Revista presei 16.06.2017

Revista presei 16.06.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro. 2
  1. Start oficial pentru Start-Up Nation.
  2. România, loc codaş în clasamentul prosperităţii.
  3. Iohannis trimite în Parlament pentru reexaminare legea privind carnea de porc din fermele româneşti.
  4. Eurostat: România şi Polonia au înregistrat în 2016 cele mai mici preţuri ale alimentelor din UE.
Digi24.ro.
  1. Salariații fără contract vor putea dovedi raportul de muncă prin orice mijloace de probă.
  2. Cum ajunge investiţia în educaţie să nu fie nimic mai mult decât cheltuiala pură.
Avocatnet.ro.
  1. Producătorii de deșeuri vor fi obligați să le colecteze separat. În caz contrar, vor risca amenzi de până la 40.000 de lei.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Start oficial pentru Start-Up Nation

Programul Start-Up Nation, prin care antreprenorii pot accesa fonduri de până la 200.000 de lei, a fost lansat oficial joi, 15 iunie.

Prin programul Start-up Nation, statul pune la bătaie un total de 1,7 miliarde de lei pentru microîntreprinderi, firme mici şi mijlocii (IMM) de pe tot cuprinsul ţării. Ele pot obţine fonduri nerambursabile de până la 200.000 de lei (44.000 de euro) fiecare, pentru investiţii, în anumite condiţii. Un total de 10.000 de mici afaceri ar urma să fie sprijinite prin acest program, potrivit Guvernului. Sesiunea de primire a proiectelor a început joi şi va dura 30 de zile, până la data de 14 iulie, la ora 20.00. Până joi, la ora 15.00, în numai cinci ore de la deschiderea aplicaţiei, numărul antreprenorilor care se înscriseseră pentru Start-Up Nation ajunsese la 2.070.

Din aceştia, 353 au completat şi transmis deja planurile de afaceri, a anunţat ministrul pentru Mediul de Afaceri Alexandru Petrescu.

Ce condiţii trebuie îndeplinite Programul îşi propune stimularea spiritului antreprenorial al cetăţenilor, prin încurajarea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, îmbunătăţirea performanţelor economice ale start-up-urilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare. O condiţie pe care trebuie să o îndeplinească antreprenorii pentru a accesa programul este ca afacerea să fie înfiinţată după 30 ianuarie 2017.

A doua condiţie este ca ei să creeze cel puţin un loc de muncă pe care să îl menţină pentru o perioadă de doi ani. De asemenea, întreprinderea nu trebuie să aibă datorii la buget, să aibă codul CAEN autorizat la ONRC în momentul depunerii primei cereri de tragere, iar acţionarul/acţionarii să nu aibă sau să nu fi avut calitatea de acţionar sau asociat într-un alt IMM care desfăşoară sau a desfăşurat aceeaşi activitate autorizată pentru care aplică în cadrul programului în anul anterior înscrierii sau în anul înscrierii pană la deschiderea sesiunii de înscriere.

2. România, loc codaş în clasamentul prosperităţii

România se află pe un loc codaş în Europa Centrală şi de Est în clasamentul prosperităţii, iar la nivel naţional se manifestă acel sentiment de frustare că lucrurile puteau fi mai bune şi de fapt nu sunt.

Într-un clasament al prosperităţii, România se situează pe locul 11 din 16, în Europa Centrală şi de Est, şi pe locul 50 din 149 la nivel mondial. Prosperitatea în România a crescut astfel mai rapid decât media regiunii, însă, pornind de la o bază scăzută, şi convergenţa este lentă şi încă mult sub Europa de Vest, arată studiul privind indexul prosperităţii dezvoltat de Institutul Legatum. „În ultimii 10 ani nu am văzut convergenţa dintre Europa Centrală şi de Est şi Europa de Vest pe care ne aşteptam să o vedem”, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe, Shanker Singham, directorul Politicilor Economice al Legatum Institute.

Printre domeniile incluse în indexul prosperităţii în care ţara noastră a înregistrat progrese se numără guvernanţa, siguranţa şi securitatea, libertatea personală, capitalul social şi mediul. În schimb, faţă de 2007, s-au înrăutăţit calificativele pentru calitate economică, mediul de afaceri, educaţie şi sănătate. Radu Crăciun, preşedinte BCR Pensii, consideră că deşi românii cred că prosperitatea a crescut, ei au convingerea că România nu şi-a atins potenţialul de prosperitate. „Este acel sentiment de frustare că lucrurile puteau fi mai bune şi nu sunt”, a spus el, în cadrul conferinţei. Potrivit lui, impactează şi faptul că creşterea prosperităţii nu a fost răspândită egal pe teritoriul ţării şi în diferitele categorii sociale.

„Aceste lucruri cumulate, această frustrare acumulată în timp, duc la erodarea încrederii. Şi când vorbim de erodarea încrederii, de fapt este vorba de o lipsă de încredere generalizată”, a precizat el. Lipsă de încredere Toate ţările din Europa Centrală şi de Est stau foarte prost la capitolul capital social, potrivit studiului, iar nivelul acestuia este o preocupare şi ceva la ce România trebuie să fie mult mai atentă, potrivit lui Singham.

Din punct de vedere al capitalului social, România ocupă locul 97 la nivel global, în creştere cu 31 de poziţii, iar în cel al sănătăţii, pe locul 85, fiind în scădere cu 3 poziţii. Cea mai înaltă poziţie este ocupată din punct de vedere al mediului de afaceri, 41, dar în scădere cu 6 poziţii. Însă România stă cel mai prost la capitolul „încredere între oameni şi între cetăţeni şi instituţii”. Potrivit lui Singham, în cazul României încrederea între indivizi este mai puţin problematică decât nivelul de încredere al indivizilor în instituţii. 

„Oamenii nu au încredere în instituţii aproape deloc în România. Când se întâmplă aşa ceva atunci este foarte dificil să ai o guvernare bună şi un sistem de guvernare bun pentru că instituţiile care trebuie să reglementeze mediul de afaceri sunt implicate în acest proces şi vedem informaţiile în scorul pe care îl obţine guvernanţa în România”, a afirmat Shanker Singham. 

3. Iohannis trimite în Parlament pentru reexaminare legea privind carnea de porc din fermele româneşti

Preşedintele Klaus Iohannis cere Parlamentului reexaminarea Legii privind Programul carne de porc din fermele româneşti, prin care acestea ar fi primit ajutoare de stat. Legea a fost lăudată de ministrul Agriculturii Petre Daea şi susţinută şi de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, al cărui fiu deţine o fermă de porci.

Preşedintele cere reexaminarea pe motiv că ea va intra în vigoare înainte de a fi finalizate discuţiile cu oficialii europeni, aşa cum cer normele UE. Legea pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele româneşti are ca scop instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca obiectiv implementarea Programului carne de porc din fermele româneşti. În acest sens, sunt reglementate criteriile de eligibilitate şi modalitatea de accesare a Programului, cuantumul şi modalitatea de acordare a ajutorului de stat, precum şi durata de aplicare şi bugetul schemei de ajutor de stat.

„Întrucât legea transmisă la promulgare nu prevede un termen pentru intrarea sa în vigoare, conform art. 78 din Constituţie aceasta va intra în vigoare la 3 zile de la publicare. Totodată, art. 19 din legea transmisă la promulgare prevede că, în situaţia în care decizia Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat conţine prevederi noi sau diferite faţă de schema notificată, prevederile schemei de ajutor de stat se completează şi/sau se modifică în mod corespunzător.

Aceste ultime dispoziţii ale legii transmise la promulgare, ce pun în evidenţă faptul că la data adoptării acesteia nu fuseseră epuizate procedurile legale obligatorii de acordare a ajutorului de stat, impun reanalizarea de către Parlament a actului normativ, în scopul evitării consecinţelor negative – atât pentru statul român, cât şi pentru beneficiari – ce ar putea fi generate de neîndeplinirea acestor obligaţii procedurale”, se arată în cererea de reexaminare. În domeniul ajutorului de stat şi al concurenţei, Comisia Europeană este singura instituţie care decide asupra compatibilităţii măsurii cu normele UE incidente.

„Din ansamblul normelor europene şi interne rezultă că măsurile ce constituie ajutor de stat pot fi adoptate şi acordate numai sub condiţia autorizării de către Comisia Europeană. Or, din analiza parcursului legislativ al Legii pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele româneşti rezultă că ajutorul de stat, deşi notificat, nu a fost autorizat de către Comisia Europeană şi nici nu poate fi considerat a fi fost autorizat”, explică Administraţia Prezidenţială. Fonduri de jumătate de miliard de euro Programul „Carne de porc din fermele româneşti” a primit luna trecută aviz din partea comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, urmând să acorde subvenţii de 446 milioane de euro crescătorilor de porci. 

Proiectul de lege prevede acordarea unor pachete de sprijin, în valoare de 10.000 de euro pentru porcii graşi care se livrează şi se clasifică în abatoare autorizate. Fermierii se pot înscrie în program cu minimum 600 şi maximum 100.000 de capete de porci graşi anual/beneficiar. Fermierii pot obţine cel puţin un pachet de sprijin şi maximum 250 de pachete/an/beneficiar.

Calcularea numărului de pachete, fiecare în valoarea de 10.000 de euro, se face după formula: numărul de carcase înmulţit cu echivalentul a 25 euro/carcasa, împărţit la echivalentul a 10.000 euro. Ministrul Agriculturii, Petre Daea susţine că programul este „excepţional”. „Efectivele de porci sunt undeva la 5,5 milioane de capete. Acest efectiv nu asigură consumul populaţiei, motiv pentru care se importă şi, mai mult decât de atât, acest efectiv nu poate consuma cel mai bun furaj pe care îl produce România”, a explicat ministrul Agriculturii.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a propus în campanie creşterea subvenţiei la porci, iar în octombrie 2016 el a prezentat programul PSD pe agricultură, care includea un capitol special pentru tomate şi unul pentru porci. Imediat după alegeri, Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică proiectul mai sus numit.

Coincidenţa fericită este că fiul liderului PSD, Valentin Dragnea, deţine o fermă de porci, preluând pachetul majoritar, potrivit unei investigaţii HotNews, pentru numai 500 de lei. Iar în ultimii ani, ferma a primit subvenţii de peste trei milioane de euro.

4. Eurostat: România şi Polonia au înregistrat în 2016 cele mai mici preţuri ale alimentelor din UE

România şi Polonia au înregistrat în 2016 cele mai scăzute preţuri ale alimentelor din Uniunea Europeană, cele mai ridicate fiind în Danemarca şi Suedia, potrivit datelor publicate joi de biroul european de statistică, Eurostat.

Astfel, preţurile alimentelor au variat de la 62% din media europeană în Polonia şi România la 148% în Danemarca, 126% în Suedia, 123% în Austria, 121% în Luxemburg şi 120% în Irlanda şi Finlanda. În cazul băuturilor alcoolice şi al tutunului, preţurile au înregistrat la rândul lor variaţii mari, de 1 la 3, între statele membre. Cele mai scăzute preţuri ale produselor de acest fel au fost înregistrate în 2016 în Bulgaria, de 56% din media UE, urmată de Ungaria cu 67%, Polonia cu 68% şi România cu 69%.

La polul opus se află Irlanda, unde preţurile alcoolului şi tutunului reprezint 175% din media UE, urmată de trei state nordice, respectiv Finlanda (135%), Suedia (128%) şi Danemarca (122%). Restaurantele şi hotelurile sunt de trei ori mai scumpe în Danemarca decât şi Bulgaria. Nivelurile de preţuri ale serviciilor oferite de restaurante şi hoteluri variază de la sub 60% din media UE în Bulgaria (44%), România (53%) şi Cehia (56%), la 150% în Danemarca şi 144% în Suedia. Cele mai mici diferenţe sunt în cazul electronicelor de consum, echipamentelor de transport personal şi îmbrăcăminte.

La nivel general, preţurile bunurilor de consum şi ale serviciilor înregistrează diferenţe mari între statele membre. Cel mai ridicat nivel, de 139% din media UE, este în Danemarca, urmată de Irlanda (125%), Luxemburg şi Suedia (124%), Finlanda şi Marea Britanie (121%). La polul opus se află Bulgaria (48% din media preţurilor din UE), România (52%) şi Polonia (53%).

Digi24.ro

5. Salariații fără contract vor putea dovedi raportul de muncă prin orice mijloace de probă

Dacă salariatului nu i s-a făcut un contract de muncă scris, autoritățile vor considera că raportul de muncă e convenit pe perioadă nedeterminată, iar salariatul îl va putea dovedi cu orice mijloace de probă, conform unui proiect de act normativ în dezbatere.

Angajatorii vor fi în continuare obligați să încheie contracte de muncă scrise, dar validitatea contractelor nu va condiționată de întocmirea lor în scris, potrivit Avocat.net.

Munca fără contract scris va fi considerată muncă nedeclarată și-i va putea aduce angajatorului amenzi la fel de mari ca în prezent.

Condiția formei scrise pentru încheierea valabilă a unui contract individual de muncă (CIM) nu va mai exista, potrivit Proiectului de lege pentru modificare și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, pus recent în dezbatere de Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Asta nu înseamnă însă că nu va mai exista obligația de a face un CIM scris și că angajatorii nu vor mai fi sancționați dacă nu-l fac, ci doar că raportul de muncă va putea fi dovedit în instanță cu orice mijloace de probă și se va considera că contractul e făcut pe perioadă nedeterminată.

6. Cum ajunge investiţia în educaţie să nu fie nimic mai mult decât cheltuiala pură

Vorbim despre formarea din școală, despre pregătirea celor care vor fi specialiști într-un domeniu sau altul, dar pe care riscăm să îi pierdem în fața unor joburi mai bine plătite în străinătate. Atunci, investiția în educație nu va fi nimic mai mult decât o cheltuială pură.

Bugetul alocat pentru acest an în acest domeniu este de puțin peste 25 de miliarde de lei. Suma este abia jumătate din cât ar avea nevoie sistemul de educație să funcționeze cât de cât normal.

Raportat la produsul intern brut al țării, înseamnă puțin peste trei la sută din PIB. Poate de asta spune UNICEF despre România că este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa investiţiei în educaţie.

Și tot UNICEF ne mai spune că fiecare dolar care ajunge în educație se va întoarce de șapte ori în economie în momentul în care copilul care a beneficiat de pregătire ajunge matur.

Doar că la noi, tănărul român alege să plece când termină școala. Cel mai elocvent exemplu, și cel mai dureros, este cel al medicilor. Peste 43.000 de medici și personal medical au ales să lase România în urmă din 2007 până acum.

Dincolo de golul din piața muncii, a rămas și un gol în buget. Pregătirea acestora a costat nu mai puțin de 3,5 miliarde de lei. Nu sunt singurii care au plecat să susțină cu studiile de aici economia de peste hotare. Au plecat și cei cu studii medii sau necalificați.

Inclusiv pentru educația lor, statul român a chletuit bani.

Rezultatul: criză de forță de muncă. Așa a ajuns statul român să dea o lege prin care să stimuleze financiar șomerii să caute un loc de muncă mai departe de casă. E vorba de acoperirea a 75% din costurile cu chiria și utilitățile ale celor care lucrează la o distanţă mai mare de 50 de kilometri de localitatea de domiciliu.

Forța de muncă e luată în calcul atunci când se calculează Produsul Intern Brut, iar la noi lucrurile stau prost.

Înainte de criză, adică în 2004 – 2008, forța de muncă nou intrată în câmpul muncii la împlinirea vârstei de 18 ani era, în medie, de 365.000 de persoane. În perioada 2009-2015, numărul era cu 115.000 mai mic.

Nu doar că au fost mai puțini, dar productivitatea lor mai depinde în mod direct și de calitatea sistemului educațional.

Dacă școala românească îi crește cu gândul la emigrat, la ce ne putem aștepta în economia românească?

Ne aşteptăm la lipsuri, la o economie șubredă, pentru că nimeni nu o va mai putea susţine când noi, cei care am ales să nu plecăm din ţară, vom fi ieșit la pensie.

Educația financiară nu se predă la şcoală, deşi poate fi singura care mai poate echilibra balanța economică când restul factoriilor, mai ales cei politici, o trag în jos.

Avocatnet.ro

7. Producătorii de deșeuri vor fi obligați să le colecteze separat. În caz contrar, vor risca amenzi de până la 40.000 de lei

Producătorii și deținătorii de deșeuri vor avea obligația de a colecta selectiv cel puțin hârtia, sticla, metalul și plasticul, potrivit unui proiect de lege adoptat recent de Camera Deputaților, ca For decizional.

În caz contrar, aceștia vor risca amenzi cuprinse între 20.000 și 40.000 de lei. De altfel, din toamna anului trecut a fost introdus principiul “plăteşti pentru cât arunci”, un mecanism care obligă persoanele fizice, dar și firmele, să fie mai atente la cantitatea de gunoi pe care o aruncă și la modul de sortare a acestuia.

Mai multe modificări importante atât pentru cei care produc sau dețin, cât și pentru cei care colectează, transportă sau valorifică deșeuri în România au intrat în vigoare în octombrie 2016, odată cu publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2016.

Pentru a-și încheia parcursul legislativ, actul normativ are nevoie și de aprobarea prin lege, astfel că Parlamentul a adoptat marți, în acest sens, un Proiect de lege privind aprobarea OUG nr. 68/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr.211/2011 privind regimul deşeurilor, document ce va ajunge acum la președintele României, pentru promulgare. 

Concret, documentul introduce reguli mai dure în privința gestionării deșeurilor, inclusiv obligația producătorilor și deținătorilor de a colecta selectiv cel puțin hârtia, sticla, metalul și plasticul. O astfel de obligație va reveni operatorilor economici (firmelor), mai precis producătorilor de deșeuri (cei care pun pe piață ambalaje, echipamente electrice, baterii etc) și deținătorilor de deșeuri. 

Practic, prin actul publicat în toamna anului trecut a fost introdus conceptul de “plătești pentru cât arunci”, iar aplicarea acestui mecanism vizează în mod direct atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice care produc și aruncă gunoi. În forma actuală, OUG nr. 68/2016 stabilește că, în vederea stimulării colectării separate a deșeurilor de la populație, autoritățile publice locale aplică acest instrument economic “acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic, economic si al protecției mediului”.

De îndată însă ce proiectul de act normativ aprobat marți de Camera Deputaților, ca For decizional, va intra în vigoare, va fi instituită obligația autorităților locale de a aplica mecanismul “plătești pentru cât arunci”, și nu doar aplicarea opțională a acestuia. 

Atenție! Necolectarea separată a categoriilor de deșeuri enumerate va fi considerată contravenție și va fi sancționată cu amenzi de la 20.000 la 40.000 de lei, în cazul firmelor. 

Noi controale pe probleme de mediu, așteptate din septembrie 2017

În prezent, regimul deşeurilor în România este reglementat prin Legea nr. 211/2011 şi Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, precum şi prin alte acte normative de rang inferior.

De alfel, cadrul legal al gestionării ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje a cunoscut mai multe modificări în ultimii ani, în condiţiile în care ţara noastră este, cel puţin pentru moment, departe de a ajunge la gradul de colectare şi reciclare pe care şi l-a asumat.

Astfel, chiar dacă societăţile nu au ”ţinte” propriu-zise de reciclare/valorificare, comercianţii sunt obligaţi să administreze corespunzător deşeurile generate. Concret, managementul deşeurilor implică, înainte de toate, predarea deşeurilor generate către colectori specializaţi, în baza unor contracte de prestări de servicii şi formulare (corect completate) de încărcare-descărcare.

Astfel, există mai multe obligaţii către Fondul de Mediu, ce se concretizează în demonstrarea valorificării unui procent (diferit în funcţie de materialul de ambalare, categoria de deşeu electronic, volumele de baterii, pungi de plastic, anvelope sau ulei mineral) din greutatea articolelor respective puse pe piaţă.

De altfel, agenții economici care nu recuperează deșeurile de ambalaje rezultate în urma consumului sunt obligați să contribuie la Fondul de Mediu cu doi lei pentru fiecare kilogram de deșeuri nereciclate. 

Iar cum persoanele care vin în control la firme verifică existenţa unei monitorizări a problemelor de mediu, corectitudinea datelor furnizate şi, nu în ultimul rând, achitarea obligaţiilor financiare în baza acestor date (reale), specialiștii recomandă organizarea informaţiilor sub forma unui dosar de mediu, în care să fie grupate informațiile necesare. 

Amenzi semnificative pentru necolectarea selectivă a deșeurilor de ambalaje

Potrivit Legii nr. 249/2015, nerespectarea dispozițiilor privind ambalajele și deșeurile de ambalaje poate fi sancționată cu amenzi care pornesc de la 400 de lei și pot ajunge la 25.000 de lei. 

Mai exact, persoanele fizice pot fi amendate cu o sumă între 400 și 800 de lei dacă nu depun deșeurile de ambalaje ale produselor cumpărate în spațiile special destinate acestora din cadrul spațiilor comerciale, în timp ce operatorii economici pot fi sancționați cu o amendă între 10.000 și 20.000 de lei dacă nu asigură clienților, fără niciun cost, posibilitatea de a se debarasa de ambalaje.

În cazul în care refuză să primească de la cumpărător ambalajele reutilizabile la schimb sau să ramburseze valoarea depozitului, operatorul economic poate fi amendat cu o sumă cuprinsă între 8.000 și 15.000 de lei.

Cea mai mare amendă, cuprinsă între 15.000 şi 25.000 de lei, o pot primi companiile care introduc pe piață ambalaje ce nu îndeplinesc cerințele esențiale cerute de lege. Din acest articol aflaţi care sunt toate amenzile acordate de autorităţi pentru nerespectarea dispozițiilor legale privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. 

Print Friendly, PDF & Email