Revista presei 22.06.2017

Revista presei 22.06.2017 – Patronatul IMM Prahova

Curpins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Iniţiativa pentru IMM-uri: 540 de milioane de euro disponibile pentru finanţarea întreprinderilor româneşti
  2. România, pe ultimul loc în domeniul inovării în UE
  3. Isărescu, despre creşterea economică determinată de consum: Prin finanţarea consumului, finanţăm locuri de muncă în exterior
  4. În România, retailul creşte peste media europeană. 4
  5. România a devenit cel mai mare exportator de cereale din UE
Agerpres.ro.
  1. Ministerul Agriculturii: Un procent de 13% din recolta de orz, cultivată la nivelul întregii țări în present
Digi24.ro.

 7. România a depășit SUA la exporturi auto în Germania 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Iniţiativa pentru IMM-uri: 540 de milioane de euro disponibile pentru finanţarea întreprinderilor româneşti

Cinci bănci au semnat acorduri de garantare pentru implementarea Iniţiativei pentru IMM-uri în România, prin care se oferă finanţări noi pentru întreprinderi din toate regiunile ţării.

Iniţiativa pentru IMM este o colaborare între Grupul BEI (Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Investiţii), Guvernul României şi Comisia Europeană. Cele cinci bănci participante care au semnat acorduri până în acest moment sunt: Raiffeisen Bank, ProCredit Bank Romania, Banca Comercială Română, Banca Transilvania şi BancPost.

Comentând asupra noii iniţiative, Comisarul European pentru Politică Regională Corina Creţu a declarat: „Mă bucur să văd că afacerile româneşti pot beneficia de potenţialul ridicat al Iniţiativei pentru IMM. Antreprenorii români sunt talentaţi şi afacerile mici româneşti sunt competitive, dar au nevoie de multe ori de un sprijin suplimentar pentru a dezvolta produse inovative, pentru a intra in competiţie pe plan global şi a crea locuri de muncă în ţară. Acesta este obiectivul noii iniţiativei. Sper ca România să fie un exemplu în Uniunea Europeană şi să convingă şi alte State Membre să se alăture Iniţiativei pentru IMM”.

Câte IMM-uri vor fi sprijinite Acordurile cu cele cinci bănci urmăresc să faciliteze accesul la finanţare pentru IMM-uri româneşti, oferindu-se o garanţie care acoperă 60% din fiecare credit şi dobândă redusă. Se estimează că se vor sprijini aproximativ 3.700 de IMM-uri, prin cele 540 de milioane de euro disponibile. România contribuie la acest instrument cu 100 de milioane de Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, împreună cu resurse ale BEI şi ale programului Orizont 2020.

Comentând asupra semnării acordurilor, Roger Havenith, Director General Adjunct al FEI, a declarat: „Iniţiativa pentru IMM s-a bucurat de o cerere mare şi mă bucur că s-au semnat deja cinci acorduri de garantare. Prin aceste acorduri, se vor finanţa 3.700 de IMM-uri în următorii ani. Combinaţia dintre Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii, resursele Orizont 2020 ale UE şi cele ale Grupului BEI permit Fondului European de Investiţii să ofere reducerea cerinţelor de garantare pentru IMM-uri prin intermediul băncilor participante”.

Vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell, a declarat: “Aceste cinci bănci sunt instituţii importante de creditare a IMM şi vor avea un rol crucial în sprijinirea antreprenorilor locali prin Iniţiativa pentru IMM.

Grupul BEI este angajat ferm în implementarea Iniţiativei pentru IMM şi ne bucurăm să anunţăm, împreună cu autorităţile române, că aceste cinci bănci vor începe foarte curând să ofere finanţări pentru IMM în România. Avem încredere că aceste acorduri vor avea beneficii pe termen lung pentru mediul de afaceri din România”.  

2. România, pe ultimul loc în domeniul inovării în UE

România se situează pe un loc codaş în clasamentul european al inovării, care arată că ţara noastră este un inovator modest, iar performanţa a scăzut în timp, în raport cu cea a Uniunii Europene.

Astfel, dacă în 2010 performanţa României se situa la 49% în raport cu performanţa medie a UE, în 2016 ea a scăzut cu 14%, până la 34%, relevă Taboul de bord al inovării în UE prezentat marţi de Comisia Europeană. Noul tablou de bord arată că performanţa UE în materie de inovare continuă să crească, în special datorită îmbunătăţirii resurselor umane, a mediului favorabil inovării, a investiţiilor cu resurse proprii şi a sistemelor de cercetare atractive.

Suedia rămâne liderul UE pentru inovare, urmat de Danemarca, Finlanda, Olanda, Marea Britanie şi Germania. Lituania, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Austria sunt cei mai rapidi inovatori. Ce ne trage înapoi                                     

Puncte forte ale sistemului de inovare se află în mediul favorabil inovării, vânzări şi resursele umane. Slăbiciunile sunt la inovatori, investiţiile firmelor, finanţe şi suport. De asemenea, ţara noastră trage în jos media europeană în domeniul inovaţiei în rândul IMM-urilor. În 2015, performanţa României în sectorul IMM-urilor inovatoare ar fi fost zero, consideră Comisia Europeană, care face o comparaţie cu anul 2010.

3. Isărescu, despre creşterea economică determinată de consum: Prin finanţarea consumului, finanţăm locuri de muncă în exterior

Importurile cresc mai repede decât exporturile de doi ani, iar economia românească este dezechilibrată de acest lucru, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, precizând că prin finanţarea consumului, finanţăm locuri de muncă în exterior.

„Există riscul ca invesţiile să nu fie finanţate (…) Există o atmosferă proastă, de neîncredere. Dacă nu vom finanţa invesţiile, ele nu au cum să crească, nu avem cum să ieşim din acest dezechilibru. Importurile cresc mai repede decât exporturile de doi ani, este clar că economia este uşor dezechilibrată. Prin finanţarea consumului, finanţăm locuri de muncă în exterior. Există un potenţial substanţial de creditare dacă reformele struturale vor face bancabile mai multe companii”, a afirmat Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă organizată de BNR şi Banca Europeană de Investiţii (BEI), potrivit News.ro.

Deficitul comercial al României a crescut cu aproape 20% în primul trimestru. Asta după ce exporturile de mărfuri româneşti au crescut în primul trimestru cu 11,5%, până la 15,46 miliarde euro, însă cu un ritm sub cel al importurilor, evoluţie care a deteriorat deficitul comercial. Importurile au avansat în primele trei luni cu 12,4% faţă de primul trimestrul trimestru al anului trecut, la 17,78 miliarde euro. Şi în aprilie exporturile de mărfuri româneşti au crescut cu ritm sub cel al importurilor, evoluţie care a deteriorat deficitul comercial.

Exporturile de mărfuri româneşti au crescut în luna aprilie cu 1,5%, în timp ce importurile au avansat cu 5%. Deficitul comercial la patru luni a fost de 3,37 miliarde euro, în creştere cu 20,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. IMM-urile au nevoie de credite de investiţii România se confruntă de circa doi ani cu o creştere mai rapidă a importurilor, pe fondul stimulării consumului, în contextul în care IMM-urile au o mare nevoie de credite de investiţii, iar băncile trebuie să fie mai eficiente în acordarea acestor credite, a avertizat Isărescu. Guvernatorul a subliniat că există multe firme cu potenţial, care ar avea capacitatea de primit credite pentru investiţii în condiţii sustenabile, dar care se confruntă cu probleme mai vechi sau cu un management deficitar. Isărescu crede că băncile pot deveni un catalizator al reformelor structurale pentru că pot face o selecţie în finanţarea firmelor competitive.

„Dacă tot blamăm bancile pentru probleme trecute ne adâncim într-o mocirlă. (…) Adevărat, băncile au subevaluat riscul în trecut şi trebuie să-şi vadă de lungul nasului. Dar eu nu ştiu sistem de piaţă efient fără intermediere financiară. (…) Acum economisim mai mult decât împrumutăm, ce facem, devenim exportatori de capital? Daca nu ar lua nici statul bani să finanţeze deficitul, ar trebui să exportăm capital.

Dincolo de păcatele lor (…) băncile sunt esenţiale pentru funcţionarea unei economii de piaţă”, a afirmat Isărescu, potrivit News.ro. Guvernatorul consideră că sistemul bancar si economia reală trebuie să-şi unească forţele pentru a creşte gradul de intermediere financiară, aflat în prezent la 29%, cel mai mic nivel din Uniunea Europeană (UE).

El a atras atenţia că băncile mai au multe de făcut pentru a recâştiga încrederea clienţilor, pentru a creşte eficienţa angajaţilor şi pentru a „se apropia de client în înţelesul adânc, nu de compătimire”. „Băncile trebuie să priceapă care sunt problemele clienţilor, să caute soluţii reale. În credit nu funcţionează o singură regulă pentru toţi clienţii. Adaptarea şi flexiblitatea nu intră în conflict cu prudenţa”, a declarat Isărescu.

4. În România, retailul creşte peste media europeană

România şi Ungaria au fost anul trecut ţări campioane în privinţa afacerilor din retail, iar ratele de creştere vor fi dinamice şi în acest an, susţin analiştii GfK. 

„GfK estimează o creştere de 1,5% a afacerilor din retail. Dacă excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Ţările campioane de anul trecut sunt în prim-plan şi în 2017. În special România (aproape 10%) şi Ungaria (în jur de 6%) au rate de creştere dinamice”,arată compania într-un studio ce analizează scena de retail european.

Cea mai mare creştere a puterii de cumpărare, în Europa Centrală şi de Est Reducerea şomajului şi o uşoară creştere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16.153 euro de persoană pentru consum, chirie, economii şi contribuţii pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu +0,7% faţă de ​​anul anterior.

Este important de remarcat faptul că diferenţele de curs valutar au o influenţă negativă, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice. Ţările din Europa Centrală şi de Est au avut cele mai mari rate de creştere. Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa, potrivit GfK. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi, partial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş.

Creşterea puterii de cumpărare se reflectă doar parţial Tendinţa de declin a ponderii cheltuielilor populaţiei Europei în retail a continuat şi în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 faţă de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie şi întreţinere, potrivit analiştilor. Preţurile cresc treptat La +0,3%, creşterea preţurilor în 2016 abia dacă a depăşit inflaţia zero care a caracterizat 2015. Unsprezece dintre statele europene chiar au înregistrat deflaţie anul trecut. A fost în special cazul ţărilor din Europa de Est şi de Sud-Est. Printre ele se numără şi România cu o deflaţie de 1,2% în 2016 şi o inflaţie prognozată pentru 2017 de 1.6%. Comisia Europeană prognozează o rată a inflaţiei de 1,8% pentru 2017.

Consumatorii estonieni (+2,8%) şi cei britanici (+2,5%) par a fi cei mai afectaţi anul acesta. Dezvoltare inegală a spaţiilor de retail Pe ansamblu, profitabilitatea a crescut în UE cu aproape un procent în 2016. Pentru că şi populaţia a crescut în acelaşi interval de timp, profitabilitatea spaţiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1.17mp pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o ţară la alta. Austria şi Olanda nu au reuşit să atingă aceleaşi valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent.

Chiar şi aşa, aceste două ţări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spaţiilor comerciale între ţările UE luate în considerare de studiu. Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală şi de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor şi a ratelor predominant peste medie de creştere a retailului. Extinderile şi deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creşterea profitabilităţii spaţiilor de retail în Spania şi Italia.

Ca şi anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveţia şi Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului. În România, spaţiul comercial aferent unui locuitor se află încă sub media europeană, la 0,7 mp, şi cu o profitabilitate de sub 2500 eur/mp. „Europa navighează în prezent în ape tulburi“, explică Antje Hille, GfK retail expert.

„Coeziunea Uniunii Europene a fost pusă la încercare de mai multe ori în 2016. Alături de problemele recurente – criza refugiaţilor şi terorismul – noile provocări au fost reprezentate de Brexit, de creşterea tendinţelor naţionaliste în aproape toate statele membre şi de tensiunile politice din Turcia.

În ciuda acestor evoluţii, economia europeană s-a dovedit robustă. Consumul privat în Europa reprezintă un stimul important pentru dezvoltarea economică. Retailul a profitat, chiar dacă ratele de creştere actuale au fluctuat substanţial între statele europene analizate”, a mai spus acesta.

5. România a devenit cel mai mare exportator de cereale din UE

România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană, la finalul lunii mai, arată ultimele date furnizate de Comisia Europeană, analizate de analiştii de la KeysFin.

Potrivit acestora, firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu faţă de media înregistrată între 2011 şi 2015).

În ceea ce priveşte producţia, România a fost în 2015 al cincelea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania şi Italia. Afacerile s-au dublat în 7 ani Agricultura românească continuă evoluţia susţinută, pe fondul investiţiilor semnificative din ultimii ani. Afacerile din sectorul producţiei de cereale s-au dublat în ultimii 7 ani, de la 8,34 mld.lei în 2009 la 16,1 milarde lei în 2015, potrivit unui studiu realizat de analiştii de la KeysFin. Peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajaţi, activează, în prezent, în agricultura românească, pe segmentul cultivării cerealelor, arată datele KeysFin. Faţă de 2009, numărul companiilor a crescut cu aproape 30%, la 7194, cei mai mulţi cultivatori fiind înregistraţi în Timiş (550), Constanţa (541), Teleorman (362), Ialomiţa (349), Călăraşi (343), Brăila (339), Arad (322), Tulcea (322) şi Dolj (314). Interesant este faptul că în Bucureşti erau înregistrate peste 300 de companii. Pe fondul investiţiilor semnificative în optimizarea producţiei (seminţe de calitate, tratamente şi utilaje), profitabilitatea sectorului a crescut de peste 5 ori la 1,66 miliarde de lei în 2015. Topul jucătorilor Potrivit datelor comunicate la Ministerul Finanţelor, Agro-Chirnogi SA, din Călăraşi, a fost, în 2016, principalul jucător în piaţa producătorilor de cereale.

Compania, cu 623 angajaţi, a înregistrat anul trecut afaceri de 960,1 de milioane lei, aproape duble faţă de rezultatul din anul precedent. Şi profitul net a fost pe măsură, de 12 milioane de lei. Agricost SA, din Brăila, s-a clasat pe locul 2 în piaţa producătorilor de cereale.

Compania, cu 917 angajaţi, a înregistrat în 2016 afaceri de 387,2 milioane lei, în creştere cu peste 21 milioane de lei faţă de rezultatul din anul precedent, şi un profit net de 71 milioane de lei. Următorul în topul cultivatorilor de cereale este Plantagro-Com SRL, cu afaceri de 380,3 milioane lei şi un profit net de 13,7 milioane de lei în 2016. Firma vasluiană, cu 140 de angajaţi, a reuşit una dintre cele mai spectaculoase evoluţii, reuşind să îşi crească business-ul cu peste 114 milioane de lei faţă de 2015.

Pe locul patru în clasament s-a situat Agroind Cauaceu SA. Firma bihoreană, care are 127 de angajaţi, a raportat anul trecut un business de 251,4 milioane de lei, cu peste 10 milioane de lei peste nivelul din anul anterior, şi un profit net de 7,3 milioane de lei. Dincolo de performanţa acestor firme, interesantă este evoluţia companiei Interagro SRL, din Teleorman, unul dintre principalii jucători din piaţă în ultimii ani.

După ce, în 2015, raportase afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvenţă, iar business-ul a coborât semnificativ, până la 21,5 milioane lei. Perspective pozitive, provocări pe măsură Datele statistice arată că, dincolo de evoluţia generală pozitivă, agricultura românească se confruntă cu destule provocări.

În 2015, datoriile se plăteau în acest sector, în medie la 468 zile, în timp ce încasarea creanţelor avea loc, în medie, la 198 de zile. „Statisticile KeysFin arată că, pe ansamblu, situaţia s-a înrăutăţit în ultimii ani .

Perioada medie de încasare a creanţelor a crescut, de exemplu, de la 152 de zile în 2009 la 198 de zile, iar valoarea facturilor restante la furnizori se situează la peste 3,62 miliarde lei”, afirmă analiştii de la KeysFin. 1854 de firme raportau, în 2015, capitaluri proprii negative, un nivel în scădere faţă de anii precedenţi.

Valoarea capitalurilor proprii negative a atins, în 2015, nivelul de 1,92 miliarde de lei, în condiţiile în care în 2009 era de numai 617,9 milioane lei, iar lichiditatea curentă (indicator care reprezintă o modalitate de a evalua capacitatea companiei de a face faţă obligaţiilor sale pe termen scurt – n.r.) a crescut, în acelaşi interval, de la 0,93 la 1,05 în 2015. Privite din această perspectivă, performanţele companiilor aflate în top 3 ies în evidenţă . Agro-Chirnogi SA, din Călăraşi, cel mai important jucător din piaţa producţiei de cereale, are creanţe de încasat de 388,7 milioane lei, în creştere faţă de anul precedent.

În aceeaşi situaţie se află şi Agricost SA, care are creanţe de încasat de 153 de milioane de lei, cu 52 milioane de lei mai mult decât în anul anterior.

Agerpres.ro

6. Ministerul Agriculturii: Un procent de 13% din recolta de orz, cultivată la nivelul întregii țări în present

Recoltările din cultura de orz se situează, la ora actuală, la 13% din suprafața totală cultivată la nivelul întregii țări, iar operațiunile de recoltare se extind în mai multe județe, a anunțat, miercuri, într-un comunicat de presă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit sursei citate, recoltatul la orz continuă la nivelul țării și s-a extins în județele Arad, Călărași, Constanța, Dolj, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Olt, Teleorman, Timiș și Tulcea.

La ora actuală, cele mai mari suprafețe unde s-a adunat producția de orz se regăsesc în județele Dolj, Olt și Ialomița, iar până în prezent a fost recoltat un procent de 13% din suprafața totală cultivată cu orz la nivelul întregii țări.

‘La acest moment, apreciem că printr-o recoltare atentă, datorită tehnologiei performante, sunt create premisele pentru a nu se înregistra pierderi de producție la culturile de orz și în zonele în care și-au făcut apariția fenomene meteorologice nefavorabile’, precizează ministrul Agriculturii, Petre Daea, care s-a deplasat marți, 20 iunie 2017, în județul Călărași, la câțiva fermieri aflați în plină campanie de recoltare.

MADR precizează că a început și recoltatul la rapiță în județele Timiș și Dolj, iar în județele Mehedinți și Dolj, recoltatul la mazăre boabe.

Digi24.ro

7. România a depășit SUA la exporturi auto în Germania

Peste 5% din mașinile înmatriculate în Germania, în acest an, provind din România. Volumul este egal cu cel al Marii Britanii și Suediei la un loc sau de patru ori cât cel al Statelor Unite.

România a ajuns în topul furnizorilor de autovehicule pentru Germania, una dintre cele mai mari piețe de automobile din lume, mașinile românești reprezentând aproape 6% din importurile de vehicule din această țară, potrivit Profit.ro.

Potrivit Autorității pentru transport din Germania, România s-a numărat printre primele 10 țări care exportă autoturisme în această țară, într-o companie selectă formată din cele mai mari țări producătoare din lume: Japonia, Franța sau Spania. Exporturile românești de autoturisme către Germania dețin o cotă de peste 2 procente din întreaga piață, în condițiile în care peste 60% din înmatriculările de autoturisme reprezintă vehicule construite local, iar alte aproximativ 10 procente sunt automobile produse de companiile germane de automobile în uzine din alte țări europene.

Absolut toate vehiculele românești înmatriculate în primele 5 luni în Germania sunt Dacia, ceea ce înseamnă că în statistici nu apare niciun Ford B-Max, fabricat la Craiova. Numărul de autoturisme fabricate în România, cumpărate de cetățenii germani a fost de 6.785 în luna mai și 26.098 în intervalul ianuarie – mai 2017. Cota de piață a mașinilor românești este de 2,1% în mai și 1,8% în primele 5 lni ale anului, dar este de 5,42% în rândul mașinilor importate. Vânzările de mașini produse în România pe piața din Germania au crescut luna trecută cu aproape 50% în comparație cu anul trecut și cu 35% pe intervalul ianuarie – mai. Modelele preferate de germani sunt Dacia Sandero și Dacia Duster.

Lista țărilor care exportă vehicule în Germania este condusă de Japonia, care deține o cotă de 9,4% din toată piața și aproape un sfert din importuri. O poziție foarte bună, în top 3, este ocupată de Cehia, țară care găzduiește mai multe uzine ale grupului VW. Marea Britanie, țară în care sunt produse câteva modele foarte bine vândute în Germania (Nissan Qashqai sau Mini)  a exportat jumătate din volumul înregistrat de România. România se află abia pe locul 27 la nivel mondial, din punct de vedere al producție de vehicule, și pe locul 11 în Uniunea Europeană (359.306 unități produse). Germania este cea mai mare piață auto și cel mai mare producător de vehicule din Europa, aflându-se totodată pe locul patru la nivel global, după producția de vehicule (6 milioane de unități fabricate în 2016).

Print Friendly, PDF & Email