Revista presei 06.06.2017

Revista presei 06.06.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Banca Mondială a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României cu 0,7 puncte procentuale, la 4,4%
  2. Nouă amnistie pentru firmele şi persoanele fizice cu datorii la stat
Agerpres.ro.
  1. INS: Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul a crescut cu 6,3%, în primele patru luni
  2. Peste 130.000 de turiști au cheltuit aproximativ 7,5 milioane de euro pentru minivacanța de Rusalii
  3. Germania: Vânzările Dacia au crescut cu aproape 50% în mai
Digi24.ro.
  1. Americanii exportă grâu românesc în Egipt

 7. Producătorii au pe tarabă roşii şi castraveţi mai mult decât au recoltat

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Banca Mondială a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României cu 0,7 puncte procentuale, la 4,4%

Banca Mondială a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României în 2017 cu 0,7% faţă de prognoza din ianuarie, la 4,4%, potrivit raportului actualizat referitor la Perspectivele Economiei Mondiale.

În ianuarie, Banca Mondială anticipa că economia României va avansa în acest an cu 3,7%. Pentru 2018 şi 2019, estimarea referitoare la avansul eeconomiei României a fost majorată cu 0,3 puncte, la 3,7%, respectiv 3,5%. ”Contribuţia relaxării fiscale la creşterea economică va scădea, dar aceasta va pune presiune pe deficitul public şi cel extern”, se arată în raportul instituţiei financiare. Comisia Europeană a anticipat în raportul de primăvară că România va înregistra în 2017 o creştere economică de 4,3%, cu 0,1 puncte procentuale sub estimarea inclusă în raportul de ţară publicat în februarie.

Pentru 2018, Comisia a menţinut prognoza la un avans al PIB de 3,7%. FMI a îmbunătăţit în aprilie estimarea de creştere a economiei României la 4,2%, de la ritmul prognozat anterior de 3,8%, dar avansul este totuşi sub cel de 5,2% anticipat de guvern.

Pentru 2018, Fondul se aşteaptă ca PIB-ul României să crească cu 3,4%. Guvernul anticipează pentru 2017 un deficit bugetar de 2,99% din PIB. BERD a îmbunătăţit la rândul ei, în luna mai, estimarea referitoare la creşterea economiei României în 2017 cu 0,3 puncte procentuale, la 4%. Pentru 2018, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) anticipează un avans de 3,5% pentru economia românească.

În primul trimestru, economia românească a crescut cu 5,7%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2016, evoluţie care depăşeşte sensibil prognozele analiştilor, potrivit primelor estimări publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

2. Nouă amnistie pentru firmele şi persoanele fizice cu datorii la stat

Firmele şi persoanele fizice cu datorii către stat cu termene de plată anterioare datei de 30 iunie 2017 vor fi scutite de penalităţi şi de jumătate din dobânda acumulată dacă achită datoria principală până la 30 septembrie, iar dobânda de 50% care le-a rămas de plătit este achitată până la finalul anului, este noua facilitate pregătită de la nivel politic, conform unui document, aflat în stadiul de proiect, analizat de Profit.ro.

Acum, conform proiectului care trebuie mai întâi avizat, citat de profit.ro, firmele şi persoanele care vor dori să beneficieze de această facilitat trebuie să depună o cerere la Fisc până la sfârşitul anului. Anularea penalităţilor de întârziere, precum şi a unei cote de 50% din dobânzi, aferente obligaţiilor de plată principale către bugetul general consolidat, administrate de ANAF, cu termene de plată anterioare datei de 30 iunie 2017 se va face în anumite condiţii, printre acestea aflându-se: stingerea până la 30 septembrie 2017 a obligaţiilor de plată principale cu termene de plată anterioare datei de 30 iunie 2017, indiferent de data stingerii acestora; stingerea până la data de 31 decembrie 2017 a cotei de 50% din dobânzile aferente obligaţiilor de plată principale cu termene de plată anterioare datei de 30 iunie 2017, stabilite prin decizii de calcul comunicate; stingerea până la data de 31 decembrie 2017 a obligaţiilor de plată principale curente administrate de ANAF cu termene de plată cuprinse între 1 iulie-31 decembrie 2017, împreună cu accesoriile calculate pentru eventuale întârzieri la plata acestor obligaţii principale, stabilite prin decizii până la 31 decembrie 2017; depunerea până la 31 decembrie 2017 a tuturor declaraţiilor potrivit vectorului fiscal, condiţie care se consideră îndeplinită şi în cazul în care pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal central; depunerea unei cereri de acordare a acestor facilităţi până la data de 31 decembrie 2017.

În cazul unităţilor administrativ-teritoriale, facilitatea prevăzută se acordă în cazul în care consiliul local emite o hotărâre în acest scop. În timp ce pentru obligaţiile la bugetul general consolidat se aplică dobânzi şi penalităţi de întârziere, la datoriile către bugetele locale se aplică majorări de întârziere. Ştergerea penalităţilor şi a 50% din dobânzi va fi disponibilă şi pentru datoriile achitate până la 30 iunie, însă numai dacă penalităţile şi dobânzile nu au fost, la rândul lor, plătite.

Potrivit datelor obţinute de Profit.ro de la ANAF în urmă cu aproximativ un an, la precedenta amnistie firmele au depus 16.525 de cereri, iar persoanele fizice alte 19.124 de solicitări. Datoriile anulate de Fisc au totalizat 752 milioane de lei.  ANAF a anulat datorii ale companiilor de 752,4 milioane lei şi ale persoanelor fizice de 56 milioane lei, potrivit datelor instituţiei furnizate la momentul respectiv de Profit.ro. 

Agerpres.ro

3. INS: Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul a crescut cu 6,3%, în primele patru luni

Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul, cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete, a înregistrat o creștere cu 6,3%, în primele patru luni din acest an comparativ cu perioada similară a anului precedent, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) remis, marți, AGERPRES.

Această apreciere a fost generată de avansul comerțului cu amănuntul în sectorul carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+10,9%), vânzărilor de produse nealimentare (+8,9%) și al vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (+1,2%).

‘Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în perioada ianuarie — aprilie 2017, comparativ cu perioada ianuarie — aprilie 2016, a înregistrat o creștere cu 7,0%, datorită creșterii comerțului cu amănuntul al vânzărilor de produse nealimentare (+10,1%), comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+9,6%) și vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (+2,1%)’, informează INS.

În luna aprilie, volumul a crescut ca serie brută cu 2,6% și a scăzut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 0,2%.

Față de luna corespunzătoare a anului precedent, a urcat atât ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 4,8%, respectiv cu 6,1%.

4. Peste 130.000 de turiști au cheltuit aproximativ 7,5 milioane de euro pentru minivacanța de Rusalii

Mai mult de 130.000 de turiști, dintre care 50.000 pe litoral și 45.000 în pensiuni din întreaga țară, au cheltuit în minivacanța de Rusalii aproximativ 7,5 milioane de euro, potrivit unui comunicat al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) remis AGERPRES.

Potrivit FPTR, mai mult de 50.000 de români și-au petrecut minivacanța de Rusalii în stațiunile de pe litoral și au cheltuit aproximativ trei milioane de euro. Cele mai aglomerate au fost structurile e cazare din nordul litoralului — Mamaia și Năvodari, dar foarte mulți turiști au ajuns și în Vama Veche. Dacă în stațiunile din sud (Saturn, Venus, Jupiter și Neptun) au sosit mai mult familii cu copii, în cele din nord și în Vama Veche au venit în general tineri, atrași de distracție și petreceri.

În acest an, hotelierii au venit în întâmpinarea turiștilor cu oferte avantajoase pentru minivacanța de Rusalii, tarifele fiind cu 30% — 40% mai scăzute față de cele din sezon, iar pentru turiștii care au stat mai multe zile s-au aplicat tarifele din programul “Litoralul pentru toți”. Pachete turistice au fost variate, unele dintre ele au inclus toate tipurile de masă. Pe lângă ofertele avantajoase, hotelierii au pregătit anul acesta programe pentru copii și părinți.

Chiar dacă la munte s-au anunțat precipitații, 20.000 de români și-au rezervat o vacanță într-unul din hotelurile din stațiunile montane. Conform estimărilor FPTR, turiștii au cheltuit aproximativ 1,2 milioane de euro. La munte, cazarea a costat între 80 — 500 lei de persoană. Cele mai căutate stațiuni au fost cele de pe Valea Prahovei. Peste 45.000 de romani au preferat să meargă la pensiuni, cele din zona Bran, Moeciu, Mărginimea Sibiului fiind pe primul loc în topul solicitărilor. Pentru astfel de vacanțe, turiștii au plătit aproximativ 2,4 milioane de euro, se arată în comunicatul FPTR.

Stațiunile balneare au fost și ele solicitate în această perioadă. Astfel, 15.000 de români au ales s-și petreacă vacanța la băi, unde au putut beneficia de programe speciale de tratament și relaxare. La Băile Felix, trei nopți de cazare cu mic dejun, la hotel de patru stele cu Spa, au costat 600 de lei. Per total, cei 15.000 de turiști au plătit pentru vacanța în stațiunile balneare aproape 700.000 de euro, potrivit comunicatului.

Românii care și-au dorit să petreacă în natură s-au orientat spre Delta Dunării. Este vorba despre 1.500 de persoane, în special pescari pasionați și turiști dornici de inedit. În ceea ce privește tarifele, în Delta Dunării, de exemplu, trei nopți de cazare la un hotel de trei stele, cu mic dejun, costă 500 de lei de persoană. Din calculele FPTR, în Deltă s-au cheltuit în această perioadă aproximativ 200.000 de euro.

5. Germania: Vânzările Dacia au crescut cu aproape 50% în mai

Vânzările de autoturisme noi în Germania au crescut cu 12,9% în mai, la 323.952 unități, în timp ce Dacia a raportat un avans de 49,2%, la 6,785 vehicule, arată datele Autorității Federale din domeniul Transporturilor (KBA).

Brandurile Volkswagen și BMW au raportat creșteri ale vânzărilor de 8,8% și, respectiv, 6,9% luna trecută, în timp ce livrările Renault și Ford au înregistrat un avans de 3,7% și, respectiv, 14,7%.

În primele cinci luni din acest an, vânzările de autoturisme noi pe cea mai mare piață auto din Europa au crescut cu 4,7%, la 1,45 milioane de unități, în timp ce Dacia a raportat un avans de 35,4%, la 26.098 vehicule.

Brandul Volkswagen a raportat un declin al vânzărilor de 3,6%, în perioada ianuarie-mai 2017, în timp ce livrările Renault și Ford au înregistrat un avans de 14,7% și, respectiv, 7,6%.

Digi24.ro

6. Americanii exportă grâu românesc în Egipt

Egiptul a cumpărat 60.000 de tone de grâu din România, exportator fiind firma americană AMD, unul dintre cei mai mari traderi de cereale de la noi.

Egiptul, cel mai mare importator mondial de grâu, a cumpărat miercuri o cantitate de 180.000 de tone de grâu din Rusia și România, la o licitație organizată de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achizițiile strategice de grâu în numele statului egiptean, transmite Reuters, informează Agerpres.

Prețul mediu plătit de GASC este de 198 de dolari pe tonă, inclusiv transport și navlu, în scădere față de prețul mediu de 202,5 dolari pe tonă, inclusiv transport și navlu, plătit la precedenta licitație.

La licitația organizată miercuri, GASC a cumpărat 120.000 de tone de grâu din Rusia (de la Midgulf, la un preț de 203,14 dolari pe tonă) și 60.000 de tone de grâu din România de la firma ADM (fostă Alfred Toepfer) la un preț de 201,56 dolari pe tonă.

În ultimele luni, Egiptul a cumpărat cantități de grâu fără precedent de pe piețele globale, traderii fiind de părere că autoritățile de la Cairo încearcă să țină pasul cu dependența crescută a populației de pâinea subvenționată.

Traderii susțin că această frenezie a importurilor reflectă o nouă realitate pentru o țară care este deja cel mai mare importator mondial de grâu: egiptenii consumă din ce în ce mai multă pâine subvenționată, ceea ce afectează finanțele statului și pune presiune asupra autorităților pentru a menține livrările.

7. Producătorii au pe tarabă roşii şi castraveţi mai mult decât au recoltat

Pieţele din Bucureşti sunt invadate de legume şi fructe de import care pot trece oricând drept produse româneşti, pentru că vânzătorii nici nu scriu pe etichetă de unde le aduc, şi nici nu au acte de provenienţă. Inspectorii Ministerului Agriculturii au controlat în ultima săptămână zeci de pieţe bucureştene. Au mai descoperit şi că producătorii au pe tarabă mai multe roşii şi castraveţi decât au recoltat. Amenzile date depăşesc 17.000 de euro.

Inspectorii Ministerului Agriculturii vor să afle dacă vânzătorii din pieţe au atestat de producător şi documente de provenienţă pentru legumele şi fructele de pe tarabă. Sunt suspiciuni deja în cazul a 240 de producători, care nu ar putea justifica întreaga marfă expusă.

În 10 minute, acest comerciant a schimbat eticheta cartofilor vânduţi – a scris produs în România – abia după ce a fost luat la întrebări de inspectori.

Cei care caută marfă românească în pieţe spun că nu ştiu dacă e vorba despre produse din Polonia, Grecia, Turcia sau România, pentru că vânzătorii nu scriu pe etichetă.

„Am admirat ieri dimineaţă când am trecut nişte cireşe superbe forma aceea de inimă de bou, dar erau greceşti, că am întrebat-o pe vânzătoare: te rog să te uiţi în ochii mei! După formă semănau cu cele româneşti, dar erau greceşti”.

Legea spune clar că producătorii trebuie să vândă marfa în spaţii separate de cele ale intermediarilor.

30 de inspectori ai Ministerului Agriculturii au controlat 25 de pieţe şi au verificat actele a peste 5.500 de producători şi comercianţi.

Ionel Bunea, reprezentant al Direcţiei de control MADR: „Uneori se mai substituie produsele româneşti, se înlocuiesc cu cele din import, căutăm să eliminăm aceste disfuncţionalităţi, produsul românesc să poarte etichetă – Provenienţă România. Pentru astfel de nereguli amenzile sunt începând cu 1.000 de lei până la 5.000 de lei”.

Vor urma controale la fermele celor care-şi vând produsele în pieţe şi la primăriile care au emis certificatele de producător. Inspectorii trebuie să afle dacă întreaga cantitate de legume şi fructe aduse în pieţe poate fi obţinută de pe pământul agriculturilor.

Print Friendly, PDF & Email