Revista presei 14.06.2017

Revista presei 14.06.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. Ministerul pentru Mediul de Afaceri înfiinţează un centru de studii comparative pentru competitivitate.
  2. Clujul depăşeşte Capitala în topul oraşelor ce prezintă interes imobiliar
  3. Industria românească a produs cu 0,6% mai puţin în aprilie.
  4. Ministrul Fondurilor Europene estimează că absorbţia va ajunge la 9% la finalul anului.
  5. Internshipul se va considera vechime în muncă şi va fi remunerat cu cel puţin 50% din salariul minim.
  6. Sfârşitul erei de glorie a cărbunelui. Producţia mondială a înregistrat o scădere record.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Ministerul pentru Mediul de Afaceri înfiinţează un centru de studii comparative pentru competitivitate

Ministrul pentru Mediul de Afaceri Alexandru Petrescu a anunţat miercuri că a semnat un ordin pentru înfiinţarea unui centru de studii comparative pentru competitivitate, care va funcţiona ca un pol de expertiză.

Obiectul acestui centru va fi de a crea un cadru de consultare şi dialog cu toate organizaţiile de profil economic, dar şi cu reprezentanţi din zona universitară. „Discuţiile noastre s-au materializat. Acesta este rezultatul colaborării cu specialiştii INACO.

Am semnat ordinul de ministru pentru înfiinţarea Centrului de studii comparative pentru competitivitate”, a declarat ministrul Alexandru Petrescu, la o conferinţă privind achiziţiile publice. Potrivit lui, tot ceea ce acest centru va elabora, va întări fundamentarea, justificarea, predictibilitatea pentru orice fel de politici pe care Ministerul pentru Mediul de Afaceri le va lua de acum încolo. „Prin larga reprezentare a acestui centru, va fi fie un organ consultativ, fie un organism care va sta ca justififcare pentru fiecare măsură pe care o luăm”, a spus el.

„În esenţă aceste lucruri se întâmplau, dar se întâmplau sporadic”, a precizat Petrescu, menţionând că acest centru va fi un „pol de expertiză”. Potrivit lui, acest centru este esenţial pentru o creştere sustenabilă a tot ceea ce înseamnă mediul de afaceri românesc.

2. Clujul depăşeşte Capitala în topul oraşelor ce prezintă interes imobiliar

Cluj, Bucureşti, Braşov, Sibiu, Ilfov, Timişoara, Oradea şi Arad s-au situat pe primele poziţii în topul oraşelor ce stârnesc interes pe segmentul imobiliar, conform unui studiu RE/MAX. Oraşul din Transilvania a depăşit însă interesul declarat pentru Capitală.

Potrivit unui studiu realizat de RE/MAX România, anul 2016 a adus schimbări majore în planul tranzacţionărilor imobiliare, fiind  considerat de specialişti cel mai bun an de la declanşarea crizei economice.

Astfel, volumul de vânzări în imobiliare a crescut cu 35%, comparativ cu anul 2015, în timp ce închirierile au luat avânt mai ales în principalele oraşe din ţară, pentru ca, pe segmentul de retail, nivelul livrărilor să se majoreze cu 40%, în raport cu 2015. Clujul conduce Aproximativ 58% din respondenţii la studiu au confirmat un interes imobiliar în zona Clujului, cu mult peste interesul declarat pentru Bucureşti (21%).

Topul este continuat de Braşov, cu aproape 5%, şi Arad cu puţin peste 4%. În ceea ce priveşte interesul major arătat pentru Cluj-Napoca, acesta poate fi argumentat prin faptul că aici se înregistrează şi cele mai scumpe locuinţe – în medie 1.214 euro pe metru pătrat în anul precedent, în creştere cu 13% faţă de 2015. Raportat la Capitală, anul trecut s-a remarcat o creştere a volumului de tranzacţii pentru sectorul spaţiilor industriale şi logistice, cu livrări de aproximativ 380.000 mp în anul 2016, tendinţa păstrându-se şi în acest an.

O zonă cu o cerere mare de locuinţe noi, ca efect al forţei de muncă atrasă din alte zone, este Sibiul. Finalizarea parcurilor industriale din zonă vor genera în următorii ani peste 3.000 de locuri de muncă şi, astfel,  noi cereri de locuinţe pentru persoanele care urmează să se relocheze aici. Cererea mare de locuinţe este confirmată şi de interesul major pentru închirieri – un imobil oferit spre închiriere fiind ocupat în medie în 12 ore de la publicarea unui anunţ.

Pe de altă parte, spre deosebire de Bucureşti sau Cluj, Timişoara înregistrează o creştere a ofertei în zona imobiliară în sincron cu cererea şi preţuri sub cele vehiculate în oraşele amintite. Aici, locuinţele vechi s-au apreciat cu 1,1% în ianuarie, faţă de decembrie 2016, iar  cele noi s-au ieftinit cu 2,3%, de la 1.056 la 1.032 de euro/mp. În acelaşi timp, în Braşov este preconizată o creştere a preţurilor pentru locuinţe, o analiză realizată la începutul anului 2017 indicând o creştere a preţurilor apartamentelor vechi cu 2,3% şi cu 2% a celor noi.

În Bucureşti, 77% din tranzacţii sunt pe segmentul rezidenţial În ceea ce priveşte piaţa imobiliară din Bucureşti în 2016, studiul RE/MAX arată că majoritatea investitorilor pe segmentul de piaţă rezidenţial au bugetele între 70.000 – 120.000 euro. Aceştia se împart în investitorii ce accesează credite tip „prima casă”, se  orientează, în general, pe achiziţia de apartamente cu 2  camere sau garsoniere şi au expectanţe de randamente de aproximativ 4-5%/an, sau investitorii cu bugete de peste 75.000 euro şi până în aproximativ 120.000 euro, ce îşi îndreaptă atenţia către zona centrală sau zona de Nord,  având ca şi investiţie „target” proprietăţi micuţe, dar cu  randamente de 5-6%. „Destul de slab reprezentat, dar totuşi prezent în piaţă, este investitorul cu bugete de peste 120.000 euro, care pot ajunge chiar şi până la 400.000 euro.

Acesta are în vizor segmentul  rezidenţial şi este interesat, de regulă, de închiriere pentru o perioadă de timp limitată, de câţiva ani, după aceea urmând să se mute în respectiva proprietate”, a declarat Mădălina Vasile, Broker Owner la RE/MAX Properties din Bucureşti. Astfel, conform datelor companiei, 77% din tranzacţiile realizate anul trecut pe piaţa din Bucureşti au fost cele rezidenţiale, urmate, cu un procent de 18%, de cele comerciale. Creditul ipotecar, cel mai avantajos mijloc de finanţare În ceea ce priveşte metoda de plată folosită cel mai mult în anul 2016, respondenţii studiului RE/MAX au indicat creditele ipotecare ca fiind cele mai avantajoase mijloace de finanţare pentru o tranzacţie imobiliară – după finanţarea din venituri proprii/economii.

În ceea ce priveşte 2017, nucleul creditărilor ipotecare va fi definit în continuare de programul guvernamental „Prima casă”, specialiştii aşteptându-se la menţinerea unui interes major pentru acest sistem de creditare. O altă tendinţă a anului în curs este definită şi de orientarea băncilor către  companii în sensul flexibilizării sistemelor de creditare pentru acestea din urmă. Studiul RE/MAX a fost realizat pe un eşantion de aproximativ 200 de respondenţi – agenţi imobiliari, brokeri, cumpărători şi vânzători de produse imobiliare în anul 2016.

3. Industria românească a produs cu 0,6% mai puţin în aprilie

Industria, sector care reprezintă aproape un sfert din economia românească, a înregistrat în aprilie o scădere de 0,6% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după un ritm accelerat în martie la 10,3%, în principal din cauza scăderii producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În primele trei luni, producţia industrială a urcat cu 7,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Pe sectoare, industria prelucrătoare, cu contribuţia cea mai importantă în România, a produs în aprilie cu 0,7% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Producţia şi furnizarea de energie electrică  şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 0,8%, iar industria extractivă a trecut pe plus, înregistrând în aprilie un avans de 2,8% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.  Anul trecut, producţia industrială a înregistrat un avans modest, de 1,7% faţă de anul precedent, după o creştere de 2,7% în 2015. Industria a contribuit, în 2016, cu 23,1% la formarea produsului intern brut (PIB) al României. 

4. Ministrul Fondurilor Europene estimează că absorbţia va ajunge la 9% la finalul anului

Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb, a declarat marţi că, până la finalul anului, estimează o absorbţie de 9% din fondurile europene alocate pentru cadrul financiar 2014-2020, în valoare de 33 de miliarde de euro.

Din cele 33 miliarde euro, 23 sunt din fondurile structurale şi de coeziune, potrivit lui Plumb. „La finalul anului estimăm o absorbţie de 5,2 miliarde de euro, adică de 9% din cei 33 de miliarde de euro. România are 33 de miliarde de euro compuse din structural-coeziune, care înseamnă 23 de miliarde de euro, cu încă 10 pe agricultură – PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală), şi cu încă aproape 10 miliarde de pe plăţile directe. Dăm la o parte plăţile directe şi rămânem cu 33 de miliarde de euro.

Din aceaste 33 de miliarde de euro anul acesta trebuie să avem o absorbţie de 5,2 miliarde de euro”, a explicat Plumb, potrivit News.ro Potrivit ministrul delegat pentru Fonduri Europene, România poate accesa fonduri europene în valoare de 33 de miliarde de euro, bani proveniţi din partea Uniunii Europene pe cei doi piloni: coeziune – fondul social european şi politica agricolă comună.

În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene pe exerciţiul financiar 2007-2014, Plumb a spus că absorbţia pe închidere a fost de 89,7%. „Dar, până la sfârşitul lui 2019, mai sunt alte sume care sunt în clarificări. Este posibil să sară de 90%”, a completat ministrul delegat pentru Fonduri Europene.

5. Internshipul se va considera vechime în muncă şi va fi remunerat cu cel puţin 50% din salariul minim

Ministerul Muncii a elaborat un proiect de lege pentru reglementarea modalităţii de efectuare a programelor de internship. Potrivit acestuia, vor putea realiza internshipuri tinerii care au împlinit 16 ani, el considerându-se vechime în munca şi urmând să fie plătit cu cel puţin 50% din salariul minim.

Legea propusă de Ministerul Muncii este în stadiul de proiect şi are scopul de „a activa persoanele juridice şi/sau instituţiile/autorităţile publice în procesul de integrare pe piaţa muncii a persoanelor care au împlinit vârsta de 16 ani, facilitând astfel acumularea de experienţe şi competenţe care vor putea fi ulterior valorificate în cadrul locurilor de muncă din sectorul public şi/sau privat”. Potrivit proiectului, vor beneficia de lege, pe de o parte, persoanele cu vârsta de 16 ani împliniţi sau mai mult şi, pe de altă parte, persoanele juridice şi/sau instituţiile/autorităţile publice care optează pentru organizarea acestui program. Cum va fi răsplătit internshipul               Pentru tinerii care desfăşoară un internship, indemnizaţia de internship va fi cel puţin egală cu 50% din echivalentul salariului de bază minim brut pe ţară, garantat în plată, dar nu mai mult de echivalentul unui salariu mediu pe economie. Mai mult, perioada în care internul a desfăşurat activitatea în baza contractului de internship se va considera vechime în muncă, şi, după caz, vechime în specialitate, în funcţie de tipul activităţii.

Totodată, şi angajatorii au beneficii. Dacă în termen de 60 de zile de la finalizarea programului de internship încheie un contract de muncă cu persoana care a desfăşurat programul de internship, primesc, la cerere, din partea statului, o primă de promovare a angajării echivalentă cu 1.000 euro per angajat.

Această primă va fi însă plătită numai după menţinerea raporturilor de muncă cu tânărul pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 24 de luni. Maxim 5% din personal Persoana juridică sau instituţia/autoritatea publică poate organiza programe de internship în condiţiile în care are încadraţi cel puţin 5 salariaţi. Pe parcursul unui an calendaristic, în funcţie de numărul de salariaţi, organizaţia gazdă poate încheia în mod simultan contracte de internship pentru un număr de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numărul total al acestora.

Contractul de internship se încheie pe o durată de cel mult 6 (şase) luni, fără posibilitatea prelungirii. Între intern şi organizaţia gazdă nu pot fi încheiate mai mult de un contract de internship. Proiectul se află în dezbatere timp de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site (09.06.2017-18.06.2017) şi poate fi consultat aici.

6. Sfârşitul erei de glorie a cărbunelui. Producţia mondială a înregistrat o scădere record

Producţia mondială de cărbune a scăzut cu o cantitate record anul trecut, potrivit analizei anuale realizate de BP Plc privind tendinţele în energie la nivel mondial, arată Bloomberg.

China, cel mai mare consumator de energie din lume, a ars cea mai mică cantitate de cărbune din ultimii şase ani şi utilizarea cărbunelui a scăzut în SUA la un nivel similar cu anii 1970, arată datele companiei. Cărbunele, cel mai poluant combustibil care a fost cândva sursa de energie cu cea mai mare creştere, a fost în vizorul mai multor state şi companii, în contextul în care lumea tinde să îndeplinească ţintele asumate în cadrul acordului privind clima de la Paris.

Consumul este în scădere, în timp ce cele mai mari companii energetice din lume promovează arderea gazelor naturale, mai curate, economia Chinei evoluează şi se concentrează mai mult pe servicii decât pe fabricaţii grele, iar energia din surse regenerabile, atât eoliană cât şi solară, devine mai ieftină. Renunţarea la cărbune în majoritatea economiilor majore ale lumii vine în contextul în care preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, încearcă să reînvie combustibilul, după ce a promis în timpul campaniei sale electorale că va restabili locurile de muncă pierdute în zonele miniere, cum ar fi Virginia de Vest.

Declinul cărbunelui a fost cauzat în mare măsură de concurenţa gazelor de şist ieftine, fapt care a determinat scepticism că retragerea ţării din acordul privind schimbările climatice de la Paris va opri decăderea. Cererea SUA pentru cărbune a scăzut cu 33,4 milioane de tone echivalent petrol, anul trecut, la 358,4 milioane tone echivalent petrol, cel mai mare declin din lume, în termeni absoluţi, arată datele BP.

Consumul global a scăzut cu 1,7 la sută anul trecut, comparativ cu o medie de 1,9 la sută creştere anuală 2005-2015, potrivit BP. China, care reprezintă aproximativ jumătate din cărbunele ars în lume, a utilizat cu 1,6 la sută mai puţin combustibil, comparativ cu o medie anuală de 3,7 la sută de expansiune în cei 11 ani care au precedat această scădere. „În centrul acestei schimbări se află factori structurali, pe termen lung”, a declarat economistul-şef al BP, Spencer Dale. Printre acestea se numără „creşterea disponibilităţii şi a competitivităţii gazelor naturale şi a energiei din surse regenerabile, combinată cu presiune guvernamentală şi socială pentru trecerea de la cărbune către combustibili mai curaţi”.

Consumul de cărbune a scăzut pe toate continentele, cu excepţia Africii, mai arată datele BP. Germania, cel mai mare utilizator din Europa, a consumate cu 4,3 la sută mai puţin cărbune. Cererea Marii Britanii a scăzut cu 52,5 la sută, cel mai mare declin procentual dintre economiile majore ale lumii, mai arată datele BP.

În Asia, declinul Chinei a fost parţial compensat de consumul mai mare în India şi Indonezia, unde combustibilul este încă ieftin şi disponibil cu uşurinţă, că este preferat în defavoarea gazelor naturale pentru producerea energiei electrice. „Foamea chineză pentru energie este temperată de o mişcare către o cale de creştere mai durabilă şi de expansiunea rapidă a energiilor regenerabile, care pun chiar mai mari probleme pentru cărbune în anii următori”, spune Jonathan Marshall, analist la Energy and Climate Intelligence Unit din Londra.

Print Friendly, PDF & Email