Revista presei 30.05.2017

Revista presei 30.05.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Apariții în presă ale CNIPMMR
Zf.ro, Presaonline.ro, Revistapresei.ro
  1. CNIPMMR: Legea salarizării poate avea un impact bugetar de 42 de miliarde de lei până în anul 2022
  2. Semnal de alarmă dat de patronate: Legea salarizării va determina o migraţie a forţei de muncă din sectorul privat în sectorul public
Ziuadecj.ro. 6
  1. Legea salarizării: statul se va împrumuta masiv, vor creşte taxele, iar legea se va bloca. 6
Forbes.ro
  1. CNIPMMR: Impactul bugetar al Legii salarizării, 43 miliarde lei, până în 2022. Jianu: S-ar putea să fie aplicată câteva luni, după care să se renunțe
  2. Nicolescu (CNIPMMR): Creșterile salariale din domeniul public trebuie corelate cu performanța
Puterea.ro
  1. Un fost ministru din Guvernele PONTA și GRINDEANU face praf Legea SALARIZĂRII. De ce spune că salariile vor trebui tăiate după șase luni
Dcnews.ro, Stiri.discard.ro
  1. Legea salarizării. Florin Jianu: Salariile vor fi tăiate la loc, în jumătate de an

Agerpres.ro, Stiripesurse.ro, Stiripescurt.ro, Sursadestiri.net, Infolegal.ro, Atat.ro

  1. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc
Gds.ro, Ziar.com
  1. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc
Capital.ro, Ziarelive.ro, Pescurt.ro
  1. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc
Economica.net
  1. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc
Mediafax.ro, Fluierul.ro, Ultimelestiri.ro
  1. Scenariul sumbru făcut de reprezentanţii IMM-urilor după ce au calculat impactul bugetar pe care îl va avea Legea salarizării: Statul se va împrumuta masiv, vor creşte taxele, iar legea se va bloca
Antena3.ro
  1. Avertisment dur privind legea salarizării: „Dacă se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc”
Digi24.ro
  1. Ex-ministru din Guvernul Grindeanu: Salariile vor fi tăiate la loc
Romaniatv.ro
  1. Avertisment dur privind legea salarizării: “Dacă se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc”
Gandul.info
  1. Un fost ministru din Guvernul Ponta critică dur proiectul legii salarizării: „Statul va fi obligat să se împrumute masiv”
Money.ro, Portal.ro
  1. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc
Mytex.ro
  1. Fost ministru, despre legea salarizării: „Vom asista la o lipsă de sustenabilitate”
Feedler.ro
  1. Legea salarizării: statul se va împrumuta masiv, vor creşte taxele, iar legea se va bloca
Newslist.ro
  1. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc
Ziuadecj.realitatea.net
  1. Legea salarizării: statul se va împrumuta masiv, vor creşte taxele, iar legea se va bloca
Aktual24.ro
  1. „Peste 6 luni vor fi taiate iar salariile”. PSD-istilor li se cere sa se potoleasca, inclusiv un fost ministru in Guvernul Grindeanu este foarte ingrijorat
Huff.ro
  1. Anunț șoc din partea unui fost ministru: Practic, se vor tăia salariile!
Jurnalvirtual.ro
  1. Avertismentul unui fost ministru în guvernul Grindeanu: Forțarea cu legea salarizării unice va duce în final la tăierea lefurilor
Cursdeguvernare.ro
  1. Consiliul Naţional al IMM-urilor: Din cauza Legii salarizării, statul se va împrumuta masiv și va creşte taxele
Romaniajournal.ro
  1. SMEs representatives claim unitary wage bill’s impact will reach RON 34bn by 2020, inapplicable law
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. Jumătate din biodieselul din România este importat din Polonia, în timp ce rapiţa românească pleacă la export. Producătorii reclamă practici incorecte
  2. Japonezii de la Calsonic Kansei vor să facă o nouă fabrică de componente electronice pentru industria auto
Agerpres.ro
  1. Vasilescu: Bugetarii nu trebuie să fie speriați; ne vom încadra în anvelopa salarială de 32 de miliarde de lei până în 2020
  2. Schimburile comerciale dintre Bulgaria și România se ridică la aproximativ patru miliarde de euro
Digi24.ro

31. Așteptările managerilor confirmă dezechilibrele din economie 

Apariții în presă ale CNIPMMR

Zf.ro, Presaonline.ro, Revistapresei.ro

1. CNIPMMR: Legea salarizării poate avea un impact bugetar de 42 de miliarde de lei până în anul 2022

Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) a calculat că impactul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice asupra cheltuielilor bugetare ar putea fi de 34 de miliarde de lei până în 2020 şi de 42 de miliarde de lei până în 2022, a anunţat luni conducerea confederaţiei patronale.

„În lipsa unui studiu de impact realizat oficial, am calculat noi că Legea salarizării va duce la o majorare a cheltuielilor bugetare cu 34 de miliarde de lei până în anul 2020 şi cu 42 de miliarde de lei până în anul 2022. Solicităm Camerei Deputaţilor să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate a cest proiect legislativ şi să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor – care ar putea scădea dramatic – şi asupra sectorului privat”, a declarat preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

Conducerea Consiuliului IMM consideră că scenariul pentru eventualitatea că Legea salarizării va fi adoptată în varianta actuală este următorul: „Va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile; vor creşte taxele (un lucru minunat pe care nu şi-l doreşte nimeni); vom avea încă o lege inaplicabilă; după o jumătate de an, ne vom întoarce la situaţia iniţială, însă cu o inflaţie mai mare şi cu perspectiva tăierilor de salarii”.

„Este nevoie de calcule bine justificate economic, bazate pe puterea economiei. Trebuie să ne punem problema dacă avem în continuare nevoie de 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică; dacă nu suntem atenţi acum, vom avea aceiaşi funcţionari publici, dar de două ori mai bine plătiţi”, a declarat Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri şi vicepreşedinte al CNIPMMR.

2. Semnal de alarmă dat de patronate: Legea salarizării va determina o migraţie a forţei de muncă din sectorul privat în sectorul public

Legea salarizării bugetarilor, aflată în prezent în discuţii în Parlament, va conduce la o accentuare a migraţiei angajaţilor de la privat la stat pe fondul salariilor mai mari, spun reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Când vorbim de legea salarizării, trebuie să avem în vedere şi impactul asupra sectorului privat. Salariile în sectorul bugetar sunt mult mai mari decât media pe economie şi decât în sectorul privat, lucru care va determina o migraţie a forţei de muncă din sectorul privat în sectorul de stat. Lumea va merge acolo unde va fi mai bine plătită. Să nu uităm că valoarea adăugată se creează în sectorul privat, nu în sectorul bugetar”, a spus Ovidiu Nicolescu, preşedinte onorific al CNIPMMR, în cadrul unui eveniment organizat ieri de patronat pe această temă.

Angajaţii de la stat din România câştigă, în medie, cu 19% mai mult decât angajaţii din mediul privat, în timp ce în alte state raportul este inversat, arată statisticile oficiale. În Ungaria, spre exemplu, bugetarii câştigă, în medie, cu 14% mai puţin decât angajaţii din privat, potrivit datelor institutului de statistică din Ungaria.

Săptămâna trecută, senatorii au adoptat proiectul legii salarizării unitare în sistemul bugetar, aceasta urmând să fie trimisă către Camera Deputaţilor, care este for decizional. La nivelul Senatului s-au aprobat 54 de amendamente referitoare la 45 de articole ale legii.

Au fost adoptate numai propunerile care au vizat creşterile salariale şi creşterea coefienţilor de salarizare, în timp ce propunerile privind corelarea creşterii salariilor cu performanţa nu au fost adoptate.

Printre principalele modificări admise de Senat se numără salarii mai mari pentru primarii şi viceprimarii de municipii, pentru directorii administrativi ai universităţilor, pentru angajaţii ANAF şi cei ai Curţii de Conturi.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a transmis în cadrul conferinţei de ieri câteva observaţii cu privire la aspectele pentru care Camera Deputaţilor ar trebui să identifice soluţii.

„În primul rând, trebuie să avem nişte modificări de esenţă a legii salarizării, ceea ce înseamnă corelarea în toate domeniile a creşterii salariilor cu performanţele. De exemplu: măririle de salariu pentru personalul care lucrează la proiectele europene să fie proporţional cu gradul de realizare şi implementare a proiectelor”, a explicat Ovidiu Nicolescu.

În contextul în care în proiectul de lege, care a trecut de Senat, se menţionează că “pentru anul curent nu există impact financiar asupra bugetului”, iar pentru anii viitori nu este completat, reprezentanţii CNIPMMR spun că nu există măriri de salarii care să nu aibă influenţă asupra bugetului de stat.

“Măriri de salarii care să nu aibă influenţă asupra bugetului nu există. Este o aberaţie. Mărirea nejustificătă şi fără surse de acoperire a salarilor în sectorul de stat afectează investiţiile, afectează dezvoltarea României în viitor şi afectează nivelul de salarii în următorii ani. Asemenea creşteri nu sunt sustenabile dacă nu sunt însoţite de investiţii şi de absorbţia de fonduri europene”, a punctat Ovidiu Nicolescu.

Estimările CNIPMMR arată că legea salarizării unitare în sistemul bugetar, cu amendamentele adoptate în Senat, va fi mai mare de 32 miliarde de lei, până în anul 2020 şi 43 miliarde de lei, până în anul 2022.

De asemenea, Fondul Monetar Internaţional (FMI) în Raportul din 25 mai 2017, a recomandat analiza şi modificarea cu atenţie proiectului Legii salarizării unice “în conformitate cu spaţiul fiscal disponibil şi obiectivele fiscale pe termen lung”, subliniind că reprezintă un risc la deficitul bugetar.

Mai mult, în contextul unei posibile înrăutăţiri a situaţiei fiscale, FMI a recomandat autorităţilor române să evite politicile expansioniste, de exemplu majorările excesive de salarii şi pensii.

Ziuadecj.ro

3. Legea salarizării: statul se va împrumuta masiv, vor creşte taxele, iar legea se va bloca

Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) a calculat că impactul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice asupra cheltuielilor bugetare ar putea fi de 34 de miliarde de lei până în 2020 şi de 42 de miliarde până în 2022, a anunţat luni conducerea confederaţiei patronale.

„În lipsa unui studiu de impact realizat oficial, am calculat noi că legea salarizării va duce la o majorare a cheltuielilor bugetare cu 34 de miliarde de lei până în anul 2020 şi cu 42 de miliarde de lei până în 2022.

Solicităm Camerei Deputaţilor să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate a cest proiect legislativ şi să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor – care ar putea scădea dramatic – şi asupra sectorului privat”, a declarat preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

Conducerea Consiliului IMM consideră că scenariul pentru eventualitatea că legea salarizării va fi adoptată în varianta actuală este următorul: „Va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile; vor creşte taxele (un lucru minunat pe care nu şi-l doreşte nimeni); vom avea încă o lege inaplicabilă; după o jumătate de an, ne vom întoarce la situaţia iniţială, însă cu o inflaţie mai mare şi cu perspectiva tăierilor de salarii”

“E nevoie de calcule bine justificate economic, bazate pe puterea economiei. Să ne punem problema dacă avem în continuare nevoie de 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică; dacă nu suntem atenţi acum, vom avea aceiaşi funcţionari publici, dar de două ori mai bine plătiţi”, a declarat Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, vicepreşedinte al CNIPMMR.

Forbes.ro

4. CNIPMMR: Impactul bugetar al Legii salarizării, 43 miliarde lei, până în 2022. Jianu: S-ar putea să fie aplicată câteva luni, după care să se renunțe

Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a făcut o analiză a costurilor privind Legea salarizării, în condițiile în care reprezentanții autorităților (Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor) susțin că nu va exista nicio consecință.

Impactul bugetar al proiectului salarizării unice în sistemul bugetar, cu amendamentele adoptate în Senat, va fi mai mare de 32 miliarde de lei, până în 2020, și de 43 de miliarde de lei, până în 2022, arată o analiză a Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). În plus, amendamentele adoptate în Senat vor genera creșteri suplimentare de minim 10% a cheltuielilor bugetare, conform aceleiași surse.

Această analiză a fost făcută în contextul în care în „Expunerea de motive a proiectului Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, se menționează că „pentru anul curent nu există impact financiar asupra bugetului”, iar pentru următorii ani nu este completat.

Ovidiu Nicolescu, președintele onorific al CNIPMMR, a susținut, într-o conferință de presă, că aceasta este o aberație și că nu se poate ca o asemenea lege să nu aibă niciun impact:

„Creșterea salariilor în sine nu este un scop, nu este sustenabilă pe termen lung, dacă nu ai performanță economică. Dimpotrivă, în viitor, vom avea de a face cu o prăbușire. Nu suntem împotriva creșterii salariilor, să crească, dar să crească în limitele sustenabilității, în limitele care să permită și creșterea investițiilor publice, și să permită și stabilizarea personalului, și în sectorul de stat, și în privat.”

Liviu Rogojinaru, președintele Consiliului IMM-urilor, a estimat că, dacă nu se adoptă propunerile înaintate de organizație, printre care și temperarea creșterilor salariale, probabil că Guvernul va fi nevoit să se împrumute de pe piețele externe pentru a le plăti sau va trebui să crească alte taxe:

„Niciunul dintre aceste două scenarii nu mi se pare favorabil, nu mi se pare corect, nu mi se pare aplicabil, în momentul actual”.

Florin Jianu (foto), vicepreședintele CNIPMMR și fost ministru al Mediului de Afaceri, a adăugat două scenarii:

Vom avea încă o lege a salarizării unitare așa cum a fost și cea a lui Boc, care nu a fost aplicată niciodată și prorogată, în mod constant. Al doilea scenariu, dacă se insistă pe aplicarea acestei legi: vom asista la o lipsă de sustenabilitate – probabil o vom vedea aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflația va crește, rata de îndatorare a statului va crește și, probabil, în foarte scurt timp, vom reveni la situația inițială. Situația inițială nu va fi simplă, pentru că, practic, se vor tăia salarii.

Jianu a reamintit că tăierea salariilor din anii 2010 – 2011 a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională în 2014, iar guvernul din acel moment a trebuit să plătească acele salarii tăiate.

„Este nevoie de echilibru. Este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe criteriile economiei actuale. Să introducem întotdeauna: de unde vin banii. Este nevoie de o regândire profundă a administrației. Avem nevoie de 1,2 milioane de angajați în administrație și de introducerea de criterii de performanță. Fără o performanță suplimentară, vom avea aceeași funcționari publici plătiți de două sau de trei ori mai bine, iar performanța va fi exact aceeași”, a completat Jianu.

Cum a fost adoptată Legea salarizării în Senat

În data de 23 mai 2017, Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a adoptat cu 85 voturi „pentru”, 10 voturi „împotrivă” și 12 abțineri proiectul „Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, cu modificări (54 de amendamente admise, pentru cele 45 de articole ale legii, fără anexe), propunerea legislativă fiind trimisă pentru dezbatere la Camera Deputaților, care este for decizional pentru acest proiect de lege.

„În Senat au fost adoptate numai propunerile vizând creșterea salariilor și creșterea coeficienților de salarizare. Propunerile vizând creșterea salariilor corelate cu performanța nu au fost adoptate. Aici s-a propus, de exemplu, ca măririle de salarii ale personalului care lucrează în domeniului proiectelor din fonduri europene să fie corelate cu gradul de realizare de implementare a proiectelor. Aceasta nu a fost adoptată, deși se știe că, după trei ani, nu avem încă fonduri absorbite”, a subliniat Nicolescu.

Propunerile de creștere a salariilor vizează conducătorii din administrații (președinții, vicepreședinții de consilii județe, primarii, viceprimarii), apoi pe cei implicați în partea de control financiar (ANAF, Curtea de Conturi) și conducerea din domeniul preuniversitar. Creșterea coeficienților de salarizare, duc tot la creșteri salariale, îi vizează pe cei angajați în învățământ, administrație publică și sănătate.

De exemplu, proiectul ieșit din Senat prevede creșterea de la 5% la 10% a majorării salariilor personalului care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, și majorarea cu 25% a indemnizaţiilor preşedinţilor/vicepreşedinţilor Consiliilor Județene şi ale primarilor/viceprimarilor care implementează proiecte europene.

De asemenea, acest proiect include majorări salariale pentru unele funcţii de conducere în învăţământul preuniversitar, de exemplu, creșterea salariilor directorilor unităților de învățământ la nivelul inspectorilor școlari, de la 6.844 lei la 7.282 lei.

În plus, se prevede că directorul general administrativ al unei universităţi va avea în 2022 un salariu egal cu cel al unui decan, în jur de 14.000 de lei, primul ocupând a treia poziţie în grilă după rector. De asemenea, secretarul-şef al universităţii va avea salariu de pro-decan, care este cuprins, în legea salarizării unitare, între 10.037 (grad I) şi 12.459 lei (grad II), faţă de 6.580 (grad I) şi 7.546 lei (grad II), cât era prevăzut în forma iniţială a propunerii legislative.

Proiectul actual al legii salarizării menționează: contribuțiile pentru personalul neclerical angajat în unitățile de cult de la bugetele locale ar urma să crească de la 18.951 la 19.899, iar coeficienții pentru tot personalul Curții de Conturi să crească, de exemplu, pentru consilieri conturi de la 8 la 9,5, pentru vicepreședinte autoritatea de audit de la 9 la 9,5, pentru președinte de la 10,5 la 10,7.

În plus, proiectul ajuns la Camera Deputaților prevede creșterea cu 1.450 de lei a salariilor primarilor raportat la sumele propuse în proiectul inițial al legii salarizării unitare, includerea veniturile personalului de la ANAF în grila administraţiei publice centrale, cu creșterea salariilor personalului cu funcții de conducere din ANAF cu 3.000 de lei, iar pentru personalul de execuție, cu creșteri între 100 de lei şi 1.800 de lei.

Amendamentele admise de Senat vizează și clarificări privind regimul soldelor de funcție/grad/comandă pentru personalul militar, politiști, funcționari publici cu statut special și amplificarea rolului reprezentanților organizațiilor sindicale.

5. Nicolescu (CNIPMMR): Creșterile salariale din domeniul public trebuie corelate cu performanța

Ovidiu Nicolescu, președintele onorific al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a spus, într-o conferință de presă, că este nevoie ca toate creșterile salariale propuse prin proiectul Legii salarizării, care a fost adoptat de Senat în 23 mai și care a fost înaintat spre Camera Deputaților pentru dezbatere și adoptare, să fie corelate cu performanțele angajaților.

În Camera Deputaților, dacă ne interesează viitorul acestei țări, trebuie să avem niște modificări de esență a Legii salarizării. Aceasta trebuie să însemne, în primul rând, corelarea în toate domeniile a creșterii salariilor cu creșterea de performanță. Am propus metoda 360 – fiecare să fie evaluat de șefi, de colegi și de colaboratori. Al doilea element important este să se prevadă evaluări de stări și periodice, anual, în toate domeniile. În al treilea rând, și cel mai important, de fapt de-aici trebuia început, este nevoie ca această lege a salariizări să fie precedată de finalizarea reformei în administrația publică, de digitalizarea sa și de corelarea volumului de muncă și a personalului. Comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est, România are cel mare procent al populației în administrație, iar salariile din administrație reprezintă, raportat la salariul național un procent mai mare decât în Cehia, Polonia, Ungaria sau Croația”, a mai spus Nicolescu.

Reprezentanții CNIPMMR au menționat, într-un comunicat de presă că toate creșterile salariale pentru bugetari propuse de noua lege trebuie să se acorde raportat la activitatea desfăşurată, la cantitatea şi calitatea acesteia, la contribuţia efectivă a bugetarului la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, la rezultatele efectiv înregistrate și, nu în ultimul rând, raportat la evaluarea făcută de beneficiarii serviciilor publice respective (contribuabili, întreprinzători, cetățeni, pacienți, elevi și părinți, rezultate de la examene, etc).

„Trebuie instituite criterii de performanță și trebuie reanalizate amendamentele respinse în Senat care vizează instituirea unor criterii de performanță: de exemplu, acordarea creșterilor salariale proporțional cu coeficientul de succes al proiectului, calculat ca raportul dintre stadiul realizat și stadiul programat, care asigura creșterea absorbției fondurilor structurale, evitarea «abuzului de proceduri», care conducea la prelungirea termenelor în cadrul avizărilor/aprobărilor/verificărilor, deoarece plata se realizează exclusiv în funcție de timpul lucrat, în lipsa unui criteriu complementar obligatoriu pentru funcționari privind obligativitatea încadrării acestor proceduri în graficul de execuție al proiectului și a gradului de absorbție efectiv realizat. Trebuie pornit de la faptul că România, potrivit evaluării Comisiei Europene, este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea guvernării”, se detaliază în comunicarea Consiliului IMM-urilor.

Ei mai susțin că aceste creșteri salariale ale bugetarilor nu trebuie să accentueze și mai mult diferenţele, și așa mari, între salariul mediu al bugetarilor şi cel din mediul privat, care generează mari presiuni asupra angajatorilor privați și o concurență neloială a statului cu mediul privat, cu impact negativ major asupra economiei și competitivității la export:

„În 2016, evoluția câștigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare față de cea din privat. Salariile din administrația publică din România, comparativ cu media pe economie, sunt mult mai mari față de țările din Europa Centrală și de Est, iar evoluția raportului salariu public/privat plasează România peste țări ca Polonia, Ungaria, Slovacia sau Cehia”, au detaliat reprezentanții CNIPMMR.

În plus, pentru toate creşterile salariale, trebuie menționată sursa finanțării acestora.

Expunerea de motive trebuie completată cu evaluarea preliminară a impactului financiar al proiectului asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe cinci ani), cu precizarea cheltuielilor și veniturilor bugetare, plus/minus, inclusiv cu calcule privind fundamentarea majorărilor salariale, cu asigurarea respectării principiilor responsabilităţii, precauţiei și a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB și fără creșterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri și fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători, mai susțin reprezentanții Consiliului.

„Este necesară corelarea creșterilor salariale cu evoluția economiei României și cu veniturile bugetare disponibile care vor fi evidențiate în expunerea de motive, la impactul financiar al proiectului. Este prioritară creșterea investițiilor publice pentru susținerea relansării economice, precum și lansarea unor proiecte ample de investiții, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii (Raportul de țară privind România al Comisiei pentru 2016)”, au precizat reprezentații CNIPMMR.

Puterea.ro

6. Un fost ministru din Guvernele PONTA și GRINDEANU face praf Legea SALARIZĂRII. De ce spune că salariile vor trebui tăiate după șase luni

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situația în care, probabil, după o jumătate de an, inflația și rata de îndatorare a statului vor crește atât de mult încât autoritățile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR), fost ministru pentru IMM-uri în Guvernul Ponta și fost ministru pentru Mediul de Afaceri în Guvernul Grindeanu.

“Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflația va crește, rata de îndatorare a statului va crește și probabil foarte scurt timp vom reveni la situația inițială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Jianu, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Agerpres.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituțională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituționale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi.

“Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Și, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a adăugat Jianu.

Planul B: legea să nu fie aplicată niciodată!

Un alt scenariu pe care îl vede Jianu este că, după ce va fi votată, această lege nu va fi deloc aplicată “la fel ca și în cazul celei aprobate de Guvernul Boc, care a fost prorogată în mod constant și care nu a fost aplicată niciodată”.

Totodată, președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a susținut că, odată aplicată această lege, statul fie va trebui să contracteze împrumuturi externe masive, de miliarde de lei, fie va crește taxele.

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al CMIPMMR, a arătat că amendamentele aprobate în Senat la Legea salarizării vizează doar majorări salariale, nu și corelarea măririi salariilor cu performanța.

“Era, de exemplu, o propunere ca mărirea salariilor celor care lucrează cu fonduri europene să fie corelat cu gradul de implementare a proiectelor. Nu a fost adoptată, deși știm că de trei ani nu avem fonduri absorbite în noul ciclu”, a spus Nicolescu.

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaților, “dacă ne interesează viitorul acestei țări”, să aducă modificări de esență legii, precum introducerea criteriilor de performanță și a unor evaluări periodice în toate domeniile.

Dcnews.ro, Stiri.discard.ro

7. Legea salarizării. Florin Jianu: Salariile vor fi tăiate la loc, în jumătate de an

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situaţia în care, probabil, după o jumătate de an inflaţia şi rata de îndatorare a statului vor creşte atât de mult, încât autorităţile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, ministrul care a demisionat în luna februarie din fruntea Mediului de Afaceri al Cabinetului Grindeanu. 

“Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflaţia va creşte, rata de îndatorare a statului va creşte şi probabil foarte scurt timp vom reveni la situaţia iniţială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă. 

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituţională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituţionale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi. 

“Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Şi, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a adăugat Jianu. 

Potrivit acestuia, legea a fost votată de Senat cu 54 de modificări admise, însă fără a exista o evidenţă a impactului şi fără a se arăta de unde vor veni aceşti bani. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate în Senat vor genera creşteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare. 

Votată, dar neaplicată

Un alt scenariu pe care îl vede Jianu este că, după ce va fi votată, această lege nu va fi deloc aplicată “la fel ca şi în cazul celei aprobate de Guvernul Boc, care a fost prorogată în mod constant şi care nu a fost aplicată niciodată”. 

Totodată, preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a susţinut că, odată aplicată această lege, statul fie va trebui să contracteze împrumuturi externe masive, de miliarde de lei, fie va creşte taxele. 

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al CMIPMMR, a arătat că amendamentele aprobate în Senat la Legea salarizării vizează doar majorări salariale, nu şi corelarea măririi salariilor cu performanţa. 

“Era, de exemplu, o propunere ca mărirea salariilor celor care lucrează cu fonduri europene să fie corelat cu gradul de implementare a proiectelor. Nu a fost adoptată, deşi ştim că de trei ani nu avem fonduri absorbite în noul ciclu”, a spus Nicolescu. 

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaţilor, “dacă ne interesează viitorul acestei ţări”, să aducă modificări de esenţă legii, precum introducerea criteriilor de performanţă şi a unor evaluări periodice în toate domeniile, relatează Agerpres.

Agerpres.ro, Stiripesurse.ro, Stiripescurt.ro, Sursadestiri.net, Infolegal.ro, Atat.ro

8. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situația în care, probabil, după o jumătate de an inflația și rata de îndatorare a statului vor crește atât de mult, încât autoritățile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMM) și fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

“Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflația va crește, rata de îndatorare a statului va crește și probabil foarte scurt timp vom reveni la situația inițială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Jianu, în cadrul unei conferințe de presă.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituțională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituționale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi.

“Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Și, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a adăugat Jianu.

Potrivit acestuia, legea a fost votată de Senat cu 54 de modificări admise, însă fără a exista o evidență a impactului și fără a se arăta de unde vor veni acești bani. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate în Senat vor genera creșteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare.

Un alt scenariu pe care îl vede Jianu este că, după ce va fi votată, această lege nu va fi deloc aplicată “la fel ca și în cazul celei aprobate de Guvernul Boc, care a fost prorogată în mod constant și care nu a fost aplicată niciodată”.

Totodată, președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a susținut că, odată aplicată această lege, statul fie va trebui să contracteze împrumuturi externe masive, de miliarde de lei, fie va crește taxele.

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al CMIPMMR, a arătat că amendamentele aprobate în Senat la Legea salarizării vizează doar majorări salariale, nu și corelarea măririi salariilor cu performanța.

“Era, de exemplu, o propunere ca mărirea salariilor celor care lucrează cu fonduri europene să fie corelat cu gradul de implementare a proiectelor. Nu a fost adoptată, deși știm că de trei ani nu avem fonduri absorbite în noul ciclu”, a spus Nicolescu.

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaților, “dacă ne interesează viitorul acestei țări”, să aducă modificări de esență legii, precum introducerea criteriilor de performanță și a unor evaluări periodice în toate domeniile.

Gds.ro, Ziar.com

9. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situația în care, probabil, după o jumătate de an inflația și rata de îndatorare a statului vor crește atât de mult, încât autoritățile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMM) și fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

“Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflația va crește, rata de îndatorare a statului va crește și probabil foarte scurt timp vom reveni la situația inițială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Jianu, în cadrul unei conferințe de presă.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituțională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituționale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi. “Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Și, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a adăugat Jianu.

Potrivit acestuia, legea a fost votată de Senat cu 54 de modificări admise, însă fără a exista o evidență a impactului și fără a se arăta de unde vor veni acești bani. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate în Senat vor genera creșteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare. Un alt scenariu pe care îl vede Jianu este că, după ce va fi votată, această lege nu va fi deloc aplicată “la fel ca și în cazul celei aprobate de Guvernul Boc, care a fost prorogată în mod constant și care nu a fost aplicată niciodată”.

Totodată, președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a susținut că, odată aplicată această lege, statul fie va trebui să contracteze împrumuturi externe masive, de miliarde de lei, fie va crește taxele. La rândul său, Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al CMIPMMR, a arătat că amendamentele aprobate în Senat la Legea salarizării vizează doar majorări salariale, nu și corelarea măririi salariilor cu performanța. “Era, de exemplu, o propunere ca mărirea salariilor celor care lucrează cu fonduri europene să fie corelat cu gradul de implementare a proiectelor. Nu a fost adoptată, deși știm că de trei ani nu avem fonduri absorbite în noul ciclu”, a spus Nicolescu.

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaților, “dacă ne interesează viitorul acestei țări”, să aducă modificări de esență legii, precum introducerea criteriilor de performanță și a unor evaluări periodice în toate domeniile.

Capital.ro, Ziarelive.ro, Pescurt.ro

10. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situaţia în care, probabil, după o jumătate de an inflaţia şi rata de îndatorare a statului vor creşte atât de mult, încât autorităţile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMM) şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

“Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflaţia va creşte, rata de îndatorare a statului va creşte şi probabil foarte scurt timp vom reveni la situaţia iniţială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă. 

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituţională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituţionale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi. 

“Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Şi, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a adăugat Jianu.

Economica.net

11. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situaţia în care, probabil, după o jumătate de an inflaţia şi rata de îndatorare a statului vor creşte atât de mult, încât autorităţile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMM) şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

‘Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflaţia va creşte, rata de îndatorare a statului va creşte şi probabil foarte scurt timp vom reveni la situaţia iniţială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile’, a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituţională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituţionale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi.

‘Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Şi, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor’, a adăugat Jianu.

Potrivit acestuia, legea a fost votată de Senat cu 54 de modificări admise, însă fără a exista o evidenţă a impactului şi fără a se arăta de unde vor veni aceşti bani. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate în Senat vor genera creşteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare.

Un alt scenariu pe care îl vede Jianu este că, după ce va fi votată, această lege nu va fi deloc aplicată ‘la fel ca şi în cazul celei aprobate de Guvernul Boc, care a fost prorogată în mod constant şi care nu a fost aplicată niciodată’.

Totodată, preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a susţinut că, odată aplicată această lege, statul fie va trebui să contracteze împrumuturi externe masive, de miliarde de lei, fie va creşte taxele.

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al CMIPMMR, a arătat că amendamentele aprobate în Senat la Legea salarizării vizează doar majorări salariale, nu şi corelarea măririi salariilor cu performanţa.

‘Era, de exemplu, o propunere ca mărirea salariilor celor care lucrează cu fonduri europene să fie corelat cu gradul de implementare a proiectelor. Nu a fost adoptată, deşi ştim că de trei ani nu avem fonduri absorbite în noul ciclu’, a spus Nicolescu.

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaţilor, ‘dacă ne interesează viitorul acestei ţări’, să aducă modificări de esenţă legii, precum introducerea criteriilor de performanţă şi a unor evaluări periodice în toate domeniile.

Mediafax.ro, Fluierul.ro, Ultimelestiri.ro

12. Scenariul sumbru făcut de reprezentanţii IMM-urilor după ce au calculat impactul bugetar pe care îl va avea Legea salarizării: Statul se va împrumuta masiv, vor creşte taxele, iar legea se va bloca

Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) a calculat că impactul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice asupra cheltuielilor bugetare ar putea fi de 34 de miliarde de lei până în 2020 şi de 42 de miliarde de lei până în 2022, a anunţat luni conducerea confederaţiei patronale.

„În lipsa unui studiu de impact realizat oficial, am calculat noi că Legea salarizării va duce la o majorare a cheltuielilor bugetare cu 34 de miliarde de lei până în anul 2020 şi cu 42 de miliarde de lei până în anul 2022. Solicităm Camerei Deputaţilor să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate a cest proiect legislativ şi să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor – care ar putea scădea dramatic – şi asupra sectorului privat”, a declarat preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

Conducerea Consiuliului IMM consideră că scenariul pentru eventualitatea că Legea salarizării va fi adoptată în varianta actuală este următorul: „Va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile; vor creşte taxele (un lucru minunat pe care nu şi-l doreşte nimeni); vom avea încă o lege inaplicabilă; după o jumătate de an, ne vom întoarce la situaţia iniţială, însă cu o inflaţie mai mare şi cu perspectiva tăierilor de salarii”.

„Este nevoie de calcule bine justificate economic, bazate pe puterea economiei. Trebuie să ne punem problema dacă avem în continuare nevoie de 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică; dacă nu suntem atenţi acum, vom avea aceiaşi funcţionari publici, dar de două ori mai bine plătiţi”, a declarat Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri şi vicepreşedinte al CNIPMMR.

Antena3.ro

13. Avertisment dur privind legea salarizării: „Dacă se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc”

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situaţia în care, probabil, după o jumătate de an inflaţia şi rata de îndatorare a statului vor creşte atât de mult, încât autorităţile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMM) şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

„Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflaţia va creşte, rata de îndatorare a statului va creşte şi probabil foarte scurt timp vom reveni la situaţia iniţială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituţională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituţionale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi.

„Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Şi, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a adăugat Jianu.

Potrivit acestuia, legea a fost votată de Senat cu 54 de modificări admise, însă fără a exista o evidenţă a impactului şi fără a se arăta de unde vor veni aceşti bani.

Digi24.ro

14. Ex-ministru din Guvernul Grindeanu: Salariile vor fi tăiate la loc

Florin Jianu, fost ministru delegat pentru Mediul de Afaceri în Guvernul Grindeanu, consideră că majorarea salariilor bugetarilor, așa cum rezultă din legea salarizării unitare aflate în dezbaterea Camerei Deputaților, nu este sustenabilă. Mai mult, Jianu avertizează că, după șase luni de aplicare a noii legi, autoritățile vor fi nevoite să revină „la situația inițială”, adică să taie salariile.

„Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflația va crește, rata de îndatorare a statului va crește și, probabil, în foarte scurt timp vom reveni la situația inițială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a declarat Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri și fost președinte al Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR).

Acesta a mai arătat că, pe parcursul dezbaterii din Senat, legea salarizării unitare a suferit 54 de modificări, fără a exista o evidență a impactului bugetar și fără a se indica de unde vor fi luați banii necesari. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate în Senat vor genera creșteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare.

„Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Și, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a spus Jianu.

Fostul ministru din Cabinetul Grindeanu a mai arătat că este posibil ca, după aprobarea de către Parlament, legea salarizării unitare să nu intre deloc în vigoare, „la fel ca și în cazul celei aprobate de Guvernul Boc, care a fost prorogată în mod constant și care nu a fost aplicată niciodată”.

Totodată, președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a susținut că, odată aplicată această lege, statul fie va trebui să contracteze împrumuturi externe masive, de miliarde de lei, fie va crește taxele.

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al CMIPMMR, a arătat că amendamentele aprobate în Senat la Legea salarizării vizează doar majorări salariale, nu și corelarea măririi salariilor cu performanța.

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaților, „dacă ne interesează viitorul acestei țări”, să aducă modificări de esență legii, precum introducerea criteriilor de performanță și a unor evaluări periodice în toate domeniile.

Florin Jianu și-a anunțat demisia din Guvernul PSD-ALDE după 28 de zile de mandat, la scurt timp după adoptarea OUG 13.

„Mă opresc aici din activitatea guvernamentală pentru că așa îmi dictează conștiința, iar asta nu este negociabil pentru nimic în lume. Am reflectat cu responsabilitate la ceea ce este etic să fac în continuare și nu în principal pentru probitatea mea profesională, pentru că aici am conștiința curată, ci pentru copilul meu, pentru cum o să mă uit în ochii lui și ce anume o să îi spun peste ani. O să îi spun că tata a fost un laș și a girat acțiuni pe care nu le împărtășește sau a ales să iasă cu fruntea sus dintr-o poveste care nu este a lui?!”, declara Jianu, pe contul său de Facebook.

Romaniatv.ro

15. Avertisment dur privind legea salarizării: “Dacă se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc”

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situaţia în care, probabil, după o jumătate de an inflaţia şi rata de îndatorare a statului vor creşte atât de mult, încât autorităţile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMM) şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

“Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflaţia va creşte, rata de îndatorare a statului va creşte şi probabil foarte scurt timp vom reveni la situaţia iniţială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituţională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituţionale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi.

“Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Şi, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a adăugat Jianu.

Potrivit acestuia, legea a fost votată de Senat cu 54 de modificări admise, însă fără a exista o evidenţă a impactului şi fără a se arăta de unde vor veni aceşti bani.

Gandul.info

16. Un fost ministru din Guvernul Ponta critică dur proiectul legii salarizării: „Statul va fi obligat să se împrumute masiv”

Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) solicită Camerei Deputaţilor “să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate” proiectul legii salarizării şi “să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor” în contextul în care, potrivit calculelor făcute de conducerea confederaţiei patronale, impactul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice asupra cheltuielilor bugetare ar putea fi de 34 de miliarde de lei până în 2020 şi de 42 de miliarde de lei până în 2022. „Va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile”, avertizează CNIPMMR.

„În lipsa unui studiu de impact realizat oficial, am calculat noi că Legea salarizării va duce la o majorare a cheltuielilor bugetare cu 34 de miliarde de lei până în anul 2020 şi cu 42 de miliarde de lei până în anul 2022. Solicităm Camerei Deputaţilor să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate a cest proiect legislativ şi să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor – care ar putea scădea dramatic – şi asupra sectorului privat”, a declarat preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

Conducerea Consiliului IMM-urilor consideră că scenariul, în eventualitatea în care Legea salarizării va fi adoptată în varianta actuală, va implica riscul unei inflaţii mai mari “şi cu perspectiva tăierilor de salarii”.

„Va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile; vor creşte taxele (un lucru minunat pe care nu şi-l doreşte nimeni); vom avea încă o lege inaplicabilă; după o jumătate de an, ne vom întoarce la situaţia iniţială, însă cu o inflaţie mai mare şi cu perspectiva tăierilor de salarii”, a mai spus Nicolescu.

La rândul său, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri şi vicepreşedinte al CNIPMMR, Florin Jianu, a subliniat că „este nevoie de calcule bine justificate economic, bazate pe puterea economiei”.

„Trebuie să ne punem problema dacă avem în continuare nevoie de 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică; dacă nu suntem atenţi acum, vom avea aceiaşi funcţionari publici, dar de două ori mai bine plătiţi”, a spus Jianu.

Proiectul Legii salarizării a intrat, luni, în dezbaterea comisiilor de specialitate din Camera Deputatilor, care este for decizional.

Money.ro, Portal.ro

17.  Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc

Aplicarea legii salarizării unice va duce la situaţia în care, probabil, după o jumătate de an inflaţia şi rata de îndatorare a statului vor creşte atât de mult, încât autorităţile vor fi nevoite să taie la loc majorările salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMM) şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

‘Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflaţia va creşte, rata de îndatorare a statului va creşte şi probabil foarte scurt timp vom reveni la situaţia iniţială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile’, a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituţională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituţionale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi.

‘Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Şi, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor’, a adăugat Jianu.

Potrivit acestuia, legea a fost votată de Senat cu 54 de modificări admise, însă fără a exista o evidenţă a impactului şi fără a se arăta de unde vor veni aceşti bani. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate în Senat vor genera creşteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare.

Un alt scenariu pe care îl vede Jianu este că, după ce va fi votată, această lege nu va fi deloc aplicată ‘la fel ca şi în cazul celei aprobate de Guvernul Boc, care a fost prorogată în mod constant şi care nu a fost aplicată niciodată’.

Totodată, preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a susţinut că, odată aplicată această lege, statul fie va trebui să contracteze împrumuturi externe masive, de miliarde de lei, fie va creşte taxele.

La rândul său, Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al CMIPMMR, a arătat că amendamentele aprobate în Senat la Legea salarizării vizează doar majorări salariale, nu şi corelarea măririi salariilor cu performanţa.

‘Era, de exemplu, o propunere ca mărirea salariilor celor care lucrează cu fonduri europene să fie corelat cu gradul de implementare a proiectelor. Nu a fost adoptată, deşi ştim că de trei ani nu avem fonduri absorbite în noul ciclu’, a spus Nicolescu.

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaţilor, ‘dacă ne interesează viitorul acestei ţări’, să aducă modificări de esenţă legii, precum introducerea criteriilor de performanţă şi a unor evaluări periodice în toate domeniile. AGERPRES

Mytex.ro

18. Fost ministru, despre legea salarizării: „Vom asista la o lipsă de sustenabilitate”

Fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Florin Jianu, a declarat, astăzi, într-o conferință de presă, că aplicarea legii salarizării unice va duce la creșterea inflației și a gradului de îndatorare a statului.

Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflația va crește, rata de îndatorare a statului va crește și probabil foarte scurt timp vom reveni la situația inițială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a explicat Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMM).

Actul normativ a fost votat de Senat cu 54 de modificări admise, fără a exista însă o evidență a impactului și fără a se arăta de unde vor veni acești bani. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate vor genera creșteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare.

Prin urmare, oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaților să aducă modificări de esență legii, precum introducerea criteriilor de performanță și a unor evaluări periodice în toate domeniile.

Feedler.ro

19. Legea salarizării: statul se va împrumuta masiv, vor creşte taxele, iar legea se va bloca

Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) a calculat că impactul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice asupra cheltuielilor bugetare ar putea fi de 34 de miliarde de lei până în 2020 şi de 42 de miliarde până în 2022, a anunţat luni conducerea confederaţiei patronale.

„În lipsa unui studiu de impact realizat oficial, am calculat noi că legea salarizării va duce la o majorare a cheltuielilor bugetare cu 34 de miliarde de lei până în anul 2020 şi cu 42 de miliarde de lei până în 2022.

Solicităm Camerei Deputaţilor să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate a cest proiect legislativ şi să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor – care ar putea scădea dramatic – şi asupra sectorului privat”, a declarat preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

Conducerea Consiliului IMM consideră că scenariul pentru eventualitatea că legea salarizării va fi adoptată în varianta actuală este următorul: „Va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile; vor creşte taxele (un lucru minunat pe care nu şi-l doreşte nimeni); vom avea încă o lege inaplicabilă; după o jumătate de an, ne vom întoarce la situaţia iniţială, însă cu o inflaţie mai mare şi cu perspectiva tăierilor de salarii”

“E nevoie de calcule bine justificate economic, bazate pe puterea economiei. Să ne punem problema dacă avem în continuare nevoie de 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică; dacă nu suntem atenţi acum, vom avea aceiaşi funcţionari publici, dar de două ori mai bine plătiţi”, a declarat Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, vicepreşedinte al CNIPMMR.

Newslist.ro

20. Florin Jianu: Dacă legea salarizării se va aplica, probabil după o jumătate de an salariile vor fi tăiate la loc

‘Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflaţia va creşte, rata de îndatorare a statului va creşte şi probabil foarte scurt timp vom reveni la situaţia iniţială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile’, a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituţională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituţionale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi. ‘Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale.

Şi, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor’, a adăugat Jianu.

Ziuadecj.realitatea.net

21. Legea salarizării: statul se va împrumuta masiv, vor creşte taxele, iar legea se va bloca

Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) a calculat că impactul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice asupra cheltuielilor bugetare ar putea fi de 34 de miliarde de lei până în 2020 şi de 42 de miliarde până în 2022, a anunţat luni conducerea confederaţiei patronale.

„În lipsa unui studiu de impact realizat oficial, am calculat noi că legea salarizării va duce la o majorare a cheltuielilor bugetare cu 34 de miliarde de lei până în anul 2020 şi cu 42 de miliarde de lei până în 2022.

Solicităm Camerei Deputaţilor să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate a cest proiect legislativ şi să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor – care ar putea scădea dramatic – şi asupra sectorului privat”, a declarat preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

Conducerea Consiliului IMM consideră că scenariul pentru eventualitatea că legea salarizării va fi adoptată în varianta actuală este următorul: „Va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile; vor creşte taxele (un lucru minunat pe care nu şi-l doreşte nimeni); vom avea încă o lege inaplicabilă; după o jumătate de an, ne vom întoarce la situaţia iniţială, însă cu o inflaţie mai mare şi cu perspectiva tăierilor de salarii”

“E nevoie de calcule bine justificate economic, bazate pe puterea economiei. Să ne punem problema dacă avem în continuare nevoie de 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică; dacă nu suntem atenţi acum, vom avea aceiaşi funcţionari publici, dar de două ori mai bine plătiţi”, a declarat Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, vicepreşedinte al CNIPMMR.

Aktual24.ro

22. „Peste 6 luni vor fi taiate iar salariile”. PSD-istilor li se cere sa se potoleasca, inclusiv un fost ministru in Guvernul Grindeanu este foarte ingrijorat

Aplicarea legii salarizarii unice va duce la situatia in care, probabil, dupa o jumatate de an inflatia si rata de indatorare a statului vor creste atat de mult, incat autoritatile vor fi nevoite sa taie la loc majorarile salariale, a declarat, luni, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului National pentru Intreprinderile Private Mici si Mijlocii (CNIPMM) si fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

„Daca se insista pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsa de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicata o jumatate de an, dupa care nu vor mai exista bani, inflatia va creste, rata de indatorare a statului va creste si probabil foarte scurt timp vom reveni la situatia initiala, lucru care insa nu va fi simplu, pentru ca practic se vor taia salariile”, a spus Jianu, in cadrul unei conferinte de presa, citat de Agerpres.

El a amintit ca, in 2014, Curtea Constitutionala a decis ca taierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constitutionale, iar statul a trebuit sa dea banii inapoi.

„Ridicam inca o data acest semnal de alarma, pentru ca este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Si, inca o data, sa introducem intotdeauna sursa banilor”, a adaugat Jianu.

Potrivit acestuia, legea a fost votata de Senat cu 54 de modificari admise, insa fara a exista o evidenta a impactului si fara a se arata de unde vor veni acesti bani. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate in Senat vor genera cresteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare.

Un alt scenariu pe care il vede Jianu este ca, dupa ce va fi votata, aceasta lege nu va fi deloc aplicata „la fel ca si in cazul celei aprobate de Guvernul Boc, care a fost prorogata in mod constant si care nu a fost aplicata niciodata”.

Totodata, presedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a sustinut ca, odata aplicata aceasta lege, statul fie va trebui sa contracteze imprumuturi externe masive, de miliarde de lei, fie va creste taxele.

La randul sau, Ovidiu Nicolescu, presedintele de onoare al CMIPMMR, a aratat ca amendamentele aprobate in Senat la Legea salarizarii vizeaza doar majorari salariale, nu si corelarea maririi salariilor cu performanta.

„Era, de exemplu, o propunere ca marirea salariilor celor care lucreaza cu fonduri europene sa fie corelat cu gradul de implementare a proiectelor. Nu a fost adoptata, desi stim ca de trei ani nu avem fonduri absorbite in noul ciclu”, a spus Nicolescu.

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputatilor, „daca ne intereseaza viitorul acestei tari”, sa aduca modificari de esenta legii, precum introducerea criteriilor de performanta si a unor evaluari periodice in toate domeniile.

Huff.ro

23. Anunț șoc din partea unui fost ministru: Practic, se vor tăia salariile!

Lege salarizării unitare generează controverse puternice și a dus la mai multe proteste, în special din partea angajaților din administrația publică.

Senatul a votat legea cu 54 de modificări admise, dar criticile continuă. Fostul ministul pentru Mediul de Afaceri din Guvernul Grindeanu, Florin Jianu, în prezent reprezentant al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMM), este de părere că majorările salariale prevăzute în noua lege vor îndatora statul, care va fi nevoit să le taie.

„Dacă se insistă pe aplicarea acestei legi, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflaţia va creşte, rata de îndatorare a statului va creşte şi probabil foarte scurt timp vom reveni la situaţia iniţială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă, conform Agerpres.

Acesta spune că deși Senatul a adoptat legea, nu există o evidență a impactului și nu se arată de unde vor veni banii pentru creșterile de salarii. Potrivit calculelor CNIPMMR, amendamentele adoptate în Senat vor genera creşteri suplimentare de minimum 10% pentru cheltuielile bugetare.

‘Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Şi, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor’, a adăugat Jianu.

El a amintit că, în 2014, Curtea Constituţională a decis că tăierile de salarii din timpul Guvernului Boc nu au fost constituţionale, iar statul a trebuit să dea banii înapoi.

Oficialii Consiliului pentru IMM-uri cer Camerei Deputaţilor, „dacă ne interesează viitorul acestei ţări”, să aducă modificări de esenţă legii, precum introducerea criteriilor de performanţă şi a unor evaluări periodice în toate domeniile.

Între timp, discuțiile privind legea salarizării unitare continuă, iar Lia Olguța Vasilescu, ministerul Muncii, a declarat că este posibilă o amânare a creșterilor. „E posibil să regândim etapizarea creșterilor”, a spus aceasta.

Jurnalvirtual.ro

24. Avertismentul unui fost ministru în guvernul Grindeanu: Forțarea cu legea salarizării unice va duce în final la tăierea lefurilor

“Dacă se insistă pe aplicarea legii salarizării unice, vom asista la o lipsă de sustenabilitate. O vom vedea probabil aplicată o jumătate de an, după care nu vor mai exista bani, inflația va crește, rata de îndatorare a statului va crește și probabil în foarte scurt timp vom reveni la situația inițială, lucru care însă nu va fi simplu, pentru că practic se vor tăia salariile”, a spus Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri în guvernul Grindeanu.

“Ridicăm încă o dată acest semnal de alarmă, pentru că este nevoie de echilibru, este nevoie, dincolo de calculele politice, de calcule economice foarte bine justificate, bazate pe puterile economiei actuale. Și, încă o dată, să introducem întotdeauna sursa banilor”, a adăugat Jianu.

Cursdeguvernare.ro

25. Consiliul Naţional al IMM-urilor: Din cauza Legii salarizării, statul se va împrumuta masiv și va creşte taxele

Impactul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice asupra cheltuielilor bugetare va fi de 34 de miliarde de lei până în 2020 şi de 42 de miliarde de lei până în 2022, potrivit calculelor efectuate de Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR).

În această situație, avertizează:

Legea salarizării a fost votată în Senat, iar luni a început dezbaterea acesteia în Camera Deputaților, camera decizională.

„În lipsa unui studiu de impact realizat oficial, am calculat noi că Legea salarizării va duce la o majorare a cheltuielilor bugetare cu 34 de miliarde de lei până în anul 2020 şi cu 42 de miliarde de lei până în anul 2022. Solicităm Camerei Deputaţilor să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate a cest proiect legislativ şi să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor – care ar putea scădea dramatic – şi asupra sectorului privat”, a declarat preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, citat de Mediafax.

Reamintim că toate cheltuielile de personal estimate de guvern în bugetul general consolidat de anul acesta reprezintă 63,9 miliarde, respectiv 7,8% din PIB.

Efectele prognozate de CNIMMR, în situația că legea va fi promulgată în forma actuală:

  • va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile
  • vor creşte taxele
  • legea va fi inaplicabilă și, după o jumătate de an, se va renunța la ea. Inflația va fi însă mai mare și va exista riscul tăierilor de salarii.

„Este nevoie de calcule bine justificate economic, bazate pe puterea economiei. Trebuie să ne punem problema dacă avem în continuare nevoie de 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică; dacă nu suntem atenţi acum, vom avea aceiaşi funcţionari publici, dar de două ori mai bine plătiţi”, a declarat Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri şi vicepreşedinte al CNIPMMR.

Romaniajournal.ro

26. SMEs representatives claim unitary wage bill’s impact will reach RON 34bn by 2020, inapplicable law

The National Small and Medium Sized Enterprises Council (CNIPMMP) representatives have calculated the impact of the unitary wage bill to the public servants and on budget expenditures that could reach RON 34 billion by 2020.

On Monday they said the impact could surge to RON 42 billion by 2022. “We call on the Chamber of Deputies to attentively analyse the impact on investments, which might fall dramatically, and on the private environment,” CNIPMMR chairman Ovidiu Nicolescu said.

According to the SME council representatives “the state indebtedness will increase, which will be forced to proceed to massive borrowings to cover the expenses; taxes will grow; we will witness an unenforceable law; after half a year we will return to the initial situation, however with higher inflation and with the prospect of cutting the wages.”

CNIPMMR claims economic calculations are needed. “We should ask if we need 1.2 employees in the public administration; if we do not pay attention, we might face the situation having the same number of public servants, but two times better paid,” representatives say.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

 

Adevarul.ro

27. Jumătate din biodieselul din România este importat din Polonia, în timp ce rapiţa românească pleacă la export. Producătorii reclamă practici incorecte

România a importat anul trecut 45% din biodieselul necesar, în timp ce producţia românească de rapiţă a fost vândută către export ca materie primă, cu valoare mică pentru economie, susţin producătorii de biodiesel, care acuză Bulgaria de practici incorecte cu combustibilul polonez.

Mai exact, unii operatori polonezi vând, la un preţ inechitabil, biodiesel declarat oficial ca fiind amestecat, sub mandatul unei Directive UE, cu benzină vândută pe teritoriul polonez. Bulgaria cumpără combustibil de la aceştia şi îl exportă ulterior către alte state, inclusiv în România, unde ajunge la un preţ mai mic decât cel al pieţei, în dauna fermierilor români.

Ca atare, creşterea cantităţii de biodiesel la preţ mic provenit din Polonia a creat importante disfuncţionalităţi pe piaţa românească şi are un impact negativ asupra veniturilor producătorilor/fermierilor români, potrivit producătorilor români de biodiesel. Potrivit acestora, România importă materii regenerabile din ţările vecine, în 2016, biodiesel-ul importat reprezentând aproximativ 45% din cota de piaţă a României, iar aceste importuri în creştere subminează independenţa energetică şi economia ţării.

„Organizaţia noastră este profund preocupată de situaţia companiilor membre care acţionează în România şi de cea a furnizorilor noştri de bună credinţă, fermierii români, care au cu toţii de suferit de pe urma unor practici incorecte din partea unor parteneri din Bulgaria, care exploatează lipsurile legislaţiei poloneze în domeniu. Ne concentrăm în discuţiile cu autorităţile române cu privire la această situaţie injustă, care necesită atât o soluţie europeană urgentă, cât şi una pe termen mediu”, a declarat pentru „Adevărul” Raffaello Garofalo, Secretarul General al Bordului European pentru Biodiesel (EBB – European Biodiesel Board). „Portiţa” de care profită operatorii polonezi În anul 2009, Uniunea Europeană a adoptat Directiva privind Energia din Surse Regenerabile (“Renewable Energy Directive – RED”), ce are ca scop încurajarea creşterii economice şi a practicilor sustenabile. Aceasta cuprinde trei obiective principale:

(1) Reducerea emisiilor CO2 pentru ameliorarea schimbărilor climatice;

(2) Asigurarea independenţei şi securităţii energetice;

(3) Dezvoltarea şi susţinerea zonelor rurale şi a locurilor de muncă. Astfel, Directiva impune ca un procent de 20% din energia consumată în cadrul Uniunii Europene să provină din surse regenerabile până în 2020; introduce în acelaşi timp obligaţia specifică pentru operatorii de transporturi să încorporeze 10% energie regenerabilă în sectorul respectiv.

EBB susţine că sunt create disfuncţionalităţi comerciale accentuate la nivelul pieţei interne de biodiesel din cadrul UE, prin exportarea produselor din biodiesel din Polonia, la preţuri inechitabil de mici. „Se pare că produsele din biodiesel pot fi vândute cu o reducere de preţ inechitabilă din cauza unor operatori polonezi, care exportă cantităţi fizice de biodiesel, declarate oficial ca fiind amestecate – sub mandatul Directivei UE – cu benzină vândută pe teritoriul polonez”, susţin reprezentanţii EBB. Potrivit acestora, Bulgaria importă din Polonia mai mult biodiesel decât nivelul cererii interne, pentru a exporta mai târziu în ţări vecine precum România, Grecia, Ungaria etc.

Aceste fluxuri comerciale au crescut semnificativ ca valoare în ianuarie 2016, odată cu scăderea preţului benzinei – făcând uleiul din rapiţă mult mai puţin competitiv.

„Cu toate acestea, ceea ce surprinde cu adevărat este faptul că nu există niciun raţionament economic în spatele acestei scheme de import/export: livrarea produselor din Polonia în România nu este competitivă din punct de vedere al costurilor, în comparaţia cu consumul din producţia locală”, spun ei.

Afectează fermierii români În cazul României, piaţa de biodiesel a contribuit, de asemenea, în mod semnificativ la economia naţională, în special în ceea ce-i priveşte pe producătorii şi fermierii de seminţe oleaginoase. Ca parte a UE, România a adoptat şi implementat directiva RED, respectând astfel toate cerinţele acesteia.

Producătorii de biocombustibil de pe piaţa românească de biodiesel conduc fabrici integrate ce achiziţionează seminţele oleaginoase (rapiţă, floarea soarelui şi soia) de la fermierii români, apoi le presează, alimentând fabricile de biodiesel cu ţiţei şi furnizând hrană pentru industria animalelor, contribuind atât la economia locală, cât şi la cea naţională. Anual, toate instalaţiile de presare, combinate, procesează mai mult de 1 milion de tone de seminţe oleaginoase şi produc mai mult de 150 mii tone de biodiesel, generând o cifră de afaceri de 600 milioane de euro şi asigurând un loc de muncă pentru peste 700 de angajaţi – majoritatea din zone rurale.

Aceste instalaţii de presare reprezintă principala formă de furnizare a biodiesel-ului pe piaţa românească şi sunt cei mai mari contribuabili la bugetele locale ale judeţelor în cauză. În prezent, apoape 95% din biodiesel-ul produs în România este creat din uleiul de rapiţă şi provine din rapiţa cultivată de fermierii români. În plus, în producţia de biodiesel intră mai mult de o treime din cultura de rapiţă care se cultivă aici.

Ca atare, creşterea cantităţii de biodiesel la preţ mic provenit din Polonia a creat importante disfuncţionalităţi pe piaţa românească şi are un impact negativ asupra veniturilor producătorilor/fermierilor români. Redăm mai jos problemele observate de producătorii de biodiesel: În ceea ce priveşte producţia agricolă şi industrială: Producţia românească de rapiţă a fost mai degrabă vândută către export ca materie primă, cu valoare mică pentru economia românească, în loc să fie transformată în produse finite precum biodiesel-ul sau hrana pentru animale, cu o valoare adăugată mare pentru ţară.

Rentabilitatea generală a producătorilor locali de biodiesel a fost afectată de o scădere a veniturilor, datorită faptului că instalaţiile de biodiesel funcţionează doar la o capacitate de 60-70%, la care se mai adaugă o scădere a producţiei marginale, din cauză că producătorii români sunt nevoiţi să vândă biodiesel-ul la preţuri mai mici decât în mod normal, pentru a fi competitivi cu importurile poloneze neloiale, fiind astfel în imposibilitatea de a acoperi costurile totale de producţie.

În ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă: În condiţiile în care produsul polonez continuă să afecteze piaţa românească, fabricile de biodiesel  vor fi forţate să-şi reducă activitatea şi chiar să se închidă, în cele din urmă, afectând în mare măsură comunităţile locale – locuri de muncă pierdute, scădere a veniturilor, atât pentru populaţie, cât şi pentru autorităţile locale. În ceea ce priveşte independenţa energetică şi a furajelor din România: În ciuda incapacităţii de a produce la nivel local, România importă materii regenerabile din ţările vecine: în 2016, biodiesel-ul importat a reprezentat aproximativ 45% din cota de piaţă a României.

Aceste importuri în creştere subminează independenţa energetică şi economia ţării; Suplimentar, declinul producţiei de rapiţă ameninţă de asemenea independenţa României faţă de importul de furaje din afara Europei; Competiţia si regulile interne ale pietelor europene sunt de asemenea contestate: Pentru a se îndeplini obiectivele de bază stabilite prin Directiva UE, materia este folosită mod fraudulos  de două ori (în Polonia şi în alte ţări din UE), ceea ce le oferă un avantaj corespunzător pieţelor neloiale.

28. Japonezii de la Calsonic Kansei vor să facă o nouă fabrică de componente electronice pentru industria auto

Investiţia de tip greenfield va fi demarată în 2018, urmând a începe producţia de serie  în 2020, generând până la 370 de noi locuri de muncă. Noua capacitate de producţie va fi construită în vecinătatea celei existente în Ploieşti, investiţie demarată de companie în 2006, şi care în prezent are 630 de angajaţi.

Reprezentanţii companiei Calsonic Kansei Japonia au anunţat luni planurile de extindere în ţara noastră care vizează, atât construirea unei noi unităţi de producţie de componente auto, cât şi transferarea unor capacităţi de producţie din Asia în România, a informat Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi  Antreprenoriat. Investiţia de tip greenfield demarată de Calsonic Kansei presupune construcţia unei noi fabrici de componente electronice pentru industria auto. Aceasta va fi demarată în 2018, urmând a începe producţia de serie  în 2020, generând până la 370 de noi locuri de muncă. Noua capacitate de producţie va fi construită în vecinătatea celei existente în Ploieşti, investiţie demarată de companie în 2006, şi care în prezent are 630 de angajaţi. Calsonic Kansei produce în România Radiatoare pentru sisteme de răcire, intercoolere, încălzitoare şi sisteme de aer condiţionat. 

“Mă bucură să văd că unul dintre cei mai importanţi jucători din industria de componente auto la nivel global consideră România cea mai potrivită destinaţie pentru extinderea afacerilor, beneficiind atât de cadrul fiscal avantajos cât şi de potenţialul resursei umane specializate. Sectorul automotive din ţara noastră cunoaşte o creştere semnificativă, intenţia companiei Calsonic Kansei fiind o reconfirmare a direcţiei bune pe care acest domeniu industrial o are în România. Industria automotive este sectorul ce acoperă cea mai mare pondere a exportului românesc cu o contribuţie de 10% la PIB-ul naţional.

Perspectivele de creştere sunt certe şi ca ministru pentru mediul de afaceri urmăresc să facilitez multiplicarea investiţiilor prin creşterea amprentei investiţionale a actualelor companii ce activează în această zonă cât şi prin atragerea de noi investitori în acest sector performant”, a declarat Alexandru Petrescu, min istrul de resort. Calsonic Kansei este unul dintre cei mai importanţi furnizori de componente pentru industria auto la nivel mondial (Alianta Renault-Nissan, Audi, Volkswagen, Daimler, Peugeot, Mitsubishi, Subaru, Mazda, ş.a.). Compania are peste 80 de fabrici de producţie în care se realizează sisteme electronice, componente de interior, sisteme de admisie-evacuare şi sisteme termice pentru automobile.

Agerpres.ro

29. Vasilescu: Bugetarii nu trebuie să fie speriați; ne vom încadra în anvelopa salarială de 32 de miliarde de lei până în 2020

Bugetarii nu trebuie să fie speriați, pentru că ne vom încadra în anvelopa salarială de 32 de miliarde de lei până în 2020 sau de 43 de miliarde de lei până în 2022, a declarat, luni, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, după dezbaterile pe proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

“Cert este că bugetarii nu trebuie să fie speriați, exact cum am promis că 32 de miliarde (de lei n.r.) se vor da, 32 de miliarde vom da. (…) Suntem obligați să ne încadrăm în anvelopa de 32 de miliarde, aici nu există niciun fel de discuții. Va trebui să găsim o soluție ca să ne încadrăm în 32 de miliarde de lei până în 2020, pentru că atât este prognozat, sau 43 de miliarde până în 2022. Deci nu există varianta în care mai venim cu 10 miliarde (de lei n.r.), cum veniseră senatorii în plus cu amendamentele. Numai cei din opoziție au venit amendamente, cu 10 miliarde de lei peste cele 32 de miliarde date de noi și au trecut câteva, uneori chiar cu sprijinul nostru, al Ministerului, pentru că unele erau de bun simț, mai mult de clarificare a legii”, a spus ministrul Muncii.

Ministrul susține că în cursul zilei de marți se va intra cu dezbaterile pe familii ocupaționale și este posibil ca sindicatele să nu fie mulțumite.

“Este posibil ca sindicatele să nu fie mulțumite, o să vedeți mâine, când vom intra pe familiile ocupaționale, ce cerere au sindicatele în plus față de ce s-a dat, pentru că pe de o parte unii lideri sindicali apar la televizor și spun că nu e sustenabilă legea, iar pe de altă parte vin și spun “mai dați-ne nu știu cât la salarii”. Noi trebuie să veghem și să ne încadrăm în suma de 32 de miliarde. Decizia politică este luată deja, indiferent că sunt proteste vis-a-vis de aceste chestiuni, nu dăm înapoi, pentru că este primul pas pe care vrem să îl facem spre descentralizare și deja avem mai multe legi (…) legile din administrația publică locală urmăresc un scop final și acesta este descentralizarea. Deci, primul pas, prin legea salarizării unitare, e clar că nu putem influența acest lucru. Am înțeles sensibilitatea sindicatelor, care s-au simțit excluse, nu asta a fost intenția noastră, ca să excludem sindicatele de la negocieri, dar am și acceptat un amendament prin care salariile se stabilesc prin hotărâri de Consiliu Local și județean, exact cum stabilisem noi, dar și cu consultarea sindicatelor”, a subliniat ministrul Muncii.

Amendamentele pe proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice au intrat luni, la ora 17:00, în dezbateri în Comisia pentru muncă și Protecție Socială din Camera Deputaților, iar acestea vor continua marți de la ora 9:00.

30. Schimburile comerciale dintre Bulgaria și România se ridică la aproximativ patru miliarde de euro

Camera de Comerț și Industrie Bulgaro-Română organizează luni și marți la Ruse o serie de evenimente destinate promovării schimburilor comerciale și contactelor economice între Bulgaria și România, informează BTA.

Printre subiectele abordate se numără eliminarea barierelor și obstacolelor pentru transportul de bunuri peste Dunăre precum și posibilitățile pentru vânzarea de produse alimentare din Bulgaria prin intermediul lanțurilor de magazine din Bulgaria.

Potrivit datelor furnizate de Ambasada României în Bulgaria, în 2016 schimburile comerciale bilaterale s-au cifrat la 3,940 miliarde euro, în creștere față de 3,680 miliarde euro în 2015. “Schimburile comerciale bilaterale cresc constant iar Bulgaria înregistrează un surplus”, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie Bulgaro-Română, Eleonora Ivanova.

Bulgaria exportă în România în principal în principal mașini, aparatură și echipamente electrice, alimente și produse chimice. Ivanova a apreciat că prezența produselor alimentare din Bulgaria pe rafturile magazinelor din România este neglijabilă fiind limitată în mare parte la produse congelate și nuci. “Exporturile de pește și produse din pește s-a dublat comparativ cu anul trecut, ceea ce înseamnă că există potențial în acest domeniu, precum și pe segmentul dulciurilor și conservelor”, a explicat Ivanova.

Pe de altă parte, importurile Bulgariei din România constau în principal în produse minerale, metale, mașini, aparatură și echipamente electrice.

“Există mai multe companii din Bulgaria care vor să își exporte produsele în România dar acest lucru este foarte dificil din cauza lanțurilor de distribuție care controlează aproximativ 60% din cifra de afaceri și pentru anumite produse procentul ajunge la 80%”, a subliniat Ivanova.

Mai multe soluții posibile pentru demararea unor afaceri cu lanțurile de magazine vor fi propuse la reuniunea de la Ruse și de asemenea vor fi discutate și oportunități de cooperare sub umbrela Camerei de Comerț și Industrie Bulgaro-Română pentru creșterea vânzărilor în România.

Digi24.ro

31. Așteptările managerilor confirmă dezechilibrele din economie

Cei mai optimiști manageri se găsesc în industria băuturilor, urmând imobiliarele și comerțul. Cei mai puțini manageri optimiști sunt în industrie.  Tendințele, anunțate luni de Statistică, vin să confirme o situație îngrijorătoare: România este o țară a consumului, mai puțin a producției.

Institutul Național de Statistică a publicat luni tendințele în evoluția activității economice pentru perioada mai-iulie 2017, respectiv diferența dintre ponderea managerilor care au așteptări optimiste într-un domeniu față de cea a celor care au așteptări pesimiste în același domeniu. În limbajul statisticii acesta se numește „sold conjunctural” și, cu cât este mai mare, cu atât în domeniul luat în calcul este privit într-un mod optimist de către managerii care activează în acesta.

Dar care sunt principalele tendințe?

  • Tendință de creștere a activității în toate sectoarele economice
  • Numărul de salariaţi va înregistra creștere moderată în construcții, comerțul cu amănuntul și servicii
  • Stabilitate a prețurilor în servicii

Industria prelucrătoare, optimismul cel mai pondereat

Deși numărul managerilor optimiști îl depășește pe cel al celor pesimiști, ponderea primilor în total este mai mică decât în alte domenii. În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2017, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creștere a volumului producţiei (sold conjunctural +18%). Este mult mai puțin decât același indicator valabil pentru activitatea de fabricare a băuturilor, unde se înregistrează o tendinţă de creștere accentuată (sold conjunctural +56%).

Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +7%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +4% pe total industrie prelucrătoare.

Construcţii: Optimismul este regula

Potrivit estimărilor din luna mai 2017, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni o creștere a volumului producţiei (sold conjunctural +33%). Managerii estimează creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +15%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere moderată a acestora (sold conjunctural +13%).

Comerţ cu amănuntul: Optimiștii, cu o treime mai mulți decât pesimiștii

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creștere a activităţii economice (sold conjunctural +33%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creștere (sold conjunctural +19%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creștere moderată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +12%).

Servicii: Tendințe similare de creștere

Conform estimărilor din luna mai 2017, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural +24%).

În sectorul de servicii se estimează creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +6%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +4%).

Cifrele Statisticii vin să confirme un model de creștere bazat pe sectorul imobiliarelor, comerțului, servicii și prea puțin pe industrie și pe investiții în infrastructură. Modelul riscă să aducă inflație, creștere a deficitului de cont curent, prăbușire masivă a economiei în cazul unei crize economice, mondiale, discrepanțe la nivel regional. „Tabloul economic arată astfel: creştere mare pe consum, iar investiţiile publice arată foarte prost – dacă ne uităm la datele pe primul trimestru, avem o scădere cu circa 60%. Este adevărat, investiţiile private au crescut,  industria a performat relativ bine, construcţiile – mixt, iar serviciile foarte bine, din creşterea consumului”, spunea recent Ionuț Dumitru, economist-șef al unei bănci comerciale.

Print Friendly, PDF & Email