Revista presei 29.05.2017

Revista presei 29.05.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. PNL vrea să le taie puturoşilor ajutoarele sociale
  2. Judeţele Maramureş, Cluj şi Alba au înregistrat cea mai rapidă creştere economică în 2016
Agerpres.ro
  1. Viorel Ștefan: România va face noi reduceri de taxe în 2018; creșterea economică ar putea depăși 5,2% în acest an
  2. România a exportat băuturi și tutun de peste 557 milioane de euro, în primele două luni din 2017
Business24.ro
  1. Cum trebuie efectuate corect etapele de lichidare a unei firme?
Avocatnet.ro
  1. Din iulie, toate firmele și PFA vor trebui să își preschimbe actele de înregistrare la Registrul Comerțului
Digi24.ro

 7. Taxele care vor fi reduse în 2018 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. PNL vrea să le taie puturoşilor ajutoarele sociale

Deputatul PNL Florin Roman a depus la Parlament un proiect de modificare a Legii venitului minim garantat, astfel ca refuzul unui loc de muncă să ducă la anularea ajutorului social, scopul iniţiativei fiind diminuarea numărului de persoane care stau acasă pe banii statului, în loc să meargă să lucreze.

În prezent, legea prevede că persoanele apte de muncă, ce nu realizează venituri din salarii sau din alte activităţi, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit pe familie numai dacă fac dovada faptului că sunt în evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, pentru încadrare în muncă, şi nu au refuzat un loc de muncă nejustificat ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii.

De trei ori „Nu“

Tot în actuala legislaţie, la alineatul 7 al articolului 15 din Legea privind venitul minim garantat, este prevăzut faptul că o persoană poate refuza de trei ori un loc de munca sau participarea la diferite acţiuni ale agenţiilor de şomaj în ceea ce priveşte stimularea ocupării forţei de muncă. „Din practică se constată că majoritatea celor ce primesc venit minim garantat sub formă de ajutor social refuză să meargă la muncă, preferând să stea acasă pe banii statului“, afirmă deputatul liberal Florin Roman.

Prin urmare, în proiectul depus de Roman şi susţinut de mai mulţi aleşi liberali, alineatul 7 al articolului 15 din legea menţionată va avea următoarea formă: „Refuzul  unui loc de muncă oferit şi/sau de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională conduce la încetarea dreptului la ajutorul social“. Majoritatea celor ce primesc venit minim garantat sub formă de ajutor social refuză să meargă la muncă, preferând să stea acasă pe banii statului Florin Roman, deputat PNL

2. Judeţele Maramureş, Cluj şi Alba au înregistrat cea mai rapidă creştere economică în 2016

Judeţele Maramureş, Cluj şi Alba, toate din regiunea bogată a Transilvaniei, au înregistrat anul trecut cele mai mari rate de creştere economică la nivel naţional, în timp ce judeţele Călăraşi, Brăila, Gorj şi Sălaj au încheiat anul cu majorări modeste ale produsului intern brut (PIB) comparativ cu 2015, potrivit datelor publicate de Comisia Naţională a Prognoză (CNP).

Economia românească a înregistrat, în ansamblu, o creştere de 4,8% în 2016, potrivit datelor preliminare publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).  

Produsul intern brut al României a fost anul trecut de 169,6 miliarde euro, ceea ce corespunde unui nivel de circa 8.600 euro/locuuitor.    Însă între judeţe au existat diferenţe mari în ceea ce priveşte evoluţia PIB, relevă estimările CNP.   Astfel, judeţele Maramureş, Cluj şi Alba, cu rate de creştere economică de 6,2%, 6%, respectiv 5,8% în 2016, au fost urmate de judeţul Harghita, cu o creştere a PIB de 5,7% în 2016, şi de judeţele Bacău, Iaşi,Caraş-Severin şi Covasna (toate cu 5,5%).

Acestea au fost singurele judeţe în care creşterea economică a fost de cel puţin 5,5% anul trecut, potrivit datelor disponibile în prezent. În Bucureşti, economia a crescut anul trecut cu 5,4%, peste media la nivel naţional.  

La polul opus, în cinci judeţe din ţară s-a înregistrat în 2016 o rată de creştere a PIB de sub 2,5% comparativ cu anul precedent.  

Cel mai modest avans a fost în Călăraşi, judeţ al cărui PIB a crescut anul trecut cu 1,6%, în timp ce în judeţul Brăila s-a înregistrat o creştere economică de 2,2%, în Gorj şi Sălaj -de 2,3%, iar în Dolj – de 2,4%.  

În urma evoluţiilor din 2016, diferenţele dintre judeţele bogate şi cele sărace au crescut, cu câteva excepţii.  

Cele mai dezvoltate zone din ţară erau, anul trecut, Capitala, cu un nivel al PIB/locuitor de 22.878 euro, şi judeţele Constanţa (12.319 euro/locuitor), Cluj (11.089 euro/locuitor), Timiş (10.830 euro/locuitor), Prahova (10.717 euro/locuitor), Braşov (10.280 euro/locuitor) şi Ilfov (10.212 euro/locuitor), acestea fiind singurele zoneîn care valoarea PIB depăşeşte pragul de 10.000 euro/locuitor.  

Cele mai sărace judeţe din România sunt Vaslui, cu un nivel al PIB de 3.882 euro/locuitor în 2016, Botoşani (4.191 euro/locuitor), Teleorman (4.482 euro/locuitor), Mehedinţi (4.600 euro/locuitor), Neamţ (4.701 euro/locuitor) şi Suceava (4.918 euro/locuitor), acestea fiind singurele judeţe situate sub pragul de 5.000 euro/locuitor.   Pentru 2017, CNP anticipează diferenţe mai mici între ratele de creştere economică din diferitele regiuni. Astfel, cel mai modest avans, de 4,5%, ar urma să fie înregistrat în judeţul Sibiu, în timp ce judeţul Sălaj ar urma să aibă cea mai mare creştere a PIB, de 5,9%.  

Pentru întreaga economie, Comisia Naţională de Prognoză estimează un avans de 5,2% în 2017.

Agerpres.ro

3. Viorel Ștefan: România va face noi reduceri de taxe în 2018; creșterea economică ar putea depăși 5,2% în acest an

România își va îndeplini anul acesta ținta de deficit bugetar de 3% din PIB și este posibil ca avansul economiei să depășească estimarea oficială de 5,2%, sprijinită de majorarea salariilor și de reducerile de taxe, a declarat vineri ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, într-un interviu acordat Reuters.

Planul Social-Democraților aflați la guvernare de a continua anul viitor schema amplă de relaxare fiscală a provocat îngrijorarea Comisiei Europene (CE) și Fondului Monetar Internațional (FMI).

“Cu siguranță vom introduce din ianuarie 2018 măsurile de de relaxare fiscală menționate în programul de guvernare”, a afirmat Viorel Ștefan.

Acesta a adăugat că Executivul vrea să reducă anul viitor numărul contribuțiilor la asigurările sociale de la nouă la doar două, pentru pensii și îngrijirea sănătății, care vor totaliza 35%. În prezent, cele nouă contribuții totalizează 39,25% și sunt plătite în comun, de angajați, și de angajatori.

De anul viitor, angajatorii nu vor mai trebui să plătească contribuțiile la asigurările sociale în numele angajaților, obiectivul fiind transferarea în întregime către angajați.

Parlamentul este aproape de adoptarea Legii salarizării bugetarilor, în urma căreia angajații din sănătate vor avea salariile brute mai mult decât duble, cei din educație vor beneficia de majorarea salariilor cu 50%, iar alte categorii vor avea creșteri mai reduse.

Viorel Ștefan susține că majoritatea creșterilor salariale vor reveni la buget sub formă de taxe.

“Ceea ce nu s-a înțeles încă de către opinia publică este că majorările salariale din sectorul public introduse de lege includ contribuțiile la asigurările sociale. Acesta face ca impactul asupra salariilor nete să fie aproape neutru”, a afirmat oficialul român.

Ministerul Finanțelor Publice vrea să reducă anul viitor impozitul pe venit, care în prezent se situează la 16%. 
Social-Democrații au anunțat că impozitul va fi redus la 10%.

Vineri, Viorel Ștefan a declarat că Ministerul Finanțelor Publice încă evaluează impactul reducerii și că este neclar dacă va fi aplicat în trepte.

Modificările în impozitare ar putea fi supuse spre dezbatere Parlamentului în luna septembrie.

Comisia Europeană estimează că România va înregistra cel mai mare deficit din UE, de 3,5% din PIB anul acesta și de 3,7% din PIB anul viitor.

Viorel Ștefan susține că UE și FMI nu iau în calcul impactul stimulentelor fiscale, care vor majora colectarea taxelor și vor genera venituri mai ridicate, inclusiv aproximativ 100.000 de noi locuri de muncă create de la începutul anului.

De asemenea, oficialul a afirmat că Bucureștiul intenționează să înregistreze deficite structurale mari până în 2019 pentru a ajuta al doilea cel mai sărac stat din UE să-i ajungă din urmă pe cei din Europa Occidentală.

“Vorbim despre convergență și aderarea la euro, dar uităm că acestea nu înseamnă doar îndeplinirea unor criterii nominale, ci și investiții, majorarea veniturilor gospodăriilor, infrastructură compatibilă cu cea europeană și regiuni ale țării egale ca dezvoltare”, a mai spus ministrul Finanțelor Publice.

Salariul mediu brut lunar în România este puțin peste 700 de euro (786 de dolari), comparativ cu mediu din UE de 2.370 euro.

Țara cheltuie sub 20% din PIB pentru salariile angajaților și pensionarilor de stat precum și pentru asistență socială.

În continuare investițiile publice sunt la un nivel scăzut, cu 40% din șosele făcute din pietriș și spitale vechi de decenii.

În primul trimestru din 2017, România a avut cel mai rapid ritm de creștere din UE, de 5,7%, datorită majorării consumului, iar la sfârșitul lunii aprilie bugetul înregistra un ușor excedent.

Viorel Ștefan a explicat că bugetul ar putea înregistra excedent la sfârșitul primului semestru, ceea ce înseamnă că ținta de deficit de 3% din PIB pentru întregul an va fi cu certitudine îndeplinită.

“Ritmul creșterii din primul trimestru este în general mai lent decât în alte trimestre. Deci datele ne fac să fim optimiști că avansul PIB-ului în 2017 va fi mai mare de 5,2%. Programul nostru de guvernare include reforme structurale, măsuri de stimulare a producției în câteva sectoare, care treptat vor comuta motoarele de creștere a economiei de la consum la producție”, a afirmat ministrul Finanțelor Publice.

4. România a exportat băuturi și tutun de peste 557 milioane de euro, în primele două luni din 2017

România a exportat, în primele două luni din 2017, băuturi și tutun în valoare de 557,6 milioane euro, cu 162,1 milioane de euro sub nivelul din perioada similară din 2016, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.

Importurile de băuturi și tutun s-au cifrat la 363 de milioane de euro, fiind cu 25,7 milioane de euro mai mici față de cele din perioada ianuarie-februarie 2016, înregistrându-se astfel un excedent de 194,6 milioane de euro pe acest segment.

În sectorul de fabricare a băuturilor lucrau, la finele lunii octombrie, 20.000 de persoane, iar în cel al tutunului 1.800 persoane, câștigul salarial mediu net fiind de 2.309 lei, respectiv de 3.809 lei.

Business24.ro

5. Cum trebuie efectuate corect etapele de lichidare a unei firme?

Pentru a putea inchide o firma care nu mai este rentabila si pentru care se platesc taxele specifice, cei aflati in cauza trebuie sa cunoasca anumite aspecte in aceasta privinta.

Inainte de toate, procesul de inchidere a unei societati necesita parcurgerea a trei pasi importanti, dupa cum urmeaza: dizolvarea, lichidarea si radierea acesteia. Acestea sunt etape de parcurs pentru lichidarea propriu zisa a unei firme.

Cabinetlichidator.ro este website-ul uneia dintre putinele societati din tara care ofera consultanta necesara, precum si ajutorul potrivit celor care doresc sa lichideze o firma corespunzator.

In cadrul site-ului sunt disponibile toate informatiile de care au nevoie cei care doresc sa ia masurile necesare in acest sens.

Pentru a clarifica toate aspectele de avut in vedere in scopul finalizarii cu succes a acestei sarcini, in cele ce urmeaza gasiti cateva informatii utile oferite de specialista Mihaela Monea in ceea ce priveste procesul de lichidare al unei firme.

Lichidarea firmei – lucruri de stiut pentru a finaliza cu succes operatiunea

Pe larg, acestea sunt etapele necesare de parcurs de cei care planuiesc sa lichideze asa cum se cuvine o firma:

* Dizolvarea in mod voluntar a societatii

* Realizarea unui proces verbal pentru lichidare (acesta trebuie sa includa atat capitalul social, cat si bunurile de inventar, alaturi de stocul de marfa – daca este cazul unei societati comerciale – si activele)

* Intocmirea unui bilant de lichidare corespunzator

* Lichidarea respectivei societati, cu mentionarea acestui aspect in Registrul Comertului

* Radierea totala a firmei din Registrul Comertului

Dupa cum se poate observa, este necesara detinerea unui minimum de cunostinte pentru efectuarea corecta a tuturor etapelor mentionate mai sus. In astfel de situatii ce poate fi mai potrivit decat ajutorul unui specialist cu experienta in domeniu, capabil sa ofere solutiile ideale la timpul potrivit?

Desigur, si alegerea celui mai bun colaborator pentru a lichida o firma presupune o anumita responsabilitate. Cu atentia potrivita, fara indoiala ca toate isi vor gasi rezolvarea optima.

Serviciile de lichidare firma oferite in cadrul paginii cabinetlichidator.ro sunt complete, lucru dovedit in nenumarate randuri tuturor celor care au beneficiat de acestea. Faptul ca totul se finalizeaza fara repercusiuni sau diverse nereguli reprezinta tot ceea ce au nevoie sa stie cei care cauta servicii asociate cu activitatea de lichidare firma.

Societatile care se pot desfiinta cel mai usor posibil sunt cele de tip SRL. In mod obisnuit, este necesara parcurgerea a doua etape: dizolvarea si radierea. Fac insa exceptie de la aceasta regula acele societati SRL ce nu au decat un asociat, precum si cele in care nu exista intelegerea necesara intre asociati pentru ca bunurile sa fie impartite pe cale amiabila.

In vederea solutionarii acestui aspect, este necesar ajutorul unui lichidator autorizat, precum este cel mentionat in randurile de mai sus.

Un lucru pe care trebuie sa il realizeze cel care doreste sa lichideze firma este sa se prezinte la Registrul Comertului aflat in raza in care si firma detine sediul social. Este necesara in acest sens intocmirea unui dosar care sa includa atat cererea originala de rediere, car si decizia persoanei respective de a lua act de dizolvare de drept din cauza ca a expirat durata de functionare sau din diverse alte motive.

Dupa ce se decide radierea societatii, oragnul fiscal competent va elibera un certificat care sa dovedeasca lipsa datoriilor la stat a respectivei societati, precum si unul pentru a demonsta lipsa datoriilor la bugetul local.

De asemenea, este necesar si un certificat care sa ateste si contributiile sociale.

Tot un astfel de document este necesar pentru a dovedi situatia financiara de lichidare, dar si dovezile care arata ca au fost platite toate tarifele legale si taxele – de timbru, de registru, judiciare.

Este esential ca decizia pe care o ia asociatul unic sa cuprinda urmatoarele elemente: numarul si data, antetul firmei, semnatura persoanei care a fost abilitata pentru a lichida firma.

Daca este vorba despre persoane juridice nerezidente, acestea trebuie sa depuna actele in original, alaturi de o traducere autorizata si legalizata de catre un notar public.

Toate taxele vor fi achitate la unul dintre sediile Oficiului Registrului Comertului din oras.

Un moment de asemenea potrivit de a apela la un lichidator este cel in care doi parteneri de afaceri care vor sa lichideze o firma nu reusesc sa se inteleaga atunci cand vine vorba despre impartirea activelor.

Fiecare lichidator are pretentii la onorarii diferite, care ar trebui sa depinda de complexitatea situatiei, dar si de politica preturilor.

Cei care doresc sa solutioneze o lichidare de firma la preturi avantajoase, pot accesa pagina cabinetlichidator.ro pentru a afla cum pot face acest lucru in cele mai bune conditii, dar si pentru a beneficia de ajutorul potrivit si de consultanta de specialitate. 

Avocatnet.ro

6. Din iulie, toate firmele și PFA vor trebui să își preschimbe actele de înregistrare la Registrul Comerțului

Din 7 iulie 2017, firmele și persoanele fizice autorizate (PFA) vor fi identificate în Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) printr-un nou cod de înregistrare, unic la nivel european. Practic, un astfel de cod va fi acordat entităților suplimentar față de identificatoarele deja existente pe plan național, respectiv numărul de ordine din Registrul Comerțului și codul unic de înregistrare fiscală (CUI). Iar cum noile prevederi vor trebui reflectate în actele de înregistrare ale firmelor și PFA-urilor, antreprenorii vor fi obligați să solicite, din iulie, preschimbarea certificatelor de înregistrare la ONRC.

Din 7 iulie 2017, atât firmele, cât și entitățile fără personalitate juridică din România vor avea și un identificator unic la nivel european (EUID), care va permite practic contribuabililor să fie identificați în sistemul de interconectare a registrelor comerțului din statele membre ale Uniunii Europene (UE), din care va face parte și ONRC.

Asemenea prevederi sunt incluse în Legea nr. 152/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în registrul comerțului, publicată în iulie 2015 în Monitorul Oficial.

Concret, noul cod de identificare va fi atribuit contribuabililor înregistrati la ONRC, pe lângă identificatoarele deja existente, pe care entitățile le au acum, respectiv numărul de ordine din Registrul Comertului și CUI-ul atribuit de Ministerul Finanțelor Publice. 

Astfel, din 7 iulie 2017, noul cod va fi acordat automat la înmatriculare/ înregistrare solicitanților, fie că vorbim de persoane juridice (firme), fie de entități fără personalitate juridică, organizate sub formă de PFA, întreprinderi individuale (II) sau familiale (IF).

“Începând cu data de 7 iulie 2017, la înmatriculare/ înregistrare, solicitanților li se eliberează certificatul de înregistrare, conținând numărul de ordine din registrul comerțului și codul unic de înregistrare fiscală atribuit de Ministerul Finanțelor Publice, precum și identificatorul unic la nivel european (EUID), alocat în sistemul informatic integrat al Oficiului Național al Registrului Comerțului”, scrie într-un răspuns formulat redacției noastre de către Biroul de comunicare al ONRC.

Firmele și PFA înființate înainte de 7 iulie 2017 își vor schimba actele de înregistrare

Dacă problema firmelor și PFA-urilor ce se vor constitui din 7 iulie 2017 începând am lămurit-o, să vedem și cum vor trebui să procedeze entitățile deja înființate până la acel moment și ce va presupune pentru ele atribuirea identificatorului unic la nivel european.

Potrivit informațiilor transmise de ONRC, de la data amintită, profesioniștii vor putea solicita preschimbarea certificatului de înregistrare cu noul certificat de înregistrare, care va conține și identificatorul unic la nivel european. 

Mai multe informații despre formalitățile pe care vor fi nevoite să le îndeplinească firmele, PFA/ II/ IF înregistrate anterior datei de 7 iulie 2017 se vor regăsi într-un ordin al Ministerului Justiției (MJ), document prin care va fi aprobată efectiv structura EUID.

În acest sens, redacția noastră a trimis o solicitare și MJ, pentru a afla în ce stadiu se află instituția cu elaborarea actului normativ. Reprezentanții MJ nu ne-au oferit însă, până la momentul redactării acestui articol, vreun răspuns.

Până la apariția unor clarificări în acest sens, ne putem gândi că emiterea noilor certificate de înregistrare, actualizate corespunzător cu codul unic la nivel european, se va face gratuit, prin depunerea unei cereri la ONRC. Asta cu atât mai mult cu cât, de la 1 februarie 2017, instituția nu mai percepe taxe pentru înscrierea a peste 30 de mențiuni în Registrul Comerțului, printre care și cele referitoare la modificarea datelor de identificare ale firmei sau entității fără personalitate juridică

Ce va cuprinde noul cod de identificare

Potrivit Legii nr. 152/2015, codul EUID, care se va implementa din 7 iulie 2017, va include:

  • elementul de identificare al României;
  • elementul de identificare al registrului național în UE;
  • numărul persoanei din Registrul Comerțului.

În plus, dacă va fi necesar, pentru a evita erorile de identificare, codul unic de înregistrare la nivel european va conține și alte elemente, care nu sunt însă detaliate în actul normativ citat, dar care se vor regăsi, cel mai probabil, în viitorul ordin al ministrului justiției. 

Documentul apărut cu aproape doi ani în urmă în Monitor mai stabilește că EUID va fi trecut pe certificatul de înregistrare la Registrul Comerțului, documentul pe care orică firma sau persoană fizică îl primește la înființare. Așa cum am explicat și anterior, documentul conține actualmente numai numărul de ordine din registrul comerțului și CUI-ul atribuit de Finanțe.

În final, vă reamintim că odată cu aplicarea noilor prevederi, oricine va putea obține gratuit, online, informații despre orice firmă de pe teritoriul UE. Astfel, pe pagina de internet a ONRC și pe portalul de servicii online al acestuia vor fi disponibile, în mod gratuit, informații referitoare la profesioniștii din toate țările membre ale UE, înregistrați în registrul comerțului.

Digi24.ro

7. Taxele care vor fi reduse în 2018

România își va îndeplini anul acesta ținta de deficit bugetar de 3% din PIB și este posibil ca avansul economiei să depășească estimarea oficială de 5,2%, sprijinită de majorarea salariilor și de reducerile de taxe, a declarat vineri ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, într-un interviu acordat Reuters.

Planul Social-Democraților aflați la guvernare de a continua anul viitor schema amplă de relaxare fiscală a provocat îngrijorarea Comisiei Europene (CE) și Fondului Monetar Internațional (FMI).

“Cu siguranță vom introduce din ianuarie 2018 măsurile de de relaxare fiscală menționate în programul de guvernare”, a afirmat Viorel Ștefan.

Acesta a adăugat că Executivul vrea să reducă anul viitor numărul contribuțiilor la asigurările sociale de la nouă la doar două, pentru pensii și îngrijirea sănătății, care vor totaliza 35%. În prezent, cele nouă contribuții totalizează 39,25% și sunt plătite în comun, de angajați, și de angajatori.

De anul viitor, angajatorii nu vor mai trebui să plătească contribuțiile la asigurările sociale în numele angajaților, obiectivul fiind transferarea în întregime către angajați.

Parlamentul este aproape de adoptarea Legii salarizării bugetarilor, în urma căreia angajații din sănătate vor avea salariile brute mai mult decât duble, cei din educație vor beneficia de majorarea salariilor cu 50%, iar alte categorii vor avea creșteri mai reduse.

Viorel Ștefan susține că majoritatea creșterilor salariale vor reveni la buget sub formă de taxe.

“Ceea ce nu s-a înțeles încă de către opinia publică este că majorările salariale din sectorul public introduse de lege includ contribuțiile la asigurările sociale. Acesta face ca impactul asupra salariilor nete să fie aproape neutru”, a afirmat oficialul român.

Ministerul Finanțelor Publice vrea să reducă anul viitor impozitul pe venit, care în prezent se situează la 16%. Social-democrații au anunțat că impozitul va fi redus la 10%.

Vineri, Viorel Ștefan a declarat că Ministerul Finanțelor Publice încă evaluează impactul reducerii și că este neclar dacă va fi aplicat în trepte.

Modificările în impozitare ar putea fi supuse spre dezbatere Parlamentului în luna septembrie.

Comisia Europeană estimează că România va înregistra cel mai mare deficit din UE, de 3,5% din PIB anul acesta și de 3,7% din PIB anul viitor.

Viorel Ștefan susține că UE și FMI nu iau în calcul impactul stimulentelor fiscale, care vor majora colectarea taxelor și vor genera venituri mai ridicate, inclusiv aproximativ 100.000 de noi locuri de muncă create de la începutul anului.

De asemenea, oficialul a afirmat că Bucureștiul intenționează să înregistreze deficite structurale mari până în 2019 pentru a ajuta al doilea cel mai sărac stat din UE să-i ajungă din urmă pe cei din Europa Occidentală.

“Vorbim despre convergență și aderarea la euro, dar uităm că acestea nu înseamnă doar îndeplinirea unor criterii nominale, ci și investiții, majorarea veniturilor gospodăriilor, infrastructură compatibilă cu cea europeană și regiuni ale țării egale ca dezvoltare”, a mai spus ministrul Finanțelor Publice.

Salariul mediu brut lunar în România este puțin peste 700 de euro (786 de dolari), comparativ cu mediu din UE de 2.370 euro.

Țara cheltuie sub 20% din PIB pentru salariile angajaților și pensionarilor de stat precum și pentru asistență socială.

În continuare investițiile publice sunt la un nivel scăzut, cu 40% din șosele făcute din pietriș și spitale vechi de decenii.

În primul trimestru din 2017, România a avut cel mai rapid ritm de creștere din UE, de 5,7%, datorită majorării consumului, iar la sfârșitul lunii aprilie bugetul înregistra un ușor excedent.

Viorel Ștefan a explicat că bugetul ar putea înregistra excedent la sfârșitul primului semestru, ceea ce înseamnă că ținta de deficit de 3% din PIB pentru întregul an va fi cu certitudine îndeplinită.

“Ritmul creșterii din primul trimestru este în general mai lent decât în alte trimestre. Deci datele ne fac să fim optimiști că avansul PIB-ului în 2017 va fi mai mare de 5,2%. Programul nostru de guvernare include reforme structurale, măsuri de stimulare a producției în câteva sectoare, care treptat vor comuta motoarele de creștere a economiei de la consum la producție”, a afirmat ministrul Finanțelor Publice.

Print Friendly, PDF & Email