM-urilor din România este un ghid de care trebuie să ţinem cont, fiind importantă pentru elaborarea de politici coerente care să satisfacă nevoile IMM-urilor. Măsurile care urmează să fie implementate: programul pentru susţinerea internaţionalizării IMM-urilor cu un buget multianual de 71 milioane lei, din care 5 milioane de lei în anul 2017, absorbţia de 100% a fondurilor destinate programelor pentru IMM-uri, legea prevenirii se află în procedura parlamentară de implementare, dorindu-se intrarea ei în vigoare până la 1 octombrie 2017”.

Cvlpress.ro

4. Preşedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor de predictibilitate

Stabilitatea şi predictibilitatea sunt cele mai importante cerinţe ale mediului de afaceri şi niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe, a transmis vineri preşedintele României, Klaus Iohannis, participanţilor la prezentarea Cărţii Albe a IMM, lansată de CNIPMMR.

„În cadrul programului destinat proiectul de ţară, am avut o largă dezbatere cu oameni de afaceri din toate domeniile, români şi străini, reprezentând firme mari sau întreprinderi mici şi mijlocii. Toţi au arătat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt, în mod constant, cerinţele cele mai importante pentru mediul economic. Astfel că niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe”, a transmis Klaus Iohanis, mesajul său fiind rostit de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

Preşedintele României s-a referit şi la situaţia bugetului de stat în contextul schimbării programului de guvernare, care, în opinia sa, „nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”. „Execuţia bugetară pe primele şase luni consemnează serioase probleme, având încasări cu aproape 6 miliarde de lei sub nivelul programat şi un deficit bugetar de 4,4 miliarde de lei doar în luna iunie. Schimbarea programului de guvernare nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”, a mai transmis Klaus Iohannis.

„Atrag atenţia Guvernului că o asemenea relaţie între stat şi mediul de afaceri poate pune în pericol stabilitatea economiei. Este esenţial ca partenerii sociali să se aşeze la masa dialogului”, a mai transmis preşedintele României.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România – CNIPMMR – a lansat, în cadrul unui eveniment desfăşurat la Bucureşti, cea de-a 15-a ediţie a Cărţii Albe a IMM-urilor din România, lucrare care sintetizează statistic situaţia la zi a sectorului IMM. Potrivit unui sondaj prezentat cu această ocazie, concurenţa neloială, birocraţia şi accesul dificil la finanţare sunt, în ordine, cele mai stringente probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, mai mult de o treime din ei considerând că mediul de afaceri este „stânjenitor”.

Zf.ro

5. Preşedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor de predictibilitate

Stabilitatea şi predictibilitatea sunt cele mai importante cerinţe ale mediului de afaceri şi niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe, a transmis vineri preşedintele României, Klaus Iohannis, participanţilor la prezentarea Cărţii Albe a IMM, lansată de CNIPMMR.

„În cadrul programului destinat proiectul de ţară, am avut o largă dezbatere cu oameni de afaceri din toate domeniile, români şi străini, reprezentând firme mari sau întreprinderi mici şi mijlocii. Toţi au arătat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt, în mod constant, cerinţele cele mai importante pentru mediul economic. Astfel că niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe”, a transmis Klaus Iohanis, mesajul său fiind rostit de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

Preşedintele României s-a referit şi la situaţia bugetului de stat în contextul schimbării programului de guvernare, care, în opinia sa, „nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”. „Execuţia bugetară pe primele şase luni consemnează serioase probleme, având încasări cu aproape 6 miliarde de lei sub nivelul programat şi un deficit bugetar de 4,4 miliarde de lei doar în luna iunie. Schimbarea programului de guvernare nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”, a mai transmis Klaus Iohannis.â

„Atrag atenţia Guvernului că o asemenea relaţie între stat şi mediul de afaceri poate pune în pericol stabilitatea economiei. Este esenţial ca partenerii sociali să se aşeze la masa dialogului”, a mai transmis preşedintele României.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România – CNIPMMR – a lansat, în cadrul unui eveniment desfăşurat la Bucureşti, cea de-a 15-a ediţie a Cărţii Albe a IMM-urilor din România, lucrare care sintetizează statistic situaţia la zi a sectorului IMM. Potrivit unui sondaj prezentat cu această ocazie, concurenţa neloială, birocraţia şi accesul dificil la finanţare sunt, în ordine, cele mai stringente probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, mai mult de o treime din ei considerând că mediul de afaceri este „stânjenitor”.

Cariereonline.ro

6. Lipsa de finanţare şi a forţei de muncă, printre problemele mediului de afaceri

Cele mai mari probleme ale mediului de afaceri sunt concurenţa neloială, birocraţia, lipsa de finanţare şi lipsa forţei de muncă. Cel puțin așa consideră preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu. De asemenea, el a atras atenția că doar 7 companii din 10 se autofinanțează.

”Am constatat că în anul 2017 birocraţia a căzut pe locul 2 ca principală problemă a mediului de afaceri. Dacă în anul 2016, birocraţia arăta un procent de peste 60%, în acest moment este un procent de 46%.

Pe locul întâi a urcat, ca principală problemă, concurenţa neloială, care înseamnă de fapt economie la negru, înseamnă că întreprinzătorii oneşti pierd în comparaţie cu întreprinzătorii incorecţi şi înseamnă că statul în ansamblul lui pierde mai mult”, a declarat vineri noul preşedinte al CNIPMMR, transmite News.ro.

Pe de altă parte, percepţia asupra mediului de afaceri este crescută. Dacă anul trecut, numai 13% dintre întreprinzători considerau o evoluţie pozitivă a mediului de afcaeri, în acest an 26% de întreprinzători, deci o creştere dublă, consideră că mediul de afaceri are o evoluţie pozitivă.

“Acum, doar şapte din zece întreprinzători se autofinanţează. Mai puţin de 20% dintre întreprinzători sunt interesaţi de fonduri europene. Şi doar 0,12% dintre întreprinzători au semnat un contract pe fonduri europene, ceea ce înseamnă extrem, extrem de puţin, în condiţiile în care România beneficiază de peste 22 miliarde euro din fonduri europene”,a adaugat Jianu. 

Startupcafe.ro

7. Top 10 piedici pe care le resimt antreprenorii IMM în România

 

Antreprenorii cu firme mici și mijlocii în România resimt o serie întreagă de piedici în afacerile pe care le fac, de la concurență neloioală, birocrație, până la corupție și creșterea cheltuielilor cu salariile pe care le plătesc angajaților – relevă un studiu realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Raportul, prezentat în cadrul Cartei Albe a IMM-urilor, lucrare editată anuanl de organizația de patroni IMM, are la bază opiniile unui număr de circa 830 de antreprenori cu afaceri mici și mijlicii din România.

Top 10 al piedicilor de care se plâng antreprenorii IMM:

  1. Concurenţa neloială (46,97%),
  2. birocraţia (46,13%),
  3. scăderea cererii interne (44,19%),
  4. fiscalitatea excesivă (41,65%),
  5. creşterea nivelului cheltuielilor salariale (39,83%),
  6. corupţia (37,53%),
  7. controalele excesive (32,45%)
  8. calitatea slabă a infrastructurii (30,63%)
  9. întârzieri la încasarea facturilor de la firmele private (27,36%)
  10. costurile ridicate ale creditelor (24,94%).

De asemenea, 11,07% dintre persoanele intervievate anticipează o evoluție pozitivă a situației economice a României în anul 2017, iar 24,58% dintre firme au estimat că evoluţia mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2017 va favoriza derularea activităților antreprenoriale.

Referitor la susrele de finanțare a afacerilor, 72% dintre antreprenorii chestionați au răspuns că NU vor accesa fonduri europene în anul, iar 4% au indicat fondurile nerambursable ca sursă de finanțare pe care o vizează anul acesta. Totuși, ponderea celor care nu intenționează să acceseze fondurilor europene a mai scăzut, de la circa 80% cât era anul trecut.

De asemenea, 74,09% dintre IMM-uri din România se vor autofinanța, mai relevă studiul CNIPMMR.

Alte surse de finanțare avute în vedere de anreprenorii IMM în anul 2017:

  • credit furnizor (24,94%)
  • credite bancare (18,28%)
  • leasing (8,47%)
  • împrumuturi de la instituții inanciare spcializate (4,84%)
  • Fonduri nerambursabile (4%)
  • Altele (2,3%)

Manager.ro

8. S-a lansat Carta Alba a IMM-urilor din Romania 2017, editia a XV-a

Astazi a avut loc lansarea “Cartei Albe a IMM-urilor din Romania 2017”, editata de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). Actualul raport de cercetare cuprinde opiniile a circa 830 de antreprenori cu afaceri mici si mijlocii.

Lucrarea, care anul acesta ajunge la cea de-a XV-a editie, este cel mai important raport de cercetare privind situatia IMM-urilor din Romania, antreprenoriatul, performantele si problematica IMM-urilor fiind un titlu de referinta in literatura de specialitate, atat in Romania cat si la nivelul Uniunii Europene.

Mediul economic romanesc este intr-o continua schimbare, iar publicatia evidentiaza cantitativ si calitativ situatia, tendintele si directiile de sustinere si dezvoltare ale mediului de afaceri romanesc.

“Astazi a avut loc lansarea “Cartei Albe a IMM-urilor din Romania”, lucrare editata de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania – CNIPMMR, partener important al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat.

Este cel de-al XV-lea raport de cercetare privind fenomenul antreprenorial si problematica IMM-urilor din Romania, un titlu de referinta in literatura de specialitate.

Am vorbit despre proiectele si programele derulate de ministerul nostru, politici antreprenoriale, despre importanta corelarii educatiei antreprenoriale cu experienta.

Evenimentul s-a desfasurat sub egida sarbatoririi a 25 de ani de la infiintarea CNIPMMR si a 146 ani de activitate patronala.”, a scris Ilan Laufer pe pagina sa de Faccebook.

Grupurile tinta carora le este destinat raportul de cercetare incorporat in Carta Alba a IMM-urilor 2017 sunt:

– intreprinzatorii si managerii din IMM-uri, care pot utiliza numeroasele informatii privind mediul intreprenorial si bunele practici manageriale, in vederea cresterii functionalitatii si performantelor firmelor in care lucreaza

– organismele administratiei centrale si locale cu atributii in domeniul economic

– organizatiile de IMM-uri, celelalte organizatii patronale si sindicale nationale, de ramura si locale s.a.

 – liderii politici la nivel national, regional si local, interesati in realizarea unui mediu de afaceri favorizant agentilor economici

– mass-mediei nationale, regionale si judetene care abordeaza problematica economico-sociala;
 – organizatiile si organismele internationale interesate de starea si evolutia mediului de afaceri din Romania, de evolutia performantelor IMM-urilor si ale economiei Romaniei.

Mediafax.ro

9. Preşedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor de predictibilitate

Stabilitatea şi predictibilitatea sunt cele mai importante cerinţe ale mediului de afaceri şi niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe, a transmis vineri preşedintele României, Klaus Iohannis, participanţilor la prezentarea Cărţii Albe a IMM, lansată de CNIPMMR.

„În cadrul programului destinat proiectul de ţară, am avut o largă dezbatere cu oameni de afaceri din toate domeniile, români şi străini, reprezentând firme mari sau întreprinderi mici şi mijlocii. Toţi au arătat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt, în mod constant, cerinţele cele mai importante pentru mediul economic. Astfel că niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe”, a transmis Klaus Iohanis, mesajul său fiind rostit de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

Preşedintele României s-a referit şi la situaţia bugetului de stat în contextul schimbării programului de guvernare, care, în opinia sa, „nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”. „Execuţia bugetară pe primele şase luni consemnează serioase probleme, având încasări cu aproape 6 miliarde de lei sub nivelul programat şi un deficit bugetar de 4,4 miliarde de lei doar în luna iunie. Schimbarea programului de guvernare nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”, a mai transmis Klaus Iohannis.

„Atrag atenţia Guvernului că o asemenea relaţie între stat şi mediul de afaceri poate pune în pericol stabilitatea economiei. Este esenţial ca partenerii sociali să se aşeze la masa dialogului”, a mai transmis preşedintele României.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România – CNIPMMR – a lansat, în cadrul unui eveniment desfăşurat la Bucureşti, cea de-a 15-a ediţie a Cărţii Albe a IMM-urilor din România, lucrare care sintetizează statistic situaţia la zi a sectorului IMM. Potrivit unui sondaj prezentat cu această ocazie, concurenţa neloială, birocraţia şi accesul dificil la finanţare sunt, în ordine, cele mai stringente probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, mai mult de o treime din ei considerând că mediul de afaceri este „stânjenitor”.

Criteriul.ro

10. START-UP NATION, EȘUAT ÎN… CONSTANȚA?

Vineri, 14 iulie 2017, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a sărbătorit 25 de ani de istorie recentă și 146 de ani de la prima atestare documentară a unei asociații patronale în țara noastră.

Prilej de sărbătoare pentru majoritatea patronilor și prilej de promisiuni din partea reprezentanților puterii politice, din partea Guvernului și din partea politicienilor cu privire la crearea unui mediu de afaceri predictibil, funcțional și prietenos.

La eveniment a participat și Ilan Laufer, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, care a lăudat programul Start-up Nation și modul în care unele zone din țară s-au raliat la accesarea fondurilor alocate pentru microîntreprinderi.

„În ultimile două zile, s-au înscris peste 5000 de firme în program. Avem 13.500 de planuri de afaceri depuse și 22.000 de useri pe aplicație. În ultimile zile s-au înscris câte patru proiecte pe minut. Sesiunea de depunere a proiectelor se închide azi(n.n. vineri, 14 iulie 2017), la ora 20. Noi vom putea să finanțăm anual maximum 10.000 de firme. Topul județelor fruntașe, până la această oră, privind proiectele depuse pe Start-up Nation arată astfel:

  1. București și Ilfov – 1406 de proiecte
  2. Cluj – 1223 de proiecte
  3. Timiș – 500 de proiecte
  4. Iași – 500 de proiecte”,a declarat Ilan Laufer.

Bineînțeles că, la auzul acestui top național, ne-am pus întrebarea firească privitoare la situația județului Constanța. Din păcate, pentru acest program propagat cu surle și trâmbițe de Guvernul PSD, Constanța a depus foarte puține proiecte.

În condițiile în care aproape jumătate din populația județului de la țărm de mare lucrează doar șase luni pe an, în perioada sezonului estival, iar în celelalte șase luni primește ajutor de șomaj sau ajutor social, ni se par bizar faptul că inițiativa privată nu se dezvoltă în Constanța. Nici măcar atunci când întreprinzătorilor li se oferă ajutor financiar de la bugetul de stat.

Incubatoarele… bată-le vina!

Am căutat cauzele pentru care ne aflăm atât de jos în privința inițiativei private și nu ne găsim în topul dosarelor sau proiectelor depuse pe programul Start-up Nation. Iar pentru a afla mai multe, i-am cerut opinia președintelui PIMM Constanța, Iulian Gropoșilă, care este și vicepreședinte al CNIPMMR.

Județul Constanța a depus foarte puține proiecte pe programul Start-up Nation, deoarece nu există organisme de suport funcționale. Și aici mă refer la incubatoarele de afaceri. Degeaba avem două-trei incubatoare de afaceri în județ, dacă acestea nu sunt funcționale sau sunt folosite drept imobile pentru închiriat unor firme sau altora. Neavând funcționale aceste incubatoare de afaceri, unde viitorii întreprinzători să primească tot sprijinul cu privire la întocmirea proiectelor pe programe finanțate național sau european, nu poți, din propriul buzunar, să susții această nevoie a comunității de a dezvolta sectorul privat din județul Constanța”, ne-a declarat Iulian Gropoșilă.

Vicepreședintele CNIPMMR are dreptate. În județul Constanța există câteva incubatoare de afaceri, dar acestea nu mai funcționează conform obiectivului pentru care au fost constituite. Din câte știm, incubatorul de afaceri din municipiul Constanța este folosit de firme apropiate conducerii Primăriei și conducerii Consiliului Județean, cărora spațiul respectiv le-a fost închiriat pe sume modice.

În privința incubatorului de afaceri pe parteneriat public-privat realizat în municipiul Medgidia, pe vremea când Marian Iordache era viceprimar, între fosta uzină Lafarge, actuala CRH, și Municipalitate, nici acesta nu mai funcționează conform destinației sale originare. Adică nu mai primește nimeni consultanță cu privire la demararea unei afaceri, la programele finanțate de către Uniunea Europeană sau de către stat, cum este de exemplu Start-up Nation. Și când te gândești că fosta uzină Lafarge investise aproape 150.000 de euro în acest incubator de afaceri…
Cam la fel este și situația Centrului de Afaceri din Năvodari ridicat pe bani europeni și care se dorește a fi transformat în altceva mai util pentru comunitatea locală.

Nu mai vorbim despre sublimul, dar nefolositul incubator de afaceri din Mangalia.
Toate aceste imobile, în loc să fie folosite drept loc pentru dezvoltarea inițiativei private, s-au transformat în spații de închiriat. Administrațiile publice locale se mulțumesc cu un minim de profit și neglijează plus valoarea maximă pe care ar putea-o adăuga crearea unui puternic segment de întreprinzători mici și mijlocii, segment care ar duce la creșterea nivelului de trai în localitățile respective și implicit la o creștere a veniturilor la bugetul public al fiecărei unități administrativ-teritoriale.

„Din punctul meu de vedere, au pus carul înaintea boilor. Trebuia mai întâi să oblige fiecare județ ca să aibă un incubator de afaceri funcțional, menit să ajute la dezvoltarea inițiativei private și abia apoi să demareze programul Start-up Nation. În Cluj, Timișoara și Iași, aceste incubatoare sunt funcționale și își fac treaba. De aceea au depus atât de multe proiecte”, a concluzionat Iulian Gropoșilă, vicepreședinte CNIPMMR și președinte al PIMM Constanța.

Așa cum spuneam în titlu, se pare că Start-up Nation a eșuat în Constanța!

Ziaruldeiasi.ro

11.  Laufer: 13.500 de firme s-au înscris până acum în programul Start-Up Nation

Până vineri dimineaţă 13.500 de firme s-au înscris în programul Start-Up Nation, numărul maxim de companii care pot beneficia în acest an de finanţare fiind de 10.000. În ceea ce priveşte declaraţiile contradictorii din urmă cu două zile, privind prelungirea termenului de înscriere în program, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan Laufer, a declarat vineri că premierul a înţeles intenţia sa şi nu i-a adus niciun reproş.

„Nu neapărat că mi s-a reproşat. Am avut o discuţie, i-am explicat ce s-a întâmplat, a înţeles că dorinţa mea a fost una bună, de a avea o absorbţie cât mai mare şi aici s-a încheiat discuţia”, a declarat vineri Ilan Laufer, prezent la lansarea lucrării “Carta Albă a IMM-urilor din România 2017”, realizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Ritmul înscrierilor este de patru proiecte pe minut, adaugă el.

„Sper că nu sunt firme care au rămas pe-afară şi care nu au reuşit să se înscrie. În această dimineaţă aveam 13.500 de planuri de afaceri depuse, 22.000 de utilizatori pe aplicaţie, iar rata de înscriere în acest moment este de patru proiecte pe minut”, a punctat Laufer. Perioada de evaluare a dosarelor durează între 30 şi 45 de zile.

„Este un volum mare de lucru. Dar ne-am propus – şi o fac tot ce ţine de mine să respectăm acest lucru – toate contractele să fie semnate până pe data de 27 septembrie”, menţionează Laufer. El spune că, dacă vor rămâne fonduri disponibile din cele alocate după prima sesiune, care se închide vineri, ar putea începe o nouă sesiune. „Acum sunt mult mai încrezător. Sper că vom reuşi o absorbţie ridicată. Totuşi, dacă rămân sume nealocate, în cel mai scurt timp, săptămâna viitoare, după evaluare, voi ieşi să anunţ dacă este necesară o sesiune prelungire”, menţionează Laufer. El a spus că situaţia din urmă cu o săptămână era ”aşa şi aşa”, ceea ce nu l-a mulţumit, însă a devenit ”spectaculoasă” în această săptămână, ceea ce l-a determinat, şi în urma cererilor venite de la mediul de afaceri, să decidă prelungirea termenului de înscriere. La scurt timp însă, ministrul a anunţat că termenul limită rămâne cel iniţial, 14 iulie, ora 20.00.

„Prelungirea pe care am vrut-o a fost pentru aceste firme care m-au atenţionat că nu reuşesc să depună în timp util, se pare că foarte multe dintre ele au reuşit (…) M-am consultat cu echipa mea, cu prieteni şi cu oameni din mediul de afaceri şi cu echipa din minister. A fost o decizie pe care am luat-o”, spune Laufer, care a adăugat că nu s-a consultat şi cu Guvernul.

Miercuri seară, ministrul Ilan Laufer a anunţat pe pagina sa de Facebook că Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat prelungeşte cu două săptămâni termenul limită pentru înscrierea în programul Start-Up Nation, astfel încât antreprenorii interesaţi de înscrierea în program pot depune dosarele online până la data de 28 iulie, ora 20:00. La scurt timp după primul anunţ, Ilan Laufer s-a răzgândit şi a anunţat că termenul limită oficial de înscriere rămâne cel iniţial. Ministrul şi-a atras însă o mulţime de critici în urma anunţurilor. De asemenea, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a anunţat joi oficial, printr-un comunicat, că, în actuala sesiune, ultima zi de înscriere în Programul Start-Up Nation este vineri, 14 iulie, ora 20:00, însă va organiza o nouă sesiune de înscrieri.

Programul Start-Up Nation are, în acest an, o finanţare de 1,71 miliarde lei, care asigură, în temeiul legii, suportul activităţii a 10.000 de noi firme înfiinţate după 31 ianuarie 2017.

Ziare.com, Informatia-zilei.ro

12. Presedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul sa contravina cerintelor de predictibilitate

Stabilitatea şi predictibilitatea sunt cele mai importante cerinţe ale mediului de afaceri şi niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe, a transmis vineri preşedintele României, Klaus Iohannis, participanţilor la prezentarea Cărţii Albe a IMM, lansată de CNIPMMR.

„În cadrul programului destinat proiectul de ţară, am avut o largă dezbatere cu oameni de afaceri din toate domeniile, români şi străini, reprezentând firme mari sau întreprinderi mici şi mijlocii. Toţi au arătat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt, în mod constant, cerinţele cele mai importante pentru mediul economic. Astfel că niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe”, a transmis Klaus Iohanis, mesajul său fiind rostit de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

Preşedintele României s-a referit şi la situaţia bugetului de stat în contextul schimbării programului de guvernare, care, în opinia sa, „nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”. „Execuţia bugetară pe primele şase luni consemnează serioase probleme, având încasări cu aproape 6 miliarde de lei sub nivelul programat şi un deficit bugetar de 4,4 miliarde de lei doar în luna iunie.

Schimbarea programului de guvernare nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”, a mai transmis Klaus Iohannis.

Allevents.ro

13. 25 de ani de la înființarea Consiliului Național al IMM-urilor 

25 DE ANI DE LA ÎNFIINȚAREA CONSILIULUI NAȚIONAL AL IMM-URILOR

Avem plăcerea să vă invităm vineri, 14 iulie 2017, începând cu ora 10.00, la Hotel Caro din Bucuresti, la celebrarea a 25 de ani de la înființarea CNIPMMR și a 146 ani de activitate patronală. 

Sub egida acestui eveniment, se va lansa și lucrarea “Carta Albă a IMM-urilor din România 2017”, realizată în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Lucrarea, care anul acesta ajunge la cea de-a XV-a ediție, este cel mai important raport de cercetare privind situaţia IMM-urilor din România, fenomenul antreprenorial, performanţele şi problematica IMM-urilor fiind un titlu de referinţă în literatura de specialitate, atât în România cât şi la nivelul Uniunii Europene.

Participarea în cadrul evenimentului este gratuită și se face în baza confirmării prezenței la adresa de e-mail iulia.sirbu@cnipmmr.ro, până cel târziu luni, 10 iulie 2017, ora 15.00, în limita locurilor disponibile.

Atat.ro

14. Întreprinderile mici şi mijlocii au ajuns la 25 de ani de reprezentare

Sub egida celebrării a 25 de ani de la înfiinţarea CNIPMMR, vineri, 14 iulie 2017, a avut loc lansarea versiunii în limba română a lucrării “Carta Albă a IMM-urilor din România, 2017”, ediţia a XV-a, editată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Printre personalităţile care au onorat evenimentul s-au numărat:

– Florin JIANU, preşedinte CNIPMMR

– Cosmin MARINESCU, consilier prezidenţial

– Prof. Univ. Dr. Ovidiu NICOLESCU, preşedinte de onoare CNIPMMR

– Eugen Orlando TEODOROVICI, consilier onorific, Guvernul României 

– Ilan LAUFER, ministru, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat 

– Victor NEGRESCU, ministru, Ministerul pentru Afaceri Europene 

– Gabriel PETREA, ministru, Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Social 

– Alessio MENEGAZZO, director pentru Sustenabilitate şi Afaceri Instituţionale al companiilor ENEL

– Ionuţ STANIMIR, director comunicare BCR

– Sven MARINUS, country CEO Sodexo

– Nicoleta VATLAVEC, director Groupama

– Virgil ANGHEL, director FNGCIMM

 

Actualul raport de cercetare are la bază interviuri cu 833 de întreprinzători, principalele concluzii desprinse fiind următoarele: 

  • Concurenţa neloială (46,97%), birocraţia (46,13%), scăderea cererii interne (44,19%), fiscalitatea excesivă (41,65%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (39,83%), corupţia (37,53%) şi controalele excesive (32,45%) sunt principalele problem
  • 11,07% dintre persoanele investigate anticipează o evoluţie pozitivă a situaţiei economice a României în anul 2017
  • 24,58% dintre întreprinderi au estimat că evoluţia mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2017 va favoriza derularea activităţilor antreprenoriale
  • 0,12% dintre întreprinderi au primit aprobarea pentru proiectul depus
  • 72,03% dintre întreprinzători nu intenţionează să acceseze fondurile structurale în anul 2017
  • 74,09% dintre IMM-uri se vor autofinanţa

În cadrul evenimentului, domnul preşedinte Florin Jianu a precizat: „Stabilitatea şi predictibilitatea, debirocratizarea, asigurarea necesarului de forţă de muncă şi de calificare sunt foarte importante pentru mediul de afaceri. Şomajul în rândul tinerilor trebuie să scadă sub 5%, existând şi instrumente cu finanţare europeană în acest domeniu. Pentru preşedinţia României din 2019, una din principalele teme de ţară ar trebui să fie antreprenoriatul, inclusiv în rândul tinerilor şi antreprenoriatul social”.

De asemenea, dl. Cosmin Marinescu, care a transmis mesajul domnului preşedinte Klaus Iohannis, a menţionat în cadrul evenimentului: „Aşa cum probabil cunoaşteţi, la iniţiativa Administraţiei Prezidenţiale şi ca etapă de consultare în cadrul Proiectului de ţară, am avut recent o largă dezbatere cu reprezentanţii mediului de afaceri din România, oameni de afaceri români şi investitori străini, companii mari şi întreprinderi mici şi mijlocii. În acest cadru, toţi reprezentanţii mediului de afaceri au arătat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt cele mai importante exigenţe ale mediului economic, în special în contextul evoluţiilor politice recente.

Consider că este pe deplin justificată îngrijorarea oamenilor de afaceri în privinţa implicaţiilor pe care unele măsuri recent anunţate le pot avea asupra economiei. Aşa cum am spus şi la momentul învestirii Guvernului, schimbarea programului de guvernare, mai ales în aspectele esenţiale ale acestuia – atât fiscale cât şi sociale, nu oferă deloc semnalul de încredere şi linişte pe care românii şi mediul investiţional îl aşteaptă. În încheiere, doresc să menţionez consultările pe care le-am avut cu mediul de afaceri în cadrul Proiectului de ţară, care mi-au întărit convingerea că trebuie reclădit parteneriatul dintre stat şi mediul de afaceri. Oamenii de afaceri şi mediul economic, în general, trebuie să devină un partener de dialog real în dezbaterea politicilor publice”.

În cadrul intervenţiei sale, ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Social, domnul Gabriel Petrea, a menţionat „La mulţi ani, CNIPMMR! Pentru viitoarea lucrare mi-aş dori un capitol dedicat şi dialogului social. Pentru modificarea legii 62/2011 a dialogului social vom continua consultările cu partenerii sociali. Dacă până acum, negocierile dintre patronate şi sindicate erau concentrate pe salarii, trebuie să se meargă mai departe să se discute despre formarea profesională, dezvoltarea companiilor, care sunt alte teme importante”.

În cadrul intervenţiei domniei sale, domnul Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, a precizat: „Elementele de educaţie şi cultură antreprenorială sunt esenţiale pentru dezvoltarea sectorului IMM-urilor. Regândirea incubatoarelor de afaceri şi reconstrucţia ecosistemelor economice în România sunt o prioritate. Carta Albă a IMM-urilor din România este un ghid de care trebuie să ţinem cont, fiind importantă pentru elaborarea de politici coerente care să satisfacă nevoile IMM-urilor. Măsurile care urmează să fie implementate: programul pentru susţinerea internaţionalizării IMM-urilor cu un buget multianual de 71 milioane lei, din care 5 milioane de lei în anul 2017, absorbţia de 100% a fondurilor destinate programelor pentru IMM-uri, legea prevenirii se află în procedura parlamentară de implementare, dorindu-se intrarea ei în vigoare până la 1 octombrie 2017”.

Bursa.ro

15. Preşedintele Iohannis: Noul program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor de predictibilitate

Stabilitatea şi predictibilitatea sunt cele mai importante cerinţe ale mediului de afaceri şi niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe, a transmis vineri preşedintele României, Klaus Iohannis, participanţilor la prezentarea Cărţii Albe a IMM, lansată de CNIPMMR.

„În cadrul programului destinat proiectul de ţară, am avut o largă dezbatere cu oameni de afaceri din toate domeniile, români şi străini, reprezentând firme mari sau întreprinderi mici şi mijlocii. Toţi au arătat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt, în mod constant, cerinţele cele mai importante pentru mediul economic. Astfel că niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină acestor cerinţe”, a transmis Klaus Iohanis, mesajul său fiind rostit de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

Preşedintele României s-a referit şi la situaţia bugetului de stat în contextul schimbării programului de guvernare, care, în opinia sa, „nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”. „Execuţia bugetară pe primele şase luni consemnează serioase probleme, având încasări cu aproape 6 miliarde de lei sub nivelul programat şi un deficit bugetar de 4,4 miliarde de lei doar în luna iunie. Schimbarea programului de guvernare nu oferă deloc semne de încredere şi linişte”, a mai transmis Klaus Iohannis.

„Atrag atenţia Guvernului că o asemenea relaţie între stat şi mediul de afaceri poate pune în pericol stabilitatea economiei. Este esenţial ca partenerii sociali să se aşeze la masa dialogului”, a mai transmis preşedintele României.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România – CNIPMMR – a lansat, în cadrul unui eveniment desfăşurat la Bucureşti, cea de-a 15-a ediţie a Cărţii Albe a IMM-urilor din România, lucrare care sintetizează statistic situaţia la zi a sectorului IMM. Potrivit unui sondaj prezentat cu această ocazie, concurenţa neloială, birocraţia şi accesul dificil la finanţare sunt, în ordine, cele mai stringente probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, mai mult de o treime din ei considerând că mediul de afaceri este „stânjenitor”.

Romania-actualitati.ro

16. Aniversare a 25 de ani de activitate a Consiliului IMM-urilor

Ediţia a XV-a a Cărţii Albe a IMM-urilor va fi lansată astăzi în cadrul aniversării a 25 de ani de activitate în România a Consiliului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

Volumul reprezintă o cercetare unică de piaţă în România, care preia percepţiile întreprinzătorilor referitoare la evoluţia mediului de afaceri sau sectorul IMM-urilor. 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. De ce aspecte legale şi fiscale trebuie să ţină cont companiile atunci când îşi deschid centre regionale de operaţiuni în România

Cu o creştere a PIB de 4,8% în 2016 şi cea mai mare rată de creştere în 2017 în rândul ţărilor UE, România a devenit o destinaţie tot mai atractivă pentru centrele regionale de operaţiuni. Climatul fiscal şi juridic, alături de poziţia geografică şi forţa de muncă bine pregătită, dar nu foarte costisitoare, sunt ingrediente-cheie care contribuie la atractivitatea României.

Raportul analizează aspectele cheie de care trebuie să ţină cont companiile atunci când îşi deschid centre regionale de operaţiuni în România, de la cele fiscale şi juridice până la surse publice de finanţare, cum ar fi ajutoare de stat sau fonduri UE.

Obligaţii privind conformarea contabilă Reguli generale Companiile trebuie să-şi întocmească situaţiile financiare în conformitate cu Legea contabilă românească. Este necesară întocmirea a două seturi de situaţii financiare statutare sau a unui raport contabil de jumătate de an, în cazul în care entităţile îndeplinesc anumite criterii financiare stabilite prin lege, şi a setului complet de situaţii financiare de la sfârşitul anului, inclusiv raportul administratorului.

Companiile sunt obligate prin lege să întocmească manualul de proceduri contabile şi fluxul documentelor legale financiare şi contabile. Cerinţe de conformare Companiile au posibilitatea de a alege o altă dată de raportare financiară decât anul calendaristic. Dacă aceasta este opţiunea lor, ele trebuie să pregătească trei seturi de situaţii financiare, una pentru anul calendaristic încheiat, raportarea contabilă pentru mijlocul anului şi un set complet al situaţiilor financiare pentru noua dată de raportare financiară selectată.

Conform prevederilor fiscale româneşti, baza de impozitare pentru calculul impozitului pe profit corporativ este diferenţa dintre venituri şi cheltuieli din orice sursă, redusă cu venituri neimpozabile şi majorată cu cheltuieli nedeductibile.

Elementele similare veniturilor şi cheltuielilor sunt, de asemenea, luate în considerare atunci când se calculează impozitul pe profit datorat. Rata impozitului pe profit este de 16%. În plus, legislaţia fiscală din România acordă anumite facilităţi fiscale, cum ar fi scutirea de impozit pe profiturile reinvestite sau în facilităţile pentru cercetare şi dezvoltare. Facilităţi fiscale Profit reinvestit

Companiile pot beneficia de o scutire de impozit pentru profitul reinvestit în anumite echipamente tehnologice noi, calculatoare şi echipamente periferice, programe software, precum şi pentru licenţa de utilizare a unui astfel de software. Valoarea investiţiei echipamentelor tehnologice ar trebui să fie dedusă numai din profitul contabil brut al exerciţiului financiar. Echipamentul tehnologic ar trebui pus în funcţiune în cursul anului fiscal în care a fost realizată investiţia şi ar trebui utilizat în scopuri comerciale.

Cercetare şi dezvoltare (C&D) Întreprinderile angajate exclusiv în activităţi de inovare şi în cercetare şi dezvoltare (definite în legislaţia relevantă) sunt scutite de obligaţiile privind impozitul pe profit pentru primii 10 ani de activitate. România oferă o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile eligibile pentru C&D. În plus, deprecierea fiscală accelerată pentru echipamentele şi dispozitivele utilizate în activitatea de cercetare şi dezvoltare de până la 50% din valoarea fiscală a activului poate fi dedusă în timpul primului an de utilizare.

Valoarea fiscală rămasă a activului este amortizată pe durata de viaţă utilă rămasă. Alte aspecte – contribuţia la amenajare În ceea ce priveşte contractele de închiriere, există cazuri când locatorul poate oferi locatarilor anumite stimulente, cum ar fi: plata în avans sau rambursarea către locatar a anumitor costuri (de exemplu îmbunătăţiri la spaţiile închiriate, anumite costuri de relocare, costuri legate de acorduri privind chiria anterioară etc.), luni de chirie gratuită pe parcursul acordului etc. Cerinţe de conformare Companiile ar trebui să îşi îndeplinească obligaţiile de raportare a impozitului pe profit trimestrial, în data de 25 a lunii următoare.

Termenul limită pentru îndeplinirea obligaţiilor anuale de conformitate este la data de 25 martie a anului următor. Legislaţia fiscală românească oferă companiilor posibilitatea de a aplica sistemul de plăţi anticipate trimestriale sau de a alege un an fiscal diferit decât cel calendaristic. Impozitul pe venitul persoanelor fizice

Aspecte generale

Conform legislaţiei româneşti, impozitul pe venitul persoanelor fizice este de 16%, la care se adaugă contribuţii sociale obligatorii (adică aproximativ 23% datorate de angajator şi 16,5% datorate de salariat). În plus, Codul Fiscal acordă anumitor stimulente fiscale angajaţilor, cum ar fi: – deducerea contribuţiilor la pensiile private sau la asigurările de sănătate private; – cheltuieli de relocare – neimpozabile în scopuri de impozitare salarială;

– Cheltuieli de instruire – neimpozabile în scopuri de impozitare salarială;

– Planuri de opţiuni pe acţiuni – se poate aplica o impozitare preferenţială în funcţie de plan;

– scutirea de impozit pe salariu pentru angajaţii care desfăşoară activităţi de dezvoltare software sau de cercetare şi dezvoltare (în anumite condiţii specifice care ar trebui analizate de la caz la caz). Obligaţii de conformare

Companiile trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile de raportare din perspectiva impozitului pe venitul persoanelor fizice lunar, în data de 25 a lunii următoare. TVA Legislaţia românească privind TVA este conformă cu normele europene privind TVA prevăzute de Directiva 2006/112 / CE. În acest sens, pe baza regulii generale, locul prestării serviciilor este locul în care este stabilit beneficiarul. Ar trebui să se acorde atenţie cazurilor în care beneficiarul are unităţi fixe care se află în alte jurisdicţii decât cele în care sunt prestate serviciile. În majoritatea cazurilor, centrele regionale de operare se află într-o poziţie de rambursare a TVA.

Pe baza legislaţiei româneşti, rambursarea TVA ar trebui aprobată în termen de 45 de zile după depunerea declaraţiei de TVA care solicită rambursarea. În funcţie de riscul fiscal al entităţii, auditurile fiscale ar putea fi efectuate înainte de aprobarea rambursării. Penalităţi de întârziere pot fi revendicate dacă restituirea nu este rezolvată în timp util.

Cota impozitului Legislaţia fiscală din România prevede o cotă generală de TVA de 19% şi două cote reduse, de 9% şi 5%, aplicabile numai în cazuri specifice. Obligaţii de conformare Perioada de raportare este luna calendaristică. Cu toate acestea, în cazul în care cifra de afaceri este sub 100.000 euro şi nu se realizează nicio achiziţie intracomunitară de bunuri, perioada de raportare este trimestrul.

Declaraţia TVA trebuie transmisă până la data de 25 a lunii următoare perioadei de raportare. Preţurile de transfer Din perspectiva preţurilor de transfer, legislaţia românească este în general conformă cu normele OCDE. Tranzacţiile dintre părţile afiliate ar trebui să respecte principiul tranzacţiilor pe picior de egalitate.

Din perspectiva conformării, documentaţia privind preţurile de transfer (un fişier local de stabilire a preţurilor de transfer) ar trebui pregătită de companii pentru a argumenta că preţurile utilizate pentru tranzacţiile între societăţi respectă principiul tranzacţiilor pe picior de egalitate.

2. Aproape 20.000 de planuri de afaceri au fost înscrise în programul Start-Up Nation. Ce urmează

Circa 19.296 planuri de afaceri au fost înregistrate în programul Start-Up Nation, până la data limită de vineri, 14 iulie, cele mai multe venind din Bucureşti şi Cluj, a anunţat Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

„În acest moment, am convigerea că vom reuşi o absorbţie de 100% a fondurilor europene care sunt alocate pentru programul Start-Up Nation, ceea ce este o veste foarte importantă pentru noi, dar şi a fondurilor care trebuie alocate de la bugetul de stat.

Este un program fără precedent în istoria României”, a precizat ministrul Ilan Laufer, într-o conferinţă de presă. Potrivit raportului prezentat de el, din cele 19.296 de planuri de afaceri, 70% (13.477) au fost transmise în ultimele 5 zile, iar 34% (6.539) au fost transmise în ultima zi.

Au existat şi 270 de planuri de afaceri care au fost înregistrate greşit. În ultima săptămâna au avut loc 2.695 înregistrări / zi, de 11,6 ori mai mult decât media înregistrărilor pentru restul perioadei (233 pe zi). Circa 77% din proiecte au fost depuse în mediul urban, iar restul în mediul rural. De asemenea, 3.983 de planuri au obţinut 100 de puncte, alte 4.566 de proiecte au primit 95 de puncte, iar 104 planuri de afaceri, cu 90 de puncte.

El afirmă că nu toate planurile de afaceri se vor dovedi eligibile, iar unele se pot retrage, astfel există o marjă de 5-10%. Valoarea ajutorului financiar nerambursabil solicitat de cei peste 19.000 de aplicanţi este de 3,74 miliarde lei, numărul de locuri de muncă asumate fiind de 44.681. „Avem un potenţial maxim de 45.000 de locuri de muncă  noi create, în cazul în care am fi finanţat toate planurile de afaceri, şi o cerinţă de finanţare care se ridică la aproape 1 miliard de dolari”, menţionează ministrul.

Însă un număr de 8.653 de planuri de afaceri sunt în limita bugetului, prin care s-ar creea 20.956 de noi locuri de muncă. Alte 10.373 de proiecte de afaceri în valoare de 2,03 miliarde lei sunt în aşteptare, prin care s-ar creea 23.725 locuri de muncă. În ceea ce priveşte proiectele rămase pe dinafară, Laufer afirmă că încearcă să găsească soluţii de finanţare şi pentru acestea. Ce urmează Ca primă etapă următoare, un număr identificare pentru fiecare proiect va fi geneeat în Registrul Unic Electronic.

Procedura prevede un termen de 5 zile de la închiderea sesiunii de înregistrare. Ulterior, va avea loc verificarea veridicităţii şi eligibilităţii planurilor de afaceri, ministrul estimând un termen de 45 de zile pentru verificarea tuturor proiectelor. Apoi, va avea loc semnarea acordurilor de finanţare, pe măsură ce planurile de afaceri sunt acceptate în program. Ministerul estimează că primele acorduri se vor semna în aproximativ două săptămâni.

3. Eurostat: România a înregistrat în iunie a treia cea mai scăzută inflaţie anuală din UE, de 0,7%

România a înregistrat în iunie a treia cea mai scăzută inflaţie anuală din Uniunea Europeană, de 0,7%, în timp ce la nivelul UE şi al zonei euro a avut loc a încetinire a indicatorului, potrivit datelor publicate luni de biroul european de statistică Eurostat.

Cele mai scăzute rate ale inflaţiei au fost înregistrate luna trecută în Irlanda (-0,6%) şi Danemarca (0,4%), iar cele mai ridicate în Lituania (3,5%), Estonia şi Letonia (ambele de 3,1%. În zona euro, inflaţia anuală a încetinit de la 1,4% în luna mai la 1,3%, iar în UE de la 1,6% la 1,4%. Cea mai mare contribuţie la creşterea preţurilor în zona euro au avut-o serviciile de cazare, pachetele turistice,  şi tutunul, iar cel mai mare efect negativ asupra acestora a venit din partea telecomunicaţiilor, protecţiei sociale şi a produselor de panificaţie şi cerealelor.

4. Fitch confirmă ratingul BBB- al României

Agenţia Fitch a confirmat rating-ul suveran la „BBB-“ cu perspectiva stabilă, pe fondul nivelului redus al datoriei publice, stabilităţii sectorului bancar şi dinamicii PIB/locuitor.

„Fitch atrage însă atenţia cu privire la acumularea de riscuri la adresa stabilităţii macroeconomice, determinate de politicile fiscal-bugetare şi de venituri prociclice: nivelul ridicat al deficitului bugetar, cu perspectiva depăşirii ţintelor Administraţiei; intensificarea deficitului de cont curent (la peste 3% din PIB în 2017- 2018), pe fondul supraîncălzirii economiei”, notează autorii raportului.  

„Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2 miliarde euro în primele cinci luni ale anului (conform datelor BNR), în intensificare cu 14.9% an/an, pe fondul accelerării cererii interne”, se arată într-un raport al Băncii Transilvania, destinat investitorilor. 

Comunicat de presa impozit pe cifra de afaceri-sondaj

Comunicat de presa impozit pe cifra de afaceri-sondaj – Patronatul IMM Prahova

COMUNICAT DE PRESĂ

–  SONDAJ PRIVIND IMPOZITUL PE CIFRA DE AFACERI –

În noul Programul de Guvernare 2017-2020 este menționată înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri: “Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare.”  

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a realizat în perioada 10.07.2017-13.07.2017 un sondaj privind înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, la care au răspuns 385 de antreprenori care, din punctul de vedere al formei de organizare au prezentat următoarele caracteristici: microîntreprindere 52.4%, întreprindere mică 19.5%, întreprindere mijlocie: 19.5%, întreprindere mare 2.4%, ONG (asociație, fundație) 0.1%, altă formă juridică (patronat, etc.) 6.1%.

Întrebați dacă sunt de acord cu înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile din România începând cu 1 ianuarie 2018, 65.9% au răspuns “Nu”, 28% au răspuns “Da”, iar 6.1% au oferit alt răspuns.

La întrebarea În cazul în care se va înlocui impozitul pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri pentru toate companiile, ce cotă de impozit considerați că ar trebui avută în vedere?, 78.3% au răspuns că aceasta ar trebui să fie de 1%,  12,5%, au considerat că aceasta să fie de 2%, iar restul de 9.2% au considerat că trebuie să fie de 3%.

De asemenea, respondenții au considerat că, în cazul în care se va înlocui impozitul pe cifra de afaceri, cele mai afectate întreprinderi vor fi cele din sectoarele care înregistrează tradiţional rulaje mari și margini de profit mai scăzute (75.3%), întreprinderile care trebuie să își modernizeze dotările și să facă  investiții (48.1%), întreprinderile care exportă, majorarea de impozit regăsindu-se în preţurile produsului final și afectând competitivitatea lor (35.8%) sau întreprinderile nou înființate (22.2%).

În ceea ce privește sectoarele cele mai afectate de înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, sectorul distribuţiei şi al vânzărilor cu amănuntul (75.6%) va avea cel mai mult de suferit confirm antreprenorilor intervievați, urmat de sectorul transporturilor (28.2%) și sectorul turismului (23.1%). În plus, sectorul sănătate și asistență socială (34.9%) și cel al tranzacțiilor imobilare (34.9%) vor înregistra reduceri ale poverii fiscale din inlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri.

Conform răspunsurilor antreprenorilor, în domeniul fiscal, aceștia consideră strict necesar pentru ei și pentru mediul de afaceri din România, asigurarea următoarelor:

  • Predictibilitatea impunerii, stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii,  pentru o perioadă de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii”: 74.1%
  • Reducerea fiscalității: 70.4%
  • Asigurarea informării din timp a contribuabililor, cu modificarea/completarea codurilor “prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”: 35.8%

Poziția CNIPMMR PRIVIND IMPOZITUL PE CIFRA DE AFACERI

CNIPMMR consideră că este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri privind înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări ample și dezbateri cu toate părțile interesate.

Aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri generează dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blochează înființarea și dezvoltarea societăților comerciale, poate crea discrepanţe concurenţiale importante pentru întreprinzătorii români comparativ cu întreprinzătorii din celelate state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor.

CNIPMMR solicită ca pentru reformele fiscale să fie respectate principiile fiscalității,   respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intră în vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”,  precum și predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor și contributiilor obligatorii”,  “pentru o perioadă de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii”. Principiile stabilității legislative și predictibilității sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investiți luând măsuri vizând veniturile și cheltuielile pe cel puțin 3 – 5 ani și luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

Pentru reformele fiscale este necesară consultarea confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, potrivit dispozițiilor legale în vigoare: dispozițiile art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, care prevedeconsultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”, coroborate cu dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare: “Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.

Deși înainte de a lansa orice propunere de modificare legislativă cu impact asupra mediului de afaceri, guvernul ar trebui să realizeze Testul IMM, acest lucru nu se întâmplă. Astfel, CNIPMMR, tratând profesionist și responsabil acest subiect, a decis să realizeze un test IMM sub forma unui studiu care să reflecte percepția antreprenorilor din România cu privire la această modificare. Rezultatele sondajului au reflectat faptul că, cvasitotalitatea antreprenorilor intervievați se opun introducerii impozitului pe cifra de afaceri.”, Florin JIANU, președinte CNIPMMR.

25 de ani CNIPMMR si lansare Carta Alba a IMM-urilor

25 de ani CNIPMMR si lansare Carta Alba a IMM-urilor – Patronatul IMM Prahova

COMUNICAT DE PRESĂ

                Sub egida celebrării a 25 de ani de la înființarea CNIPMMR, astăzi, 14 iulie 2017, a avut loc lansarea versiunii în limba română a lucrării “Carta Albă a IMM-urilor din România, 2017”, ediţia a XV-a, editată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

           Printre personalităţile care au onorat evenimentul s-au numărat:

  • Florin JIANU, președinte CNIPMMR
  • Cosmin MARINESCU, consilier prezidențial
  • Univ.Dr. Ovidiu NICOLESCU, președinte de onoare CNIPMMR
  • Eugen Orlando TEODOROVICI, consilier onorific, Guvernul României
  • Ilan LAUFER, ministru, Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerț și Antreprenoriat
  • Victor NEGRESCU, ministru, Ministerul pentru Afaceri Europene
  • Gabriel PETREA, ministru, Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Social
  • Alessio MENEGAZZO, director pentru Sustenabilitate și Afaceri Instituționale al companiilor ENEL
  • Ionuț STANIMIR, director comunicare BCR
  • Sven MARINUS, country CEO Sodexo
  • Nicoleta VATLAVEC, director Groupama
  • Virgil ANGHEL, director FNGCIMM

Actualul raport de cercetare are la bază interviuri cu 833 întreprinzători, principalele concluzii desprinse fiind următoarele :

  • Concurenţa neloială (46,97%), birocraţia (46,13%), scăderea cererii interne (44,19%), fiscalitatea excesivă (41,65%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (39,83%), corupţia (37,53%) și controalele excesive (32,45%) sunt principalele 11,07% dintre persoanele investigate anticipează o evoluție pozitivă a situației economice a României în anul 2017
  • 11,07% dintre persoanele investigate anticipează o evoluție pozitivă a situației economice a României în anul 2017
  • 24,58% dintre întreprinderi au estimat că evoluţia mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2017 va favoriza derularea activităților antreprenoriale
  • 0,12% dintre întreprinderi au primit aprobarea pentru proiectul depus
  • 72,03% dintre întreprinzători nu intenţionează să acceseze fondurile structurale în anul 2017
  • 74,09% dintre IMM-uri se vor autofinanța

În cadrul evenimentului, domnul Președinte Florin Jianu a precizat: “Stabilitatea și predictibilitatea, debirocratizarea, asigurarea necesarului de forță de muncă și de calificare sunt foarte importante pentru mediul de afaceri. Șomajul în rândul tinerilor trebuie să scadă sub 5%, existând și instrumente cu finanțare europeană în acest domeniu. Pentru președinția României din 2019, una din principalele teme de țară ar trebui să fie antreprenoriatul, inclusiv în rândul tinerilor și antreprenoriatul social.”

De asemenea, dl. Cosmin Marinescu, care a transmis meajul domnului președinte Klaus Iohannis, a menționat în cadrul evenimentului: “Așa cum probabil cunoașteți, la inițiativa Administrației Prezidențiale și ca etapă de consultare în cadrul Proiectului de țară, am avut recent o largă dezbatere cu reprezentanții mediului de afaceri din România, oameni de afaceri români și investitori străini, companii mari și întreprinderi mici și mijlocii. În acest cadru, toți reprezentanții mediului de afaceri au arătat că stabilitatea și predictibilitatea sunt cele mai importante exigențe ale mediului economic, în special în contextul evoluțiilor politice recente. Consider că este pe deplin justificată îngrijorarea oamenilor de afaceri în privința implicațiilor pe care unele măsuri recent anunțate le pot avea asupra economiei. Așa cum am spus și la momentul învestirii Guvernului, schimbarea programului de guvernare, mai ales în aspectele esențiale ale acestuia – atât fiscale cât și sociale, nu oferă deloc semnalul de încredere și liniște pe care românii și mediul investițional îl așteaptă. În încheiere, doresc să menționez consultările pe care le-am avut cu mediul de afaceri în cadrul Proiectului de țară, care mi-au întărit convingerea că trebuie reclădit parteneriatul dintre stat și mediul de afaceri. Oamenii de afaceri și mediul economic, în general, trebuie să devină un partener de dialog real în dezbaterea politicilor publice.”

În cadrul intervenției sale, ministru pentru Consultare Publică și Dialog Social, domnul Gabriel Petrea a menționat “La mulți ani, CNIPMMR! Pentru viitoarea lucrarea mi-aș dori un capitol dedicat și dialogului social. Pentru modificarea legii 62/2011 a dialogului social vom continua consultările cu partenerii sociali. Dacă până acum, negocierile dintre patronate și sindicate erau concentrate pe salarii, trebuie să se meargă mai departe să se discute despre formarea profesională, dezvoltarea companiilor, care sunt alte teme importante.”

În cadrul intervenției somniei sale, domnul Ilan Laufer, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a precizat: “Elementele de educație și cultură antreprenorială sunt esențiale pentru dezvoltarea sectorului IMM-urilor. Regândirea incubatoarelor de afaceri și reconstrucția ecosistemelor economice în România sunt o prioritate. Carta Albă a IMM-urilor din România este un ghid de care trebuie să ținem cont fiind importantă pentru elaborarea de politici coerente care să satisfacă nevoile IMM-urilor. Măsurile care urmeză să fie implementate: programul pentru susținerea internaționalizării IMM-urilor cu un buget multiannual de 71 milioane lei, din care 5 milioane de lei în anul 2017, absorbția de 100% a fondurilor destinate programelor pentru IMM-uri, legea prevenirii se află în procedura parlamentară de implementare, dorindu-se intrarea ei în vigoare până la 1 octombrie 2017.”

Partenerul exclusiv al CNIPMMR pe domeniul asigurărilor a fost Groupama Asigurări S.A.

Sponsorii evenimentului au fost: BCR, ENEL, FNGCIMM, CORAL IMPEX, ALPHA BANK, SODEXO și EXIM BANK.

Partenerii media ai evenimentului au fost: Agerpres, Antena 3, Bursa, Centrul de presă, Curierul Național, Economistul, Legal magazin, Național TV,  News.ro, Risco, Start-up cafe, Top business, Market watch.