Revista presei 08.06.2017

Revista presei 08.06.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Fonduri-structurale.ro
  1. Start-up Nation: Începând cu 15 iunie 2017 se pot depune proiecte!
Adevarul.ro
  1. Imagini în premieră cu noile camioane produse la Uzina Roman, renăscută din propria cenuşă: trei modele ultramoderne pentru export
  2. Investiţiile în economia românească au scăzut în primul trimestru cu 3,1%, la 12,8 miliarde lei
Agerpres.ro
  1. ARMO: Comerțul online din România se poate dubla până în 2020.
  2. Programul Start-Up Nation va fi lansat pe 15 iunie (ministru)
Digi24.ro
  1. 2016-2017: Sectoare în care salariile au crescut cu aproape 40%.
Wall-street.ro

 7. Ministrul Agriculturii amana normele de aplicare a legii risipei alimentare pana la sfarsitul anului

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Fonduri-structurale.ro

1. Start-up Nation: Începând cu 15 iunie 2017 se pot depune proiecte!

Începând cu data de 15 Iunie 2017, ora 10.00, va deveni activă pe site-ul www.aippimm.ro, aplicația de înscriere în cadrul schemei de ajutor de minimis “Start-up Nation”!

În vederea înscrierii în cadrul Programului, operatorii economici vor completa şi transmite on-line planul de afaceri începând cu 15.06.2017 ora 10.00, timp de 30 zile calendaristice de la demararea înscrierii în Program, până la ora 20.00 a ultimei zile de înscriere, respectiv 14.07.2017, cu posibilitatea de prelungire a termenului până la epuizarea bugetului.

Adevarul.ro

2. Imagini în premieră cu noile camioane produse la Uzina Roman, renăscută din propria cenuşă: trei modele ultramoderne pentru export

Uzina Roman a fost simbolul Braşovului şi a avut în perioada de glorie peste 20.000 de angajaţi. Acum mai are 300 de muncitori, este în reorganizare, dar produsele fabricii sunt apreciate la export. Camioanele sunt ultramoderne şi competitive. Uzina a livrat în ultimii ani 600 de camioane către Pentagon, destinate armatei SUA.

Cele mai noi modele sunt prezentate pe site-ul companiei şi sunt în teste în Asia şi Orientul Mijlociu de unde vin principalii clienţi ai uzinei. Două autocamioane 38400 VF au ajuns în Asia de Sud-Est pentru testări. Autovehicului are motor diesel Man Euro 5, transmisie automată şi o masă totală de 28 de tone.

Acest tip de autocamion este recomandat pentru transportul containerelor. Modelul 32.430 DFAES a ajuns la testare în Orientul Mijlociu. Are motor diesel Man Euro 3 şi o putere de 430 CP. Are i masă totală de 32 de tone, este dotat cu echipament de remorcare şi este folosit la operaţiuni de tip Recovery. Tot în Orientul Mijlociu a ajuns pentru testări şi un camion 22.330 DFAEG. Acesta are motor diesel Man Euro 3, o putere de 330 CP şi o masă totală de 22 de tone. Este echipat cu o platformă cu covergi şi este recomandat pentru transportul echipamentelor speciale ale soldaţilor.

Tot anul acesta mai multe camioane din modelul 21.290DFAEG au ajuns la Aerostar Bacău. Acest model are motor diesel Man Euro 5, 290 de CP şi o masă totală de 21 de tone. Este echipat cu o platformă specială şi este recomandat pentru transportul containerelor.

Contracte de milioane de euro Uzina Roman mai are acum doar 300 de angajaţi şi este în reorganizare. A supravieţuit în ultimii ani din banii obţinuţi pe camioanele făcute pentru armata Statelor Unite şi livrate către Pentagon. Roman a obţinut aproape 200 de milioane de dolari pe 600 de camioane. Nu a mai reuşit însă să câştige o a doua licitaţie. Ultima dată a înregistrat profit în 2009, respectiv 120.000 de lei. În 2014 uzina a intrat în insolvenţă cu datorii de 90 de milioane de lei. Acum este în reorganizare şi mai are 300 de angajaţi. Mai multe active ale fostei uzine, cum ar fi terenuri valoroase, au fost scoase la vânzare pentru a mai recupera din datorii. Anul acesta Uzina Roman dă însă semne puternice de revenire.

A încheiat un contract de 12 milioane de euro şi urmează să livreze 100 de camioane în Taiwan. „Avem acest contract de 100 de autobasculante ce vor fi livrate în Taiwan. Suntem în discuţii şi cu companie din Pakistan, iar camioanele sunt deja în probe acolo. Mai avem în derulare un contract cu Ministerul Apărării după ce am câştigat licitaţia. Este vorba despre 23 de camioane militare în valoare de 2 milioane de lei“, ne-a declarat Carol Rugacs, director de producţie şi administratorul Roman SA.

Mărirea şi decăderea unui mare colos industrial Viaţa uzinei „Roman“ a început în anul 1921, când s-a înfiinţat Societatea Romloc, unde se reparau locomotive şi vagoane. De-a lungul anilor, uzina a trecut prin numeroase transformări, de nume, dar şi din punctul de vedere al produselor. În anul 1938, Societatea Romloc a început să fabrice armament şi a devenit o afacere bănoasă. După naţionalizare, în 1953, uzina a fost botezată „Steagul Roşu”, iar guvernul de atunci i-a dat o nouă destinaţie: producerea primelor autocamioane româneşti. Primul model, SR 101, a ieşit pe poarta uzinei un an mai târziu.

Atunci s-au produs 700 de camioane, iar în 1977 s-a ajuns la o producţie record de 33.000 de maşini pe an. Şi numărul de angajaţi a crescut vertiginos de la un an la altul. Dacă în 1954 fabrica avea 4.400 de salariaţi, în 1978 s-a ajuns la 26.000. „Steagul Roşu” devenise cea mai mare uzină din Braşov şi un succes peste hotare. Celebrele modele Carpaţi, Bucegi, ROMAN sau DAC aveau mare căutare la export în Ungaria, RDG, Polonia, Statele Unite sau Grecia. Timp de cinci decenii, „Steagul Roşu“ a fost emblema oraşului. După Revoluţie, însă, a început perioada nefastă. Fabrica a fost rebotezată Roman SA. În 2004, uzina a fost privatizată şi mii de oameni au fost daţi afară. În 2006, fabrica a fost preluată de omul de afaceri Ioan Neculaie. Modul în care a devenit patron este şi acum motiv de scandal.  În 2004, 80% dintre acţiuni au fost cedate Asociaţiei Pro Roman Braşov, un grup compus din 15 oameni de afaceri care au venit cu un plan pentru revigorarea uzinei. Preşedintele consiliului de administraţie a fost numit Ioan Neculaie, omul de afaceri implicat şi în clubul de fotbal FC Braşov.

Printr-o mişcare considerată neloială de către restul asociaţilor, Neculaie a preluat toate acţiunile asociaţiei în 2006. Ioan Olaru, preşedintele actual al consiliului de administraţie de la Pro Roman Braşov, l-a dat atunci în judecată pe Neculaie. După opt ani de procese, în 2014, justiţia a decretat definitiv şi irevocabil, revenirea la acţionariatul din 2004. Neculaie a rămas în continuare în acţionariat, dar a pierdut pachetul majoritar.

3. Investiţiile în economia românească au scăzut în primul trimestru cu 3,1%, la 12,8 miliarde lei

Investiţiile nete realizate în economia românească au scăzut în primul trimestru din acest an cu 3,1% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, până la 12,84 miliarde lei (2,84 miliarde euro), ca urmare a reducerii investiţiilor în utilaje şi pentru alte scopuri, care a anulat avansul construcţiilor noi, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Cele mai mari investiţii din primul trimestru, în valoare de 6,16 miliarde lei, au fost alocate către utilaje, urmate de construcţiile noi (5,52 miliarde lei), în timp ce pentru alte cheltuieli s-au alocat 1,16 miliarde lei.  Scăderea trimestrială a fost generată de reducerea investiţiilor în utilaje cu 6,5% faţă de primul trimestru din 2016 şi a celor pentru alte scopuri cu 17,9%, în condiţiile în care investiţiile în construcţii noi au urcat cu 5%.

Celelalte investiţii, în afară de construcţii noi şi utilaje, s-au realizat pentru lucrări geologice şi de foraj, dar şi în agricultură, pentru cumpărarea de animale de muncă, de producţie şi reproducţie şi pentru plantaţii de viţă de vie, pomi, împăduriri.

Industria a atras cele mai mari investiţii în primul trimestru, cu o pondere de 35,3% din total, urmat de comerţ şi servicii (30,4%), construcţii (25,9%) şi agricultură (4,4%), se mai spune în comunicat. Anul trecut, investiţiile din economia românească au scăzut cu 3,3% comparativ cu 2015, până la 70,3 miliarde lei (15,7 miliarde euro), după o cădere accentuată în trimerstrul al patrulea.

Scăderea din 2016 a fost generată de evoluţia din ultimul trimestru, în condiţiile în care, după primele nouă luni, investiţiile nete în economie erau în creştere cu 4,1%. În 2015, investiţiile în economie au crescut cu 8,4% comparativ cu anul anterior, până la 71,3 miliarde de lei (circa 16 miliarde euro), după doi ani la rând de scădere.

Agerpres.ro

4. ARMO: Comerțul online din România se poate dubla până în 2020

Comerțul online va depăși 2,5 miliarde de euro anul acesta și are potențial pentru a-și dubla valoarea până în 2020, estimează Asociația Română a Magazinelor Online din România (ARMO).

“Comerțul online se poate dezvolta peste o infrastructură digitală solidă și având o populație cu competențe digitale bune. Vestea bună este aceea că avem perspective favorabile de creștere în ambele direcții, ceea ce ne îndreptățește să anticipăm o dublare a comerțului online până în 2020. Să cumperi online înseamnă să economisești timp și bani, să găsești diversitate mai mare de produse și servicii mai bune, pe care să le accesezi din confortul propriei locuințe”, a declarat Florinel Chiș, director executiv Asociația Română a Magazinelor Online.

Conform raportului intermediar privind sectorul digital din UE (EDPR), publicat recent de Comisia Europeană, deși dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește digitizarea, iar progresele înregistrate în ultimii ani sunt mai degrabă lente, țara are perspective foarte bune de creștere în perioada imediat următoare pe fondul măsurilor de dezvoltare a infrastructurii de comunicații, dar și de creștere a competențelor digitale”, după cum arată raportul intermediar privind sectorul digital din UE (EDPR), publicat recent de Comisia Europeană.

Raportul urmărește progresele înregistrate de statele membre în domeniul digitizării, combinând datele cantitative furnizate de Indicele Economiei și Societății Digitale (Digital Economy and Society Index, DESI) cu informații calitative privind politicile specifice ale fiecărei țări. Raportul este structurat în jurul a cinci capitole: conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și servicii publice digitale.

În raportul DESI pentru 2017, România face parte din clusterul de țări cu performanțe scăzute, alături de Bulgaria, Grecia, Italia, Croația, Polonia, Cipru, Ungaria și Slovacia. La polul opus, Danemarca, Finlanda, Suedia și Olanda au cele mai avansate economii digitale din UE.

Deși românii utilizează intens rețelele de socializare și apelurile video, aceștia manifestă reticență în ceea ce privește tranzacțiile online, România înregistrând unele dintre cele mai scăzute niveluri din UE în ceea ce privește cumpărăturile online și serviciile bancare online, se mai arată în raport.

Raportul relevă că România deține cea mai mare pondere a abonamentelor la Internet din Uniunea Europeană, iar utilizarea serviciilor mobile de bandă largă este în creștere accelerată. Rata digitizării economiei, inclusiv în ceea ce privește serviciile publice și nivelul competențelor digitale este încă scăzută, însă România a adoptat Strategia națională privind Agenda Digitală pentru România 2020, în februarie 2015.

Conform raportului, România are avantajul unor costuri scăzute de acces la Internet și viteză foarte bună, însă sunt necesare eforturi susținute pentru a ajunge la o acoperire cât mai mare a întregii țări.

În ceea ce privește competențele digitale, România, deși sub media Uniunii Europene, a înregistrat progrese. În continuare, doar 56% dintre români folosesc Internetul în mod regulat față de 79% media Uniunii Europene. Însă România are o bază solidă de absolvenți în domeniul științei, tehnologiei, matematicii și ingineriei, iar proporția specialiștilor IT&C în economie crește odată cu dezvoltarea a numeroase centre de software și servicii aflate în căutarea de specialiști.

Cu toate acestea, sunt necesare mai multe inițiative publice de educare a populației în domeniul digitizării, mai arată studiul. Tehnologia nu e foarte folosită în România nici de către mediul de afaceri. Cea mai mare creștere față de anul trecut a fost înregistrată la utilizarea platformelor de socializare, de la 6% la 8%.

5. Programul Start-Up Nation va fi lansat pe 15 iunie (ministru)

Programul Start-Up Nation, prin care Guvernul sprijină IMM-urile nou înființate, va fi lansat pe 15 iunie, a declarat, miercuri, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Alexandru Petrescu, în cadrul unei conferințe pe tema dezvoltării capitalului românesc.

“Programul va fi lansat pe 15 iunie. Am semnat în urmă cu două zile normele de aplicare, care ar trebui deja să fie publicate în Monitorul Oficial”, a spus Petrescu.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat pe data de 22 mai Legea privind aprobarea OUG nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii.

Actul normativ instituie programul Start-up Nation Romania, prin care se poate acorda un ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 de lei pe beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim anual de 10.000 de beneficiari.

În urmă cu o lună, Ilan Laufer, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, declara că bugetul total al programului este de 1,7 miliarde de lei, respectiv 1,2 miliarde de lei de la bugetul de stat și 500 de milioane de lei sunt fonduri europene.

“Prima condiție este să înființați o societate comercială după data de 1 ianuarie 2017. A doua condiție este să creați minimum un loc de muncă și să-l mențineți pentru o perioadă de doi ani. Acest program este destinat noilor antreprenori sau celor care vor să încerce și alt business”, a spus Laufer.

El a adăugat că pot beneficia de acești bani chiar și cei care nu au capital propriu.

“Programul este dedicat inclusiv antreprenorilor care nu au capital propriu. Nu este un lucru pe care îl încurajez, dar cred că în România există mulți tineri, și bărbați, și femei, care într-adevăr văd o speranță în programul Start-Up Nation și unii dintre ei nu dispun de capital propriu, iar acest program oferă finanțare 100% nerambursabilă. Aceasta nu înseamnă că, dacă aveți un plan de afaceri de peste 200.000 de lei nu puteți veni cu propriul plan de afaceri”, a mai spus Laufer.

Potrivit acestuia, cheltuielile eligibile sunt foarte multe, inclusiv plata chiriilor, a salariilor, a utilajelor.

Guvernul își dorește ca, prin acest program, să fie înființate 10.000 de firme noi și 15.000 — 20.000 de locuri de muncă, a adăugat secretarul de stat. El mai spus că i-a propus ministrului Finanțelor, Viorel Ștefan, să fie creat un sistem prin care firmele plătitoare de TVA incluse în acest program să-și poată deduce imediat această taxă.

‘Prin acest program se urmărește crearea, în cadrul mediului de afaceri autohton, a unei noi generații de oameni de afaceri, capabili să acționeze la nivelul cerințelor Pieței Unice’, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.

Programul urmărește creșterea numărului de afaceri și revigorarea mediului economic, creșterea numărului de salariați, reducerea numărului de șomeri și creșterea consumului.

Evaluarea planului de afaceri se va realiza online de către o aplicație software.

Digi24.ro

6. 2016-2017: Sectoare în care salariile au crescut cu aproape 40%

În medie, costul orar al forței de muncă a crescut cu 17,24% în primul trimestru al acestui an, față de perioada omoloagă din 2016, existând însă și sectoare în care aceste costuri au fost cu aproape 40% mai mari.

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent s-au înregistrat creşteri ale costului orar al forţei de muncă în toate activităţile economice. Cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) se observă în sănătate şi asistenţă socială (37,86%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (30,06%), învăţământ (22,36%), administraţie publică (21,89%) şi activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (21,08%), potrivit datelor făcute publice marți de către Institutul Național de Statistică.

Creşterea cea mai mică s-a înregistrat în industria extractivă (1,24%). Creşterile costului orar al forţei de muncă din activităţile sectorului bugetar au fost influenţate, în principal, de aplicarea prevederilor legale în domeniu.

Creşterea faţă de acelaşi trimestru al anului precedent – indici în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare – pentru componenta privind cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 17,24%. În trimestrul I 2017 costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 2,92% faţă de trimestrul precedent.

Faţă de trimestrul IV 2016, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice. Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în administraţie publică (14,04%), sănătate şi asistenţă socială (12,66%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (8,86%), învăţământ (7,25%) şi comerţ (6,18%).

Cea mai mare scădere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a avut loc în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-7,37%).Wall-street.ro

7. Ministrul Agriculturii amana normele de aplicare a legii risipei alimentare pana la sfarsitul anului

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, proroga normele de aplicare a legii risipei alimentare pana la sfarsitul anului, perioada in care un grup de lucru va redacta un proiect de act normativ care sa fie aplicabil atat juridic, cat si tehnic. Potrivit acestuia, legea in actuala forma este inaplicabila si face mai mult rau decat bine.

“Analizand in ansamblu Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare s-a constatat ca mecanismele propuse nu pot fi puse in practica si nu poate fi completat dispozitivul legislativ. Prin urmare concluzia a fost ca legea nu este clara, precisa si previzibila, asa cum ar trebui sa fie un act normativ pentru a putea fi aplicat si care sa duca la realizarea obiectivelor avute in vedere”, se arata intr-un punct de vedere transmis de Ministerul Agriculturii, citat de News.ro.

Conform documentului, concluzia s-a desprins in urma dezbaterilor cu reprezentantii sectorului agroalimentar si intalnirilor de lucru cu specialistii din domeniu, in procesul de elaborare a normelor metodologice la Legea privind diminuarea risipei alimentare.

Totodata, institutia sustine ca articolul 1 din Legea nr. 217/2016, asa cum este formulat, face doar referire generala la toti operatorii din sectorul agroalimentar, prin urmare, nu asigura precizie si claritate, in conditiile in care in domeniu exista operatori diversi care nu au un specific comun si se caracterizeaza prin diferente consistente privind nivelul de producere a risipei.

Exista riscul eliminarii produselor proaspete din piata

O alta precizare problematica din cadrul legii este cea de la articolul 2. “Prin exprimarea folosita la litera c, <<aflate aproape de expirarea datei-limita de consum>> , se creeaza o situatie dificil de gestionat, deoarece produsele agroalimentare sunt foarte variate ca termen de valabilitate. Exista produse cu termen de valabilitate extrem de scurt si, in acest caz, aplicarea legii facea imposibila comercializarea respectivelor produse. Consecinta ar fi fost eliminarea din piata a produsului proaspat, cu efecte negative majore, preponderent asupra producatorilor romani”, se mai arata in punctul de vedere al Ministerului.

In plus, la aliniatele 3 si 4 din articolul 3 este prevazuta posibilitatea cumpararii produselor agroalimentare de catre asociatii si fundatii, respectiv intreprinderi sociale, la 3% din pret si revanzarea acestora la un pret de 8 ori mai mare. “Aceasta transformare a ONG-urilor in agenti comerciali pune bazele unui flux de comercializare paralel, greu de gestionat din punct de vedere sanitar veterinar si fiscal si care poate pune in pericol sanatatea consumatorilor, acestia fiind expusi datorita atractiei preturilor mai reduse. Prin prevederile acestui articol si aplicarea lui se poate produce dezordine in tot lantul alimentar, fiind afectati toti: producatori, comercianti si consumatori”, se mai arata in pozitia Ministerului.

Institutia a mai transmis ca lipseste o prevedere care sa precizeze care sunt institutiile de control care sa-i sanctioneze pe cei care nu respecta legea.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunta la sfarsitul lunii mai ca a decis sa amane punerea in aplicare a legii risipei alimentare deoarece, daca aceasta s-ar aplica in forma actuala, ar incuraja crearea unui comert paralel, iar lucrurile ar putea sa scape de sub control.

Print Friendly, PDF & Email