Revista presei 09.06.2017

Revista presei 09.06.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. MADR: 70% din spaţiile de vânzare din pieţe sunt ocupate de producători agricoli
  2. Salariile din mediul privat au crescut cu 14% în T1, faţă de perioada similară a anului trecut
  3. INS: Mai mult de jumătate dintre salariații români lucrează seara, noaptea sau în week-end
Digi24.ro
  1. Una din trei firme este un pericol pentru parteneri
Wall-street.ro
  1. Antreprenoarea care a pariat jumatate de milion de lei pe un nou business cu clatite

 6.  Ministrul pentru Mediu de Afaceri a anuntat lansarea oficiala a programului Start-Up Nation

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. MADR: 70% din spaţiile de vânzare din pieţe sunt ocupate de producători agricoli

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a remarcat o îmbunătăţire a modului de etichetare. De la începutul verificărilor până în prezent, s-au aplicat în totalitate 108 sancţiuni contravenţionale, cu o valoare de 77.800 lei atât administratorilor de pieţe, cât şi comercianţilor care nu au respectat normele de trasabilitate sau au substituit originea produselor.

În urma controalelor efectuate în pieţele agroalimentare din Bucureşti, Ministerul Agriculturii a constatat că 70% din spaţiile de vânzare din pieţe sunt ocupate de producători agricoli, remarcând şi o îmbunătăţire a modului de etichetare. „În cele 31 de pieţe agroalimentare ce se verifică zilnic se constată faptul că producătorilor agricoli li se asigură un procent corespunzător, în medie de 70% din spaţiile de vânzare şi se remarcă o îmbunătăţire considerabilă a modului de etichetare, În toate pieţele agroalimentare se poate observa organizarea spaţiilor distincte alocate producătorilor persoane fizice, marcarea şi semnalizarea acestora în mod vizibil prin aplicarea unor bannere, aşa încât producătorii agricoli din judeţele limitrofe sau apropiate care aprovizionează Municipiul Bucureşti să poată să-şi valorifice produsele”, a informat MADR. De la începutul acţiunii de control, echipele de inspectori au verificat un număr total de  7.018 operatori, din care 4969 sunt producători agricoli. Echipele de control au realizat verificări zilnice, o parte dintre aceştia fiind controlaţi succesiv, având în vedere prezenţa permanentă în pieţe.

De altfel, de când au demarat aceste controale, s-au aplicat în totalitate 108 sancţiuni contravenţionale, cu o valoare de 77.800 lei atât administratorilor de pieţe, cât şi comercianţilor care nu au respectat normele de trasabilitate sau au substituit originea produselor. Echipele de control au constatat prezenţa în pieţele agroalimentare a unui număr în creştere permanentă de beneficiari ai ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate, sprijin acordat de MADR din bugetul naţional.

În paralel cu verificările din pieţe, pentru atestatele de producător care ridică suspiciuni în ceea ce priveşte respectarea prevederilor legale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale desfăşoară, împreună cu Direcţiile pentru Agricultură Judeţene şi a Municipiului Bucureşti, demersurile de verificare a acestora, atât la sediul primăriilor emitente, cât şi în teren, la producătorii agricoli.

Verificările vizează asigurarea spaţiului necesar pentru comercializarea legumelor şi fructelor româneşti în mod direct de către cei care le-au produs; oferta mai mare de legume şi fructe proaspete oferite direct consumatorilor de către producătorii autohtoni; etichetarea tuturor produselor din pieţe, a legumelor şi fructelor ce se comercializează în fiecare sezon, cu indicarea corectă a originii produsului (locului de producţie sau ţării din care provine) şi a datei în care au fost recoltate; promovarea calităţii superioare a tuturor legumelor şi fructelor autohtone, urmare a obţinerii acestora prin metode de cultivare sănătoase şi a vânzării lor în scurt timp de la recoltare; respectarea drepturilor consumatorilor de a fi informaţi corect asupra produselor şi de a se aproviziona în cunoştinţă de cauză.

2. Salariile din mediul privat au crescut cu 14% în T1, faţă de perioada similară a anului trecut

Un studiu realizat de Smartree arată că angajaţii din mediul privat au primit salarii şi bonusuri mai mari în primul trimestru din 2017. Acest lucru a fost determinat mai ales de evoluţia pozitivă a economiei în România, de creşterea salariului brut minim începând cu 1 februarie, cât şi de trendul ascendent al angajărilor pe mai multe sectoare ale pieţei.

Primele trei luni din 2017 au adus, din nou, creşteri ale salariilor şi bonusurilor primite de angajaţii din mediul privat, comparativ cu perioada similară din anul anterior, potrivit analizei Smartree Workforce Index, realizată de Smartree în rândul a peste peste 200 de companii, care activează în diverse industrii din domeniul privat şi care rulează în medie afaceri de peste 2,5 miliarde de euro. Astfel, în primul trimestru din an, angajaţii din companiile private au resimţit o creştere a salariilor, în medie, cu aproximativ 14%, faţă de perioada ianuarie – martie 2016. Acest lucru a fost determinat mai ales de evoluţia pozitivă a economiei în România, de creşterea salariului brut minim începând cu 1 februarie, cât şi de trendul ascendent al angajărilor pe mai multe sectoare ale pieţei.

“Criza forţei de muncă pe segmente precum IT&C, medical, automotive a avut, de asemenea, un impact pozitiv în creşterea salariilor în primele trei luni din acest an. Companiile şi-au dezvoltat, astfel, strategii clare privind retenţia sau atragerea angajaţilor, iar oferirea de salarii motivante a fost unul din factorii cei mai importanţi”, a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree.

Companiile cu cele mai mari creşteri Potrivit acestuia, principalele companii din România care au oferit creşteri salariale pentru angajaţi în primul trimestru din an sunt cele din industria echipamentelor electronice şi hardware, produse şi servicii tehnologice, producţia de componente auto, industria pharma şi sectorul medical. 6% creştere a bonusurilor totale acordate angajaţilor români Şi în ceea ce priveşte bonusurile oferite de către companii, primul trimestru din 2017 a adus o creştere comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, în primele luni din acest an, angajaţii au primit bonusuri mai mari cu aproximativ 6%, potrivit Indexului Smartree. Dincolo de beneficiile în bani, foarte multe companii oferă angajaţilor şi alte tipuri de avantaje. Cele mai întâlnite, conform analizei Smartree, în perioada amintită, au fost tichetele de masă, abonamente medicale la clinici private, decontarea cheltuielilor de transport, abonamente la săli de sport, săli de relaxare, tichete cadou, prime cu diverse ocazii, cadouri pentru copii în zile speciale.

Primul trimestru din 2017 a însemnat şi o creştere a numărului de zile de concediu de odihnă luate de angajaţi. Astfel, faţă de T1 2016, acestea au crescut cu peste 18%. Numărul angajărilor a crescut cu peste 13% Indexul Smartree pentru primul trimestru mai arată, de asemenea, şi cum a evoluat numărul de angajaţi din sectorul privat în prima parte din acest an.

Astfel, per total pe piaţa muncii, în companiile private, în perioada menţionată, numărul angajărilor a crescut cu peste 13%. “Principalele industrii care au absorbit noii angajaţi în prima parte din acest an provin din industria pharma & medical, dezvoltare software, shared services, automotive, dar şi retail, inclusiv FMCG.

Acest lucru a fost determinat de investiţii din ce în ce mai mari pe piaţa din România, deschiderea de noi facilităţi de producţie precum şi cererea constantă pentru specialiştii în domeniul sistemelor informatice, ca urmare a faptului că România ramâne în continuare printre cele mai atractive hub-uri IT din zonă”,  a încheiat Adrian Stanciu. 

3. INS: Mai mult de jumătate dintre salariații români lucrează seara, noaptea sau în week-end

Peste jumătate din totalul populației ocupate, respectiv 52,7%, lucrează în perioade atipice, precum seara, noaptea sau în zilele de week-end, a declarat, joi, Diana Popa, expert în cadrul Institutului Național de Statistică (INS), care a prezentat rezultatele unei anchete realizate pe piața muncii din România.

“Munca atipică se referă la activități desfășurate seara, noaptea, sâmbăta, duminica sau în schimburi. Trebuie să precizăm că această întrebare este una cu un răspuns multiplu, deci o persoană poate să se încadreze în mai mult decât o singură categorie și întrebarea se referă la ultimele patru săptămâni precedente interviului, astfel că nu este neapărat necesar ca persoanele să efectueze o muncă atipică în mod obișnuit”, a spus Popa, în cadrul unei dezbateri pe tema timpului de lucru.

Astfel, 52,7% dintre respondenți, adică din totalul populației ocupate, au declarat că au lucrat în perioade atipice ale zilei, precum seara, noaptea, sâmbăta sau duminica, iar 25,8% au declarat că au lucrat în schimburi.

“Pe categorii, aproape 50% din totalul populației ocupate a declarat că lucrează sâmbăta și 12% lucrează noaptea, dar am menționat că o persoană se poate încadra în mai multe categorii, adică poate lucra atât sâmbăta, cât și noaptea”, a adăugat Popa.

În ceea ce privește programul obișnuit de lucru, media în România este de 39,8 ore pe săptămână. Sub medie sunt cei din agricultură, care lucrează doar 35,6 ore, pe când salariații din industrie, construcții și servicii muncesc mai mult decât media statistică.

“În privința tipologiei programului de lucru al salariaților, aproape 90% dintre respondenți au declarat că au program fix, iar ora de începere și de terminare a programului de lucru este stabilită exclusiv de către angajator, iar salariatul nu are posibilitatea de a varia deloc programul de lucru. Mai puțin de 10% pot avea o variație a programului de lucru”, a mai spus reprezentantul INS.

INS realizează această anchetă pe piața muncii trimestrial, începând cu anul 1996, iar datele sunt colectate prin interviu.

Digi24.ro

4. Una din trei firme este un pericol pentru parteneri

Aproximativ 200.000 de firme din România, respectiv o treime din total, nu îndeplinesc cerințele de capital minim. În loc să completeze acest capital, patronii preferă să le împrumute, având astfel posibilitatea ca în caz de faliment să se înscrie la masa credală drept creditori ai firmei falimentate chiar de ei.

Un număr mare de firme au capitaluri negative, devenind nebancabile, în România fiind tolerată indisciplina financiară, a declarat joi, Valentin Lazea, economist șef în cadrul Băncii Naționale a României (BNR), într-o conferință de profil, potrivit Agerpres.

“La noi este tolerată indisciplina financiară în sensul că un număr enorm de mare de firme au capitaluri negative, prin aceasta, ele devenind nebancabile. Las la o parte că nivelul cerut pentru capitalizare este cel din 1990, de 200 de lei. Măcar dacă l-ar avea și pe ăla. Sunt aproape 200.000 de firme care nu numai că nu îndeplinesc capitalul minim, dar au capital negativ. De ce? Aici intervin lacunele din legislație care fac mai interesant pentru deținătorul unei firme să o împrumute decât să vină cu capital. Prin împrumuturi poate să își deducă fiscal și uite așa ajunge să mănânce din capitalul firmei. De ce face mai degrabă împrumut decât să o capitalizeze? În caz de faliment sau de închidere a firmei, poate veni la masa credală drept creditor. Deci avem o problemă majoră de legislație care nu știu cât de mult se dorește a fi rezolvată”, a spus Lazea.

Potrivit prevederilor legale activul net al unei firme, respectiv diferența dintre activul firmei și datoriile acesteia, trebuie să fie egal cu cel puțin jumătate din capitalul social al acesteia. Legiuitorul a dorit să se asigure astfel că in caz de faliment creditorii vor avea de unde să își recupereze creanțele. In practică însă, după cum spune economistul-șef al BNR, acest lucru nu se întâmplă.

Valentin Lazea a precizat că este nevoie de voință politică pentru a se găsi soluții la această problemă de capital negativ.

Insolvența firmei, prea ușor

Mai mult, Valentin Lazea a atras atenția asupra faptului că în România formele recurg foarte des la insolvență.

“O altă problemă care ține de firme este recurgerea foarte des la procedura de insolvență. Este mult mai deasă (insolvența, n.r.) în România și mai ușor de făcut decât în țările din jur. România este pe locul al doilea, după Serbia, în rest în toate țările se intră mai greu în insolvență. Legea insolvenței a fost făcută de niște avocați practicieni în insolvență care au făcut în așa manieră încât este foarte ușor să se intre în insolvență. Este rău, pentru că grupurile de interes care controlează firmele pot foarte ușor să declanșeze insolvența, lăsând băncile și ceilalți creditori în pagubă”, a mai arătat oficialul BNR.

Wall-street.ro

5. Antreprenoarea care a pariat jumatate de milion de lei pe un nou business cu clatite

Georgiana Gheorghe, cea care in 2012 facea primii pasi in antreprenoriat cu Creperie D’Amour (o afacere cu clatite care se adresa zonei de evenimente corporate si mobile business), s-a reorientat in acest an, pastrand insa nisa. A investit intr-o prima faza 250.000 de lei intr-o fabrica de clatite si vrea sa duca brandul Clatette spre consumatorul din retail.

“Povestea Clatette este o continuare fireasca a ceea ce a fost Creperie D’Amour in 2012-2016. Daca Creperie D’Amour mergea mai mult pe zona de mobile business sau evenimente corporate, Clatette este un brand care incorporeaza mai multe tipuri de produse si au adresabilitatea consumatorului din retail. Produsele sunt proaspete, sunt ambalate si trebuie sa stea la temperatura controlata”, a povestit Georgiana Gheorghe in emisiunea Profesionistii in Retail.

Intr-o prima faza, antreprenoarea a investit 250.000 de lei printr-o linie de finantare bancara intr-un atelier de productie situat in sectorul 2 din Bucuresti. Banii au fost alocati amenajarii fabricii, achizitionarii de echipamente si autorizatiilor. In fabrica lucreaza in prezent 3 angajati, Georgiana avand in plan recrutarea a doua noi persoane incepand din toamna.

Obiectivul pentru acest an este listarea produselor in retelele de retail si atingerea unei cifre de afaceri de 300.000 de lei. Mai mult, din toamna va investi alti 250.000 de lei, buget alocat achizitiei de noi echipamente si a unei masini pentru livrare.

6. Ministrul pentru Mediu de Afaceri a anuntat lansarea oficiala a programului Start-Up Nation

Programul Start-Up Nation, prin care Guvernul sprijina IMM-urile nou infiintate, va fi lansat pe 15 iunie, la ora 10.00, a declarat, miercuri, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, Alexandru Petrescu.

“Programul va fi lansat pe 15 iunie. Am semnat in urma cu doua zile normele de aplicare, care ar trebui deja sa fie publicate in Monitorul Oficial”, a spus Alexandru Petrescu, potrivit Agerpres.ro.

Presedintele Klaus Iohannis a promulgat pe data de 22 mai Legea privind aprobarea OUG nr. 10/2017 pentru stimularea infiintarii de noi intreprinderi mici si mijlocii. Actul normativ instituie programul Start-up Nation Romania, prin care se poate acorda un ajutor de minimis in suma maxima de 200.000 de lei pe beneficiar, reprezentand 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui numar maxim anual de 10.000 de beneficiari.

Guvernul isi doreste ca, prin acest program, sa fie infiintate 10.000 de firme noi si 15.000 – 20.000 de locuri de munca. Programul urmareste cresterea numarului de afaceri si revigorarea mediului economic, cresterea numarului de salariati, reducerea numarului de someri si cresterea consumului.

Print Friendly, PDF & Email