Revista presei 28.06.2017

Revista presei 28.06.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor în toate sectoarele până în august
  2. 42 de recuperatori de creanţe gestionează o piaţă de 4,6 milioane euro
  3. Modificări importante la Codul Fiscal vor intra în vigoare din acest an
  4. Deficit extrem de mare, după cinci luni de guvernare
Agerpres.ro
  1. Producția de cărbune a crescut cu 6,8% în primele patru luni; importurile s-au redus cu aproape 29%
Digi24.ro
  1. IMM-urile fără contracte cu statul, scutite de contribuțiile sociale

  7. Mai greu decât în Bulgaria: Unu din patru români riscă sărăcia

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor în toate sectoarele până în august

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în industrie, construcţii, servicii şi comerţ în perioada iunie-august, la o creştere a preţurilor mai ales în construcţii şi în industrie şi la angajări moderate, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii mai, când managerii estimau o creştere mai mare a afacerilor din sectorul serviciilor de preţuri în comerţ şi un avans mai mare al producţiei în industrie. Pentru intervalul iunie-august, cel mai mic sold conjunctural privind activitatea este în industria de prelucrare, +10%, în scădere faţă de cel din raportul anterior (+18%).

“Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +42%)”, se arată în raportul INS. Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat. Managerii au aşteptări optimiste în privinţa activităţii din comerţ, cu un sold conjunctural de +28%, faţă de +33% în raportul precedent.  

De asemenea, activitatea din construcţii este aşteptată să crească semnificativ, soldul conjunctural pentru perioada iunie-august fiind de +26% (+33% în raportul anterior). În servicii, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere moderată, soldul fiind +14% (faţă de +24% în raportul anterior). Managerii prevăd creşteri moderate ale numărului de angajaţi în comerţ şi construcţii şi o relativă stabilitate în servicii şi industrie.

Astfel, în comerţ se aşteaptă o creştere uşoară a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de +12% (+7% în raportul anterior). În construcţii, aşteptările s-au redus, cu un sold conjunctural de +10% (+15% în raportul precedent). În servicii şi în industrie sunt estimate creşteri mici ale personalului, cu solduri conjuncturale de +4%, respectiv +5%. 

Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în toate sectoarele până în august. Cele mai mari creşteri de preţuri sunt aşteptate în construcţii, cu un sold conjunctural +10%, şi în industrie (+7%).

2. 42 de recuperatori de creanţe gestionează o piaţă de 4,6 milioane euro

În ciuda pieţei atractive a creanţelor, care cumula la sfârşitul anului trecut peste 4,6 milioane euro, recuperatorii nu s-au înghesuit să se înregistreze la ANPC. În lista entităţilor de recuperare a creanţelor sunt trecute doar 42 de astfel de societăţi, ceea ce înseamnă că ultimele modificări legislative i-au determinat să-şi închidă porţile sau să se reprofileze.

Pe de altă parte, aceşti 42 de recuperatori au de gestionat un mare număr de cazuri – aproximativ 6,3 milioane, potrivit ultimelor informaţii furnizate de Asociaţia de Management a Creanţelor Comerciale (AMCC) – adică o medie de 150.000 de persoane pentru fiecare firmă de recuperare. Potrivit AMCC, valoarea totală a creanţelor externalizate B2C în 2016 a înregistrat aproximativ 4,642 milioane euro cu aproximativ 6,3 milioane cazuri pentru piaţa românească, în special datorită volumelor mari de creanţe externalizate domestice şi internaţionale.

„Numărul creanţelor domestice externalizate B2C a scăzut moderat în 2016 cu 4% faţă de 2015, datorită unei scăderi de 14% în numărul cazurilor externalizate, ca rezultat al iniţiativelor jucătorilor de optimizare a portofoliilor de clienţi. Deşi numărul de cazuri B2C achiziţionate a crescut în 2016 cu 87%, faţă de 2015, valoarea medie a creanţelor achiziţionate a scăzut de la 1,384 euro/caz în 2015 la 1,267 euro/caz în 2016”, informa spre sfârşitul lunii trecute asociaţia.

Cu alte cuvinte, mai mult de unul din patru români au fost daţi anul trecut pe mâna recuperatorilor de creanţe, din cauza datoriilor pe care le au în principal la bănci, dar şi la firme de telefonie, Instituţii Financiare Nebancare (IFN-uri), firme de leasing, firme de asigurări sau la furnizori de utilităţi (curent, gaze, apă etc).  

Mai puţin de 22% dintre recuperatori s-au înregistrat la ANPC   Potrivit unei analize realizate de KeysFin pe baza datelor depuse de firmele de management al creanţelor, în 2015, în România, existau 193 de firme cu acest profil, care au realizat în 2014 afaceri de 194 milioane de lei. De la începutul anului, la ANPC s-au înregistrat doar 42 de societăţi de recuperare a creanţelor, ceea ce înseamnă mai puţin de 22% dintre firmele care activau în urmă cu doi ani.

Potrivit legii, recuperatorii care nu sunt înregistraţi la ANPC nu îşi mai pot derula activitatea, ceea ce înseamnă că persoanele fizice sau juridice cărora li se cere returnarea datoriilor la diverse bănci sau companii de utilităţi nu sunt obligate să dea curs solicitării. Începând cu 1 ianuarie 2017, activitatea de recuperare creanţe poate fi desfăşurată numai de către recuperatorii care au un sediu social în România, o sucursală sau un reprezentant pentru rezolvarea litigiilor sau pentru a răspunde contravenţional sau penal în faţa autorităţilor.

Până de curând, existau recuperatori cu sedii în diferite paradisuri fiscale care îşi desfăşurau activitatea prin mandatar. În plus, potrivit unei ordonanţe de urgenţă deja intrate în vigoare, li se cere conducătorilor acestor instituţii să aibă o bună reputaţie, altfel cererea de funcţionare ar putea fi respinsă. De asemenea, firmele de recuperare trebuie să demonstreze că plata salariaţilor nu depinde în mod exclusiv de realizarea unor obiective legate de recuperarea creanţelor şi nici să fie raportată exclusiv la sumele recuperate.

3. Modificări importante la Codul Fiscal vor intra în vigoare din acest an

Modificări importante aduse la Codul Fiscal prin Legea de aprobare a OUG3/2017, trimisă spre promulgare, vor intra în vigoare începând chiar de anul acesta. Ele privesc atât impozitul pe profit, cât şi impozitul microîntreprinderilor şi codul de TVA, potrivit consultantului fiscal Cornel Grama.

Una dintre modificări prevede că asociaţiile de proprietari, pentru că sunt persoane juridice române, intră în sfera contribuabililor plătitori de impozit pe profit.

Cu toate acestea, nu vor rămâne în sfera contribuabililor acele asociaţii de proprietari constituite ca persoane juridice care efectuează doar încasare a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari.

Totodată, şi firmele care au avut în 2016 afaceri cuprinse între 100.001 şi 500.000 de euro vor aplica impozitul „micro”, chiar dacă desfăşoară efectiv activităţi vizate de impozitul specific.

Mai mult, în ceea ce priveşte codul de TVA, se abrogă articolul prin care, ca să justifice intenţia şi capacitătea de a desfăşura activitate economică, societăţile cu sediul activităţii economice în România care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului trebuie să furnizeze fiscului informaţii relevante, prin completarea unei declaraţii al cărei model este aprobat prin ordin al preşedintelui ANAF.

Aşadar, persoanele care au fost înregistrate şi au funcţionat, dar li s-a anulat codul de TVA nu mai trec prin filtrul criteriilor stabilite de ANAF privind analiza de risc. Cornel Crama a trecut în revistă modificările mai importante, cu impact mai mare asupra firmelor cărora li se aplică.

ÎN CEEA CE PRIVEŞTE IMPOZITUL PE PROFIT :

Text nou: La articolul 13 alineatul (2), după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins: k) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, cu excepţia celor care obţin venituri din exploatarea proprietăţii comune, potrivit legii. Explicaţii: Asociaţiile de proprietari, pentru că sunt persoane juridice române, intră în sfera contribuabililor plătitori de impozit pe profit.

Dar NU VOR RĂMÂNE în sfera contribuabililor asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice care efectuează DOAR ÎNCASARE a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari.

Intră în vigoare de la 01.01.2018 ÎN CEEA CE PRIVEŞTE IMPOZITUL MICROÎNTREPRINDERILOR:

Text nou: 21. La articolul 47, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin.(2), cu următorul cuprins: (2) Prevederile alineatului (1) se aplică şi persoanelor juridice române care intră sub incidenţa Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi. Prevederile prezentului titlu prevalează faţă de prevederile Legii nr. 170/2016.

Explicaţii: În contextul intrării în vigoare începând cu 1 ianuarie 2017 a prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, care se aplică persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit, persoane juridice care trebuie să aplice obligatoriu şi sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, pentru un nivel al veniturilor care nu a depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro, era necesară precizarea priorităţii uneia dintre cele două legi, Legea nr.227/2015 (prin titlul III) sau Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi.

Reguli tranzitorii: 31.La articolul 48, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins: „(8) Persoanele juridice române care intră sub incidenţa Legii nr. 170/2016, şi care la data de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 euro – 500.000 euro, inclusiv, îndeplinind şi celelalte condiţii prevăzute la art. 47 alin.(1), sunt obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu luna următoare intrării în vigoare a acestor prevederi, urmând a comunica organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 25 a lunii următoare intrării în vigoare a acestor prevederi, inclusiv.

Prin derogare de la prevederile art. 8 din Legea nr. 170/2016, respectiv prin excepţie de la prevederile art 41 şi art.42, până la acest termen se calculează, declară şi plăteşte impozitul specific unor activităţi, respectiv impozitul pe profit, pentru perioada 1 ianuarie 2017 – sfârşitul lunii intrării în vigoare a acestor prevederi. Impozitul specific unor activităţi aferent acestei perioade se determină prin împărţirea impozitului specific anual la 365 zile şi înmulţirea cu numărul de zile aferent perioadei 1 ianuarie 2017 – sfârşitul lunii intrării în vigoare a acestor prevederi. Pentru determinarea impozitului specific unor activităţi se aplică şi celelalte reguli prevăzute de Legea nr. 170/2016. Impozitul pe profit se determină luând în considerare veniturile şi cheltuielile înregistrate în această perioadă, iar rezultatul fiscal se ajustează corespunzător acestei perioade.” Reguli tranzitorii pentru intrarea în vigoare în cursul anului 2017. Nu este necesară stabilirea unui termen special de intrare în vigoare.Întrucât se doreşte aplicare cu 1 a lunii următoare publicării acestei Legi în Monitorul Oficial.

Observaţie : În cazul în care se va publică în luna IUNIE să va aplica din 01.07.2017 iar dacă se va publica în luna IULIE se va aplica din 01.08.2017. Text vechi: „ART. 53 – Baza impozabilă (1) e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil; (…) (Legea 227/2015) „

Text nou: „61.La articolul 53 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;

Intră în vigoare de la 01.10.2017 ÎN CEEA CE PRIVEŞTE TVA :

Text vechi: „Art. 281 (1) Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu excepţiile prevăzute în prezentul capitol. (8) În cazul livrărilor de bunuri şi al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, altele decât cele prevăzute la alin. (7), cum sunt: livrările de gaze naturale, de apă, serviciile de telefonie, livrările de energie electrică şi altele asemenea, se consideră că livrarea/prestarea este efectuată la datele specificate în contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate sau la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăşi un an. (9) În cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi superficia, asupra unui bun imobil, serviciul se consideră efectuat la fiecare dată specificată în contract pentru efectuarea plăţii.

Text nou: ART 281 ”(1) Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, în conformitate cu regulile stabilite de prezentul articol. (8) În cazul livrărilor de bunuri şi al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, altele decât cele prevăzute la alin.(7), cum sunt livrările de gaze naturale, de apă, de energie electrică, serviciile de telefonie, de închiriere, de leasing, de concesionare, de arendare de bunuri, de acordare cu plată pentru o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi superficia, asupra unui bun imobil, şi alte livrări/prestări asemenea, se consideră că livrarea de bunuri/prestarea de servicii este efectuată la fiecare dată prevăzută în contract pentru plata bunurilor livrate/serviciilor prestate, sau în lipsa unei astfel de prevederi contractuale, la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăşi un an.” 35.La articolul 281 alineatul (9) se abrogă. Intră în vigoare de la 01.10.2017

Explicaţii: Modificarea art. 281 alin.(8) şi abrogarea art. 281 alin.(9) au drept scop alinierea pentru aplicarea aceleiaşi reguli de stabilire a faptului generator de taxa pentru serviciile care sunt prestate continuu. Astfel, operaţiuni precum închirierea şi leasingul, conform prevederilor actuale de la art. 281 (9), au fapt generator de taxă doar la data prevăzută în contract pentru plată. În mediul privat există numeroase situaţii în care nu se prevăd scadenţe prin contract, ci se prevede că acest gen de servicii vor fi achitate într-un anumit termen de la data emiterii unei facturi, caz în care există un vid legislativ şi nu se poate stabili care este data faptului generator de taxă. Conform prevederilor modificate, şi în cazul leasingului sau al închirierii, faptul generator va interveni ori la data prevăzută în contract pentru plată, ori la data emiterii unei facturi.

Text vechi:                        

Alin.(11) lit. h) dacă persoana impozabilă, societate cu sediul activităţii economice în România, înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, supusă înmatriculării la registrul comerţului, nu justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitate economică potrivit criteriilor şi în termenele stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F Cod Fiscal.

Text nou Alin 11 lit. h) dacă persoana impozabilă, societate cu sediul activităţii economice în Romania, înfiinţată în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, supusă înmatriculării la registrul comerţului, prezintă risc fiscal ridicat. Prin ordin al preşedintelui ANAF se stabilesc criteriile pentru evaluarea riscului fiscal.

Text vechi: (12) Procedura de anulare a înregistrării în scopuri de TVA este stabilită prin normele procedurale în vigoare. După anularea înregistrării în scopuri de TVA conform alin. (11) lit. a) – e) şi h), la solicitarea persoanelor impozabile organele fiscale competente înregistrează persoanele impozabile în scopuri de TVA aplicând prevederile alin. (9) astfel: e) în situaţia prevăzută la alin. (11) lit. h), dacă încetează situaţia care a condus la anulare, de la data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA. (19) În vederea justificării intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activitate economică, în sensul alin. (9) şi alin. (11) lit. h), societăţile cu sediul activităţii economice în România, înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului furnizează organului fiscal informaţii relevante, prin completarea unei declaraţii al cărei model este aprobat prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. Legea 227/2015 Text nou: (12) Procedura de anulare a înregistrării în scopuri de TVA este stabilită prin normele procedurale în vigoare.

După anularea înregistrării în scopuri de TVA conform alin.(11) lit. a)-e) şi h), organele fiscale înregistrează persoanele impozabile la solicitarea acestora, astfel: …………………………………………………. e) în situaţia prevăzută la alin. (11) lit. h), dacă încetează situaţia care a condus la anulare, respectiv societatea nu mai prezinta risc fiscal ridicat, conform criteriilor stabilite la alin. 11 lit. h), de la data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA. 39.

La articolul 316, alineatul (19) se abrogă. ” Intră în vigoare de la 01.10.2017 Art. 316 alin.(8) – s-a eliminat trimiterea şi la alin.(12), iar din preambulul art. 316 (12) s-a eliminat trimiterea la alin.(9). Aceste modificări sunt necesare pentru ca persoanele care au fost înregistrate şi au funcţionat, dar li s-a anulat codul de TVA conform art 316 alin.(11) lit. a)-e) să nu mai treacă prin filtrul criteriilor stabilite de ANAF privind analiza de risc. Astfel, o persoană care, de exemplu, nu a depus 6 deconturi de TVA, i se anulează codul de TVA conform art. 316(11) lit.d), va solicita înregistrarea conform art. 316 (12) lit. c), dar i s-ar aplica şi alin.(9), cel referitor la riscul fiscal, deşi legea prevede că singura lor obligaţie ar fi să depună deconturile pe care nu le-au depus şi o declaraţie pe propria răspundere că vor depune la timp deconturile de TVA.

În acest fel, numai societăţilor nou înfiinţate, precum şi celor care depăşesc plafonul de scutire sau solicită prin opţiune înregistrarea în scopuri de TVA, li se vor aplica prevederile art.316 alin.(9) din Codul fiscal, deoarece organele fiscale au deja instrumentul prevăzut la art. 316 alin.(11) lit. h) pentru a putea anula codul de TVA al unei persoane care prezintă risc fiscal ridicat. Modificările propuse au în vedere respectarea jurispudentei CJUE, astfel cum prevede şi Tratatul de aderare şi art 11 din Codul fiscal, respectiv decizia în cazul C-527/11 Ablessio. În acest caz Curtea a decis că statele membre nu au dreptul să refuze înregistrarea în scopuri de TVA a unei persoane impozabile pentru motivul că aceasta nu poate justfica că are suficiente resurse financiare, tehnice şi umane în momentul în care depune o cerere de înregistrare în scopuri de TVA. În baza art. 273 din Directiva 2006/112/CEE, statele membre pot totuşi să împiedice înregistrarea în scopuri de TVA dacă această ar fi utilizată în scop fraudulos. În acest sens toate referirile la intenţia şi capacitatea unei persoane impozabile de a desfăşura activităţi economice au fost eliminate prin prezenta propunere. Deci s-a dus cu sintagma „nu justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitate economică”. Noroc cu Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie pe care o aminteam şi eu pe aici încă din 2015 …ca Moise în pustiu. Legea trimisă spre promulgare aici:

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2017/pr143_17.pdf

Acestea intră în vigoare astfel : “(2) Prin derogare de la dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile prezenţei legi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţiile prevăzute la alin. (3) şi alin. (4). (3) Prin derogare de la dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. I pct. 1, referitoare la art. 13 alin. (2) lit. k) intră în vigoare la dată de 1 ianuarie 2018. ” (4) Prin derogare de la dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. I pct. 2, referitoare la art. 25 alin. (4) lit. c), art. I pct. 5 – referitoare la art. 53 alin. (1) lit. e), art. I pct. 15 – referitoare la art. 281 alin. (1) şi alin. (8), art. 286 alin. (1) lit. c), art. 287 lit. d), art. 316 alin.(8), (9), alin.(11) lit. h), partea introductivă a alin. (12) şi alin.(12) lit. e) din Legea nr. 227/2015 intră în vigoare la dată de 1 octombrie 2017.

” N.red: Cornel Grama este consultant fiscal din Cluj, serviciile sale acoperind următoarele domenii: întocmirea declaraţiilor de impozite şi taxe, asistenţă pe probleme fiscale şi în materie de creanţe bugetare, reprezentare în faţa organelor fiscale, instruire şi perfecţionare în domeniul fiscal. Opiniile exprimate în acest articol aparţin în exclusivitate autorului.

4. Deficit extrem de mare, după cinci luni de guvernare

Numai cinci luni de guvernare a social-democraţilor au fost de ajuns pentru ca bugetul ţării să treacă pe deficit, care a ajuns să fie chiar de trei ori mai mare decât anul trecut, în aceeaşi perioadă.

Venituri mai mari compensate însă de cheltuieli şi mai mari au dus bugetul general consolidat pe deficit, cu un minus de 2,17 miliarde lei, respectiv 0,27% din PIB. Această valoare este de aproape trei ori mai mare decât deficitul din primele cinci luni ale anului trecut şi se datorează în principal creşterilor salariale.

După primele cinci luni ale anului trecut, bugetul general consolidat al statului a înregistrat un deficit de 0,1% din PIB, respectiv de 782 milioane lei. Salariile – gaura neagră Principala cauză a creşterii abrupte a deficitului a fost majorarea cheltuielilor, în special ale celor de personal.

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în sumă de 100,6 miliarde lei, cu 9,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Cea mai mare creştere a fost pentru cheltuielile de personal, care s-au majorat cu aproape 20%. Ele au fost determinate atât de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, cât şi de creşterile salariale acordate în 2017, respectiv creşterea cu 15 % a salariilor din sănătate şi educaţie începând cu 1 ianuarie 2017, a personalului din administraţia publică locală care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, de majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei începând cu 1 februarie 2017 şi de majorarea cu 50% a salariului brut şi a sporurilor pentru personalul din instituţiile publice de spectacole sau concerte începând cu 1 februarie 2017. Gaură şi la încasări Nici la capitolul încasări primele cinci luni nu au excelat.

Veniturile au fost de 98,4 miliarde lei, cu 7,9% mai mari. Creşteri s-au înregistrat însă la capitolele contribuţii sociale, impozit pe salarii şi venit, dar numai datorită creşterilor salariale care le-au determinat, dar şi la impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţiile internaţionale, ca urmare a majorării importurilor. În ceea ce priveşte veniturile din TVA, acestea au înregistrat o scădere faţă de primele cinci luni ale anului 2016 cu 5%, iar încasările din accize au fost cu 9,4% mai mici.

Investiţii şi fonduri UE, mai mult lipsă Printre fondurile europene cu care ne putem lăuda că le-am atras au fost numai plăţile pentru agricultori, respectiv subvenţiile acordate acestora care nu ar trebui contabilizate practic în contul absorbţiei fondurilor europene. Totodată, cheltuielile pentru investiţii au fost de numai 4,1 miliarde lei, respectiv 0,5% din PIB, ceea ce înseamnă că în luna mai numai un miliard de lei a fost cheltuit în plus faţă de ianuarie-aprilie pentru investiţii. Declinul, anticipat şi de ministrul de Finanţe Execuţia bugetară îngrijorătoare din luna mai a fost semnalată de ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, într-o declaraţie din 6 iunie.

„Primele indicii ne arată că, pe partea de venituri, se realizează planul. Am emoţii, vă mărturisesc, în legătură cu cheltuielile. În final, mă interesează diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Este prematur să vă spun astăzi cum ne vom închide.

Cu siguranţă, vom rămâne, pe primele cinci luni, într-un echilibru bugetar”, afirma atunci Ştefan, într-o conferinţă de presă. În schimb, economiştii sunt mai pesimişti. Vicepreşedintele comisiei pentru buget-finanţe din Senat, Florin Cîţu (PNL), susţine că zice „de câteva luni că execuţia bugetară este un dezastru.

„Constat cu tristeţe că am avut dreptate. Un deficit de 3 ori mai mare decât cel înregistrat anul trecut în perioada similară. Asta înainte să aplicăm legea salarizării unitare. În ritmul ăsta ajungem la ce am spus eu, deficit bugetar de 3,5%-4%”, estimează Cîţu. Totodată, Ionel Dancă, fost consilier al premierului Dacian Cioloş precizează că „cifrele de la Finanţe nu mai pot fi ţinute în frâu. Căderea guvernului Grindeanu le-a adus la lumină”. De asemenea, Ioana Petrescu, ministru de Finanţe în Guvernul Ponta, spune că „pe scurt, situaţia este tragică”. „Dacă situaţia este acum mai gravă decât cea de anul trecut, cam cât crede MFP că va fi deficitul la finalul anului? Pe când trezirea la realitate, ANAF? Pe când vor accepta decidenţii că nu e posibil să scazi taxele, creşti salariile şi să scazi deficitul?”, se întreabă Petrescu.

„Măsurile populiste din această perioadă au crescut deficitul bugetar şi, pe lângă riscul de a fi sancţionaţi de Comisia Europeană pentru deficit excesiv, vom plăti dobânzi mai mari la împrumuturile externe, lucru care înseamnă o îndatorare mai mare a fiecărui român, şi riscăm chiar suspendarea plăţilor din fondurile europene structurale şi de coeziune”, afirmă şi deputatul european Siegfried Mureşan. Ce recomandă mediul de afaceri Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România solicită, în contextul evoluţiei bugetare, să fie stabilit ca prioritate absolută domeniul fondurilor europene, prin acreditarea autorităţilor de management şi creşterea gradului de absorbţie.

Aceştia mai doresc adoptarea de măsuri pentru creşterea investiţiilor publice pentru susţinerea relansării economice, creşterea capacităţii tehnice de implementare a programelor pentru IMM-uri şi dezvoltarea parteneriatelor public-private cu organizaţiile întreprinzătorilor în derularea activităţii agenţiilor de atragere de investiţii. Mai mult, ei vor aplicarea Codului Fiscal şi nemodificarea acestuia pentru 4 ani, pentru a se asigura stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei fiscale.

Agerpres.ro

5. Producția de cărbune a crescut cu 6,8% în primele patru luni; importurile s-au redus cu aproape 29%

Producția de cărbune net a României a totalizat, în primele patru luni ale anului în curs, 1,461 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 6,8% (93.500 tep) mai mare față de cea din perioada similară din 2016, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

În perioada menționată, România a importat 116.700 tep cărbune net, cu 47.500 tep (28,9%) mai puțin comparativ cu cantitatea importată în aceeași perioadă a anului trecut.

Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul ministerului de resort, România dispune de rezerve totale de 12,6 miliarde tone lignit, concentrate geografic în Bazinul Minier Oltenia. Zăcămintele în exploatare totalizează 986 milioane tone.

Rezervele de huilă, concentrate în bazinul carbonifer al Văii Jiului, totalizează 2,2 miliarde tone, din care 592 milioane tone se află în perimetre exploatate.

Digi24.ro

6. IMM-urile fără contracte cu statul, scutite de contribuțiile sociale

IMM-urile care nu au contracte semnificative cu statul sau subvenții ar putea fi scutite de plata contribuțiilor sociale.

Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii ar putea beneficia de scutirea de la plată a contribuțiilor sociale, de sănătate și de șomaj datorate de angajator, pentru veniturile a cel mult cinci salariați, angajați pe o perioadă nedeterminată, conform unui proiect legislativ, informează Profit.ro.

De la scutirea contribuțiilor sunt însă excluse firmele care au primit subvenții de la stat sau au realizat mai mult de 20% din venituri din contracte cu autorități sau instituții publice ori din contracte cu companii cu capital majoritar de stat.

Inițiativa legislativă, înregistrată la Parlament de către deputații USR Cristina Prună și Claudiu Năsui, prevede că pot beneficia de această facilitate societățile care au fost înființate de cel puțin trei ani și au înregistrat profit în fiecare an. Facilitățile fiscale respective vor fi acordate în limita unui câștig salarial mediu brut pe economie din anul anterior pentru fiecare din cei cinci salariați cărora li se poate aplica această schemă de sprijin.

Autorii proiectului arată că este necesară o astfel de facilitate pentru dezvoltarea antreprenoriatului autentic și care în același timp să stimuleze crearea de noi locuri muncă, întrucât în prezent funcționează mai multe programe de sprijin care se adresează în principal companiilor nou-înființate a căror rata de insucces este, din păcate, foarte mare.

”Riscul să risipim bani este mai mic atunci când investim în firme deja stabile care au fost validate de piață prin alegerea consumatorilor”, afirmă Cristina Prună. Potrivit celor doi deputați, România are nu mai puțin de 10 programe de susținere a antreprenoriatului prin diverse scheme de subvenționare care prin natura lor se adresează doar unui cerc restrâns de companii nou înființate selecționate de către diverse ministere sau agenții.

Propunerea vine să îndrepte o situație eronată în care beneficiază de aujtoare din partea statului doar firmele mari care sunt deja dezvoltate și au resurse. Potrivit unui articol Zf.ro din toamna anului trecut, valoarea ajutoarelor de stat acordate de Ministerul Finanţelor din anul 2007 până în prezent, pe toate schemele administrate, este de 819 milioane euro, care au mers către 93 de companii. Însă dintre companiile beneficiare, doar 19 figu­rea­ză cu capital românesc. Ordonate descrescător după va­loarea ajutoa­re­lor de stat, nicio companie cu capital românesc nu este prezentă în top 10.

7. Mai greu decât în Bulgaria: Unu din patru români riscă sărăcia

În pofida faptului că social-democraţia este bine reprezentată politic în România și a faptului că nici liberalii nu și-au exprimat vreun dezinteres față de problematica socială, România rămâne cea mai săracă țară a UE din punct de vedere al ratei sărăciei, absolute sau relative. Majorările salariale, de pensii nu reușesc să schimbe nimic în bine. România stă mai prost decât țara vecină, Bulgaria.

Statistica ”Sărăcia absolută în Marea Britanie și UE – 2015”, dată publicității marți de către Oficiul Național de Statistică al Marii Britanii, arată faptul că România se află în cea mai proastă poziție în UE din acest punct de vedere.

România este singura țară care are o rată a sărăciei relative peste 25% și a celei absolute peste 17%. La capitolul sărăcie relativă Bulgaria are un indicator cuprins intre 20% și 24%, într-o clasă de țări care include Grecia, țările baltice, Croația, Spania. Din punct de vedere al sărăciei absolute, Bulgaria este prezentă în aceeași clasă care de data aceasta include și Italia, dar exclude Letonia.

”România are cea mai mare proporție a persoanelor care trebuie să facă față sărăciei relative și absolute din toate țările UE, cu rate de 25,4% și, respectiv, 19,3%. Bulgaria, vecina României,a avut a doua rată a sărăciei absolute, cu 16,2%. Islanda, țară care nu e membru UE, a avut cea mai mică rată a sărăciei absolute și relative, anume 9,6% și, respectiv, 2,9%. Țara UE cu cea mai mică rată absolută a sărăciei în 2015 a fost Danemarca cu 4,3%”, spun statisticienii britanici.

Reamintim că această țară este prima clasată într-un top mondial al progresului social realizat de un ONG din Statele Unite și ce a inclus 133 de țări.

Print Friendly, PDF & Email