Revista presei 15.06.2017

Revista presei 15.06.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. Eurostat: România a înregistrat una din cele mai mari scăderi din UE ale ocupării forţei de muncă, în primul trimestru
Business24.ro
  1. Un patron din Mamaia a fost amendat cu 42.000 de lei, dupa ce a vrut sa impiedice un control OPC
Agerpres.ro
  1. Programul Start-Up Nation devine activ joi la ora 10:00
  2. Teodorovici: Miliardele de euro din fonduri europene pe noul cadru financiar trebuiau cheltuite până acum
  3. Proiect: Salariații vor avea dreptul să lucreze și de acasă
  4. 2016-2017: Topul creșterilor salariale pe domenii
Digi24.ro

  7.  România la bilanț | Bugetul e pe plus. De ce nu e cazul să ne bucurăm

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Eurostat: România a înregistrat una din cele mai mari scăderi din UE ale ocupării forţei de muncă, în primul trimestru

România a înregistrat în primul trimestru al acestui an una din cele mai mari scăderi ale forţei de muncă din Uniunea Europeană, arată datele institutului european de statistică Eurostat, publicate miercuri.

Guvernul României se laudă însă că rata şomajului se află la un minim istoric de după 1989. Potrivit Eurostat, însă, România a avut o scădere semnificativă, de 1,2%, a ocupării forţei de muncă în primele trei luni, imediat după Letonia (-1,9%), şi alături de Croaţia (-0,6%) şi Lituania (-0,5%).

În schimb, în toate celelalte state membre ale UE ocuparea forţei de muncă a crescut în primul trimestru comparativ cu ultimul trimestru din 2016, cu 0,4% atât în Uniunea Europeană, cât şi în zona euro.

Eurostat estimează că, în primul trimestru al acestui an, 234,2 milioane de persoane erau angajate în cele 28 de state ale UE, dintre care 154,8 milioane în zona euro, cele mai înalte niveluri înregistrate vreodată în ambele zone. Cea mai mare creştere a ocupării s-a înregistrat în Estonia (2,8%), Malta (1,7%), Suedia (1,2%) şi Irlanda (1,1%).

Business24.ro

2. Un patron din Mamaia a fost amendat cu 42.000 de lei, dupa ce a vrut sa impiedice un control OPC

Patronul terasei din Mamaia, care la sfarsitul saptamanii trecute a incercat sa impiedice un control al comisarilor de la Protectia Consumatorilor, a fost amendat cu 42.000 de lei.

Directorul Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor Constanta, Horia Constantinescu, a declarat ca, luni, comisarii au definitivat actiunea de control de saptamana trecuta si au stabilit sanctiunile.

Astfel, patronul terasei din Mamaia care a provocat scandal joi dupa amiaza, nu i-a lasat pe comisari sa intre in local pentru a face verificari si si-a spart un pahar in cap pentru a intimida echipele de control a primit o amenda de 42.000 de lei, dintre care 30.000 de lei a fost amenda pentru impiedicarea controlului, iar 12.000 de lei pentru deficientele constatate.

De asemenea, a fost inaintata propunere de suspendare a activitatii terasei catre Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor.

Actiunea de control de joi dupa amiaza ar fi trebuit finalizata vineri dimineata, dar a fost amanata pentru luni, deoarece reprezentantii societatii nu au venit cu toate actele la sediul Comisariatului.

Reprezentantii institutiei au mers, joi dupa amiaza, intr-un control la o terasa din Mamaia. Patronul si sotia acestuia i-au agresat verbal pe comisarii CJPC si nu le-au permis accesul in incinta. Mai mult, barbatul si-a spart un pahar in cap, incercand sa intimideze echipele de control.

Barbatul ranit a fost dus la Spitalul Judetean Constanta, el revenind dupa ce a primit ingrijiri medicale.

Reprezentantii Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor au facut apoi controlul in prezenta echipajului de politie, ei descoperind 187 de kilograme de carne si peste, care erau fie expirate, fie neetichetate, intreaga cantitate urmand sa fie distrusa.

Agerpres.ro

3. Programul Start-Up Nation devine activ joi la ora 10:00

Programul Start-Up Nation devine activ pe data de 15 iunie, la ora 10:00, are o alocare de 1,7 miliarde lei, din surse bugetare naționale și fonduri europene, iar suma pe care un beneficiar o poate obține este de maxim 200.000 de lei.

Potențialii beneficiari vor înscrie online planurile de afaceri începând de joi, timp de 30 de zile.

Obiectivul principal al programului îl constituie stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii, îmbunătățirea performanțelor economice ale start-up-urilor și facilitarea accesului acestora la finanțare. Anul acesta, prin programul StartUp Nation se estimează finanțarea a 10.000 de start-up-uri, care vor crea cel puțin 10.000 de noi locuri de muncă.

Potrivit ministrului pentru Mediul de afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Alexandru Petrescu, peste 2.500 de testări ale aplicației electronice a programului Start-Up Nation au fost efectuate în week-endul trecut, cifră care reprezintă, practic, un sfert din numărul maxim de posibili beneficiari ai Programului.

Secretarul de stat în același minister, Ilan Laufer, a precizat, la începutul lunii iunie, că pentru a beneficia de acest program prima condiție este înființarea unei societăți comerciale după data de 1 ianuarie 2017. A doua condiție este crearea a cel puțin un loc de muncă pe care antreprenorul să îl mențină pentru o perioadă de doi ani.

“Programul este dedicat inclusiv antreprenorilor care nu au capital propriu. Nu este un lucru pe care îl încurajez, dar cred că în România există mulți tineri, și bărbați, și femei, care într-adevăr văd o speranță în programul Start-Up Nation și unii dintre ei nu dispun de capital propriu, iar acest program oferă finanțare 100% nerambursabilă. Aceasta nu înseamnă că, dacă aveți un plan de afaceri de peste 200.000 de lei nu puteți veni cu propriul plan de afaceri”, a precizat Laufer.

4. Teodorovici: Miliardele de euro din fonduri europene pe noul cadru financiar trebuiau cheltuite până acum

Guvernul nu a dat drumul la bani în sistem, iar miliardele de euro fonduri europene trebuiau, până acum, cheltuite, a declarat miercuri pentru AGERPRES Eugen Teodorovici, președintele Comisiei de buget din Senat.

‘România nu avea voie, cum nu a avut voie între preaderare și aderare, să modifice sistemul folosit în preaderare. Dacă se făcea treaba asta, ciclul financiar 2007-2013 începea în forță și de mult cheltuia banii alocați pentru acea perioadă. Același lucru s-a întâmplat, din păcate, și acum. Ministerul Fondurilor Europene a dispărut fără logică. El a performat foarte bine și a făcut ceea ce nimeni în România nu a crezut, la fel și în afara României nu a crezut, nici Comisia Europeană, deci un minister desființat, o abordare schimbată, din păcate. Astăzi mă uit că banii în piață nu sunt. Aici sunt două chestiuni diferite. Una este abordarea pe care o are Guvernul cu cei de la CE în ceea ce privește acreditarea sistemului și principala chestiune este cea între tine, Guvern, și mediul economic, adică trebuie să dai drumul la bani în sistem.

Miliardele de euro trebuiau până acum cheltuite, iar când tu vei termina treaba cu desemnarea Autorităților de Management, atunci trimiți facturile la Comisie. Nu poți să faci un blocaj. Oprești partea de finanțare în piață. A început ceva pe noul ciclu financiar, adică contracte de achiziție publică și lucrări aferente? Nu!’, a spus Teodorovici.

El a precizat că nu este mulțumit de sistemul informatic MySMIS.

‘De MySMIS nu sunt mulțumit și am spus și domnului președinte Aron Popa, președintele Autorității de Audit, că sper că nu va lăsa nivelul de verificare, standardul, adică să nu își diminueze această atenție și modul de a verifica sistemul pentru că nu vreau să avem în România anul viitor suspendări de fonduri pentru că acum s-a închis un ochi sau altul la modul în care se desemnează autoritățile de management. Știu că este un an de final de mandat al domnului președinte, în octombrie pleacă. Sper ca acest moment să nu influențeze decizia Autorității de Audit’, a mai arătat senatorul.

5. Proiect: Salariații vor avea dreptul să lucreze și de acasă

Tele-munca, prin care un salariat va avea dreptul să lucreze din altă parte decât la birou, va fi reglată prin contract individual de muncă având normă întreagă sau prin act adițional, angajatorul fiind însă cel care avizează locul respectiv, potrivit unui proiect al Guvernului.

Tele-munca va fi definită, conform proiectului pregătit la nivelul Guvernului, drept forma de organizare a muncii în care o activitate care ar putea fi efectuată în cadrul locului de muncă organizat de angajator este efectuată de către un salariat de la distanță, în mod regulat și voluntar, folosind tehnologia informației și comunicațiilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau a unui act adițional la acesta, cu respectarea următoarelor condiții:

  • activitatea se desfășoară în afara oricărui loc de muncă organizat de angajator, prin utilizarea unor mijloace aferente tehnologiei informației și comunicațiilor, cum ar fi internetul, telefonul inteligent, altele
  • activitatea în regim de teleworking se desfășoară cel puțin o zi pe lună;
  • salariatul și-a exprimat acordul cu această formă de organizare a muncii, prin semnarea contractului individual de muncă sau a unui act adițional la acesta.

Locurile desfășurării activității de tele-muncă vor fi acelea care pot fi utilizate de tele-salariat doar după ce angajatorul și-a exprimat acordul cu privire la utilizarea lor din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, potrivit Profit.ro.

Angajatorul este în drept să verifice activitatea tele-salariatului, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentului intern și/sau contractului colectiv de muncă aplicabil.

6. 2016-2017: Topul creșterilor salariale pe domenii

În anumite sectoare ale economiei creșterea salariilor nete a depășit o treime în ultimul an, potrivit datelor prezentate marți de către Institutul Național de Statistică. Există însă și sectoare unde acestea au scăzut.

Cea mai mare creștere an la an a salariilor nete se întâlnește în ”sănătate și asistență socială”, domeniu unde creșterea este de nu mai puțin de 36,44%, de la 1.970 lei în aprilie 2016 la 2.688 lei în aprilie 2017. ”Activităţile de spectacole, culturale şi recreative” este un alt domeniu unde creșterile au fost importante, respectiv 33,37%, de la 1.552 lei la 2070 lei. În administrația publică și apărare creșterea salariilor nete a fost de 20%, în timp ce în domeniul editurilor salariile nete au crescut la 4.196 lei, de la 3.574 lei (creștere de 17%).

Există însă și zone în care au existat alte majorări substanțiale însă în acestea creșterile au fost cauzate de majorarea salariului minim pe economie. Astfel în ”hoteluri și restaurante” creșterea a fost de 19%, de la 1.169 lei la 1.395 lei. Situații similare au fost întâlnite în industria textilă sau industria lemnlui.

Există și domenii în care salariile au scăzut, cum ar fi extracția petrolului. Salariul mediu net a scăzut de la 5.096 lei la 4.625 lei. O situație identică se întâlnește în industria transporturilor navale cu o scădere de 8%.

Există însă și sectoare unde salariile au crescut semnificativ în pofida faptului că acestea erau la un nivel superior. Este cazul tehnologiei și serviciilor informatice unde salariile au crescut cu 12%, la 5.968 lei, de la 5.342 lei în aprilie 2016.

Vezi aici situația creșterilor salariilor nete pe toate domeniile.

Câştigul salarial mediu net la nivel naţional, care include atât salariile, cât şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii, a crescut cu 1%, sau 24 lei, în luna aprilie faţă de nivelul din luna precedentă, până la 2.366 lei (522 euro), nivel record istoric, iar ritmul anual de creştere a încetinit la 13,4%.

Ritmul anual a încetinit de la 14,2% în martie, 14,7% în februarie şi 18,4% în ianuarie, când s-a atins o rată-record după noiembrie 2008.

Nivelul câştigului salarial net din aprilie este un nou record istoric, depăşind precedentul record, înregistrat în decembrie 2016, când câştigul salarial mediu net a ajuns la 2.354 lei (521 euro).

Şi câştigul mediu brut a atins în aprilie un nivel-record, de 3.291 lei (727 euro).

În aprilie, câştigul mediu brut a urcat cu 1,1% faţă de martie şi cu 14,3% faţă de aprilie 2016, în contextul în care salariul minim brut pe economie a fost majorat de guvern cu 16% de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.

Potrivit tabelelor INS, pe lângă sectorul IT, câştigul mediu net din România a depăşit nivelul de 1.000 de euro (4.500 lei) în luna aprilie în fabricarea produselor de cocserie (5.096 lei), activităţi de asigurări (5.034 lei), bănci (4.724 lei), domeniul extracţiei petrolului brut şi a gazelor naturale (4.625 lei), activităţi de servicii anexe extracţiei (4.595) şi transporturi aeriene (4.545 lei). 

Digi24.ro

7. România la bilanț | Bugetul e pe plus. De ce nu e cazul să ne bucurăm

România are o economie performantă, bugetul are excedent, veniturile sunt mai mari. Şi cheltuielile sunt mai mari, dar nu cât să acapareze veniturile. Cât e real şi cât e scriptic aflați dintr-un nou episod „România la Bilanţ”.

Mai bine de 80 de miliarde de lei au ajuns în conturile statului în perioada ianuarie – martie şi Guvernul a avut momentul potrivit să spună că programul de guvernare este pe drumul cel bun.

Avem excedent bugetar, adică statul a încasat mai mult decât a cheltuit cu 1,35 de miliarde de lei. Sună eficient, nu e aşa? Sună, dar detaliile din aceste cifre demontează pas cu pas această eficienţă.

Cea mai bună evoluţie cu care se laudă statul ţine de impozitul pe salarii şi venit care a adus la buget cu aproape două miliarde mai mult decât în primele patru luni din 2016.

Cu alte cuvinte, statul a avut dreptate când a spus că majorările de salarii se suțtin tocmai prin aceste taxe care se întorc în buget.

Doar că, dacă ne uităm şi cât a plătit acelaşi stat să acopere creşterile de salarii, vedem că suma este cu 3,34 de miliarde de lei mai mare decât anul trecut şi aproape dublă faţă de cât a încasat din taxele pe muncă.

Dacă nu ne-am lămurit deja că, per total, statul a ieşit puţin în minus aici, mai avem un exemplu: impozitul pe profit. Diferenţa dintre ianuarie – aprilie 2017 şi acelaşi interval din 2016 este de 410 milioane de lei.

Să vină această scădere din majorarea impusă a salariului minim pe economie? Să nu uităm că pentru fiecare salariu minim mărit, un angajator a plătit în plus 245 de lei în plus.

Banii aceştia au venit de undeva, din moment ce producţia a rămas la fel şi firma şi-a păstrat şi toţi angajaţii.

O altă decizie a statului care a dus la cheltuieli mai mari a fost aceea de a scoate pragul pentru indemnizaţiile pentru creşterea copilului, dar şi majorarea punctului de pensie.

La pachet cu ajutoarele sociale, au costat cu aproape 2,7 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului trecut.

Bugetul primelor trei luni este însă pe excedent. De unde? Din nişte influenţe sezoniere.

Impozitul şi taxele pe proprietate sunt unele dintre ele. Anul acesta, reducerea de zece la sută pe care statul o oferă celor care plătesc integral dările locale a fost acordată doar până la 31 martie. Anul trecut a ţinut până pe 30 iunie.

Prin urmare, mulţi români s-au grăbit să achite impozitul pe casă, pe maşină, pe terenuri. Doar de aici a venit un miliard în plus în buget faţă de anul trecut.

Şi banii în plus mai vin de undeva: din economii. Iar statul ştie cel mai bine să strângă punga de la investiţii.

Scăderea este de 60 la sută faţă de anul trecut şi asta în condiţiile în care anul trecut a fost cel mai slab la acest capitol din 2007 încoace. Intră aici şi banii atraşi din fonduri europene – sau neatraşi, mai bine zis.

Guvernul Grindeanu şi-a propus să aducă în ţară, doar anul acesta, peste cinci miliarde de euro din fonduri europene.

Cum va reuşi să facă acest lucru este însă greu de spus, în condiţiile în care România nu a reuşit să aducă atât de mulţi bani în ţară de la începerea noului exerciţiu financiar.

Datele Ministerului de Finanţe arată că România a primit de la Comisia Europeaă pentru perioada 2014 – 2020 în jur de 4,75 de miliarde de euro. Mare parte din sumă a fost, de fapt, subvenţia pentru fermieri.

Vom urmări evoluţia economiei româneşti şi vom traduce cifrele pentru dumneavoastră şi săptămâna următoare, la „România la Bilanţ”.

Print Friendly, PDF & Email