Revista presei 21.06.2017

Revista presei 21.06.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.
Adevarul.ro.
  1. România şi Ungaria au fost anul trecut ţări campioane în privinţa afacerilor din retail, iar ratele de creştere vor fi dinamice şi în acest an, susţin analiştii GfK.
  2. Voinea, BNR: Nu există altă opţiune pentru România decât aderarea la zona euro. Ce gândesc românii despre adoptarea monedei 20 iunie 2017, 16:23.
  3. Cel mai slab leu din ultimii 5 ani, pe fondul tensiunilor politice.
  4. Doar 2.000 de producători de tomate au primit ajutorul de minimis.
Agerpres.ro.
  1. Valul de caniculă a afectat culturile de grâu din sudul Europei.
  2. Afacerile din sectorul cerealelor s-au dublat în ultimii 7 ani; profitabilitatea sectorului a crescut de peste 5 ori (analiză).
  3. ANAF: Sancțiuni de 2,6 milioane lei în urma controalelor la terase, restaurante și cluburi.

 8. Un număr de 1.644 de planuri de afaceri, înscrise până luni în programul Start-Up Nation; primii bani, în toamnă.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. România şi Ungaria au fost anul trecut ţări campioane în privinţa afacerilor din retail, iar ratele de creştere vor fi dinamice şi în acest an, susţin analiştii GfK.

„GfK estimează o creştere de 1,5% a afacerilor din retail. Dacă excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Ţările campioane de anul trecut sunt în prim-plan şi în 2017. În special România (aproape 10%) şi Ungaria (în jur de 6%) au rate de creştere dinamice”,arată compania într-un studio ce analizează scena de retail european.

Cea mai mare creştere a puterii de cumpărare, în Europa Centrală şi de Est Reducerea şomajului şi o uşoară creştere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16.153 euro de persoană pentru consum, chirie, economii şi contribuţii pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu +0,7% faţă de ​​anul anterior. Este important de remarcat faptul că diferenţele de curs valutar au o influenţă negativă, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice.

Ţările din Europa Centrală şi de Est au avut cele mai mari rate de creştere. Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa, potrivit GfK. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi, partial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş. Creşterea puterii de cumpărare se reflectă doar parţial Tendinţa de declin a ponderii cheltuielilor populaţiei Europei în retail a continuat şi în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 faţă de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie şi întreţinere, potrivit analiştilor.

Preţurile cresc treptat La +0,3%, creşterea preţurilor în 2016 abia dacă a depăşit inflaţia zero care a caracterizat 2015. Unsprezece dintre statele europene chiar au înregistrat deflaţie anul trecut. A fost în special cazul ţărilor din Europa de Est şi de Sud-Est. Printre ele se numără şi România cu o deflaţie de 1,2% în 2016 şi o inflaţie prognozată pentru 2017 de 1.6%. Comisia Europeană prognozează o rată a inflaţiei de 1,8% pentru 2017.

Consumatorii estonieni (+2,8%) şi cei britanici (+2,5%) par a fi cei mai afectaţi anul acesta. Dezvoltare inegală a spaţiilor de retail Pe ansamblu, profitabilitatea a crescut în UE cu aproape un procent în 2016. Pentru că şi populaţia a crescut în acelaşi interval de timp, profitabilitatea spaţiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1.17mp pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o ţară la alta. Austria şi Olanda nu au reuşit să atingă aceleaşi valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent.

Chiar şi aşa, aceste două ţări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spaţiilor comerciale între ţările UE luate în considerare de studiu. Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală şi de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor şi a ratelor predominant peste medie de creştere a retailului.

Extinderile şi deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creşterea profitabilităţii spaţiilor de retail în Spania şi Italia. Ca şi anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveţia şi Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului. În România, spaţiul comercial aferent unui locuitor se află încă sub media europeană, la 0,7 mp, şi cu o profitabilitate de sub 2500 eur/mp. „Europa navighează în prezent în ape tulburi“, explică Antje Hille, GfK retail expert.

„Coeziunea Uniunii Europene a fost pusă la încercare de mai multe ori în 2016. Alături de problemele recurente – criza refugiaţilor şi terorismul – noile provocări au fost reprezentate de Brexit, de creşterea tendinţelor naţionaliste în aproape toate statele membre şi de tensiunile politice din Turcia. În ciuda acestor evoluţii, economia europeană s-a dovedit robustă. Consumul privat în Europa reprezintă un stimul important pentru dezvoltarea economică. Retailul a profitat, chiar dacă ratele de creştere actuale au fluctuat substanţial între statele europene analizate”, a mai spus acesta.

2. Voinea, BNR: Nu există altă opţiune pentru România decât aderarea la zona euro. Ce gândesc românii despre adoptarea monedei 20 iunie 2017, 16:23

Punctul de vedere al Băncii Naţionale a României este că pentru  România nu există o altă opţiune decât aderarea la zona euro, a declarat marţi vicegruvernatorul BNR Liviu Voinea, care a dat şi două exemple despre ce gândesc românii de rând, spunând că ei sunt preocupaţi de aspectul trecerii la euro.

„Doresc să exprim cu claritate punctul de vedere al Băncii Naţionale cu privire la aderarea României la zona euro. Din perspectiva politicii monetare, nu există altă opţiune pentru România decât aderarea la zona euro”, a declarat Voinea, la Conferinţa „România 10 ani în UE. Progrese, perspective de dezvoltare, provocări”. Potrivit lui, se poate discuta cum şi când va avea loc aderarea la euro, „dar nu cu scopul de a amâna sine die, ci în dorinţa de a face o trecere lină, atunci când economia va fi suficient de competitivă şi pregătită”.

El a precizat că, per ansamblu, la 10 ani de la aderare, integrarea României în UE a fost „un proiect de succes al întregii societăţi, o ancoră a dezvoltării sustenabile şi un sprijin al stabilităţii financiare, politice şi sociale”. Cum văd românii adoptarea euro Liviu Voinea a prezentat, în cadrul conferinţei, două exemple ale gândirii românilor de rând cu privire la trecerea la moneda euro, spunând că există o preocupare a acestora, dar şi in impact psihologic. Voinea a redat un dialog: „În urmă cu câteva zile, ieşind dintr-o farmacie din Capitală, m-a oprit paznicul şi mi-a spus: – Vroiam de mult să vă întreb ceva. Când o să trecem la euro, salariul meu o să scadă, nu-i aşa? – De ce spuneti asta? l-am întrebat eu.                                           

– Păi eu am salariul în lei şi euro creşte faţă de leu, răspunde el.

– Atunci veţi avea salariul în euro, am replicat.

– Da, dar dacă euro va creşte faţă de leu, o să câştig mai puţin, a insistat dânsul. – Staţi puţin. Deci aveţi acum să zicem 2.000 de lei.

 – 1.800, zice el.

– Bun. Asta înseamnă 400 euro. Dacă mâine intrăm în zona euro, veţi primi 400 de euro. Euro mai poate să crească sau să scadă doar faţă de alte valute, de exemplu, dolar, dar nu faţă de leu,

entru că leii dispar din circulaţie. Totul va fi în euro şi salariul dumneavoastră nu are de ce să scadă.

– Cum adică, nu vor mai fi lei? Asta nu ştiam.

Acum am înţeles. Deci m-am liniştit.

– Iată că oamenii sunt preocupaţi de aspectul trecerii la euro şi că este util să explicăm în ce constă aceasta, chiar la nivel de detaliu”. Voinea a mai spus că nu este prima oară când este întrebat lucruri concrete despre trecerea la euro.

„De exemplu, am un văr în Drobeta Turnu Severin, pensionar şi el şi soţia sa, care era preocupat de faptul că pentru pensia soţiei, de 900 de lei, ar urma să primească doar 2 bancnote de 100 de euro. Deşi având aceeaşi valoare, impactul psihologic de a vedea că după o muncă de o viaţă primeşti la pensie 2 hârtii nu trebuie subestimat”, a precizat el. Potrivit lui Voinea, aceste două exemple din viaţa reală vorbesc despre faptul că trecerea la euro nu înseamnă o simplă schimbare de bancnote sau de monede.

„Este un proces complex, cu implicaţii dintre cele mai diverse şi profunde, şi fără îndoială nu poate fi declanşat decât de o decizie politică bazată pe un larg consens în societate. Şi aşa este firesc să fie, pentru că moneda euro este un proiect politic şi o promisiune de prosperitate”, a declarat el.

3. Cel mai slab leu din ultimii 5 ani, pe fondul tensiunilor politice

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat marţi un curs de referinţă de 4,5957 lei/euro, în creştere cu 0,1% faţă de nivelul precedent, în contrast cu tendinţa regională, în condiţiile în care situaţia politică tensionată din România şi depunerea unei moţiuni de cenzură de către alianţa PSD-ALDE împotriva propriului guvern afectează moneda naţională.

Luni, BNR a afişat un curs de 4,5859 lei/euro.   Un nivel atât de ridicat al cusului de schimb euro/leu nu a mai fost atins din 3 august 2012, când cursul BNR a fost de 4,6481 lei/euro, nivel care rămas până acum maxim istoric.   

Nivelul maxim istoric din 2012 a fost atins tot pe fondul unor tensiuni politice majore din România, în perioada suspendării preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, de către majoritatea USL din Parlament.   

Leul s-a depreciat semnificativ începând de joi, după ruptura apărută între liderul PSD, Liviu Dragnea, şi premierul Sorin Grindeanu, şi în condiţiile în care alianţa PSD-ALDE a iniţiat o moţiune de cenzură împotriva propriului guvern.  

Apropierea votului pe moţiunea de cenzură, programat pentru miercuri, a mărit presiunea asupra leului, spun analiştii.   

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a apreciat de la 4.0984 lei la 4,1189 lei.   Totodată, cursul francului elveţian a crescut de la 4,2167 lei la 4,2327 lei.

4. Doar 2.000 de producători de tomate au primit ajutorul de minimis

Numărul total al celor care s-au înscris în acest program este de 7.323 beneficiari din toate judeţele ţării. MADR: Cei mai mulţi agricultori care au primit deja sumele în conturi provin din judeţul Olt (1.099 beneficiari), Giurgiu (598 beneficiari) şi Buzău (89 beneficiari).

Puţin peste o treime dintre fermierii înscrişi pentru obţinerea ajutorului de miniimis pentru tomate au primit fonduri de la stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţând că până la data de 19 iunie 2017 au fost plătiţi 27.003.244 lei (6 milioane de euro) unui număr de 2003 beneficiari ai programului de susţinere a tomatelor cultivate în spaţii protejate, urmând ca în perioada următoare să se plătească încă 1.294.000 lei (peste 280.000 euro). Cei mai mulţi agricultori care au primit deja sumele în conturi provin din judeţul Olt (1.099 beneficiari), Giurgiu (598 beneficiari) şi Buzău (89 beneficiari).

În funcţie de documentaţiile depuse de către direcţiile agricole judeţene, urmează a fi efectuate plăţile şi pentru restul celor înscrişi pentru ciclul 1 de producţie, care au valorificat pe piaţă cantităţile prevăzute până la data de 15 iunie,  respectiv circa 4.500 beneficiari.  Restul celor înscrişi în program care nu au livrat pe piaţă cantităţile prevăzute pot face dovada comercializării tomatelor cultivate în spaţii protejate în ciclul 2 de producţie, şi anume perioada noiembrie-decembrie 2017. 

Numărul total al celor care s-au înscris în acest program este de 7.323 beneficiari din toate judeţele ţării, cei mai mulţi înscrişi fiind din judeţele Olt, Giurgiu, Galaţi, Dolj, Buzău, Teleorman, fapt ce demonstrează interesul deosebit manifestat de producătorii agricoli pentru această formă de sprijin.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de cel puţin 1.000 mp, să obţină o producţie de minimum 2 kg tomate/mp, dar şi să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Reamintim că schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.

Agerpres.ro

5. Valul de caniculă a afectat culturile de grâu din sudul Europei

Un val de caniculă care a lovit Franța și sudul Europei va afecta recolta de grâu din acest an, în special în Franța și Spania, în timp ce ploile din nordul Europei vor duce la creșterea recoltelor din Germania, Polonia și Marea Britanie, apreciază analiștii consultați de Reuters.

Îngrijorările față de impactul caniculei din Franța (principalul producător și exportator de grâu din UE) asupra recoltelor au făcut ca marți la bursa Euronext cotațiile futures la grâu să atingă cea mai ridicată valoare din ultimul an.

“Este clar că temperaturile foarte ridicate au afectat potențialul recoltelor în Europa dar este prea devreme să spunem cât de mult”, apreciază directorul Agritel, Michel Portier.

În ultimele săptămâni, analiștii și-au redus estimările privind recolta de grâu a Uniunii Europene, Strategie Grains mizând pe o recoltă de 141,6 milioane de tone, cu 1,1 milioane de tone mai puțin decât estima anterior. De asemenea, Agritel și-a redus estimările privind recolta de grâu a Franței la 36-37 milioane de tone, de la 37,1 milioane tone cât estima anterior, Michel Portier avertizând că aceste estimări vor trebui revizuite în funcție de evoluția vremii în următoarea săptămână.

Anul trecut, Franța a recoltat o cantitate de 28 milioane tone de grâu, cea mai scăzută recoltă din ultimele decenii, după un record de producție de 41 milioane tone în 2015.

De asemenea, temperaturile extreme din Spania, cu îngheț în timpul iernii și maxime record în ultimele săptămâni, vor face ca recolta de grâu să scadă la 3,7 milioane tone, de la 7,2 milioane tone anul trecut, estimează asociația fermierilor Cooperativas Agro-alimentarias.

În schimb, țările din nordul Europei par într-o situație mai bună. În Germania, al doilea mare producător de grâu din UE, recolta de grâu trece printr-o perioadă favorabilă după ploile din luna iunie.

“Pe ansamblu, imaginea una este satisfăcătoare iar Germania este pe cale să înregistreze o recoltă bună în acest an deoarece nu am avut temperaturile extreme din alte părți ale Europei. Următoarele două-trei săptămâni vor fi critice”, a declarat un analist german. Anterior, asociația fermierilor germani estima că în acest an recolta de grâu va crește cu 3% în ritm anual, până la 25,20 milioane tone, mai mult decât recolta de 24,98 milioane tone preconizată în luna mai.

Și în Polonia, al patrulea mare producător de grâu din UE, recolta de grâu a beneficiat de ploile recente, subliniază Wojtek Sabaranski, analist la Sparks Polska, potrivit căruia în acest an recolta de grâu a Poloniei va crește cu un procent comparativ cu 2016, până la 11,3 milioane tone.

Situația este similară în cazul Marii Britanii, pentru care traderii se așteaptă la o recoltă de grâu cuprinsă între 14,5 și 15 milioane tone, ușor peste recolta de 14,38 milioane de tone înregistrată anul trecut.

6. Afacerile din sectorul cerealelor s-au dublat în ultimii 7 ani; profitabilitatea sectorului a crescut de peste 5 ori (analiză)

Afacerile din sectorul producției de cereale s-au dublat în ultimii 7 ani, de la 8,34 miliarde de lei în 2009 la 16,1 miliarde de lei în 2015, în acest segment din agricultură activând în prezent peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajați, relevă un studiu realizat de analiștii de la KeysFin.

“Agricultura românească continuă evoluția susținută, pe fondul investițiilor semnificative din ultimii ani. Peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajați, activează, în prezent, în agricultura românească, pe segmentul cultivării cerealelor. Față de 2009, numărul companiilor a crescut cu aproape 30%, la 7194, cei mai mulți cultivatori fiind înregistrați în Timiș (550), Constanța (541), Teleorman (362), Ialomița (349), Călărași (343), Brăila (339), Arad (322), Tulcea (322) și Dolj (314), iar în București erau înregistrate peste 300 de companii”, se arată în document.

Pe fondul investițiilor semnificative în optimizarea producției (semințe de calitate, tratamente și utilaje), profitabilitatea sectorului a crescut de peste 5 ori la 1,66 miliarde de lei în 2015.

Potrivit datelor comunicate la Ministerul Finanțelor, Agro-Chirnogi SA, din Călărași, a fost, în 2016, principalul jucător în piața producătorilor de cereale. Compania, cu 623 angajați, a înregistrat anul trecut afaceri de 960,1 de milioane lei, aproape duble față de rezultatul din anul precedent. Și profitul net a fost pe măsură, de 12 milioane de lei.

“Agricost SA, din Brăila, s-a clasat pe locul 2 în piața producătorilor de cereale. Compania, cu 917 angajați, a înregistrat în 2016 afaceri de 387,2 milioane lei, în creștere cu peste 21 milioane de lei față de rezultatul din anul precedent, și un profit net de 71 milioane de lei. Următorul în topul cultivatorilor de cereale estePlantagro-Com SRL, cu afaceri de 380,3 milioane lei și un profit net de 13,7 milioane de lei în 2016. Firma vasluiană, cu 140 de angajați, a reușit una dintre cele mai spectaculoase evoluții, reușind să își crească business-ul cu peste 114 milioane de lei față de 2015. Pe locul patru în clasament s-a situat Agroind Cauaceu SA. Firma bihoreană, care are 127 de angajați, a raportat anul trecut un business de 251,4 milioane de lei, cu peste 10 milioane de lei peste nivelul din anul anterior, și un profit net de 7,3 milioane de lei”, se arată în raport.

Dincolo de performanța acestor firme, interesantă este evoluția companiei Interagro SRL, din Teleorman, unul dintre principalii jucători din piață în ultimii ani. După ce, în 2015, raportase afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvență, iar business-ul a coborât semnificativ, până la 21,5 milioane lei, relevă raportul KeysFin. 

Pe de altă parte, datele statistice arată că, dincolo de evoluția generală pozitivă, agricultura românească se confruntă cu destule provocări. În 2015, datoriile se plăteau în acest sector, în medie la 468 zile, în timp ce încasarea creanțelor avea loc, în medie, la 198 de zile.

”Statisticile KeysFin arată că, pe ansamblu, situația s-a înrăutățit în ultimii ani. Perioada medie de încasare a creanțelor a crescut, de exemplu, de la 152 de zile în 2009 la 198 de zile, iar valoarea facturilor restante la furnizori se situează la peste 3,62 miliarde lei”, afirmă analiștii de la KeysFin.

Potrivit raportului, 1.854 de firme raportau, în 2015, capitaluri proprii negative, un nivel în scădere față de anii precedenți. Valoarea capitalurilor proprii negative a atins, în 2015, nivelul de 1,92 miliarde de lei, în condițiile în care în 2009 era de numai 617,9 milioane lei, iar lichiditatea curentă (indicator care reprezintă o modalitate de a evalua capacitatea companiei de a face față obligațiilor sale pe termen scurt — n.r.) a crescut, în același interval, de la 0,93 la 1,05 în 2015.

”În general, o lichiditate curentă mai mică de 0,8 este un semnal negativ, însă depinde foarte mult de caracteristicile domeniului de activitate. Valoarea optimă pentru acest indicator este în general în jur de 1. Pe de altă parte, o rata de lichiditate excesiv de mare ar putea să semnaleze un management defectuos”, explică analiștii de la KeysFin. 

Privite din această perspectivă, performanțele companiilor aflate în top 3 ies în evidență. Agro-Chirnogi SA, din Călărași, cel mai important jucător din piața producției de cereale, are creanțe de încasat de 388,7 milioane lei, în creștere față de anul precedent. În aceeași situație se află și Agricost SA, care are creanțe de încasat de 153 de milioane de lei, cu 52 milioane de lei mai mult decât în anul anterior.

”Chiar dacă, pe ansamblu, evoluția sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziție de semințe, îngrășăminte, servicii de întreținere etc., poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privința partenerilor de afaceri. În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condițiilor și de plată, este esențială consultarea unor rapoarte de bonitate și/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale și stabilirea termenelor de plată . Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienților pe diferite surse, de la Centrala Incidențelor de Plăți, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvență, schimbările de acționari și administratori etc.”, au mai spus analiștii de la KeysFin. 

Dincolo de provocări, perspectivele agriculturii românești sunt extrem de pozitive, inclusiv din punct de vedere macroeconomic. 

Potrivit ultimelor date furnizate de Comisia Europeană, la sfârșitul lui mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană. Firmele din țara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu față de media înregistrată între 2011 și 2015). 

Din punctul de vedere al producției europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 și 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producția globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015). Firmele franceze au realizat 22,9% din producția de cereale din UE, cele germane (15,4%) și poloneze (8,8%). România a fost în 2015 al cincilea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania și Italia. 

Informațiile din raport au fost culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societățile comerciale și PFA-urile active din România.

7. ANAF: Sancțiuni de 2,6 milioane lei în urma controalelor la terase, restaurante și cluburi

Agenția Națională de Administrare Fiscală a aplicat sancțiuni contravenționale (amenzi și confiscări) de peste 2,666 milioane lei, în urma controalelor desfășurate în perioada 16-17 iunie, la contribuabilii care desfășoară activitate semnificativă în domeniul teraselor, restaurantelor și cluburilor.

Conform unui comunicat remis, marți, AGERPRES, controalele au vizat 459 contribuabili și în urma acestora au fost aplicate 628 sancțiuni contravenționale principale (436 amenzi și 192 avertismente), valoarea totală a amenzilor fiind de 2,589 milioane lei și au fost confiscate sume (numerar), venituri ilicite și bunuri în valoare totală de 77.408 lei, din care: sume (numerar) în valoare de 51.682 lei, venituri ilicite în valoare de 11.657 lei și bunuri în valoare de 14.069 lei.

De asemenea, s-a dispus suspendarea activității a nouă contribuabili (din care trei pentru neutilizare aparate de marcat electronice fiscale — AMEF, două pentru nedotare cu AMEF și patru pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 227/2015).

Dintre cele 628 sancțiuni contravenționale, 452 sancțiuni contravenționale (72%) au fost aplicate pentru nerespectarea prevederilor OUG nr. 28/1999, respectiv pentru neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile și serviciile prestate, neîntocmirea documentelor justificative pentru sumele introduse/extrase din unitate, emiterea de bonuri fiscale care nu conțin toate informațiile prevăzute de lege, 139 sancțiuni contravenționale (22%) au fost aplicate pentru nerespectarea prevederilor Legii nr 82/1991, referitoare la întocmirea documentelor justificative, iar 37 dintre acestea (6%) reprezintă alte sancțiuni.

8. Un număr de 1.644 de planuri de afaceri, înscrise până luni în programul Start-Up Nation; primii bani, în toamnă

Un număr de 1.644 de planuri de afaceri au fost depuse până luni seara în programul Start-Up Nation, demarat pe 15 iunie, iar beneficiarii eligibili vor primi primii bani în lunile septembrie-octombrie, a declarat, marți, Sterică Fudulea, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în cadrul unei conferințe pe tema dezvoltării antreprenoriatului în România.

“Ieri (luni — n.r.) la ora 20:45 erau 5.723 de aplicanți activi înregistrați și au fost depuse 1.644 de planuri de afaceri”, a spus Fudulea.

Potrivit acestuia, tot luni a fost demarat și proiectul EMPETREC, care susține, de asemenea, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, urmând ca la mijlocul lunii iulie să fie funcțional și programul de microindustrializare, prin care IMM-urile din sectorul de producție beneficiază de 450.000 de lei fonduri nerambursabile.

Revenind la programul Start-Up Nation, oficialul ministerial a precizat că, după perioada de evaluare a proiectelor depuse, beneficiarii vor putea primi primii bani în septembrie-octombrie.

Programul Start-Up Nation a devenit activ pe data de 15 iunie, la ora 10:00, iar potențialii beneficiari vor înscrie online planurile de afaceri începând timp de 30 de zile. Programul are o alocare de 1,7 miliarde de lei, din surse bugetare naționale și fonduri europene, iar suma pe care un beneficiar o poate obține este de maximum 200.000 de lei.

Obiectivul principal al programului îl constituie stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii, îmbunătățirea performanțelor economice ale start-up-urilor și facilitarea accesului acestora la finanțare. Anul acesta, prin programul Start-Up Nation se estimează finanțarea a 10.000 de firme nou înființate, care vor crea cel puțin 10.000 de noi locuri de muncă.

La începutul lunii iunie, secretarul de stat în același minister, Ilan Laufer, preciza că, pentru a beneficia de acest program prima condiție este înființarea unei societăți comerciale după data de 1 ianuarie 2017. A doua condiție este crearea a cel puțin un loc de muncă pe care antreprenorul să îl mențină pentru o perioadă de doi ani.

“Programul este dedicat inclusiv antreprenorilor care nu au capital propriu. Nu este un lucru pe care îl încurajez, dar cred că în România există mulți tineri, și bărbați, și femei, care într-adevăr văd o speranță în programul Start-Up Nation și unii dintre ei nu dispun de capital propriu, iar acest program oferă finanțare 100% nerambursabilă. Aceasta nu înseamnă că, dacă aveți un plan de afaceri de peste 200.000 de lei nu puteți veni cu propriul plan de afaceri”, a precizat Laufer.

Print Friendly, PDF & Email