CNIPMMR: Algerea in functia de presedinte al CNIPMMR a dlui Florin Jianu

CNIPMMR: Algerea in functia de presedinte al CNIPMMR a dlui Florin Jianu

COMUNICAT DE PRESĂ

Algerea în funcția de președinte al CNIPMMR a domnului Florin Jianu

Astăzi, 30 iunie, în cadrul Colegiului Național, ce reunește președinții organizaților patronale membre ale CNIPMMR, a fost ales în unanimitate în funcția de președinte al CNIPMMR pentru perioada 2017-2020, domnul Florin Jianu.

Le mulțumesc colegilor pentru încredere și îi asigur că voi continua să muncesc cu onestitate și profesionalism pentru reprezentarea intereselor IMM-urilor și a mediul de afaceri românesc. România are acum, mai mult ca oricând, nevoie de profesionalism, stabilitate și predictibilitate.”, a precizat Florin Jianu, președintele reales al CNIPMMR.

În cadrul aceleași ședințe a fost ales în funcția de Secretar General al CNIPMMR, domnul Liviu Rogojinaru.

by:

Conferinta finantari pentru IMM-uri

Conferinta finantari pentru IMM-uri – Patronatul IMM Prahova

COMUNICAT DE PRESĂ

Conferința “Finanțări pentru IMM-uri și întreprinderi sociale prin programele operaționale”

 

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și cu sprijinul BCR, a organizat astăzi, 30 iunie, conferința “Finanțări pentru IMM-uri și întreprinderi sociale prin programele operaționale”.

Conferința, care a adunat peste 150 de participanți, a avut ca scop prezentarea instrumentelor financiare alocate IMM-urilor și întreprinderilor sociale prin programele operaționale, identificând mecanismele de valorificare a acestora.

Evenimentul s-a axat asupra următoarelor tematici:

  • Prezentării instrumentelor financiare dedicate IMM-urilor
  • Prezentării instrumentului FEIS
  • Identificare de bune practici în valorificarea opotunităților de finanțare europene
  • Propuneri și recomandări de creștere a gradului de absorbție a fondurilor europene
  • Prezentarea Programul Operațional Inițiativa pentru IMM-uri (POIMM)

Conferința s-a bucurat de prezența următarelor oficialități:

  • Florin JIANU, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România
  • Rovana PLUMB, Ministru, Ministerul Fondurilor Europene
  • Ilan LAUFER, Ministru, Ministerul pentu Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
  • Victor NEGRESCU, Ministru delegat pentru Afaceri Europene
  • Eugen Orlando TEODOROVICI, Senator
  • Univ. Dr. Ovidiu NICOLESCU, Președinte de onoare, CNIPMMR
  • Mihaela TOADER, Director general, MDRAPFE
  • Stefan BUCIUC, Social banking, BCR
  • Oleg MORARU, CEO, Bee Credit

În urma conferinței, s-au evidențiat problemele cu care se confruntă IMM-urile în accesarea fondurilor europene, identificându-se o serie de soluții și alternative, s-au prezentat cele mai eficiente instrumente financiare alocate României prin intermediul programelor operaționale și s-au concretizat demersurile viitoare pe care reprezentanții mediului guvernamental le vor realiza în utilizarea eficientă a instrumentelor financiare de către IMM-uri, realizându-se o serie de propuneri și recomandări de creștere a gradului de absorbție a fondurilor europene și operaționalizare a instrumentelor financiare din fonduri europene.                                  

În cadrul evenimentului, Florin Jianu, a menționat “Conferința de astăzi își propune prezentarea instrumentelor financiare disponibile prin programele operaționale 2014-2020, în sumă totală de 580,45 milioane de euro, ce vor atrage multiplicat finanțări de 1,5 miliarde de euro. Sunt instrumente diverse de finanțare pornind de la credite garantate, credite de partajare a riscului, equity sau microfinanțare. Acestea se adresează tuturor tipurilor de companii, de la IMM-uri la firme medii sau mari, din diverse domenii, din mediul rural sau urban. Reprezentanții mediului de afaceri cer operaționalizarea de urgență a acestor fonduri”.

Mesajul doamnei Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene

„Vă transmit câteva mesaje cu privire la modul în care vrem să guvernăm în continuare, inclusiv cu privire la instrumentele financiare de care are nevoie mediul de afaceri. Vrem o deschidere și o transparență totală, dar vrem și o simplificare a procedurilor. Până în momentul de față, avem plătite facturi de 800 milioane de euro. Misiunea de Audit și de creditare în baza regulamentelor europene este respectată de tot ceea ce înseamnă componenta de Fonduri Europene din Ministerul Dezvoltării, m-am opus cu fermitate la autoritățile de auditare care cer cât mai multe autorizări suplimentare față de ceea ce cer autoritățile europene. Vrem ca fondurile europene să fie cât mai aproape de mediul de afaceri. Vrem să debirocratizăm, pentru că este inadmisibil ca, în calitate de beneficiar, să completezi nu-știu-câte criterii și cerințe. (…) Nu vom mai solicita toate avizele și autorizațiile la depunerea aplicațiilor, ci la momentul contractării efective.”

Ilan Laufer, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat

” Este prima conferință la care particip în calitate de ministru. Vă garantez că veți avea o relație cu ministerul cum nu a mai fost până în acest moment, bazată pe colaborare și deschidere totală. Guvernul din care fac parte este guvernul asupra căruia planează cea mai mare presiune din ultimii 20 de ani să livreze promisiunile asumate.  Vă aduc câteva vești din programul de guvernare: vom extinde cota TVA de 5% pentru programul Prima Casă, este la nivel de proiecție, ne dorim să fie această cotă de 5% pentru apartamente de până în 120 mp, dar să se aplice tuturor celor care doresc să achiziționeze o astfel de proprietate, nu doar la prima achiziție. Propunere de reducere a impozitului pe venit, care va scădea în 2018 la 10%. De la 1 septembrie va intra în vigoare un cont destinat plății de TVA. Dorim să reducem evaziunea pe TVA, pierdem anual între 16-20 miliarde de lei. De la 1 septembrie vom crea contul SPLIT-VAT, cont separat de TVA prin care se va lucra cu TVA, din acest cont nu se pot retrage banii, va fi destinat doar pentru încasarea si virarea TVA.”

Partenerul principal al evenimentului a fost BCR care, în cadrul evenimentului a precizat BCR și-a propus să aibă rolul de integrator și finanțator al economiei sociale și intenția noastră este de a pune la masă actorii sociali relevanți, autorități publice, antreprenori și companii, în asa fel încât să creăm un ecosistem sustenabil pentru prosperitatea românilor. Prin programul nostru de social banking vrem să aducem și în România ce a reușit Erste Group Bank până în prezent pe acest segment și să adaptăm oferta noastră de soluții practice de produse financiare în beneficiul actorilor economiei sociale prin incluziunea financiară a persoanelor cu venituri reduse, a primilor antreprenori și a organizațiilor cu impact social. 

Partenerii media ai evenimentului au fost: Agerpres, Bursa, Centrul de presa, Legal magazin, Național TV, Risco și Top business.

by: Iulia Sirbu,
        PR specialist CNIPMMR

Comunicat Program Guvernare⁩

Comunicat Program Guvernare⁩ – Patronatul IMM Prahova

COMUNICAT DE PRESĂ

Noul Program de Guvernare modifică semnificativ politicile fiscale, completează/modifică/prorogă aplicarea multor măsuri anterioare, cuprinde măsuri pentru IMM, dar și crește presiunea asupra mediului de afaceri 

  1. Noul Program de Guvernare modifică semnificativ politicile fiscale
  1. Inlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri: „Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”.

Impozitul pe cifra de afaceri va genera dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blocând înființarea și dezvoltarea societăților comerciale.

De asemenea, aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regăsi în preţurile produsului final și poate crea discrepanţe concurenţiale importante, comparativ cu celelate state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor.

În plus, România riscă și declanşarea procedurii de infrigement în cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afeceri, raportat la dispozițiile Directivei 77/388/CEE privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, taxa pe cifra de afaceri, nefiind deductibilă, împiedicând libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor.

  1. Înlocuirea cotei-unice de impozitare a veniturilor cu impozitul pe venitul global, dublat de depunerea declaratiilor de patrimoniu: Începând cu 2018, vom reintroduce impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. (…) Totodata incepand cu 2018 vom implementa procedura depunerii declaratiilor de patrimoniu”.

Impozitul pe venitul global (care înlocuiește impozitul pe gospodărie din anteriorul Program de Guvernare) și declarațiile de patrimoniu vor reprezenta o sarcina administrativă suplimentară imensă pentru contribuabili (rezultată din completarea și înregistrarea declarațiilor, dar și din plata impozitului, recunoscându-se explicit în noul Program de Guvernare că abia “în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacționării cu instituțiile statului, dar și de cetățeni în general, se va reduce”), dar și o creștere semnificativă a cheltuielilor birocratice și administrative publice (cheltuieli materiale și de personal rezultate din înregistrarea declarațiilor, stabilirea impozitului, evidenţă, încasare plată/compensare, control etc), în condițiile în care, nu este clarificat impactul măsurii asupra bugetului, în contextul în care “veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite” de impozit. Simplitatea de aplicare a cotei unice a reprezentat unul din motivele de atractivitate a investitorilor în Romania.

  1. Modificarea legislației fiscale privind colectarea TVA: “De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism imbunatatit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia”, ceea ce implică modificarea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală.
  1. Creșterea fiscalității, exemplificând în acest sens:

– creșterea contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial de lucru: “asigurarea plății de către angajator a contribuției pentru pensii și sanatate la nivelul salariului minim pentru toti salariatii, inclusiv pentru cei cu timp partial de lucru si cei cu plata in acord, in scopul protejarii si acestor categorii de salariati prin prisma drepturilor de pensii si de ocrotire a sanatatii

– instituirea taxei de solidaritate pentru romanii cu venituri peste 14.500 de lei: “Vom introduce contribuția de solidaritate începand cu 1 ianuarie 2018, dar și o taxa suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății populației”, fără precizarea categoriilor de produse;

– modificări  privind pilonul 2 (privat) de pensii: “CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat”;

– impozit specific suplimentar: “impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse natural și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor, cel târziu la finalul anului 2017”.

Având în vedere că pe data de 29.06.2017 nu sunt elaborate încă proiectele de acte normative pentru modificarea Codului fiscal și Codului de procedură fiscală corespunzătoare noilor politici fiscale, nefiind derulate nici consultări cu partenerii sociali, termenele de implementare a măsurilor respective din noul Program de Guvernare (01.09.2017, finalul anului 2017, respectiv 01.01.2018) încalcă principiile fiscalității,   respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”,  precum  și predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”,  “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”. Principiile stabilității legislative și predictibilității sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investitii luând măsuri vizând veniturile si cheltuielile pe cel putin 3 – 5 ani și luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

II. Noul Program de Guvernare prorogă aplicarea multor măsuri din Programul de Guvernare anterior, exemplificând în acest sens:
  1. Amânarea cu un an a termenului de adoptare a Codului Economic: „Adoptarea Codului Economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2018și “va conține Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înființare a Societăților Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic”, în condițiile în care în Programul de Guvernare anterior urma sa fie dezbatut in primul trimestru al anului 2017, trebuia să intre în dezbatere parlamentară din aprilie 2017 și să intre in vigoare cel tarziu de la 1 iulie 2017.

CNIPMMR reinterează că pentru elaborarea Codului Economic este strict necesară implicarea confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, potrivit dispozițiilor legale în vigoare: dispozițiile art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată care prevedeconsultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social” , coroborate cu dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare: “Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”. 

  1. Amânarea cu un an a termenului de reducere a TVA la 18%: “Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019”, în loc de 01.01.2018.
  1. Amânarea cu un an a termenului de plată a tuturor taxelor online: “începând cu 1 ianuarie 2019 să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online”, în loc de 01.01.2018.
III. Politici publice privind IMM: 12 măsuri 

În capitolul “Politici publice pentru IMM”, în noul Program de Guvernare sunt prevăzute 12 măsuri:

  1. Înfiinţarea Ministerului Antreprenoriatului şi IMM-urilor (durata: 2017);
  2. Înfiinţarea de Agenţii Regionale de Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului (durata: 2017);

 3.Adoptarea legii Parteneriatului Public Privat cel tarziu la 1 octombrie 2017;

  1. Schemă de ajutor de stat pentru start-up-uri: Romania Start-up Nation, pe perioada: 2017-2020, 10.000 start up-uri anual;
  2. Strategic Invest Romania – Program de ajutor de stat pentru sustinerea investitiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni, pe perioada: 2017-2019;
  3. Crearea Programului National de Dezvoltare a Antreprenoriatului – PNDA, pe perioada: 2017-2020.
  4. Program pentru sprijinirea internaţionalizării, pe perioada: 2017-2020;
  5. Înfiinţarea liceelor de antreprenoriat, 2017;
  6. Programul România Profesională

10.Crearea de site-uri institutionale: entrepreneurs.gov.ro, imm.gov.ro (2017)

11.Adoptarea Legii Lobby-ului;

12.Restartarea mediului de afaceri. 

Având în vedere că cea mai mare parte din măsuri au ca termen de implementare 2017, CNIPMMR sus’ine necesitatea unor acțiuni administrative, legislative și bugetare care să asigure efectiva lor aplicabilitate, în calendarul stabilit.

IV. Noul Program de Guvernare pune o mare presiune asupra mediului de afaceri

  1. Creșterea semnificativă a salariului minim: “Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2200 lei în 2019 și 2400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2300 lei in 2018, 2640 lei in 2019 si 3000 lei in 2020.”

Creşterea salariului minim având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România. Creşterile salariale nu trebuie decise pentru scopuri politice, ci pe bază de analize a multiplelor implicații la nivel macroeconomic și fundamentări obiective, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii, numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceștia. 

  1. Măsuri severe pentru societățile cu pierderi și cu cifra de afaceri nulă: “constituirea unei direcții în cadrul ANAF (și cooperare cu Registrul Comerțului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă și a creditelor acordate de acționarii privați propriilor firme cu pierderi precum şi consolidarea Direcției de Prețuri de Transfer din aceeași instituție. Vom aduce modificari legislatiei astfel incat pana la 31 decembrie 2019 firmele cu capital negativ sa-si reintregeasca capitalul si ANAF ul sa fie imputernicit cu urmarirea indeplinirii acestei conditii”.
  2. Interdicții în cazul falimentului:Totodata vom modifica legea insolventei cel tarziu pana la 1 noiembrie 2017 a.i. o firma sa nu poata ramane in faliment mai mult de 2 ani sau daca nu-si respecta planul de conformare pe o perioada mai mare de 6 luni. Legea 31/1990 o vom modifica astfel incat o persoana sa nu mai poata infiinta o societate un anumit numar de ani dupa 2 insolvente”.
  3. Extinderea domeniului de aplicare a procedurilor de executare fiscală:Pentru a creste gradul de colectare al taxelor vom imputernici ANAF ul cu colectarea cat mai multor taxe, inclusiv cele de la AFM, incepand cu 1 ianuarie 2018”.
IV. Măsuri pozitive care trebuie implementate cu prioritare
1. Obiective ambițioase pentru absorbția fondurilor europene:
  • Acreditarea tuturor autorităţilor de management până la 1 octombrie 2017”;
  • Lansarea tuturor call-urilor de proiecte, pe toate liniile de finanțare, atât pentru beneficiarii publici, cât și pentru cei privați, până la sfârşitul anului 2017”;
  • accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de 72,5% (92.3 miliarde lei) până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023”;
  • Timpi scurți de evaluare pentru proiectele depuse și semnarea rapidă a contractelor de finanțare;
  • Achitarea fără întârziere a facturilor beneficiarilor, prin crearea unui mecanism transparent de monitorizare a facturilor”;
  • Măsuri de simplificare și evitare a supra-proceduralizării și birocrației excesive prin simplificarea orientărilor pentru solicitanți, operaționalizarea SMIS 2014+, simplificarea procedurilor de achiziții pentru beneficiarii privați, introducerea unor opțiuni de costuri simplificate, a unor rate forfetare și bareme standard pentru costurile unitare în normele naționale și regionale referitoare la eligibilitate, simplificarea procedurilor pentru autorizațiile de construire”.

Prioritatea și urgența punerii în aplicare a acestor obiective este justificată de întârzierile mari în acest domeniu, care au efect direct asupra bugetului public: din Execuția bugetului general consolidat în perioada 01.01-30.04.2017, publicată pe site-ul M.F.P.: http://www.mfinante.gov.ro/execbug.html?pagina=domenii, rezultă că in primele 4 luni din 2017 comparativ cu perioada similara din 2016, scad semnificativ atât veniturile, cât și cheltuielile bugetare vizând proiectele cu finantare europeană: Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare (-102,4%); cheltuielile cu proiectele cu finantare din fonduri externe nerambursabile (-92,5%), cheltuielile aferente programelor cu finanta rerambursabila (-13,1%). 

  1. Obiective ambițioase pentru mediul de afaceri care trebuie realizate:
  • Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritoriale: o proporție importantă a investițiilor, și anume 517 milioane EUR (de aproape patru ori mai mult decât în perioada 2007-2013), va fi furnizată prin intermediul instrumentelor financiare (inclusiv prin inițiativa privind IMM-urile pusă în aplicare de BEI). Acestea vor viza sprijinirea IMM-urilor prin furnizarea de capital, de împrumuturi și de garanții pentru fazele incipiente și de creștere”;
  • CEC își va extinde aria de acțiune pentru IMM-uri și în domeniul agriculturii, astfel încât acesta să poată susțină programele naționale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar și pentru a putea finanța mult mai mult întreprinderile mici și mijlocii din IT, turism, construcții, servicii, industria prelucrătoare, meșteșuguri etc precum și fermierii sau pe cei care doresc sa investească în agricultură”;
  • “Cel tarziu la 1 ianuarie 2018 vom infiinta o Bancă de Dezvoltare și Investiții”;
  • “statul român va simplifica procedurile pentru obținerea garanțiilor date de către fondurile de garantare exitente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor vor fi capitalizate pentru a putea susține programele publice incluse în programul de guvernare”;
  • “Alocările privind ajutoarele de stat acordate de către Guvern se vor face cu prioritate in domenii precum turismul, cinematografie, constructiile, industria agro-alimentara si agricultura in cuantum de cel putin 90% din valoarea proiectelor. Sumele disponibile vor fi de cel putin 500 mil euro/anual, incepand cu 2017. Prioritate o vor avea firmele care angajeaza personal din zonele cu somaj mai mare de 5% si cei care angajeaza cat mai mult personal.”
    IV. Măsuri care necesită prudență și analize de impact economic, fiscal și bugetar:
  1. Următoarele măsuri din Programul de Guvernare necesită realizarea unor ample analize de impact economic, fiscal și bugetar, transparență în elaborare, consultare cu partenerii sociali și dialog social calitativ, prudență deosebită în aplicare, inclusiv din perspectiva deficitului bugetar și a respectării principiilor liberei concurențe, economiei de piață, aquis-ului UE, inclusive a interdicţiei: companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi entitate, evitându-se comportamentul de monopol:
  • vom înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 mld. €. Fondul se va putea folosi de veniturile din privatizari, din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați”;
  • Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimata la 3,5 mld. €;
  • “Alte 3 mld. € vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020”;
  • O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităților fabricilor existente. Deși bugetul de stat se va diminua inițial cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activității economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe și impozite de aproximativ 9 mld. lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puțin 6 mld. Lei”;
  • Alături de FSDI, cel târziu în primul trimestru din 2018, se va crea un Fond Național de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deține participații și care în prezent sunt administrate de AVAS, dar și companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicției europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producție și distribuție nu pot fi administrate de aceeași enitate, evitându- se în acest fel comportamentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica și Transgaz vor fi administrate și deținute de FND, iat Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. AVAS se desființează. Ca și FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcționare în proprietatea exclusivă a statului român”. 
  1. Ample analize de impact economic, fiscal și bugetar, transparență în elaborare, consultare cu partenerii sociali și dialog social calitativ, prudență în aplicare, inclusiv din perspectiva deficitului bugetar, necesită și creșterile cheltuielilor bugetare prevăzute în Programul de Guvernare, în special cele de personal, pensii, asistența socială, în detrimentul investițiilor.

Revista presei 28.06.2017

Revista presei 28.06.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor în toate sectoarele până în august
  2. 42 de recuperatori de creanţe gestionează o piaţă de 4,6 milioane euro
  3. Modificări importante la Codul Fiscal vor intra în vigoare din acest an
  4. Deficit extrem de mare, după cinci luni de guvernare
Agerpres.ro
  1. Producția de cărbune a crescut cu 6,8% în primele patru luni; importurile s-au redus cu aproape 29%
Digi24.ro
  1. IMM-urile fără contracte cu statul, scutite de contribuțiile sociale

  7. Mai greu decât în Bulgaria: Unu din patru români riscă sărăcia

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor în toate sectoarele până în august

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în industrie, construcţii, servicii şi comerţ în perioada iunie-august, la o creştere a preţurilor mai ales în construcţii şi în industrie şi la angajări moderate, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii mai, când managerii estimau o creştere mai mare a afacerilor din sectorul serviciilor de preţuri în comerţ şi un avans mai mare al producţiei în industrie. Pentru intervalul iunie-august, cel mai mic sold conjunctural privind activitatea este în industria de prelucrare, +10%, în scădere faţă de cel din raportul anterior (+18%).

„Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +42%)”, se arată în raportul INS. Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat. Managerii au aşteptări optimiste în privinţa activităţii din comerţ, cu un sold conjunctural de +28%, faţă de +33% în raportul precedent.  

De asemenea, activitatea din construcţii este aşteptată să crească semnificativ, soldul conjunctural pentru perioada iunie-august fiind de +26% (+33% în raportul anterior). În servicii, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere moderată, soldul fiind +14% (faţă de +24% în raportul anterior). Managerii prevăd creşteri moderate ale numărului de angajaţi în comerţ şi construcţii şi o relativă stabilitate în servicii şi industrie.

Astfel, în comerţ se aşteaptă o creştere uşoară a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de +12% (+7% în raportul anterior). În construcţii, aşteptările s-au redus, cu un sold conjunctural de +10% (+15% în raportul precedent). În servicii şi în industrie sunt estimate creşteri mici ale personalului, cu solduri conjuncturale de +4%, respectiv +5%. 

Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în toate sectoarele până în august. Cele mai mari creşteri de preţuri sunt aşteptate în construcţii, cu un sold conjunctural +10%, şi în industrie (+7%).

2. 42 de recuperatori de creanţe gestionează o piaţă de 4,6 milioane euro

În ciuda pieţei atractive a creanţelor, care cumula la sfârşitul anului trecut peste 4,6 milioane euro, recuperatorii nu s-au înghesuit să se înregistreze la ANPC. În lista entităţilor de recuperare a creanţelor sunt trecute doar 42 de astfel de societăţi, ceea ce înseamnă că ultimele modificări legislative i-au determinat să-şi închidă porţile sau să se reprofileze.

Pe de altă parte, aceşti 42 de recuperatori au de gestionat un mare număr de cazuri – aproximativ 6,3 milioane, potrivit ultimelor informaţii furnizate de Asociaţia de Management a Creanţelor Comerciale (AMCC) – adică o medie de 150.000 de persoane pentru fiecare firmă de recuperare. Potrivit AMCC, valoarea totală a creanţelor externalizate B2C în 2016 a înregistrat aproximativ 4,642 milioane euro cu aproximativ 6,3 milioane cazuri pentru piaţa românească, în special datorită volumelor mari de creanţe externalizate domestice şi internaţionale.

„Numărul creanţelor domestice externalizate B2C a scăzut moderat în 2016 cu 4% faţă de 2015, datorită unei scăderi de 14% în numărul cazurilor externalizate, ca rezultat al iniţiativelor jucătorilor de optimizare a portofoliilor de clienţi. Deşi numărul de cazuri B2C achiziţionate a crescut în 2016 cu 87%, faţă de 2015, valoarea medie a creanţelor achiziţionate a scăzut de la 1,384 euro/caz în 2015 la 1,267 euro/caz în 2016”, informa spre sfârşitul lunii trecute asociaţia.

Cu alte cuvinte, mai mult de unul din patru români au fost daţi anul trecut pe mâna recuperatorilor de creanţe, din cauza datoriilor pe care le au în principal la bănci, dar şi la firme de telefonie, Instituţii Financiare Nebancare (IFN-uri), firme de leasing, firme de asigurări sau la furnizori de utilităţi (curent, gaze, apă etc).  

Mai puţin de 22% dintre recuperatori s-au înregistrat la ANPC   Potrivit unei analize realizate de KeysFin pe baza datelor depuse de firmele de management al creanţelor, în 2015, în România, existau 193 de firme cu acest profil, care au realizat în 2014 afaceri de 194 milioane de lei. De la începutul anului, la ANPC s-au înregistrat doar 42 de societăţi de recuperare a creanţelor, ceea ce înseamnă mai puţin de 22% dintre firmele care activau în urmă cu doi ani.

Potrivit legii, recuperatorii care nu sunt înregistraţi la ANPC nu îşi mai pot derula activitatea, ceea ce înseamnă că persoanele fizice sau juridice cărora li se cere returnarea datoriilor la diverse bănci sau companii de utilităţi nu sunt obligate să dea curs solicitării. Începând cu 1 ianuarie 2017, activitatea de recuperare creanţe poate fi desfăşurată numai de către recuperatorii care au un sediu social în România, o sucursală sau un reprezentant pentru rezolvarea litigiilor sau pentru a răspunde contravenţional sau penal în faţa autorităţilor.

Până de curând, existau recuperatori cu sedii în diferite paradisuri fiscale care îşi desfăşurau activitatea prin mandatar. În plus, potrivit unei ordonanţe de urgenţă deja intrate în vigoare, li se cere conducătorilor acestor instituţii să aibă o bună reputaţie, altfel cererea de funcţionare ar putea fi respinsă. De asemenea, firmele de recuperare trebuie să demonstreze că plata salariaţilor nu depinde în mod exclusiv de realizarea unor obiective legate de recuperarea creanţelor şi nici să fie raportată exclusiv la sumele recuperate.

3. Modificări importante la Codul Fiscal vor intra în vigoare din acest an

Modificări importante aduse la Codul Fiscal prin Legea de aprobare a OUG3/2017, trimisă spre promulgare, vor intra în vigoare începând chiar de anul acesta. Ele privesc atât impozitul pe profit, cât şi impozitul microîntreprinderilor şi codul de TVA, potrivit consultantului fiscal Cornel Grama.

Una dintre modificări prevede că asociaţiile de proprietari, pentru că sunt persoane juridice române, intră în sfera contribuabililor plătitori de impozit pe profit.

Cu toate acestea, nu vor rămâne în sfera contribuabililor acele asociaţii de proprietari constituite ca persoane juridice care efectuează doar încasare a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari.

Totodată, şi firmele care au avut în 2016 afaceri cuprinse între 100.001 şi 500.000 de euro vor aplica impozitul „micro”, chiar dacă desfăşoară efectiv activităţi vizate de impozitul specific.

Mai mult, în ceea ce priveşte codul de TVA, se abrogă articolul prin care, ca să justifice intenţia şi capacitătea de a desfăşura activitate economică, societăţile cu sediul activităţii economice în România care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului trebuie să furnizeze fiscului informaţii relevante, prin completarea unei declaraţii al cărei model este aprobat prin ordin al preşedintelui ANAF.

Aşadar, persoanele care au fost înregistrate şi au funcţionat, dar li s-a anulat codul de TVA nu mai trec prin filtrul criteriilor stabilite de ANAF privind analiza de risc. Cornel Crama a trecut în revistă modificările mai importante, cu impact mai mare asupra firmelor cărora li se aplică.

ÎN CEEA CE PRIVEŞTE IMPOZITUL PE PROFIT :

Text nou: La articolul 13 alineatul (2), după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins: k) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, cu excepţia celor care obţin venituri din exploatarea proprietăţii comune, potrivit legii. Explicaţii: Asociaţiile de proprietari, pentru că sunt persoane juridice române, intră în sfera contribuabililor plătitori de impozit pe profit.

Dar NU VOR RĂMÂNE în sfera contribuabililor asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice care efectuează DOAR ÎNCASARE a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari.

Intră în vigoare de la 01.01.2018 ÎN CEEA CE PRIVEŞTE IMPOZITUL MICROÎNTREPRINDERILOR:

Text nou: 21. La articolul 47, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin.(2), cu următorul cuprins: (2) Prevederile alineatului (1) se aplică şi persoanelor juridice române care intră sub incidenţa Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi. Prevederile prezentului titlu prevalează faţă de prevederile Legii nr. 170/2016.

Explicaţii: În contextul intrării în vigoare începând cu 1 ianuarie 2017 a prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, care se aplică persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit, persoane juridice care trebuie să aplice obligatoriu şi sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, pentru un nivel al veniturilor care nu a depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro, era necesară precizarea priorităţii uneia dintre cele două legi, Legea nr.227/2015 (prin titlul III) sau Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi.

Reguli tranzitorii: 31.La articolul 48, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins: „(8) Persoanele juridice române care intră sub incidenţa Legii nr. 170/2016, şi care la data de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 euro – 500.000 euro, inclusiv, îndeplinind şi celelalte condiţii prevăzute la art. 47 alin.(1), sunt obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu luna următoare intrării în vigoare a acestor prevederi, urmând a comunica organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 25 a lunii următoare intrării în vigoare a acestor prevederi, inclusiv.

Prin derogare de la prevederile art. 8 din Legea nr. 170/2016, respectiv prin excepţie de la prevederile art 41 şi art.42, până la acest termen se calculează, declară şi plăteşte impozitul specific unor activităţi, respectiv impozitul pe profit, pentru perioada 1 ianuarie 2017 – sfârşitul lunii intrării în vigoare a acestor prevederi. Impozitul specific unor activităţi aferent acestei perioade se determină prin împărţirea impozitului specific anual la 365 zile şi înmulţirea cu numărul de zile aferent perioadei 1 ianuarie 2017 – sfârşitul lunii intrării în vigoare a acestor prevederi. Pentru determinarea impozitului specific unor activităţi se aplică şi celelalte reguli prevăzute de Legea nr. 170/2016. Impozitul pe profit se determină luând în considerare veniturile şi cheltuielile înregistrate în această perioadă, iar rezultatul fiscal se ajustează corespunzător acestei perioade.” Reguli tranzitorii pentru intrarea în vigoare în cursul anului 2017. Nu este necesară stabilirea unui termen special de intrare în vigoare.Întrucât se doreşte aplicare cu 1 a lunii următoare publicării acestei Legi în Monitorul Oficial.

Observaţie : În cazul în care se va publică în luna IUNIE să va aplica din 01.07.2017 iar dacă se va publica în luna IULIE se va aplica din 01.08.2017. Text vechi: „ART. 53 – Baza impozabilă (1) e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil; (…) (Legea 227/2015) „

Text nou: „61.La articolul 53 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;

Intră în vigoare de la 01.10.2017 ÎN CEEA CE PRIVEŞTE TVA :

Text vechi: „Art. 281 (1) Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu excepţiile prevăzute în prezentul capitol. (8) În cazul livrărilor de bunuri şi al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, altele decât cele prevăzute la alin. (7), cum sunt: livrările de gaze naturale, de apă, serviciile de telefonie, livrările de energie electrică şi altele asemenea, se consideră că livrarea/prestarea este efectuată la datele specificate în contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate sau la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăşi un an. (9) În cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi superficia, asupra unui bun imobil, serviciul se consideră efectuat la fiecare dată specificată în contract pentru efectuarea plăţii.

Text nou: ART 281 ”(1) Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, în conformitate cu regulile stabilite de prezentul articol. (8) În cazul livrărilor de bunuri şi al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, altele decât cele prevăzute la alin.(7), cum sunt livrările de gaze naturale, de apă, de energie electrică, serviciile de telefonie, de închiriere, de leasing, de concesionare, de arendare de bunuri, de acordare cu plată pentru o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi superficia, asupra unui bun imobil, şi alte livrări/prestări asemenea, se consideră că livrarea de bunuri/prestarea de servicii este efectuată la fiecare dată prevăzută în contract pentru plata bunurilor livrate/serviciilor prestate, sau în lipsa unei astfel de prevederi contractuale, la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăşi un an.” 35.La articolul 281 alineatul (9) se abrogă. Intră în vigoare de la 01.10.2017

Explicaţii: Modificarea art. 281 alin.(8) şi abrogarea art. 281 alin.(9) au drept scop alinierea pentru aplicarea aceleiaşi reguli de stabilire a faptului generator de taxa pentru serviciile care sunt prestate continuu. Astfel, operaţiuni precum închirierea şi leasingul, conform prevederilor actuale de la art. 281 (9), au fapt generator de taxă doar la data prevăzută în contract pentru plată. În mediul privat există numeroase situaţii în care nu se prevăd scadenţe prin contract, ci se prevede că acest gen de servicii vor fi achitate într-un anumit termen de la data emiterii unei facturi, caz în care există un vid legislativ şi nu se poate stabili care este data faptului generator de taxă. Conform prevederilor modificate, şi în cazul leasingului sau al închirierii, faptul generator va interveni ori la data prevăzută în contract pentru plată, ori la data emiterii unei facturi.

Text vechi:                        

Alin.(11) lit. h) dacă persoana impozabilă, societate cu sediul activităţii economice în România, înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, supusă înmatriculării la registrul comerţului, nu justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitate economică potrivit criteriilor şi în termenele stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F Cod Fiscal.

Text nou Alin 11 lit. h) dacă persoana impozabilă, societate cu sediul activităţii economice în Romania, înfiinţată în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, supusă înmatriculării la registrul comerţului, prezintă risc fiscal ridicat. Prin ordin al preşedintelui ANAF se stabilesc criteriile pentru evaluarea riscului fiscal.

Text vechi: (12) Procedura de anulare a înregistrării în scopuri de TVA este stabilită prin normele procedurale în vigoare. După anularea înregistrării în scopuri de TVA conform alin. (11) lit. a) – e) şi h), la solicitarea persoanelor impozabile organele fiscale competente înregistrează persoanele impozabile în scopuri de TVA aplicând prevederile alin. (9) astfel: e) în situaţia prevăzută la alin. (11) lit. h), dacă încetează situaţia care a condus la anulare, de la data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA. (19) În vederea justificării intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activitate economică, în sensul alin. (9) şi alin. (11) lit. h), societăţile cu sediul activităţii economice în România, înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului furnizează organului fiscal informaţii relevante, prin completarea unei declaraţii al cărei model este aprobat prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. Legea 227/2015 Text nou: (12) Procedura de anulare a înregistrării în scopuri de TVA este stabilită prin normele procedurale în vigoare.

După anularea înregistrării în scopuri de TVA conform alin.(11) lit. a)-e) şi h), organele fiscale înregistrează persoanele impozabile la solicitarea acestora, astfel: …………………………………………………. e) în situaţia prevăzută la alin. (11) lit. h), dacă încetează situaţia care a condus la anulare, respectiv societatea nu mai prezinta risc fiscal ridicat, conform criteriilor stabilite la alin. 11 lit. h), de la data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA. 39.

La articolul 316, alineatul (19) se abrogă. ” Intră în vigoare de la 01.10.2017 Art. 316 alin.(8) – s-a eliminat trimiterea şi la alin.(12), iar din preambulul art. 316 (12) s-a eliminat trimiterea la alin.(9). Aceste modificări sunt necesare pentru ca persoanele care au fost înregistrate şi au funcţionat, dar li s-a anulat codul de TVA conform art 316 alin.(11) lit. a)-e) să nu mai treacă prin filtrul criteriilor stabilite de ANAF privind analiza de risc. Astfel, o persoană care, de exemplu, nu a depus 6 deconturi de TVA, i se anulează codul de TVA conform art. 316(11) lit.d), va solicita înregistrarea conform art. 316 (12) lit. c), dar i s-ar aplica şi alin.(9), cel referitor la riscul fiscal, deşi legea prevede că singura lor obligaţie ar fi să depună deconturile pe care nu le-au depus şi o declaraţie pe propria răspundere că vor depune la timp deconturile de TVA.

În acest fel, numai societăţilor nou înfiinţate, precum şi celor care depăşesc plafonul de scutire sau solicită prin opţiune înregistrarea în scopuri de TVA, li se vor aplica prevederile art.316 alin.(9) din Codul fiscal, deoarece organele fiscale au deja instrumentul prevăzut la art. 316 alin.(11) lit. h) pentru a putea anula codul de TVA al unei persoane care prezintă risc fiscal ridicat. Modificările propuse au în vedere respectarea jurispudentei CJUE, astfel cum prevede şi Tratatul de aderare şi art 11 din Codul fiscal, respectiv decizia în cazul C-527/11 Ablessio. În acest caz Curtea a decis că statele membre nu au dreptul să refuze înregistrarea în scopuri de TVA a unei persoane impozabile pentru motivul că aceasta nu poate justfica că are suficiente resurse financiare, tehnice şi umane în momentul în care depune o cerere de înregistrare în scopuri de TVA. În baza art. 273 din Directiva 2006/112/CEE, statele membre pot totuşi să împiedice înregistrarea în scopuri de TVA dacă această ar fi utilizată în scop fraudulos. În acest sens toate referirile la intenţia şi capacitatea unei persoane impozabile de a desfăşura activităţi economice au fost eliminate prin prezenta propunere. Deci s-a dus cu sintagma „nu justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitate economică”. Noroc cu Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie pe care o aminteam şi eu pe aici încă din 2015 …ca Moise în pustiu. Legea trimisă spre promulgare aici:

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2017/pr143_17.pdf

Acestea intră în vigoare astfel : „(2) Prin derogare de la dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile prezenţei legi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţiile prevăzute la alin. (3) şi alin. (4). (3) Prin derogare de la dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. I pct. 1, referitoare la art. 13 alin. (2) lit. k) intră în vigoare la dată de 1 ianuarie 2018. ” (4) Prin derogare de la dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. I pct. 2, referitoare la art. 25 alin. (4) lit. c), art. I pct. 5 – referitoare la art. 53 alin. (1) lit. e), art. I pct. 15 – referitoare la art. 281 alin. (1) şi alin. (8), art. 286 alin. (1) lit. c), art. 287 lit. d), art. 316 alin.(8), (9), alin.(11) lit. h), partea introductivă a alin. (12) şi alin.(12) lit. e) din Legea nr. 227/2015 intră în vigoare la dată de 1 octombrie 2017.

” N.red: Cornel Grama este consultant fiscal din Cluj, serviciile sale acoperind următoarele domenii: întocmirea declaraţiilor de impozite şi taxe, asistenţă pe probleme fiscale şi în materie de creanţe bugetare, reprezentare în faţa organelor fiscale, instruire şi perfecţionare în domeniul fiscal. Opiniile exprimate în acest articol aparţin în exclusivitate autorului.

4. Deficit extrem de mare, după cinci luni de guvernare

Numai cinci luni de guvernare a social-democraţilor au fost de ajuns pentru ca bugetul ţării să treacă pe deficit, care a ajuns să fie chiar de trei ori mai mare decât anul trecut, în aceeaşi perioadă.

Venituri mai mari compensate însă de cheltuieli şi mai mari au dus bugetul general consolidat pe deficit, cu un minus de 2,17 miliarde lei, respectiv 0,27% din PIB. Această valoare este de aproape trei ori mai mare decât deficitul din primele cinci luni ale anului trecut şi se datorează în principal creşterilor salariale.

După primele cinci luni ale anului trecut, bugetul general consolidat al statului a înregistrat un deficit de 0,1% din PIB, respectiv de 782 milioane lei. Salariile – gaura neagră Principala cauză a creşterii abrupte a deficitului a fost majorarea cheltuielilor, în special ale celor de personal.

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în sumă de 100,6 miliarde lei, cu 9,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Cea mai mare creştere a fost pentru cheltuielile de personal, care s-au majorat cu aproape 20%. Ele au fost determinate atât de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, cât şi de creşterile salariale acordate în 2017, respectiv creşterea cu 15 % a salariilor din sănătate şi educaţie începând cu 1 ianuarie 2017, a personalului din administraţia publică locală care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, de majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei începând cu 1 februarie 2017 şi de majorarea cu 50% a salariului brut şi a sporurilor pentru personalul din instituţiile publice de spectacole sau concerte începând cu 1 februarie 2017. Gaură şi la încasări Nici la capitolul încasări primele cinci luni nu au excelat.

Veniturile au fost de 98,4 miliarde lei, cu 7,9% mai mari. Creşteri s-au înregistrat însă la capitolele contribuţii sociale, impozit pe salarii şi venit, dar numai datorită creşterilor salariale care le-au determinat, dar şi la impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţiile internaţionale, ca urmare a majorării importurilor. În ceea ce priveşte veniturile din TVA, acestea au înregistrat o scădere faţă de primele cinci luni ale anului 2016 cu 5%, iar încasările din accize au fost cu 9,4% mai mici.

Investiţii şi fonduri UE, mai mult lipsă Printre fondurile europene cu care ne putem lăuda că le-am atras au fost numai plăţile pentru agricultori, respectiv subvenţiile acordate acestora care nu ar trebui contabilizate practic în contul absorbţiei fondurilor europene. Totodată, cheltuielile pentru investiţii au fost de numai 4,1 miliarde lei, respectiv 0,5% din PIB, ceea ce înseamnă că în luna mai numai un miliard de lei a fost cheltuit în plus faţă de ianuarie-aprilie pentru investiţii. Declinul, anticipat şi de ministrul de Finanţe Execuţia bugetară îngrijorătoare din luna mai a fost semnalată de ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, într-o declaraţie din 6 iunie.

„Primele indicii ne arată că, pe partea de venituri, se realizează planul. Am emoţii, vă mărturisesc, în legătură cu cheltuielile. În final, mă interesează diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Este prematur să vă spun astăzi cum ne vom închide.

Cu siguranţă, vom rămâne, pe primele cinci luni, într-un echilibru bugetar”, afirma atunci Ştefan, într-o conferinţă de presă. În schimb, economiştii sunt mai pesimişti. Vicepreşedintele comisiei pentru buget-finanţe din Senat, Florin Cîţu (PNL), susţine că zice „de câteva luni că execuţia bugetară este un dezastru.

„Constat cu tristeţe că am avut dreptate. Un deficit de 3 ori mai mare decât cel înregistrat anul trecut în perioada similară. Asta înainte să aplicăm legea salarizării unitare. În ritmul ăsta ajungem la ce am spus eu, deficit bugetar de 3,5%-4%”, estimează Cîţu. Totodată, Ionel Dancă, fost consilier al premierului Dacian Cioloş precizează că „cifrele de la Finanţe nu mai pot fi ţinute în frâu. Căderea guvernului Grindeanu le-a adus la lumină”. De asemenea, Ioana Petrescu, ministru de Finanţe în Guvernul Ponta, spune că „pe scurt, situaţia este tragică”. „Dacă situaţia este acum mai gravă decât cea de anul trecut, cam cât crede MFP că va fi deficitul la finalul anului? Pe când trezirea la realitate, ANAF? Pe când vor accepta decidenţii că nu e posibil să scazi taxele, creşti salariile şi să scazi deficitul?”, se întreabă Petrescu.

„Măsurile populiste din această perioadă au crescut deficitul bugetar şi, pe lângă riscul de a fi sancţionaţi de Comisia Europeană pentru deficit excesiv, vom plăti dobânzi mai mari la împrumuturile externe, lucru care înseamnă o îndatorare mai mare a fiecărui român, şi riscăm chiar suspendarea plăţilor din fondurile europene structurale şi de coeziune”, afirmă şi deputatul european Siegfried Mureşan. Ce recomandă mediul de afaceri Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România solicită, în contextul evoluţiei bugetare, să fie stabilit ca prioritate absolută domeniul fondurilor europene, prin acreditarea autorităţilor de management şi creşterea gradului de absorbţie.

Aceştia mai doresc adoptarea de măsuri pentru creşterea investiţiilor publice pentru susţinerea relansării economice, creşterea capacităţii tehnice de implementare a programelor pentru IMM-uri şi dezvoltarea parteneriatelor public-private cu organizaţiile întreprinzătorilor în derularea activităţii agenţiilor de atragere de investiţii. Mai mult, ei vor aplicarea Codului Fiscal şi nemodificarea acestuia pentru 4 ani, pentru a se asigura stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei fiscale.

Agerpres.ro

5. Producția de cărbune a crescut cu 6,8% în primele patru luni; importurile s-au redus cu aproape 29%

Producția de cărbune net a României a totalizat, în primele patru luni ale anului în curs, 1,461 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 6,8% (93.500 tep) mai mare față de cea din perioada similară din 2016, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

În perioada menționată, România a importat 116.700 tep cărbune net, cu 47.500 tep (28,9%) mai puțin comparativ cu cantitatea importată în aceeași perioadă a anului trecut.

Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul ministerului de resort, România dispune de rezerve totale de 12,6 miliarde tone lignit, concentrate geografic în Bazinul Minier Oltenia. Zăcămintele în exploatare totalizează 986 milioane tone.

Rezervele de huilă, concentrate în bazinul carbonifer al Văii Jiului, totalizează 2,2 miliarde tone, din care 592 milioane tone se află în perimetre exploatate.

Digi24.ro

6. IMM-urile fără contracte cu statul, scutite de contribuțiile sociale

IMM-urile care nu au contracte semnificative cu statul sau subvenții ar putea fi scutite de plata contribuțiilor sociale.

Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii ar putea beneficia de scutirea de la plată a contribuțiilor sociale, de sănătate și de șomaj datorate de angajator, pentru veniturile a cel mult cinci salariați, angajați pe o perioadă nedeterminată, conform unui proiect legislativ, informează Profit.ro.

De la scutirea contribuțiilor sunt însă excluse firmele care au primit subvenții de la stat sau au realizat mai mult de 20% din venituri din contracte cu autorități sau instituții publice ori din contracte cu companii cu capital majoritar de stat.

Inițiativa legislativă, înregistrată la Parlament de către deputații USR Cristina Prună și Claudiu Năsui, prevede că pot beneficia de această facilitate societățile care au fost înființate de cel puțin trei ani și au înregistrat profit în fiecare an. Facilitățile fiscale respective vor fi acordate în limita unui câștig salarial mediu brut pe economie din anul anterior pentru fiecare din cei cinci salariați cărora li se poate aplica această schemă de sprijin.

Autorii proiectului arată că este necesară o astfel de facilitate pentru dezvoltarea antreprenoriatului autentic și care în același timp să stimuleze crearea de noi locuri muncă, întrucât în prezent funcționează mai multe programe de sprijin care se adresează în principal companiilor nou-înființate a căror rata de insucces este, din păcate, foarte mare.

”Riscul să risipim bani este mai mic atunci când investim în firme deja stabile care au fost validate de piață prin alegerea consumatorilor”, afirmă Cristina Prună. Potrivit celor doi deputați, România are nu mai puțin de 10 programe de susținere a antreprenoriatului prin diverse scheme de subvenționare care prin natura lor se adresează doar unui cerc restrâns de companii nou înființate selecționate de către diverse ministere sau agenții.

Propunerea vine să îndrepte o situație eronată în care beneficiază de aujtoare din partea statului doar firmele mari care sunt deja dezvoltate și au resurse. Potrivit unui articol Zf.ro din toamna anului trecut, valoarea ajutoarelor de stat acordate de Ministerul Finanţelor din anul 2007 până în prezent, pe toate schemele administrate, este de 819 milioane euro, care au mers către 93 de companii. Însă dintre companiile beneficiare, doar 19 figu­rea­ză cu capital românesc. Ordonate descrescător după va­loarea ajutoa­re­lor de stat, nicio companie cu capital românesc nu este prezentă în top 10.

7. Mai greu decât în Bulgaria: Unu din patru români riscă sărăcia

În pofida faptului că social-democraţia este bine reprezentată politic în România și a faptului că nici liberalii nu și-au exprimat vreun dezinteres față de problematica socială, România rămâne cea mai săracă țară a UE din punct de vedere al ratei sărăciei, absolute sau relative. Majorările salariale, de pensii nu reușesc să schimbe nimic în bine. România stă mai prost decât țara vecină, Bulgaria.

Statistica ”Sărăcia absolută în Marea Britanie și UE – 2015”, dată publicității marți de către Oficiul Național de Statistică al Marii Britanii, arată faptul că România se află în cea mai proastă poziție în UE din acest punct de vedere.

România este singura țară care are o rată a sărăciei relative peste 25% și a celei absolute peste 17%. La capitolul sărăcie relativă Bulgaria are un indicator cuprins intre 20% și 24%, într-o clasă de țări care include Grecia, țările baltice, Croația, Spania. Din punct de vedere al sărăciei absolute, Bulgaria este prezentă în aceeași clasă care de data aceasta include și Italia, dar exclude Letonia.

”România are cea mai mare proporție a persoanelor care trebuie să facă față sărăciei relative și absolute din toate țările UE, cu rate de 25,4% și, respectiv, 19,3%. Bulgaria, vecina României,a avut a doua rată a sărăciei absolute, cu 16,2%. Islanda, țară care nu e membru UE, a avut cea mai mică rată a sărăciei absolute și relative, anume 9,6% și, respectiv, 2,9%. Țara UE cu cea mai mică rată absolută a sărăciei în 2015 a fost Danemarca cu 4,3%”, spun statisticienii britanici.

Reamintim că această țară este prima clasată într-un top mondial al progresului social realizat de un ONG din Statele Unite și ce a inclus 133 de țări.

Revista presei 22.06.2017

Revista presei 22.06.2017 – Patronatul IMM Prahova

Curpins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro.
  1. Iniţiativa pentru IMM-uri: 540 de milioane de euro disponibile pentru finanţarea întreprinderilor româneşti
  2. România, pe ultimul loc în domeniul inovării în UE
  3. Isărescu, despre creşterea economică determinată de consum: Prin finanţarea consumului, finanţăm locuri de muncă în exterior
  4. În România, retailul creşte peste media europeană. 4
  5. România a devenit cel mai mare exportator de cereale din UE
Agerpres.ro.
  1. Ministerul Agriculturii: Un procent de 13% din recolta de orz, cultivată la nivelul întregii țări în present
Digi24.ro.

 7. România a depășit SUA la exporturi auto în Germania 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Iniţiativa pentru IMM-uri: 540 de milioane de euro disponibile pentru finanţarea întreprinderilor româneşti

Cinci bănci au semnat acorduri de garantare pentru implementarea Iniţiativei pentru IMM-uri în România, prin care se oferă finanţări noi pentru întreprinderi din toate regiunile ţării.

Iniţiativa pentru IMM este o colaborare între Grupul BEI (Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Investiţii), Guvernul României şi Comisia Europeană. Cele cinci bănci participante care au semnat acorduri până în acest moment sunt: Raiffeisen Bank, ProCredit Bank Romania, Banca Comercială Română, Banca Transilvania şi BancPost.

Comentând asupra noii iniţiative, Comisarul European pentru Politică Regională Corina Creţu a declarat: „Mă bucur să văd că afacerile româneşti pot beneficia de potenţialul ridicat al Iniţiativei pentru IMM. Antreprenorii români sunt talentaţi şi afacerile mici româneşti sunt competitive, dar au nevoie de multe ori de un sprijin suplimentar pentru a dezvolta produse inovative, pentru a intra in competiţie pe plan global şi a crea locuri de muncă în ţară. Acesta este obiectivul noii iniţiativei. Sper ca România să fie un exemplu în Uniunea Europeană şi să convingă şi alte State Membre să se alăture Iniţiativei pentru IMM”.

Câte IMM-uri vor fi sprijinite Acordurile cu cele cinci bănci urmăresc să faciliteze accesul la finanţare pentru IMM-uri româneşti, oferindu-se o garanţie care acoperă 60% din fiecare credit şi dobândă redusă. Se estimează că se vor sprijini aproximativ 3.700 de IMM-uri, prin cele 540 de milioane de euro disponibile. România contribuie la acest instrument cu 100 de milioane de Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, împreună cu resurse ale BEI şi ale programului Orizont 2020.

Comentând asupra semnării acordurilor, Roger Havenith, Director General Adjunct al FEI, a declarat: „Iniţiativa pentru IMM s-a bucurat de o cerere mare şi mă bucur că s-au semnat deja cinci acorduri de garantare. Prin aceste acorduri, se vor finanţa 3.700 de IMM-uri în următorii ani. Combinaţia dintre Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii, resursele Orizont 2020 ale UE şi cele ale Grupului BEI permit Fondului European de Investiţii să ofere reducerea cerinţelor de garantare pentru IMM-uri prin intermediul băncilor participante”.

Vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell, a declarat: “Aceste cinci bănci sunt instituţii importante de creditare a IMM şi vor avea un rol crucial în sprijinirea antreprenorilor locali prin Iniţiativa pentru IMM.

Grupul BEI este angajat ferm în implementarea Iniţiativei pentru IMM şi ne bucurăm să anunţăm, împreună cu autorităţile române, că aceste cinci bănci vor începe foarte curând să ofere finanţări pentru IMM în România. Avem încredere că aceste acorduri vor avea beneficii pe termen lung pentru mediul de afaceri din România”.  

2. România, pe ultimul loc în domeniul inovării în UE

România se situează pe un loc codaş în clasamentul european al inovării, care arată că ţara noastră este un inovator modest, iar performanţa a scăzut în timp, în raport cu cea a Uniunii Europene.

Astfel, dacă în 2010 performanţa României se situa la 49% în raport cu performanţa medie a UE, în 2016 ea a scăzut cu 14%, până la 34%, relevă Taboul de bord al inovării în UE prezentat marţi de Comisia Europeană. Noul tablou de bord arată că performanţa UE în materie de inovare continuă să crească, în special datorită îmbunătăţirii resurselor umane, a mediului favorabil inovării, a investiţiilor cu resurse proprii şi a sistemelor de cercetare atractive.

Suedia rămâne liderul UE pentru inovare, urmat de Danemarca, Finlanda, Olanda, Marea Britanie şi Germania. Lituania, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Austria sunt cei mai rapidi inovatori. Ce ne trage înapoi                                     

Puncte forte ale sistemului de inovare se află în mediul favorabil inovării, vânzări şi resursele umane. Slăbiciunile sunt la inovatori, investiţiile firmelor, finanţe şi suport. De asemenea, ţara noastră trage în jos media europeană în domeniul inovaţiei în rândul IMM-urilor. În 2015, performanţa României în sectorul IMM-urilor inovatoare ar fi fost zero, consideră Comisia Europeană, care face o comparaţie cu anul 2010.

3. Isărescu, despre creşterea economică determinată de consum: Prin finanţarea consumului, finanţăm locuri de muncă în exterior

Importurile cresc mai repede decât exporturile de doi ani, iar economia românească este dezechilibrată de acest lucru, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, precizând că prin finanţarea consumului, finanţăm locuri de muncă în exterior.

„Există riscul ca invesţiile să nu fie finanţate (…) Există o atmosferă proastă, de neîncredere. Dacă nu vom finanţa invesţiile, ele nu au cum să crească, nu avem cum să ieşim din acest dezechilibru. Importurile cresc mai repede decât exporturile de doi ani, este clar că economia este uşor dezechilibrată. Prin finanţarea consumului, finanţăm locuri de muncă în exterior. Există un potenţial substanţial de creditare dacă reformele struturale vor face bancabile mai multe companii”, a afirmat Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă organizată de BNR şi Banca Europeană de Investiţii (BEI), potrivit News.ro.

Deficitul comercial al României a crescut cu aproape 20% în primul trimestru. Asta după ce exporturile de mărfuri româneşti au crescut în primul trimestru cu 11,5%, până la 15,46 miliarde euro, însă cu un ritm sub cel al importurilor, evoluţie care a deteriorat deficitul comercial. Importurile au avansat în primele trei luni cu 12,4% faţă de primul trimestrul trimestru al anului trecut, la 17,78 miliarde euro. Şi în aprilie exporturile de mărfuri româneşti au crescut cu ritm sub cel al importurilor, evoluţie care a deteriorat deficitul comercial.

Exporturile de mărfuri româneşti au crescut în luna aprilie cu 1,5%, în timp ce importurile au avansat cu 5%. Deficitul comercial la patru luni a fost de 3,37 miliarde euro, în creştere cu 20,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. IMM-urile au nevoie de credite de investiţii România se confruntă de circa doi ani cu o creştere mai rapidă a importurilor, pe fondul stimulării consumului, în contextul în care IMM-urile au o mare nevoie de credite de investiţii, iar băncile trebuie să fie mai eficiente în acordarea acestor credite, a avertizat Isărescu. Guvernatorul a subliniat că există multe firme cu potenţial, care ar avea capacitatea de primit credite pentru investiţii în condiţii sustenabile, dar care se confruntă cu probleme mai vechi sau cu un management deficitar. Isărescu crede că băncile pot deveni un catalizator al reformelor structurale pentru că pot face o selecţie în finanţarea firmelor competitive.

„Dacă tot blamăm bancile pentru probleme trecute ne adâncim într-o mocirlă. (…) Adevărat, băncile au subevaluat riscul în trecut şi trebuie să-şi vadă de lungul nasului. Dar eu nu ştiu sistem de piaţă efient fără intermediere financiară. (…) Acum economisim mai mult decât împrumutăm, ce facem, devenim exportatori de capital? Daca nu ar lua nici statul bani să finanţeze deficitul, ar trebui să exportăm capital.

Dincolo de păcatele lor (…) băncile sunt esenţiale pentru funcţionarea unei economii de piaţă”, a afirmat Isărescu, potrivit News.ro. Guvernatorul consideră că sistemul bancar si economia reală trebuie să-şi unească forţele pentru a creşte gradul de intermediere financiară, aflat în prezent la 29%, cel mai mic nivel din Uniunea Europeană (UE).

El a atras atenţia că băncile mai au multe de făcut pentru a recâştiga încrederea clienţilor, pentru a creşte eficienţa angajaţilor şi pentru a „se apropia de client în înţelesul adânc, nu de compătimire”. „Băncile trebuie să priceapă care sunt problemele clienţilor, să caute soluţii reale. În credit nu funcţionează o singură regulă pentru toţi clienţii. Adaptarea şi flexiblitatea nu intră în conflict cu prudenţa”, a declarat Isărescu.

4. În România, retailul creşte peste media europeană

România şi Ungaria au fost anul trecut ţări campioane în privinţa afacerilor din retail, iar ratele de creştere vor fi dinamice şi în acest an, susţin analiştii GfK. 

„GfK estimează o creştere de 1,5% a afacerilor din retail. Dacă excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Ţările campioane de anul trecut sunt în prim-plan şi în 2017. În special România (aproape 10%) şi Ungaria (în jur de 6%) au rate de creştere dinamice”,arată compania într-un studio ce analizează scena de retail european.

Cea mai mare creştere a puterii de cumpărare, în Europa Centrală şi de Est Reducerea şomajului şi o uşoară creştere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16.153 euro de persoană pentru consum, chirie, economii şi contribuţii pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu +0,7% faţă de ​​anul anterior.

Este important de remarcat faptul că diferenţele de curs valutar au o influenţă negativă, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice. Ţările din Europa Centrală şi de Est au avut cele mai mari rate de creştere. Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa, potrivit GfK. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi, partial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş.

Creşterea puterii de cumpărare se reflectă doar parţial Tendinţa de declin a ponderii cheltuielilor populaţiei Europei în retail a continuat şi în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 faţă de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie şi întreţinere, potrivit analiştilor. Preţurile cresc treptat La +0,3%, creşterea preţurilor în 2016 abia dacă a depăşit inflaţia zero care a caracterizat 2015. Unsprezece dintre statele europene chiar au înregistrat deflaţie anul trecut. A fost în special cazul ţărilor din Europa de Est şi de Sud-Est. Printre ele se numără şi România cu o deflaţie de 1,2% în 2016 şi o inflaţie prognozată pentru 2017 de 1.6%. Comisia Europeană prognozează o rată a inflaţiei de 1,8% pentru 2017.

Consumatorii estonieni (+2,8%) şi cei britanici (+2,5%) par a fi cei mai afectaţi anul acesta. Dezvoltare inegală a spaţiilor de retail Pe ansamblu, profitabilitatea a crescut în UE cu aproape un procent în 2016. Pentru că şi populaţia a crescut în acelaşi interval de timp, profitabilitatea spaţiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1.17mp pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o ţară la alta. Austria şi Olanda nu au reuşit să atingă aceleaşi valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent.

Chiar şi aşa, aceste două ţări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spaţiilor comerciale între ţările UE luate în considerare de studiu. Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală şi de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor şi a ratelor predominant peste medie de creştere a retailului. Extinderile şi deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creşterea profitabilităţii spaţiilor de retail în Spania şi Italia.

Ca şi anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveţia şi Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului. În România, spaţiul comercial aferent unui locuitor se află încă sub media europeană, la 0,7 mp, şi cu o profitabilitate de sub 2500 eur/mp. „Europa navighează în prezent în ape tulburi“, explică Antje Hille, GfK retail expert.

„Coeziunea Uniunii Europene a fost pusă la încercare de mai multe ori în 2016. Alături de problemele recurente – criza refugiaţilor şi terorismul – noile provocări au fost reprezentate de Brexit, de creşterea tendinţelor naţionaliste în aproape toate statele membre şi de tensiunile politice din Turcia.

În ciuda acestor evoluţii, economia europeană s-a dovedit robustă. Consumul privat în Europa reprezintă un stimul important pentru dezvoltarea economică. Retailul a profitat, chiar dacă ratele de creştere actuale au fluctuat substanţial între statele europene analizate”, a mai spus acesta.

5. România a devenit cel mai mare exportator de cereale din UE

România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană, la finalul lunii mai, arată ultimele date furnizate de Comisia Europeană, analizate de analiştii de la KeysFin.

Potrivit acestora, firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu faţă de media înregistrată între 2011 şi 2015).

În ceea ce priveşte producţia, România a fost în 2015 al cincelea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania şi Italia. Afacerile s-au dublat în 7 ani Agricultura românească continuă evoluţia susţinută, pe fondul investiţiilor semnificative din ultimii ani. Afacerile din sectorul producţiei de cereale s-au dublat în ultimii 7 ani, de la 8,34 mld.lei în 2009 la 16,1 milarde lei în 2015, potrivit unui studiu realizat de analiştii de la KeysFin. Peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajaţi, activează, în prezent, în agricultura românească, pe segmentul cultivării cerealelor, arată datele KeysFin. Faţă de 2009, numărul companiilor a crescut cu aproape 30%, la 7194, cei mai mulţi cultivatori fiind înregistraţi în Timiş (550), Constanţa (541), Teleorman (362), Ialomiţa (349), Călăraşi (343), Brăila (339), Arad (322), Tulcea (322) şi Dolj (314). Interesant este faptul că în Bucureşti erau înregistrate peste 300 de companii. Pe fondul investiţiilor semnificative în optimizarea producţiei (seminţe de calitate, tratamente şi utilaje), profitabilitatea sectorului a crescut de peste 5 ori la 1,66 miliarde de lei în 2015. Topul jucătorilor Potrivit datelor comunicate la Ministerul Finanţelor, Agro-Chirnogi SA, din Călăraşi, a fost, în 2016, principalul jucător în piaţa producătorilor de cereale.

Compania, cu 623 angajaţi, a înregistrat anul trecut afaceri de 960,1 de milioane lei, aproape duble faţă de rezultatul din anul precedent. Şi profitul net a fost pe măsură, de 12 milioane de lei. Agricost SA, din Brăila, s-a clasat pe locul 2 în piaţa producătorilor de cereale.

Compania, cu 917 angajaţi, a înregistrat în 2016 afaceri de 387,2 milioane lei, în creştere cu peste 21 milioane de lei faţă de rezultatul din anul precedent, şi un profit net de 71 milioane de lei. Următorul în topul cultivatorilor de cereale este Plantagro-Com SRL, cu afaceri de 380,3 milioane lei şi un profit net de 13,7 milioane de lei în 2016. Firma vasluiană, cu 140 de angajaţi, a reuşit una dintre cele mai spectaculoase evoluţii, reuşind să îşi crească business-ul cu peste 114 milioane de lei faţă de 2015.

Pe locul patru în clasament s-a situat Agroind Cauaceu SA. Firma bihoreană, care are 127 de angajaţi, a raportat anul trecut un business de 251,4 milioane de lei, cu peste 10 milioane de lei peste nivelul din anul anterior, şi un profit net de 7,3 milioane de lei. Dincolo de performanţa acestor firme, interesantă este evoluţia companiei Interagro SRL, din Teleorman, unul dintre principalii jucători din piaţă în ultimii ani.

După ce, în 2015, raportase afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvenţă, iar business-ul a coborât semnificativ, până la 21,5 milioane lei. Perspective pozitive, provocări pe măsură Datele statistice arată că, dincolo de evoluţia generală pozitivă, agricultura românească se confruntă cu destule provocări.

În 2015, datoriile se plăteau în acest sector, în medie la 468 zile, în timp ce încasarea creanţelor avea loc, în medie, la 198 de zile. „Statisticile KeysFin arată că, pe ansamblu, situaţia s-a înrăutăţit în ultimii ani .

Perioada medie de încasare a creanţelor a crescut, de exemplu, de la 152 de zile în 2009 la 198 de zile, iar valoarea facturilor restante la furnizori se situează la peste 3,62 miliarde lei”, afirmă analiştii de la KeysFin. 1854 de firme raportau, în 2015, capitaluri proprii negative, un nivel în scădere faţă de anii precedenţi.

Valoarea capitalurilor proprii negative a atins, în 2015, nivelul de 1,92 miliarde de lei, în condiţiile în care în 2009 era de numai 617,9 milioane lei, iar lichiditatea curentă (indicator care reprezintă o modalitate de a evalua capacitatea companiei de a face faţă obligaţiilor sale pe termen scurt – n.r.) a crescut, în acelaşi interval, de la 0,93 la 1,05 în 2015. Privite din această perspectivă, performanţele companiilor aflate în top 3 ies în evidenţă . Agro-Chirnogi SA, din Călăraşi, cel mai important jucător din piaţa producţiei de cereale, are creanţe de încasat de 388,7 milioane lei, în creştere faţă de anul precedent.

În aceeaşi situaţie se află şi Agricost SA, care are creanţe de încasat de 153 de milioane de lei, cu 52 milioane de lei mai mult decât în anul anterior.

Agerpres.ro

6. Ministerul Agriculturii: Un procent de 13% din recolta de orz, cultivată la nivelul întregii țări în present

Recoltările din cultura de orz se situează, la ora actuală, la 13% din suprafața totală cultivată la nivelul întregii țări, iar operațiunile de recoltare se extind în mai multe județe, a anunțat, miercuri, într-un comunicat de presă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit sursei citate, recoltatul la orz continuă la nivelul țării și s-a extins în județele Arad, Călărași, Constanța, Dolj, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Olt, Teleorman, Timiș și Tulcea.

La ora actuală, cele mai mari suprafețe unde s-a adunat producția de orz se regăsesc în județele Dolj, Olt și Ialomița, iar până în prezent a fost recoltat un procent de 13% din suprafața totală cultivată cu orz la nivelul întregii țări.

‘La acest moment, apreciem că printr-o recoltare atentă, datorită tehnologiei performante, sunt create premisele pentru a nu se înregistra pierderi de producție la culturile de orz și în zonele în care și-au făcut apariția fenomene meteorologice nefavorabile’, precizează ministrul Agriculturii, Petre Daea, care s-a deplasat marți, 20 iunie 2017, în județul Călărași, la câțiva fermieri aflați în plină campanie de recoltare.

MADR precizează că a început și recoltatul la rapiță în județele Timiș și Dolj, iar în județele Mehedinți și Dolj, recoltatul la mazăre boabe.

Digi24.ro

7. România a depășit SUA la exporturi auto în Germania

Peste 5% din mașinile înmatriculate în Germania, în acest an, provind din România. Volumul este egal cu cel al Marii Britanii și Suediei la un loc sau de patru ori cât cel al Statelor Unite.

România a ajuns în topul furnizorilor de autovehicule pentru Germania, una dintre cele mai mari piețe de automobile din lume, mașinile românești reprezentând aproape 6% din importurile de vehicule din această țară, potrivit Profit.ro.

Potrivit Autorității pentru transport din Germania, România s-a numărat printre primele 10 țări care exportă autoturisme în această țară, într-o companie selectă formată din cele mai mari țări producătoare din lume: Japonia, Franța sau Spania. Exporturile românești de autoturisme către Germania dețin o cotă de peste 2 procente din întreaga piață, în condițiile în care peste 60% din înmatriculările de autoturisme reprezintă vehicule construite local, iar alte aproximativ 10 procente sunt automobile produse de companiile germane de automobile în uzine din alte țări europene.

Absolut toate vehiculele românești înmatriculate în primele 5 luni în Germania sunt Dacia, ceea ce înseamnă că în statistici nu apare niciun Ford B-Max, fabricat la Craiova. Numărul de autoturisme fabricate în România, cumpărate de cetățenii germani a fost de 6.785 în luna mai și 26.098 în intervalul ianuarie – mai 2017. Cota de piață a mașinilor românești este de 2,1% în mai și 1,8% în primele 5 lni ale anului, dar este de 5,42% în rândul mașinilor importate. Vânzările de mașini produse în România pe piața din Germania au crescut luna trecută cu aproape 50% în comparație cu anul trecut și cu 35% pe intervalul ianuarie – mai. Modelele preferate de germani sunt Dacia Sandero și Dacia Duster.

Lista țărilor care exportă vehicule în Germania este condusă de Japonia, care deține o cotă de 9,4% din toată piața și aproape un sfert din importuri. O poziție foarte bună, în top 3, este ocupată de Cehia, țară care găzduiește mai multe uzine ale grupului VW. Marea Britanie, țară în care sunt produse câteva modele foarte bine vândute în Germania (Nissan Qashqai sau Mini)  a exportat jumătate din volumul înregistrat de România. România se află abia pe locul 27 la nivel mondial, din punct de vedere al producție de vehicule, și pe locul 11 în Uniunea Europeană (359.306 unități produse). Germania este cea mai mare piață auto și cel mai mare producător de vehicule din Europa, aflându-se totodată pe locul patru la nivel global, după producția de vehicule (6 milioane de unități fabricate în 2016).

Inregistrarea marcii „Invest in Romania”

Inregistrarea marcii „Invest in Romania” – Patronatul IMM Prahova

Prin Certficatul de înregistrare al mărcii nr. 147167, eliberat în conformitate cu art.28 din Legea 84/1998, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci a aprobat înregistrarea mărcii ”INVEST in România” solicitată de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Prin înregistrarea acestei mărci, CNIPMMR continuă tradiția de a iniția și de a înregistra mărci de referinţă pentru mediul de afaceri românesc.

Din portofoliul CNIPMMR fac parte mărcile „Topul Naţional al Firmelor Private din România”, înregistrată la data de 18.04.2005 la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, ”Carta Albă a IMM-urilor din România” – 08.02.2017 și ”Ziua Întreprinzătorilor” înregistrată la data de 18.04.2005. 

INVEST in Romania este un program de promovare a oportunităţilor de investiţii la nivel regional și de stimulare a atragerii de noi investiţii prin organizarea unei serii de evenimente specifice vizând dezvoltarea mediului de a faceri la nivel național și stabilirea de parteneriate transnaționale. Programul își propune să aducă împreună antreprenori, CEO de companii, autorități publice, ambasadori și atașați economici, instituțiibancare, fonduri de investiții, camere bilaterale, organizații ale oamenilor de afaceri străini și grupuri de investitori.

Prima ediție sub această marcă a avut deja loc anul trecut iar rezultatele anticipate ale evenimentului până în anul 2020, vorbesc de la sine:

– 40 de proiecte de interes regional promovate

– Cel puțin 1600 de antreprenori implicați în proiect, în calitate de participanți la evenimente, reprezentanți ai instituțiilor bancare, fondurilor de investiții, camere bilaterale, organizații ale oamenilor de afaceri străini și ai companiilor;

– Cel puțin 50 de ambasadori și atașați economici implicați în proiectul Invest in Romania;

– Minimum 100 de parteneriate stabilite între antreprenorii activi la nivel regional ca urmarea participării la  evenimentele Invest in Romania;

– Minimum 16 companii și parcuri industriale active la nivel național/internațional vizitate de către potențiali investitori.

 

Cu această marcă, CNIPMMR își completează portofoliul de evenimente dedicate exclusiv mediului de afaceri românesc.

 

Sursa CNIPMMR

Revista presei 21.06.2017

Revista presei 21.06.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.
Adevarul.ro.
  1. România şi Ungaria au fost anul trecut ţări campioane în privinţa afacerilor din retail, iar ratele de creştere vor fi dinamice şi în acest an, susţin analiştii GfK.
  2. Voinea, BNR: Nu există altă opţiune pentru România decât aderarea la zona euro. Ce gândesc românii despre adoptarea monedei 20 iunie 2017, 16:23.
  3. Cel mai slab leu din ultimii 5 ani, pe fondul tensiunilor politice.
  4. Doar 2.000 de producători de tomate au primit ajutorul de minimis.
Agerpres.ro.
  1. Valul de caniculă a afectat culturile de grâu din sudul Europei.
  2. Afacerile din sectorul cerealelor s-au dublat în ultimii 7 ani; profitabilitatea sectorului a crescut de peste 5 ori (analiză).
  3. ANAF: Sancțiuni de 2,6 milioane lei în urma controalelor la terase, restaurante și cluburi.

 8. Un număr de 1.644 de planuri de afaceri, înscrise până luni în programul Start-Up Nation; primii bani, în toamnă.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. România şi Ungaria au fost anul trecut ţări campioane în privinţa afacerilor din retail, iar ratele de creştere vor fi dinamice şi în acest an, susţin analiştii GfK.

„GfK estimează o creştere de 1,5% a afacerilor din retail. Dacă excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Ţările campioane de anul trecut sunt în prim-plan şi în 2017. În special România (aproape 10%) şi Ungaria (în jur de 6%) au rate de creştere dinamice”,arată compania într-un studio ce analizează scena de retail european.

Cea mai mare creştere a puterii de cumpărare, în Europa Centrală şi de Est Reducerea şomajului şi o uşoară creştere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16.153 euro de persoană pentru consum, chirie, economii şi contribuţii pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu +0,7% faţă de ​​anul anterior. Este important de remarcat faptul că diferenţele de curs valutar au o influenţă negativă, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice.

Ţările din Europa Centrală şi de Est au avut cele mai mari rate de creştere. Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa, potrivit GfK. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi, partial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş. Creşterea puterii de cumpărare se reflectă doar parţial Tendinţa de declin a ponderii cheltuielilor populaţiei Europei în retail a continuat şi în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 faţă de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie şi întreţinere, potrivit analiştilor.

Preţurile cresc treptat La +0,3%, creşterea preţurilor în 2016 abia dacă a depăşit inflaţia zero care a caracterizat 2015. Unsprezece dintre statele europene chiar au înregistrat deflaţie anul trecut. A fost în special cazul ţărilor din Europa de Est şi de Sud-Est. Printre ele se numără şi România cu o deflaţie de 1,2% în 2016 şi o inflaţie prognozată pentru 2017 de 1.6%. Comisia Europeană prognozează o rată a inflaţiei de 1,8% pentru 2017.

Consumatorii estonieni (+2,8%) şi cei britanici (+2,5%) par a fi cei mai afectaţi anul acesta. Dezvoltare inegală a spaţiilor de retail Pe ansamblu, profitabilitatea a crescut în UE cu aproape un procent în 2016. Pentru că şi populaţia a crescut în acelaşi interval de timp, profitabilitatea spaţiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1.17mp pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o ţară la alta. Austria şi Olanda nu au reuşit să atingă aceleaşi valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent.

Chiar şi aşa, aceste două ţări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spaţiilor comerciale între ţările UE luate în considerare de studiu. Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală şi de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor şi a ratelor predominant peste medie de creştere a retailului.

Extinderile şi deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creşterea profitabilităţii spaţiilor de retail în Spania şi Italia. Ca şi anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveţia şi Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului. În România, spaţiul comercial aferent unui locuitor se află încă sub media europeană, la 0,7 mp, şi cu o profitabilitate de sub 2500 eur/mp. „Europa navighează în prezent în ape tulburi“, explică Antje Hille, GfK retail expert.

„Coeziunea Uniunii Europene a fost pusă la încercare de mai multe ori în 2016. Alături de problemele recurente – criza refugiaţilor şi terorismul – noile provocări au fost reprezentate de Brexit, de creşterea tendinţelor naţionaliste în aproape toate statele membre şi de tensiunile politice din Turcia. În ciuda acestor evoluţii, economia europeană s-a dovedit robustă. Consumul privat în Europa reprezintă un stimul important pentru dezvoltarea economică. Retailul a profitat, chiar dacă ratele de creştere actuale au fluctuat substanţial între statele europene analizate”, a mai spus acesta.

2. Voinea, BNR: Nu există altă opţiune pentru România decât aderarea la zona euro. Ce gândesc românii despre adoptarea monedei 20 iunie 2017, 16:23

Punctul de vedere al Băncii Naţionale a României este că pentru  România nu există o altă opţiune decât aderarea la zona euro, a declarat marţi vicegruvernatorul BNR Liviu Voinea, care a dat şi două exemple despre ce gândesc românii de rând, spunând că ei sunt preocupaţi de aspectul trecerii la euro.

„Doresc să exprim cu claritate punctul de vedere al Băncii Naţionale cu privire la aderarea României la zona euro. Din perspectiva politicii monetare, nu există altă opţiune pentru România decât aderarea la zona euro”, a declarat Voinea, la Conferinţa „România 10 ani în UE. Progrese, perspective de dezvoltare, provocări”. Potrivit lui, se poate discuta cum şi când va avea loc aderarea la euro, „dar nu cu scopul de a amâna sine die, ci în dorinţa de a face o trecere lină, atunci când economia va fi suficient de competitivă şi pregătită”.

El a precizat că, per ansamblu, la 10 ani de la aderare, integrarea României în UE a fost „un proiect de succes al întregii societăţi, o ancoră a dezvoltării sustenabile şi un sprijin al stabilităţii financiare, politice şi sociale”. Cum văd românii adoptarea euro Liviu Voinea a prezentat, în cadrul conferinţei, două exemple ale gândirii românilor de rând cu privire la trecerea la moneda euro, spunând că există o preocupare a acestora, dar şi in impact psihologic. Voinea a redat un dialog: „În urmă cu câteva zile, ieşind dintr-o farmacie din Capitală, m-a oprit paznicul şi mi-a spus: – Vroiam de mult să vă întreb ceva. Când o să trecem la euro, salariul meu o să scadă, nu-i aşa? – De ce spuneti asta? l-am întrebat eu.                                           

– Păi eu am salariul în lei şi euro creşte faţă de leu, răspunde el.

– Atunci veţi avea salariul în euro, am replicat.

– Da, dar dacă euro va creşte faţă de leu, o să câştig mai puţin, a insistat dânsul. – Staţi puţin. Deci aveţi acum să zicem 2.000 de lei.

 – 1.800, zice el.

– Bun. Asta înseamnă 400 euro. Dacă mâine intrăm în zona euro, veţi primi 400 de euro. Euro mai poate să crească sau să scadă doar faţă de alte valute, de exemplu, dolar, dar nu faţă de leu,

entru că leii dispar din circulaţie. Totul va fi în euro şi salariul dumneavoastră nu are de ce să scadă.

– Cum adică, nu vor mai fi lei? Asta nu ştiam.

Acum am înţeles. Deci m-am liniştit.

– Iată că oamenii sunt preocupaţi de aspectul trecerii la euro şi că este util să explicăm în ce constă aceasta, chiar la nivel de detaliu”. Voinea a mai spus că nu este prima oară când este întrebat lucruri concrete despre trecerea la euro.

„De exemplu, am un văr în Drobeta Turnu Severin, pensionar şi el şi soţia sa, care era preocupat de faptul că pentru pensia soţiei, de 900 de lei, ar urma să primească doar 2 bancnote de 100 de euro. Deşi având aceeaşi valoare, impactul psihologic de a vedea că după o muncă de o viaţă primeşti la pensie 2 hârtii nu trebuie subestimat”, a precizat el. Potrivit lui Voinea, aceste două exemple din viaţa reală vorbesc despre faptul că trecerea la euro nu înseamnă o simplă schimbare de bancnote sau de monede.

„Este un proces complex, cu implicaţii dintre cele mai diverse şi profunde, şi fără îndoială nu poate fi declanşat decât de o decizie politică bazată pe un larg consens în societate. Şi aşa este firesc să fie, pentru că moneda euro este un proiect politic şi o promisiune de prosperitate”, a declarat el.

3. Cel mai slab leu din ultimii 5 ani, pe fondul tensiunilor politice

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat marţi un curs de referinţă de 4,5957 lei/euro, în creştere cu 0,1% faţă de nivelul precedent, în contrast cu tendinţa regională, în condiţiile în care situaţia politică tensionată din România şi depunerea unei moţiuni de cenzură de către alianţa PSD-ALDE împotriva propriului guvern afectează moneda naţională.

Luni, BNR a afişat un curs de 4,5859 lei/euro.   Un nivel atât de ridicat al cusului de schimb euro/leu nu a mai fost atins din 3 august 2012, când cursul BNR a fost de 4,6481 lei/euro, nivel care rămas până acum maxim istoric.   

Nivelul maxim istoric din 2012 a fost atins tot pe fondul unor tensiuni politice majore din România, în perioada suspendării preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, de către majoritatea USL din Parlament.   

Leul s-a depreciat semnificativ începând de joi, după ruptura apărută între liderul PSD, Liviu Dragnea, şi premierul Sorin Grindeanu, şi în condiţiile în care alianţa PSD-ALDE a iniţiat o moţiune de cenzură împotriva propriului guvern.  

Apropierea votului pe moţiunea de cenzură, programat pentru miercuri, a mărit presiunea asupra leului, spun analiştii.   

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a apreciat de la 4.0984 lei la 4,1189 lei.   Totodată, cursul francului elveţian a crescut de la 4,2167 lei la 4,2327 lei.

4. Doar 2.000 de producători de tomate au primit ajutorul de minimis

Numărul total al celor care s-au înscris în acest program este de 7.323 beneficiari din toate judeţele ţării. MADR: Cei mai mulţi agricultori care au primit deja sumele în conturi provin din judeţul Olt (1.099 beneficiari), Giurgiu (598 beneficiari) şi Buzău (89 beneficiari).

Puţin peste o treime dintre fermierii înscrişi pentru obţinerea ajutorului de miniimis pentru tomate au primit fonduri de la stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţând că până la data de 19 iunie 2017 au fost plătiţi 27.003.244 lei (6 milioane de euro) unui număr de 2003 beneficiari ai programului de susţinere a tomatelor cultivate în spaţii protejate, urmând ca în perioada următoare să se plătească încă 1.294.000 lei (peste 280.000 euro). Cei mai mulţi agricultori care au primit deja sumele în conturi provin din judeţul Olt (1.099 beneficiari), Giurgiu (598 beneficiari) şi Buzău (89 beneficiari).

În funcţie de documentaţiile depuse de către direcţiile agricole judeţene, urmează a fi efectuate plăţile şi pentru restul celor înscrişi pentru ciclul 1 de producţie, care au valorificat pe piaţă cantităţile prevăzute până la data de 15 iunie,  respectiv circa 4.500 beneficiari.  Restul celor înscrişi în program care nu au livrat pe piaţă cantităţile prevăzute pot face dovada comercializării tomatelor cultivate în spaţii protejate în ciclul 2 de producţie, şi anume perioada noiembrie-decembrie 2017. 

Numărul total al celor care s-au înscris în acest program este de 7.323 beneficiari din toate judeţele ţării, cei mai mulţi înscrişi fiind din judeţele Olt, Giurgiu, Galaţi, Dolj, Buzău, Teleorman, fapt ce demonstrează interesul deosebit manifestat de producătorii agricoli pentru această formă de sprijin.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de cel puţin 1.000 mp, să obţină o producţie de minimum 2 kg tomate/mp, dar şi să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Reamintim că schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.

Agerpres.ro

5. Valul de caniculă a afectat culturile de grâu din sudul Europei

Un val de caniculă care a lovit Franța și sudul Europei va afecta recolta de grâu din acest an, în special în Franța și Spania, în timp ce ploile din nordul Europei vor duce la creșterea recoltelor din Germania, Polonia și Marea Britanie, apreciază analiștii consultați de Reuters.

Îngrijorările față de impactul caniculei din Franța (principalul producător și exportator de grâu din UE) asupra recoltelor au făcut ca marți la bursa Euronext cotațiile futures la grâu să atingă cea mai ridicată valoare din ultimul an.

„Este clar că temperaturile foarte ridicate au afectat potențialul recoltelor în Europa dar este prea devreme să spunem cât de mult”, apreciază directorul Agritel, Michel Portier.

În ultimele săptămâni, analiștii și-au redus estimările privind recolta de grâu a Uniunii Europene, Strategie Grains mizând pe o recoltă de 141,6 milioane de tone, cu 1,1 milioane de tone mai puțin decât estima anterior. De asemenea, Agritel și-a redus estimările privind recolta de grâu a Franței la 36-37 milioane de tone, de la 37,1 milioane tone cât estima anterior, Michel Portier avertizând că aceste estimări vor trebui revizuite în funcție de evoluția vremii în următoarea săptămână.

Anul trecut, Franța a recoltat o cantitate de 28 milioane tone de grâu, cea mai scăzută recoltă din ultimele decenii, după un record de producție de 41 milioane tone în 2015.

De asemenea, temperaturile extreme din Spania, cu îngheț în timpul iernii și maxime record în ultimele săptămâni, vor face ca recolta de grâu să scadă la 3,7 milioane tone, de la 7,2 milioane tone anul trecut, estimează asociația fermierilor Cooperativas Agro-alimentarias.

În schimb, țările din nordul Europei par într-o situație mai bună. În Germania, al doilea mare producător de grâu din UE, recolta de grâu trece printr-o perioadă favorabilă după ploile din luna iunie.

„Pe ansamblu, imaginea una este satisfăcătoare iar Germania este pe cale să înregistreze o recoltă bună în acest an deoarece nu am avut temperaturile extreme din alte părți ale Europei. Următoarele două-trei săptămâni vor fi critice”, a declarat un analist german. Anterior, asociația fermierilor germani estima că în acest an recolta de grâu va crește cu 3% în ritm anual, până la 25,20 milioane tone, mai mult decât recolta de 24,98 milioane tone preconizată în luna mai.

Și în Polonia, al patrulea mare producător de grâu din UE, recolta de grâu a beneficiat de ploile recente, subliniază Wojtek Sabaranski, analist la Sparks Polska, potrivit căruia în acest an recolta de grâu a Poloniei va crește cu un procent comparativ cu 2016, până la 11,3 milioane tone.

Situația este similară în cazul Marii Britanii, pentru care traderii se așteaptă la o recoltă de grâu cuprinsă între 14,5 și 15 milioane tone, ușor peste recolta de 14,38 milioane de tone înregistrată anul trecut.

6. Afacerile din sectorul cerealelor s-au dublat în ultimii 7 ani; profitabilitatea sectorului a crescut de peste 5 ori (analiză)

Afacerile din sectorul producției de cereale s-au dublat în ultimii 7 ani, de la 8,34 miliarde de lei în 2009 la 16,1 miliarde de lei în 2015, în acest segment din agricultură activând în prezent peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajați, relevă un studiu realizat de analiștii de la KeysFin.

„Agricultura românească continuă evoluția susținută, pe fondul investițiilor semnificative din ultimii ani. Peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajați, activează, în prezent, în agricultura românească, pe segmentul cultivării cerealelor. Față de 2009, numărul companiilor a crescut cu aproape 30%, la 7194, cei mai mulți cultivatori fiind înregistrați în Timiș (550), Constanța (541), Teleorman (362), Ialomița (349), Călărași (343), Brăila (339), Arad (322), Tulcea (322) și Dolj (314), iar în București erau înregistrate peste 300 de companii”, se arată în document.

Pe fondul investițiilor semnificative în optimizarea producției (semințe de calitate, tratamente și utilaje), profitabilitatea sectorului a crescut de peste 5 ori la 1,66 miliarde de lei în 2015.

Potrivit datelor comunicate la Ministerul Finanțelor, Agro-Chirnogi SA, din Călărași, a fost, în 2016, principalul jucător în piața producătorilor de cereale. Compania, cu 623 angajați, a înregistrat anul trecut afaceri de 960,1 de milioane lei, aproape duble față de rezultatul din anul precedent. Și profitul net a fost pe măsură, de 12 milioane de lei.

„Agricost SA, din Brăila, s-a clasat pe locul 2 în piața producătorilor de cereale. Compania, cu 917 angajați, a înregistrat în 2016 afaceri de 387,2 milioane lei, în creștere cu peste 21 milioane de lei față de rezultatul din anul precedent, și un profit net de 71 milioane de lei. Următorul în topul cultivatorilor de cereale estePlantagro-Com SRL, cu afaceri de 380,3 milioane lei și un profit net de 13,7 milioane de lei în 2016. Firma vasluiană, cu 140 de angajați, a reușit una dintre cele mai spectaculoase evoluții, reușind să își crească business-ul cu peste 114 milioane de lei față de 2015. Pe locul patru în clasament s-a situat Agroind Cauaceu SA. Firma bihoreană, care are 127 de angajați, a raportat anul trecut un business de 251,4 milioane de lei, cu peste 10 milioane de lei peste nivelul din anul anterior, și un profit net de 7,3 milioane de lei”, se arată în raport.

Dincolo de performanța acestor firme, interesantă este evoluția companiei Interagro SRL, din Teleorman, unul dintre principalii jucători din piață în ultimii ani. După ce, în 2015, raportase afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvență, iar business-ul a coborât semnificativ, până la 21,5 milioane lei, relevă raportul KeysFin. 

Pe de altă parte, datele statistice arată că, dincolo de evoluția generală pozitivă, agricultura românească se confruntă cu destule provocări. În 2015, datoriile se plăteau în acest sector, în medie la 468 zile, în timp ce încasarea creanțelor avea loc, în medie, la 198 de zile.

”Statisticile KeysFin arată că, pe ansamblu, situația s-a înrăutățit în ultimii ani. Perioada medie de încasare a creanțelor a crescut, de exemplu, de la 152 de zile în 2009 la 198 de zile, iar valoarea facturilor restante la furnizori se situează la peste 3,62 miliarde lei”, afirmă analiștii de la KeysFin.

Potrivit raportului, 1.854 de firme raportau, în 2015, capitaluri proprii negative, un nivel în scădere față de anii precedenți. Valoarea capitalurilor proprii negative a atins, în 2015, nivelul de 1,92 miliarde de lei, în condițiile în care în 2009 era de numai 617,9 milioane lei, iar lichiditatea curentă (indicator care reprezintă o modalitate de a evalua capacitatea companiei de a face față obligațiilor sale pe termen scurt — n.r.) a crescut, în același interval, de la 0,93 la 1,05 în 2015.

”În general, o lichiditate curentă mai mică de 0,8 este un semnal negativ, însă depinde foarte mult de caracteristicile domeniului de activitate. Valoarea optimă pentru acest indicator este în general în jur de 1. Pe de altă parte, o rata de lichiditate excesiv de mare ar putea să semnaleze un management defectuos”, explică analiștii de la KeysFin. 

Privite din această perspectivă, performanțele companiilor aflate în top 3 ies în evidență. Agro-Chirnogi SA, din Călărași, cel mai important jucător din piața producției de cereale, are creanțe de încasat de 388,7 milioane lei, în creștere față de anul precedent. În aceeași situație se află și Agricost SA, care are creanțe de încasat de 153 de milioane de lei, cu 52 milioane de lei mai mult decât în anul anterior.

”Chiar dacă, pe ansamblu, evoluția sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziție de semințe, îngrășăminte, servicii de întreținere etc., poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privința partenerilor de afaceri. În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condițiilor și de plată, este esențială consultarea unor rapoarte de bonitate și/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale și stabilirea termenelor de plată . Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienților pe diferite surse, de la Centrala Incidențelor de Plăți, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvență, schimbările de acționari și administratori etc.”, au mai spus analiștii de la KeysFin. 

Dincolo de provocări, perspectivele agriculturii românești sunt extrem de pozitive, inclusiv din punct de vedere macroeconomic. 

Potrivit ultimelor date furnizate de Comisia Europeană, la sfârșitul lui mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană. Firmele din țara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu față de media înregistrată între 2011 și 2015). 

Din punctul de vedere al producției europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 și 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producția globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015). Firmele franceze au realizat 22,9% din producția de cereale din UE, cele germane (15,4%) și poloneze (8,8%). România a fost în 2015 al cincilea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania și Italia. 

Informațiile din raport au fost culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societățile comerciale și PFA-urile active din România.

7. ANAF: Sancțiuni de 2,6 milioane lei în urma controalelor la terase, restaurante și cluburi

Agenția Națională de Administrare Fiscală a aplicat sancțiuni contravenționale (amenzi și confiscări) de peste 2,666 milioane lei, în urma controalelor desfășurate în perioada 16-17 iunie, la contribuabilii care desfășoară activitate semnificativă în domeniul teraselor, restaurantelor și cluburilor.

Conform unui comunicat remis, marți, AGERPRES, controalele au vizat 459 contribuabili și în urma acestora au fost aplicate 628 sancțiuni contravenționale principale (436 amenzi și 192 avertismente), valoarea totală a amenzilor fiind de 2,589 milioane lei și au fost confiscate sume (numerar), venituri ilicite și bunuri în valoare totală de 77.408 lei, din care: sume (numerar) în valoare de 51.682 lei, venituri ilicite în valoare de 11.657 lei și bunuri în valoare de 14.069 lei.

De asemenea, s-a dispus suspendarea activității a nouă contribuabili (din care trei pentru neutilizare aparate de marcat electronice fiscale — AMEF, două pentru nedotare cu AMEF și patru pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 227/2015).

Dintre cele 628 sancțiuni contravenționale, 452 sancțiuni contravenționale (72%) au fost aplicate pentru nerespectarea prevederilor OUG nr. 28/1999, respectiv pentru neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile și serviciile prestate, neîntocmirea documentelor justificative pentru sumele introduse/extrase din unitate, emiterea de bonuri fiscale care nu conțin toate informațiile prevăzute de lege, 139 sancțiuni contravenționale (22%) au fost aplicate pentru nerespectarea prevederilor Legii nr 82/1991, referitoare la întocmirea documentelor justificative, iar 37 dintre acestea (6%) reprezintă alte sancțiuni.

8. Un număr de 1.644 de planuri de afaceri, înscrise până luni în programul Start-Up Nation; primii bani, în toamnă

Un număr de 1.644 de planuri de afaceri au fost depuse până luni seara în programul Start-Up Nation, demarat pe 15 iunie, iar beneficiarii eligibili vor primi primii bani în lunile septembrie-octombrie, a declarat, marți, Sterică Fudulea, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în cadrul unei conferințe pe tema dezvoltării antreprenoriatului în România.

„Ieri (luni — n.r.) la ora 20:45 erau 5.723 de aplicanți activi înregistrați și au fost depuse 1.644 de planuri de afaceri”, a spus Fudulea.

Potrivit acestuia, tot luni a fost demarat și proiectul EMPETREC, care susține, de asemenea, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, urmând ca la mijlocul lunii iulie să fie funcțional și programul de microindustrializare, prin care IMM-urile din sectorul de producție beneficiază de 450.000 de lei fonduri nerambursabile.

Revenind la programul Start-Up Nation, oficialul ministerial a precizat că, după perioada de evaluare a proiectelor depuse, beneficiarii vor putea primi primii bani în septembrie-octombrie.

Programul Start-Up Nation a devenit activ pe data de 15 iunie, la ora 10:00, iar potențialii beneficiari vor înscrie online planurile de afaceri începând timp de 30 de zile. Programul are o alocare de 1,7 miliarde de lei, din surse bugetare naționale și fonduri europene, iar suma pe care un beneficiar o poate obține este de maximum 200.000 de lei.

Obiectivul principal al programului îl constituie stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii, îmbunătățirea performanțelor economice ale start-up-urilor și facilitarea accesului acestora la finanțare. Anul acesta, prin programul Start-Up Nation se estimează finanțarea a 10.000 de firme nou înființate, care vor crea cel puțin 10.000 de noi locuri de muncă.

La începutul lunii iunie, secretarul de stat în același minister, Ilan Laufer, preciza că, pentru a beneficia de acest program prima condiție este înființarea unei societăți comerciale după data de 1 ianuarie 2017. A doua condiție este crearea a cel puțin un loc de muncă pe care antreprenorul să îl mențină pentru o perioadă de doi ani.

„Programul este dedicat inclusiv antreprenorilor care nu au capital propriu. Nu este un lucru pe care îl încurajez, dar cred că în România există mulți tineri, și bărbați, și femei, care într-adevăr văd o speranță în programul Start-Up Nation și unii dintre ei nu dispun de capital propriu, iar acest program oferă finanțare 100% nerambursabilă. Aceasta nu înseamnă că, dacă aveți un plan de afaceri de peste 200.000 de lei nu puteți veni cu propriul plan de afaceri”, a precizat Laufer.

Revista presei 20.06.2017

Revista presei 20.06.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri.

Adevarul.ro.

  1. Patronatele din turism cer depolitizarea ministerului de resort.
  2. Antifrauda a dat amenzi de 1,2 milioane lei într-o singură zi service-urilor auto cu nereguli.
  3. 15% din angajaţii români ar încălca normele de etică pentru a obţine un salariu mai mare.
  4. Băncile, asaltate de procese pe clauze abusive.
  5. Euro se apropie din nou de 4,59 lei, leul rămâne sub presiune din cauza scandalului politic intern.
  6. Stimulent financiar pentru angajatori: 250 de lei/lună pentru fiecare elev și student încadrat în muncă pe perioada vacanței.

Wall-street.ro.

 7. Arhitect britanic, pentru prima data in Romania: Bucurestiul imi aminteste de Berlinul de acum 20 de ani. Este atat de mult de lucru aici incat prevad un viitor infloritor orasului.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Patronatele din turism cer depolitizarea ministerului de resort

ANAT, OPTBR, ANTREC şi FIHR solicită partidelor politice, Parlamentului României şi Preşedinţiei numirea unor specialişti din turism la conducerea Ministerului Turismului.

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR), Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) şi Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR), organizaţii reprezentative pentru industria turismului, solicită partidelor politice, Parlamentului României şi Preşedinţiei numirea unor specialişti din turism la conducerea Ministerului Turismului.

„Susţinem cu tărie ca funcţiile de conducere din Ministerul Turismului, ministru şi secretar de stat, să fie deţinute de specialişti din turism, întrucât este nevoie de expertiză în domeniu, care să ne permită să facem progrese reale, pe fiecare zonă a industriei noastre. Nu putem avea permanent la conducerea instituţiei care administrează turismul numai persoane fără legătură cu domeniul”, au transmis, prin intermediul unui comunicat patronatele din turism. Subliniind că, în prezent, turismul se află într-o perioadă critică, cu impact negativ asupra evoluţiei acestuia, patrronatele au amintit că niciun act normativ nu a fost aprobat în ultimele şase luni. 

„Cel referitor la acordarea voucherelor de vacanţă şi angajaţilor din sistemul public nu este aprobat, Legea Turismului nu a intra în dezbatere, propunerile ANAT referitoare la garantarea pachetelor turistice nu s-au concretizat într-un act normativ”, susţin patronatele. Nici în ceea ce priveşte promovarea turistică lucrurile  nu stau mai bine: „Promovarea turistică a României în străinătate este palidă, lucru vizibil şi în statistici”.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, România a fost vizitată în 2016 de numai 2,5 milioane de turişti străini.  În opinia patronatelor, creşterea anuală, de 10%, este îmbucurătoare, dar este nesemnificativă comparativ cu cea înregistrată de Bulgaria, vizitată anul trecut de peste 8 milioane de turişti străini. Sau cu rezultatele Ungariei, vizitată anul trecut de mai mult de 16 milioane de turişti străini.  

Birourile de turism din străinătate, desfiinţate fără explicaţii  

„Birourile de turism din străinătate au fost desfiinţate cu motivaţii de natură personală şi fără a fi pus imediat ceva în loc.

Toate eforturile de promovare depuse de cei care reprezentau România în străinătate se vor risipi, fondurile alocate pentru promovarea externă, chiar aşa puţine, vor fi fost cheltuite în zadar”, au comunicat patronatele.

„Sunt doar câteva dintre nerealizările ultimelor şase luni, pe care vi le amintim, ca un semnal de alarmă. Turismul are potential să contribuie cu mai mult de 2% la PIB-ul României, trebuie doar să fie considerat o prioritate a economiei naţionale şi tratat ca atare, cu maximă responsabilitate”, au încheiat patronatele, solicitând să fie consultate în cazul nominalizărilor pentru posturile de conducere din Ministerul Turismului, dacă se doreşte cu adevărat turism în România. Informarea este semnată de Alin Burcea, preşedinte ANAT, Nicu Rădulescu, preşedinte OPTBR, Gabriel Zamfir, preşedinte executiv ANTREC şi Călin Ile, preşedinte FIHR.

2. Antifrauda a dat amenzi de 1,2 milioane lei într-o singură zi service-urilor auto cu nereguli

Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au verificat într-o singură zi 208 service-uri auto şi au dispus amenzi de 1,2 milioane de lei celor cu nereguli, transmite Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

Potrivit ANAF, DGAF a desfăşurat în data de 15 iunie acţiuni de control operativ la contribuabili care desfăşoară activitate semnificativă în domeniul reparaţiilor auto (service-uri auto). Verificările au vizat 208 contribuabili, fiind aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 1.224.938 lei (amenzi şi confiscări).

S-au aplicat 259 sancţiuni contravenţionale principale (196 amenzi şi 63 avertismente), valoarea totală a amenzilor fiind de 1.194.550 lei. Au fost confiscate sume (numerar), venituri ilicite şi bunuri în valoare totală de 30.388 lei, din care sume (numerar) în valoare de 18.197 lei, venituri ilicite în valoare de 6.156 lei, bunuri în valoare de 6.035 lei. Activitatea a 3 contribuabili a fost suspendată pentru nedotare cu case de marcat electronice fiscale.

3. 15% din angajaţii români ar încălca normele de etică pentru a obţine un salariu mai mare

Deşi o treime dintre români consideră că luarea de mită se întâmplă frecvent în mediul de afaceri local, doar 15% spun că ar acţiona imoral ca să avanseze în carieră sau ca să obţină un salariu mai mare, arată studiul EY EMEIA Fraud Survey privind practicile legate de corupţie din Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa (zona EMEIA).

Prin acţiuni imorale înţelegem ignorarea comportamentului non-etic din echipa lor sau al furnizorilor şi colaboratorilor, furnizarea de informaţii false echipei de management şi/sau inducerea în eroare a auditorilor sau a organismelor de reglementare şi control.

Studiul arată că puţini angajaţi români ar recurge la o raportare falsă a performanţelor lor: doar 3% dintre respondenţii români spun că ar transmite informaţii false echipei de management pentru a avansa în carieră sau pentru a primi o mărire de salariu. 16% dintre angajaţii intervievaţi spun că ar fi dispuşi să dea mită într-o situaţie de care depinde supravieţuirea companiei.

Media este mai mică decât cea est-europeană (19%), însă mai mare decât cea din pieţele dezvoltate (11%). Simona Radu, Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY România, spune: „Companiile activează într-un mediu de business din ce în ce mai impredictibil. Nemulţumirile generale legate de efectele globalizării, instabilitatea politică şi creşterea economică încetinită chiar şi pe pieţele emergente pun presiuni enorme asupra companiilor.

Cu toate acestea, ţintele de performanţă ale acestora rămân ambiţioase şi sunt nevoite să se reinventeze constant. În acest context, metodele de fraudă sunt tot mai sofisticate, aşa cum şi oportunităţile sunt tot mai numeroase. Devine imperios necesar pentru orice companie să-şi creeze mecanisme complexe şi eficiente pentru a preîntâmpina şi a combate frauda”. Circa 82% dintre reprezentanţii companiilor româneşti sondate consideră că o condamnare în instanţă este factorul principal care ar putea împiedica frauda şi corupţia.

Violarea vieţii private                                                                                    

În ceea ce priveşte depistarea comportamentelor imorale, 65% dintre angajaţii români cred că monitorizarea e-mail-urilor e o violare a vieţii private, la fel şi monitorizarea telefoanelor (63%), a conversaţiilor pe instant messenger (61%) şi a conturilor de social media (59%).

Nu puţini sunt românii care au luat în considerare demisia atunci când au fost puşi în faţa unui comportament imoral. 22% spun că au luat în considerare opţiunea şi chiar au demisionat (faţă de doar 12% la nivel global). 37% au luat-o în considerare, dar au rămas în aceeaşi companie. În ceea ce priveşte raportarea comportamentului non-etic, în ciuda presiunii interne de a menţine tăcerea, românii se află pe locul patru, cu 19 procente (după Emiratele Arabe Unite, Egipt şi Turcia).

Grija pentru siguranţa personală este factorul principal care îi determină pe angajaţii români să nu raporteze incidentele legate de fraudă, mită sau corupţie la serviciu. În jur de 30% dintre ei menţionează şi grija legată de avansarea în carieră sau de oportunităţile oferite de alte companii. Pentru sondajul din România au fost realizate 100 de interviuri, cu oameni din companii cu peste 500 de angajaţi.

4. Băncile, asaltate de procese pe clauze abusive

Doar în acest an, pe rolul instanţelor sunt înregistrate peste 13.000 de litigii împotriva Alpha Bank, SC Piraeus Bank SA, BRD-Group Societe Generale SA, Banca Românească, BCR, Raiffeisen Bank, Credot Europe Bank, Garanti Bank, Bancpost, Banca Transilvania, OTP Bank, Volksbank, etc. Ultimele dintre procese sunt înregisrate vineri, 16 iunie.

Tăvălugul proceselor iniţiate de clienţi împotriva băncilor, pare să nu se mai oprească, pe rolil instanţelor din toată ţara fiind înregistrate mii de litigii. „La nivelul instanţelor din toată ţara sunt înregistrate peste 13.000 de procese prin care clienţii băncilor reclamă existenţa unor clauze abuzive. Şi vorbim de aproape toate clauzele abuzive care trebuiau eliminate, conform legii, fie că este vorba despre comisioane de risc sau de acordare a creditului ori de administrare sau de întocmire a dosarului. Aceste clauze trebuiau eliminate de mult timp din toate contractele de credit”, a explicat av. Marius Coltuc.

Potrivit acestuia, printre băncile incriminate se numără Alpha Bank, SC Piraeus Bank SA, BRD-Group Societe Generale SA, Banca Românească, BCR, Raiffeisen Bank, Credit Europe Bank, Garanti Bank, Bancpost, Banca Transilvania, OTP Bank, Volksbank, etc. Procesele se află în diferite stadii de judecată, fie că este  vorba despre fond, fie de apel. Ultimele dintre procese sunt înregisrate vineri, 16 iunie.  

Instanţa supremă va decide dacă se pot recupera sumele plătite în plus dacă s-a rambursat anticipat creditul   Recent, Digi24 anunţa că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aşteptată să decidă într-o chestiune spinoasă pentru clienţii băncilor care au acuzat introducerea de clauze abuzive în contractele de credit. Mai exact, judecătorii vor decide dacă îţi poţi recupera sumele plătite în plus, dacă ai rambursat anticipat creditul sau ai terminat de plătit ratele înainte de încheierea procesului deschis împotriva băncilor. Decizia ICCJ va fi obligatorie şi trebuie aplicată în toate cazurile similare viitoare.

Chestiunea recuperării sumelor plătite pentru comisioane declarate abuzive după rambursarea integrală a creditului a ajuns în atenţia Curţii Supreme în urma unei sesizări venite de la Tribunalul Braşov. Magistraţii braşoveni au decis, în 2016, să dea câştig de cauză unei femei care a dat banca în judecată şi a obţinut rambursarea comisionului de risc la doi ani după ce a achitat tot creditul. Banca a contestat decizia. Ajuns în faza finală, procesul a fost suspendat, după ce Tribunalul Braşov a solicitat Curţii Supreme să pronunţe o decizie de principiu. Judecătorii trebuie să stabilească dacă persoana care a rambursat integral un credit mai are calitatea de consumator, singurul îndreptăţit, conform legii, să conteste clauzele abuzive dintr-un contract.  

Specialiştii avertizează că nicăieri în cuprinsul legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte legiuitorul nu s-a referit la contractele închise, iar dacă prevederile legii s-ar fi aplicat contractelor închise, probabil că legiuitorul ar fi prevăzut acest aspect. Hotărârea aşteptată de la magistraţii instanţei supreme va fi definitivă şi aplicată obligatoriu în toate cazurile similare. Mai ales că, în ultimii ani, probleme asemănătoare au primit decizii diferite.

5. Euro se apropie din nou de 4,59 lei, leul rămâne sub presiune din cauza scandalului politic intern

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat luni un curs de referinţă de 4,5859 lei/euro, în creştere cu 0,1% faţă de nivelul precedent, în contrast cu tendinţa regională, în condiţiile în care situaţia politică tensionată din România şi depunerea unei moţiuni de cenzură de către alianţa PSD-ALDE împotriva propriului guvern afectează moneda naţională.

Vineri, BNR a afişat un curs de 4,5812 lei/euro, după ce, joi, cursul a atins cel mai ridicat nivel din august 2012, de 4,5872 lei/euro.  În 3 august 2012, cursul BNR a fost de 6481 lei/euro, nivel care rămas maxim istoric. 

 Leul s-a depreciat semnificativ joi, după ruptura apărută între liderul PSD, Liviu Dragnea, şi premierul Sorin Grindeanu, şi în condiţiile în care alianţa PSD-ALDE a iniţiat o moţiune de cenzură împotriva propriului guvern. Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a depreciat de la 4.0999 lei la 4.0984 lei. Totodată, cursul francului elveţian a crescut de la 4,2105 lei la 4,2167 lei.

6. Stimulent financiar pentru angajatori: 250 de lei/lună pentru fiecare elev și student încadrat în muncă pe perioada vacanței

Angajatorii pot beneficia de un stimulent financiar lunar, în valoare de 250 lei, acordat din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru fiecare elev și student încadrat în muncă pe perioada vacanțelor, a anunțat, luni, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov.

„Angajarea se poate realiza pe perioada vacanțelor, iar stimulentul financiar se poate acorda pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic, pentru fiecare elev și student căruia i s-a încheiat contract individual de muncă. Diferența dintre stimulentul lunar acordat și salariul realizat se suportă de către angajator din fonduri proprii”, se arată în comunicatul remis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, beneficiază de stimulentul financiar lunar prevăzut mai sus angajatorii care încadrează în muncă categoria de persoane menționată în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, egală sau mai mică decât durata vacanței, încheiat în condițiile legii, cu normă întreagă sau, după caz, cu timp parțial și cei în baza unui contract de muncă temporară, numai dacă durata misiunii de muncă temporară este egală sau mai mică decât durata vacanței.

În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani, contractul individual de muncă încheiat cu durata timpului de muncă de 6 ore pe zi și de 30 de ore pe săptămână se consideră încheiat cu normă întreagă.

Pentru a beneficia de acordarea stimulentului financiar menționat, angajatorii trebuie să încheie o convenție cu AJOFM Ilfov în termen de 30 de zile de la data angajării elevilor și studenților.

Suma reprezentând stimulentul financiar se deduce de către angajator din contribuția de asigurări pentru șomaj datorată de angajator, pe care acesta este obligat, conform legii, să o vireze lunar în contul bugetului asigurărilor pentru șomaj.

Instituția precizează că nu vor beneficia de stimulentul financiar angajatorii care încadrează în muncă anterior datei de începere a vacanței stabilite potrivit legii și angajatorii care au beneficiat, pentru elevii și studenții respectivi, de stimulentul financiar prevăzut în lege pentru o perioada de 60 de zile lucrătoare în cursul anului calendaristic.

Wall-street.ro

7. Arhitect britanic, pentru prima data in Romania: Bucurestiul imi aminteste de Berlinul de acum 20 de ani. Este atat de mult de lucru aici incat prevad un viitor infloritor orasului

Bucurestiul are potentialul de a deveni una dintre cele mai frumoase capitale europene, insa acest lucru trebuie derulat prin intermediul unui program bine sustinut din partea autoritatilor, care sunt nevoite sa conlucreze cu arhitectii si proiectantii pentru a transforma orasul.

Intr-un interviu acordat wall-street.ro, Ben Allen (foto cover), arhitect si proprietar al biroului de arhitectura Ben Studio din Londra, apreciaza ca Bucurestiul se afla intr-un plin proces de schimbare, iar anii urmatori se anunta a fi unii favorabili pentru noi dezvoltari imobiliare, iar o directie in acest sens capata deja contur, aceea in care se acorda o importanta tot mai mare noilor proiecte.

“Va urma o schimbare venita din partea tuturor actorilor implicati in dezvoltarile imobiliare spre sanatate – atat la birou , cat si acasa. In culturile moderne se intampla deja schimbarea spre fenomenul wellbeing. (…) Costuri suplimentare nu sunt, ci este mai mult vorba despre proiectarea unei astfel de nevoi. Cand demarezi o astfel de investitie trebuie sa gandesti proiectul pentru cine il va popula. In Londra, de exemplu, spatiile sunt foarte scumpe si cladirile sunt foarte mici, fara lumina, aici exista mult mai multe optiuni. Doar mergand pe strazi imi imaginez potentialul pe care Bucurestiul il are si ca se va schimba enorm in urmatorii 20 de ani. Romania urmareste trendurile globale si ma astept sa fie o cerere o crestere pentru mediul inconjurator”, spune Ben Allen, pentru wall-street.ro.

Prezent pentru prima data in Romania, Ben Allen spune ca a citit in dese randuri informatii despre tara noastra, iar realitatea pe care a gasit-o aici este diferita fata de vazut.

“Bucurestiul este un oras foarte frumos, am citit despre Romania si istoria sa si mi se pare foarte interesant. Imi aminteste de Berlin acum 20 de ani, ceea ce ma face sa cred ca exista un potential foarte mare de schimbare. Este un proces foarte interesant prin care Romania va trece in anii urmatori, un proces de schimbare si adaptare, iar in anii urmatori se va asista la o revolutie pe piata”, se asteapta expertul in arhitectura.

Ben Allen a fost prezent zilele trecute in cadrul evenimentului “Sustainable Buildings – A step into the future”, organizat de Idea Events, unde a vorbit despre cladiri sustenabile, despre conceptul de a trai si a lucra dupa noile standarde WELL din domeniul imobiliar, dar a dezvaluit si faptul ca este interesat de proiecte la nivel local.

“Mi-as dori sa dezvolt proiecte aici. Am lucrat in Statele Unite, in Germania, in zona scandinava. (…) Bucurestiul este un oras frumos, pare foarte verde, iar zona veche arata bine. Sunt multe proiecte care pot fi adaptate la nivel local, iar cel mai mare avantaj este existenta spatiului pentru dezvoltare, lucru care in alte locuri este o rarirate. Strazile, aici, sunt foarte late, ceea ce este un alt avantaj. Bucurestiul este intr-o faza continua de dezvoltare – este vibrant si tanar. Uniunea Europeana simte ca unele tari din Est au economii in plina dezvoltare, iar interesul devine tot mai ridicat. Este si motivul pentru care ma astept sa vad schimbari majore in perioada urmatoare”, a mai punctat Ben Allen.

L-am intrebat pe specialistul in domeniul imobiliar despre identitatea pe care trebuie sa o aiba un oras, daca a constatat una in cazul Capitalei si cum vede Bucurestiul in perioada urmatoare, iar raspunsul nu a intarziat sa apara.

“Fiecare tara trebuie sa aiba propria identitate si de aceea compararea cu alte culturi si cu alte orase nu este potrivita. Este nevoie de leadership si de viziune si este necesar sa existe o legatura stransa cu arhitectii si proiectantii, iar investitiile sa se realizeze organic”, a conchis Ben Allen.

Specialistii imobiliari reuniti la eveniment au vorbit despre viitorul dezvoltarilor de profil la nivel local, despre certificarile din domeniu si despre investitiile derulate in cladiri tot mai prietenoase cu mediul.

Revista presei 16.06.2017

Revista presei 16.06.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro. 2
  1. Start oficial pentru Start-Up Nation.
  2. România, loc codaş în clasamentul prosperităţii.
  3. Iohannis trimite în Parlament pentru reexaminare legea privind carnea de porc din fermele româneşti.
  4. Eurostat: România şi Polonia au înregistrat în 2016 cele mai mici preţuri ale alimentelor din UE.
Digi24.ro.
  1. Salariații fără contract vor putea dovedi raportul de muncă prin orice mijloace de probă.
  2. Cum ajunge investiţia în educaţie să nu fie nimic mai mult decât cheltuiala pură.
Avocatnet.ro.
  1. Producătorii de deșeuri vor fi obligați să le colecteze separat. În caz contrar, vor risca amenzi de până la 40.000 de lei.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Start oficial pentru Start-Up Nation

Programul Start-Up Nation, prin care antreprenorii pot accesa fonduri de până la 200.000 de lei, a fost lansat oficial joi, 15 iunie.

Prin programul Start-up Nation, statul pune la bătaie un total de 1,7 miliarde de lei pentru microîntreprinderi, firme mici şi mijlocii (IMM) de pe tot cuprinsul ţării. Ele pot obţine fonduri nerambursabile de până la 200.000 de lei (44.000 de euro) fiecare, pentru investiţii, în anumite condiţii. Un total de 10.000 de mici afaceri ar urma să fie sprijinite prin acest program, potrivit Guvernului. Sesiunea de primire a proiectelor a început joi şi va dura 30 de zile, până la data de 14 iulie, la ora 20.00. Până joi, la ora 15.00, în numai cinci ore de la deschiderea aplicaţiei, numărul antreprenorilor care se înscriseseră pentru Start-Up Nation ajunsese la 2.070.

Din aceştia, 353 au completat şi transmis deja planurile de afaceri, a anunţat ministrul pentru Mediul de Afaceri Alexandru Petrescu.

Ce condiţii trebuie îndeplinite Programul îşi propune stimularea spiritului antreprenorial al cetăţenilor, prin încurajarea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, îmbunătăţirea performanţelor economice ale start-up-urilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare. O condiţie pe care trebuie să o îndeplinească antreprenorii pentru a accesa programul este ca afacerea să fie înfiinţată după 30 ianuarie 2017.

A doua condiţie este ca ei să creeze cel puţin un loc de muncă pe care să îl menţină pentru o perioadă de doi ani. De asemenea, întreprinderea nu trebuie să aibă datorii la buget, să aibă codul CAEN autorizat la ONRC în momentul depunerii primei cereri de tragere, iar acţionarul/acţionarii să nu aibă sau să nu fi avut calitatea de acţionar sau asociat într-un alt IMM care desfăşoară sau a desfăşurat aceeaşi activitate autorizată pentru care aplică în cadrul programului în anul anterior înscrierii sau în anul înscrierii pană la deschiderea sesiunii de înscriere.

2. România, loc codaş în clasamentul prosperităţii

România se află pe un loc codaş în Europa Centrală şi de Est în clasamentul prosperităţii, iar la nivel naţional se manifestă acel sentiment de frustare că lucrurile puteau fi mai bune şi de fapt nu sunt.

Într-un clasament al prosperităţii, România se situează pe locul 11 din 16, în Europa Centrală şi de Est, şi pe locul 50 din 149 la nivel mondial. Prosperitatea în România a crescut astfel mai rapid decât media regiunii, însă, pornind de la o bază scăzută, şi convergenţa este lentă şi încă mult sub Europa de Vest, arată studiul privind indexul prosperităţii dezvoltat de Institutul Legatum. „În ultimii 10 ani nu am văzut convergenţa dintre Europa Centrală şi de Est şi Europa de Vest pe care ne aşteptam să o vedem”, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe, Shanker Singham, directorul Politicilor Economice al Legatum Institute.

Printre domeniile incluse în indexul prosperităţii în care ţara noastră a înregistrat progrese se numără guvernanţa, siguranţa şi securitatea, libertatea personală, capitalul social şi mediul. În schimb, faţă de 2007, s-au înrăutăţit calificativele pentru calitate economică, mediul de afaceri, educaţie şi sănătate. Radu Crăciun, preşedinte BCR Pensii, consideră că deşi românii cred că prosperitatea a crescut, ei au convingerea că România nu şi-a atins potenţialul de prosperitate. „Este acel sentiment de frustare că lucrurile puteau fi mai bune şi nu sunt”, a spus el, în cadrul conferinţei. Potrivit lui, impactează şi faptul că creşterea prosperităţii nu a fost răspândită egal pe teritoriul ţării şi în diferitele categorii sociale.

„Aceste lucruri cumulate, această frustrare acumulată în timp, duc la erodarea încrederii. Şi când vorbim de erodarea încrederii, de fapt este vorba de o lipsă de încredere generalizată”, a precizat el. Lipsă de încredere Toate ţările din Europa Centrală şi de Est stau foarte prost la capitolul capital social, potrivit studiului, iar nivelul acestuia este o preocupare şi ceva la ce România trebuie să fie mult mai atentă, potrivit lui Singham.

Din punct de vedere al capitalului social, România ocupă locul 97 la nivel global, în creştere cu 31 de poziţii, iar în cel al sănătăţii, pe locul 85, fiind în scădere cu 3 poziţii. Cea mai înaltă poziţie este ocupată din punct de vedere al mediului de afaceri, 41, dar în scădere cu 6 poziţii. Însă România stă cel mai prost la capitolul „încredere între oameni şi între cetăţeni şi instituţii”. Potrivit lui Singham, în cazul României încrederea între indivizi este mai puţin problematică decât nivelul de încredere al indivizilor în instituţii. 

„Oamenii nu au încredere în instituţii aproape deloc în România. Când se întâmplă aşa ceva atunci este foarte dificil să ai o guvernare bună şi un sistem de guvernare bun pentru că instituţiile care trebuie să reglementeze mediul de afaceri sunt implicate în acest proces şi vedem informaţiile în scorul pe care îl obţine guvernanţa în România”, a afirmat Shanker Singham. 

3. Iohannis trimite în Parlament pentru reexaminare legea privind carnea de porc din fermele româneşti

Preşedintele Klaus Iohannis cere Parlamentului reexaminarea Legii privind Programul carne de porc din fermele româneşti, prin care acestea ar fi primit ajutoare de stat. Legea a fost lăudată de ministrul Agriculturii Petre Daea şi susţinută şi de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, al cărui fiu deţine o fermă de porci.

Preşedintele cere reexaminarea pe motiv că ea va intra în vigoare înainte de a fi finalizate discuţiile cu oficialii europeni, aşa cum cer normele UE. Legea pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele româneşti are ca scop instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca obiectiv implementarea Programului carne de porc din fermele româneşti. În acest sens, sunt reglementate criteriile de eligibilitate şi modalitatea de accesare a Programului, cuantumul şi modalitatea de acordare a ajutorului de stat, precum şi durata de aplicare şi bugetul schemei de ajutor de stat.

„Întrucât legea transmisă la promulgare nu prevede un termen pentru intrarea sa în vigoare, conform art. 78 din Constituţie aceasta va intra în vigoare la 3 zile de la publicare. Totodată, art. 19 din legea transmisă la promulgare prevede că, în situaţia în care decizia Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat conţine prevederi noi sau diferite faţă de schema notificată, prevederile schemei de ajutor de stat se completează şi/sau se modifică în mod corespunzător.

Aceste ultime dispoziţii ale legii transmise la promulgare, ce pun în evidenţă faptul că la data adoptării acesteia nu fuseseră epuizate procedurile legale obligatorii de acordare a ajutorului de stat, impun reanalizarea de către Parlament a actului normativ, în scopul evitării consecinţelor negative – atât pentru statul român, cât şi pentru beneficiari – ce ar putea fi generate de neîndeplinirea acestor obligaţii procedurale”, se arată în cererea de reexaminare. În domeniul ajutorului de stat şi al concurenţei, Comisia Europeană este singura instituţie care decide asupra compatibilităţii măsurii cu normele UE incidente.

„Din ansamblul normelor europene şi interne rezultă că măsurile ce constituie ajutor de stat pot fi adoptate şi acordate numai sub condiţia autorizării de către Comisia Europeană. Or, din analiza parcursului legislativ al Legii pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele româneşti rezultă că ajutorul de stat, deşi notificat, nu a fost autorizat de către Comisia Europeană şi nici nu poate fi considerat a fi fost autorizat”, explică Administraţia Prezidenţială. Fonduri de jumătate de miliard de euro Programul „Carne de porc din fermele româneşti” a primit luna trecută aviz din partea comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, urmând să acorde subvenţii de 446 milioane de euro crescătorilor de porci. 

Proiectul de lege prevede acordarea unor pachete de sprijin, în valoare de 10.000 de euro pentru porcii graşi care se livrează şi se clasifică în abatoare autorizate. Fermierii se pot înscrie în program cu minimum 600 şi maximum 100.000 de capete de porci graşi anual/beneficiar. Fermierii pot obţine cel puţin un pachet de sprijin şi maximum 250 de pachete/an/beneficiar.

Calcularea numărului de pachete, fiecare în valoarea de 10.000 de euro, se face după formula: numărul de carcase înmulţit cu echivalentul a 25 euro/carcasa, împărţit la echivalentul a 10.000 euro. Ministrul Agriculturii, Petre Daea susţine că programul este „excepţional”. „Efectivele de porci sunt undeva la 5,5 milioane de capete. Acest efectiv nu asigură consumul populaţiei, motiv pentru care se importă şi, mai mult decât de atât, acest efectiv nu poate consuma cel mai bun furaj pe care îl produce România”, a explicat ministrul Agriculturii.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a propus în campanie creşterea subvenţiei la porci, iar în octombrie 2016 el a prezentat programul PSD pe agricultură, care includea un capitol special pentru tomate şi unul pentru porci. Imediat după alegeri, Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică proiectul mai sus numit.

Coincidenţa fericită este că fiul liderului PSD, Valentin Dragnea, deţine o fermă de porci, preluând pachetul majoritar, potrivit unei investigaţii HotNews, pentru numai 500 de lei. Iar în ultimii ani, ferma a primit subvenţii de peste trei milioane de euro.

4. Eurostat: România şi Polonia au înregistrat în 2016 cele mai mici preţuri ale alimentelor din UE

România şi Polonia au înregistrat în 2016 cele mai scăzute preţuri ale alimentelor din Uniunea Europeană, cele mai ridicate fiind în Danemarca şi Suedia, potrivit datelor publicate joi de biroul european de statistică, Eurostat.

Astfel, preţurile alimentelor au variat de la 62% din media europeană în Polonia şi România la 148% în Danemarca, 126% în Suedia, 123% în Austria, 121% în Luxemburg şi 120% în Irlanda şi Finlanda. În cazul băuturilor alcoolice şi al tutunului, preţurile au înregistrat la rândul lor variaţii mari, de 1 la 3, între statele membre. Cele mai scăzute preţuri ale produselor de acest fel au fost înregistrate în 2016 în Bulgaria, de 56% din media UE, urmată de Ungaria cu 67%, Polonia cu 68% şi România cu 69%.

La polul opus se află Irlanda, unde preţurile alcoolului şi tutunului reprezint 175% din media UE, urmată de trei state nordice, respectiv Finlanda (135%), Suedia (128%) şi Danemarca (122%). Restaurantele şi hotelurile sunt de trei ori mai scumpe în Danemarca decât şi Bulgaria. Nivelurile de preţuri ale serviciilor oferite de restaurante şi hoteluri variază de la sub 60% din media UE în Bulgaria (44%), România (53%) şi Cehia (56%), la 150% în Danemarca şi 144% în Suedia. Cele mai mici diferenţe sunt în cazul electronicelor de consum, echipamentelor de transport personal şi îmbrăcăminte.

La nivel general, preţurile bunurilor de consum şi ale serviciilor înregistrează diferenţe mari între statele membre. Cel mai ridicat nivel, de 139% din media UE, este în Danemarca, urmată de Irlanda (125%), Luxemburg şi Suedia (124%), Finlanda şi Marea Britanie (121%). La polul opus se află Bulgaria (48% din media preţurilor din UE), România (52%) şi Polonia (53%).

Digi24.ro

5. Salariații fără contract vor putea dovedi raportul de muncă prin orice mijloace de probă

Dacă salariatului nu i s-a făcut un contract de muncă scris, autoritățile vor considera că raportul de muncă e convenit pe perioadă nedeterminată, iar salariatul îl va putea dovedi cu orice mijloace de probă, conform unui proiect de act normativ în dezbatere.

Angajatorii vor fi în continuare obligați să încheie contracte de muncă scrise, dar validitatea contractelor nu va condiționată de întocmirea lor în scris, potrivit Avocat.net.

Munca fără contract scris va fi considerată muncă nedeclarată și-i va putea aduce angajatorului amenzi la fel de mari ca în prezent.

Condiția formei scrise pentru încheierea valabilă a unui contract individual de muncă (CIM) nu va mai exista, potrivit Proiectului de lege pentru modificare și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, pus recent în dezbatere de Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Asta nu înseamnă însă că nu va mai exista obligația de a face un CIM scris și că angajatorii nu vor mai fi sancționați dacă nu-l fac, ci doar că raportul de muncă va putea fi dovedit în instanță cu orice mijloace de probă și se va considera că contractul e făcut pe perioadă nedeterminată.

6. Cum ajunge investiţia în educaţie să nu fie nimic mai mult decât cheltuiala pură

Vorbim despre formarea din școală, despre pregătirea celor care vor fi specialiști într-un domeniu sau altul, dar pe care riscăm să îi pierdem în fața unor joburi mai bine plătite în străinătate. Atunci, investiția în educație nu va fi nimic mai mult decât o cheltuială pură.

Bugetul alocat pentru acest an în acest domeniu este de puțin peste 25 de miliarde de lei. Suma este abia jumătate din cât ar avea nevoie sistemul de educație să funcționeze cât de cât normal.

Raportat la produsul intern brut al țării, înseamnă puțin peste trei la sută din PIB. Poate de asta spune UNICEF despre România că este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa investiţiei în educaţie.

Și tot UNICEF ne mai spune că fiecare dolar care ajunge în educație se va întoarce de șapte ori în economie în momentul în care copilul care a beneficiat de pregătire ajunge matur.

Doar că la noi, tănărul român alege să plece când termină școala. Cel mai elocvent exemplu, și cel mai dureros, este cel al medicilor. Peste 43.000 de medici și personal medical au ales să lase România în urmă din 2007 până acum.

Dincolo de golul din piața muncii, a rămas și un gol în buget. Pregătirea acestora a costat nu mai puțin de 3,5 miliarde de lei. Nu sunt singurii care au plecat să susțină cu studiile de aici economia de peste hotare. Au plecat și cei cu studii medii sau necalificați.

Inclusiv pentru educația lor, statul român a chletuit bani.

Rezultatul: criză de forță de muncă. Așa a ajuns statul român să dea o lege prin care să stimuleze financiar șomerii să caute un loc de muncă mai departe de casă. E vorba de acoperirea a 75% din costurile cu chiria și utilitățile ale celor care lucrează la o distanţă mai mare de 50 de kilometri de localitatea de domiciliu.

Forța de muncă e luată în calcul atunci când se calculează Produsul Intern Brut, iar la noi lucrurile stau prost.

Înainte de criză, adică în 2004 – 2008, forța de muncă nou intrată în câmpul muncii la împlinirea vârstei de 18 ani era, în medie, de 365.000 de persoane. În perioada 2009-2015, numărul era cu 115.000 mai mic.

Nu doar că au fost mai puțini, dar productivitatea lor mai depinde în mod direct și de calitatea sistemului educațional.

Dacă școala românească îi crește cu gândul la emigrat, la ce ne putem aștepta în economia românească?

Ne aşteptăm la lipsuri, la o economie șubredă, pentru că nimeni nu o va mai putea susţine când noi, cei care am ales să nu plecăm din ţară, vom fi ieșit la pensie.

Educația financiară nu se predă la şcoală, deşi poate fi singura care mai poate echilibra balanța economică când restul factoriilor, mai ales cei politici, o trag în jos.

Avocatnet.ro

7. Producătorii de deșeuri vor fi obligați să le colecteze separat. În caz contrar, vor risca amenzi de până la 40.000 de lei

Producătorii și deținătorii de deșeuri vor avea obligația de a colecta selectiv cel puțin hârtia, sticla, metalul și plasticul, potrivit unui proiect de lege adoptat recent de Camera Deputaților, ca For decizional.

În caz contrar, aceștia vor risca amenzi cuprinse între 20.000 și 40.000 de lei. De altfel, din toamna anului trecut a fost introdus principiul “plăteşti pentru cât arunci”, un mecanism care obligă persoanele fizice, dar și firmele, să fie mai atente la cantitatea de gunoi pe care o aruncă și la modul de sortare a acestuia.

Mai multe modificări importante atât pentru cei care produc sau dețin, cât și pentru cei care colectează, transportă sau valorifică deșeuri în România au intrat în vigoare în octombrie 2016, odată cu publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2016.

Pentru a-și încheia parcursul legislativ, actul normativ are nevoie și de aprobarea prin lege, astfel că Parlamentul a adoptat marți, în acest sens, un Proiect de lege privind aprobarea OUG nr. 68/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr.211/2011 privind regimul deşeurilor, document ce va ajunge acum la președintele României, pentru promulgare. 

Concret, documentul introduce reguli mai dure în privința gestionării deșeurilor, inclusiv obligația producătorilor și deținătorilor de a colecta selectiv cel puțin hârtia, sticla, metalul și plasticul. O astfel de obligație va reveni operatorilor economici (firmelor), mai precis producătorilor de deșeuri (cei care pun pe piață ambalaje, echipamente electrice, baterii etc) și deținătorilor de deșeuri. 

Practic, prin actul publicat în toamna anului trecut a fost introdus conceptul de „plătești pentru cât arunci”, iar aplicarea acestui mecanism vizează în mod direct atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice care produc și aruncă gunoi. În forma actuală, OUG nr. 68/2016 stabilește că, în vederea stimulării colectării separate a deșeurilor de la populație, autoritățile publice locale aplică acest instrument economic „acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic, economic si al protecției mediului”.

De îndată însă ce proiectul de act normativ aprobat marți de Camera Deputaților, ca For decizional, va intra în vigoare, va fi instituită obligația autorităților locale de a aplica mecanismul „plătești pentru cât arunci”, și nu doar aplicarea opțională a acestuia. 

Atenție! Necolectarea separată a categoriilor de deșeuri enumerate va fi considerată contravenție și va fi sancționată cu amenzi de la 20.000 la 40.000 de lei, în cazul firmelor. 

Noi controale pe probleme de mediu, așteptate din septembrie 2017

În prezent, regimul deşeurilor în România este reglementat prin Legea nr. 211/2011 şi Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, precum şi prin alte acte normative de rang inferior.

De alfel, cadrul legal al gestionării ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje a cunoscut mai multe modificări în ultimii ani, în condiţiile în care ţara noastră este, cel puţin pentru moment, departe de a ajunge la gradul de colectare şi reciclare pe care şi l-a asumat.

Astfel, chiar dacă societăţile nu au ”ţinte” propriu-zise de reciclare/valorificare, comercianţii sunt obligaţi să administreze corespunzător deşeurile generate. Concret, managementul deşeurilor implică, înainte de toate, predarea deşeurilor generate către colectori specializaţi, în baza unor contracte de prestări de servicii şi formulare (corect completate) de încărcare-descărcare.

Astfel, există mai multe obligaţii către Fondul de Mediu, ce se concretizează în demonstrarea valorificării unui procent (diferit în funcţie de materialul de ambalare, categoria de deşeu electronic, volumele de baterii, pungi de plastic, anvelope sau ulei mineral) din greutatea articolelor respective puse pe piaţă.

De altfel, agenții economici care nu recuperează deșeurile de ambalaje rezultate în urma consumului sunt obligați să contribuie la Fondul de Mediu cu doi lei pentru fiecare kilogram de deșeuri nereciclate. 

Iar cum persoanele care vin în control la firme verifică existenţa unei monitorizări a problemelor de mediu, corectitudinea datelor furnizate şi, nu în ultimul rând, achitarea obligaţiilor financiare în baza acestor date (reale), specialiștii recomandă organizarea informaţiilor sub forma unui dosar de mediu, în care să fie grupate informațiile necesare. 

Amenzi semnificative pentru necolectarea selectivă a deșeurilor de ambalaje

Potrivit Legii nr. 249/2015, nerespectarea dispozițiilor privind ambalajele și deșeurile de ambalaje poate fi sancționată cu amenzi care pornesc de la 400 de lei și pot ajunge la 25.000 de lei. 

Mai exact, persoanele fizice pot fi amendate cu o sumă între 400 și 800 de lei dacă nu depun deșeurile de ambalaje ale produselor cumpărate în spațiile special destinate acestora din cadrul spațiilor comerciale, în timp ce operatorii economici pot fi sancționați cu o amendă între 10.000 și 20.000 de lei dacă nu asigură clienților, fără niciun cost, posibilitatea de a se debarasa de ambalaje.

În cazul în care refuză să primească de la cumpărător ambalajele reutilizabile la schimb sau să ramburseze valoarea depozitului, operatorul economic poate fi amendat cu o sumă cuprinsă între 8.000 și 15.000 de lei.

Cea mai mare amendă, cuprinsă între 15.000 şi 25.000 de lei, o pot primi companiile care introduc pe piață ambalaje ce nu îndeplinesc cerințele esențiale cerute de lege. Din acest articol aflaţi care sunt toate amenzile acordate de autorităţi pentru nerespectarea dispozițiilor legale privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.