Revista presei 25.05.2017

Revista presei 25.05.2017 – Patronatul IMM Prahova

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri
Adevarul.ro
  1. Bonurile câştigătoare la extragerea loteriei fiscale din luna mai
  2. Ministrul Agriculturii are probleme cu „pornirea sistemului de irigaţii“
  3. Legea privind impozitarea terenurilor din intravilan, trimisă spre reexaminare
Wall-street.ro
  1. Afacere de milioane de euro in horticultura: ce planuri are un antreprenor din Vrancea
  2. Un antreprenor din Cluj livreaza ciuperci catre liderul comertului alimentar: ce vanzari ii aduce acest business
Avocatnet.ro
  1. Oficial: Termenul până la care localurile fără autorizaţie de securitate la incendiu trebuie să obțină documentul, prelungit cu trei luni
Euractiv.ro
  1. România ar putea amâna aplicarea legii de reducere a risipei alimentare până la sfârșitul anului

 8.  Inițiativa pentru IMM-uri: Fonduri de 246 milioane de euro de la BEI pentru IMM-uri românești

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Bonurile câştigătoare la extragerea loteriei fiscale din luna mai

Bonurile în valoare de 144 lei emise pe 18 aprilie au ieşit câştigătoare la extragerea lunară a loteriei fiscale, astfel încât toate persoanele care deţin astfel de bonuri îşi pot revendica premiul printr-o cerere depusă la ANAF în următoarele 30 de zile, fondul total de un milion de lei fiind împărţit la maxim 100 de premianţi.

Ministerul Finanţelor a organizat duminică a cincea extragere lunară a loteriei bonurilor fiscale din acest an, pe lângă extragerea specială de Paşte, în studioul TV al Loteriei Române, la care au participat toate bonurile fiscale emise în luna aprilie. Fondul total de premiere a fost păstrat la un milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii. După extragerea bilelor din urne, au ieşit câştigătoare bonurile din data de 18 aprilie, în valoare de 144 lei.

Dacă vor fi depuse peste 100 de cereri de revendicare a premiilor, va fi organizată o a doua extragere, pentru desemnarea celor 100 de câştigători, potrivit Ministerului Finanţelor. Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul Ministerului Finanţelor, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al companiei Loteria Română pentru o perioadă de minimum 30 de zile. Cererile pentru revendicarea premiilor pot fi depuse de luni la sediile ANAF. Persoanele care merg la Fisc pentru revendicarea premiilor trebuie să depună în original bonul fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere.

Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat. La extragerea din aprilie, pentru bonurile din martie, au ieşit câştigătoare bonurile fiscale în valoare de 935 lei emise pe 3 martie. 

În acest an sunt organizate în total 14 extrageri ale loteriei bonurilor fiscale, dintre care 12 lunare şi două ocazionale, fiecare cu un fond de premiere de un milion de lei. La extragerea specială de Paşte au ieşit câştigătoare bonurile emise pe 15 februarie în valoare de 603 lei.

2. Ministrul Agriculturii are probleme cu „pornirea sistemului de irigaţii“

Aflat sâmbătă la Satu Mare, ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a angajat ca până în 2020 să pună în funcţiune 1,3 milioane de hectare de irigaţii, dintre cele două milioane de hecate prevăzute în Planul Naţional de Irigaţii. Recent, PwC anunţa însă că România este mult în urma altor ţări europene, având irigată doar 12% din suprafaţa agricolă.

Problema cea mai mare privind irigaţiile se află, potrivit ministrului Petre Daea, în sudul ţării, cu toate că Programul Naţional de Irigaţii are cele mai mari alocări dintre toate programele gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Aflat sâmbătă în vizită la Festivalul Căpşunilor din localitatea Halmeu, Satu Mare, ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a angajat totuşi ca până în 2020 să pună în funcţiune 1,3 milioane hectare de irigaţii, dintre cele două milioane hectare prevăzute. „Cea mai mare problemă a agriculturii este aceea de a da drumul la sistemul de irigaţii, evident în partea de sud a ţării. Anul acesta am pornit cu cele 40 de amenajări, ceea ce înseamnă, până în anul 2020, 1,3 milioane hectare de irigaţii”, a spus ministrul. În urmă cu o săptămână, AFIR anunţa că a crescut suprafaţa acoperită cu sisteme de irigaţii viabile economic de la 823.130 hectare la 1,8 milioane hectare, conform studiului

„Actualizarea strategiei investiţiilor în sectorul irigaţiilor”. Un studiu efectuat de recent de PwC arăta însă că România este mult în urma altor ţări europene şi din punctul de vedere al sistemului de irigaţii, în condiţiile în care secetele afectează frecvent peste 50% din terenul agricol, dar numai 12% din terenul agricol dispune de irigaţii viabile.   MADR dispune de peste un miliard de euro până în 2020   Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a elaborat un proiect de hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare, prin care Ministerul Agriculturii are alocări pentru perioada 2016-2020 în sumă de 1,015 miliarde euro necesară reabilitării infrastructurii principale de irigaţii. În 2016, MADR a primit 145 milioane euro, urmând ca în următorii 4 ani fondurile alocate să crească cu circa 17% anual, astfel încât să se atingă plafonul aprobat aferent programului de investiţii.  

CE a cerut României să folosească banii europeni pentru irigaţii  

În vara anului trecut, vicepreşedintele pentru investiţii al Comisiei Europene a adus critici cu privire la modul în care România avansează proiectele private sau în parteneriat public-privat finanţate prin Fondul European pentru Investiţii Strategice, criticate find şi băncile din România, din cauza lipsei de interes cu privire la creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii prin planul Juncker. Printre altele, oficialul CE, Jyrki Katainen, a declarat că România nu are niciun proiect de finanţare în cadrul Fondului European pentru Investiţii Strategice.

„Din câte ştiu, din România nu a venit niciun proiect pentru finanţare în cadrul Fondului European pentru Investiţii Strategice. Poate sunt în curs de transmitere către Banca Europeană pentru Investiţii”, a spus Katainen.  Acesta a sugerat că promotorii români de proiecte ar putea cere finanţare prin Planul Juncker pentru sisteme de irigaţii în România.

„Dar o idee interesantă este investiţia în irigaţii. Pentru că irigaţiile sunt foarte scumpe în România şi sunt foarte mulţi fermieri care au nevoie de irigaţii. Asta ar fi o investiţie de care România are nevoie prin EFSI”, a explicat oficialul de la Bruxelles.

3. Legea privind impozitarea terenurilor din intravilan, trimisă spre reexaminare

Preşedintele Iohannis cere Parlamentului să reexamineze legea de modificare a Codului Fiscal privind terenurile în intravilan, argumentând că aceasta nu îndeplineşte nici cerinţele stabilite de normele generale de tehnică legislativă, nici pe cele speciale privind Codul fiscal.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis joi o cerere de reexaminare pentru legea care modifică art.465, alin.2 din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, care elimină regulă potrivit căreia impozitul pentru 400 mp din totalul suprafeţei de teren situate în intravilan şi înregistrat în registrul agricol la „altă categorie de folosinţă” este stabilit în acelaşi mod că pentru terenurile situate în intravilan şi înregistrate în registrul agricol la categoria de folosinţă „terenuri cu construcţii”.   În sprijinul solicitării sale, preşedintele Iohannis a argumentat că „legea transmisă la promulgare nu îndeplineşte nici cerinţele stabilite de normele generale de tehnică legislativă privind claritatea şi previzibilitatea prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, şi nici pe cele speciale înscrise în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”. 

„Prin urmare, pentru a înlătura orice echivoc în aplicare, considerăm că este necesar că în conţinutul legii transmise la promulgare să fie stabilit momentul intrării ei în vigoare. Având în vedere faptul că, prin efectele sale, soluţia legislativă conduce la diminuarea veniturilor locale provenite din impozite datorate cu titlu de impozit pentru terenuri cu construcţii, este necesar că, în acord cu prevederile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice, să se precizeze în conţinutul normativ al acesteia şi sursele de acoperire a diminuării veniturilor bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective”, consideră şeful statului.  

Potrivit noii reglementări (adoptată de deputaţi,  dar respinsă de senatori), pentru terenurile înregistrate în registrul agricol la „altă categorie de folosinţă”, indiferent de suprafaţa, impozitul se va stabili prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu sumă corespunzătoare tipului de teren (arabil, păşune, livadă, etc.), acest rezultat urmând a se înmulţi cu coeficientul de corecţie aplicabil în funcţie de rangul localităţii. 

Wall-street.ro

4. Afacere de milioane de euro in horticultura: ce planuri are un antreprenor din Vrancea

Florin Paltinus, 41 de ani, a pus bazele unei companii in domeniul constructiilor civile si industriale, in 2006. In paralel, a identificat in urma cu trei ani o oportunitate in zona horticulturii, investind initial peste sase milioane de euro intr-o livada din judetul Vrancea. Pentru acest an, antreprenorul estimeaza o dublare a business-ului si pregateste investitii de doua milioane de euro.

In anul 2014, Florin Paltinus, proprietarul companiei PIF&LMS Company, cea care dezvolta brandul DeLivada, a infiintat o livada cu o suprafata de 20 hectare cultivata cu mar. Un an mai tarziu a fost plantata o livada de 15 hectare cu cires, cais, gutui si respectiv o unitate de depozitare si procesare fructe cu o capacitate de depozitare de 1.800 tone fructe proaspete. Mai mult, anul trecut compania a infiintat 20 de hectare pe care au fost cultivati cu struguri de masa.

Investitiile nu s-au oprit aici, astfel incat in primavara acestui an au fost infiintate 13,7 hectare de livada de mar si 6,3 hectare cu cais.

„Investitia initiala, atat in livada, cat si in unitatea de depozitare si procesare fructe, se ridica la peste 6.000.000 euro. (…) Investitia nu a fost amortizata integral pana la aceasta data, tinand cont de faptul ca plantatia pomicola intra pe rod incepand cu cel de-al treilea an. Fiind nou in acest domeniu, tin sa precizez ca nu a fost usor. Proiectele s-au realizat prin accesarea fondurilor europene si din surse proprii, cu ajutorul intregii echipe. A fost un proiect dificil, care a fost studiat cu atentie si care a necesitat o vasta documentatie ”, a spus pentru wall-street.ro Florin Paltinus.

Anul trecut a fost colectata o cantitate de fructe de peste un milion de kilograme, iar pentru 2017 estimarea urca la 1,6 mil. kg. In 2016, compania a inceput colaborarea cu retailerul Kaufland, livrand catre magazinele din retea aproximativ 800.000 de kilograme de fructe sub brandul DeLivada.

„Vom continua procesul de dezvoltare. Am infiintat deja in primavara acestui an circa 13 hectare de livada mar si circa 6 hectare cais, iar in toamna speram sa putem planta alte cca 15 ha cu struguri de masa”, afirma Florin Paltinus.

In privinta bugetului de investitii, antreprenorul spune ca a pregatit circa doua milioane de euro, dintre care 1,1 milioane euro sunt alocate plantatiilor de mar si cais, respectiv circa 900.000 euro vor merge catre plantarea suprafetei cu struguri de masa.

PIF&LMS Company a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 2,4 milioane de lei, iar pentru acest an estimeaza o crestere pana la 4,5 milioane de lei.

In acest an, afacerea sa a fost una dintre cele selectate si sprijinite de catre Kaufland in obtinerea certificarii GLOBALG.A.P., cel mai raspandit standard din lume privind bunele practici in agricultura care se acorda unui produs, atestand ca acesta respecta cele mai inalte standarde internationale de calitate si siguranta alimentara.

Printre avantajele certificarii pentru producatori se numara: un venit mai stabil pentru producator, garantarea preluarii de catre retaileri a intregii cantitati de produse certificate, acces la piete de desfacere locale si globale noi.

Prin acest program Kaufland isi propune sa obtina in acest an certificarea internationala pentru calitate pentru 62 de culturi romanesti de legume si fructe. Culturile apartin celor 18 fermieri romani care au absolvit programul derulat de Kaufland Romania in parteneriat cu consultanti specializati, in perioada ianuarie – martie 2017. Toti cei 18 producatori primesc sprijinul financiar din partea Kaufland Romania pentru obtinerea certificarii.

La momentul actual, in Romania exista numai 80 de producatori ce detin certificari individuale GLOBALG.A.P de recunoastere internationala a calitatii, iar in urma programului, numarul acesta va creste cu peste 20%. La nivel mondial, peste 160.000 de ferme din 124 de tari detin certificare, iar 60% din totalul acestora provin din Europa.

5. Un antreprenor din Cluj livreaza ciuperci catre liderul comertului alimentar: ce vanzari ii aduce acest business

Razvan Tiganas a lucrat pana in 2014 in comert si vanzari, moment in care s-a decis sa devina antreprenor. A ales sa cultive ciuperci in judetul Cluj si in mai putin de trei ani a ajuns sa livreze marfa catre magazinele celui mai mare jucator din comertul alimentar din Romania.

Razvan Tiganas, 48 de ani, a absolvit Facultatea de Drept si a lucrat pana in 2014 in comert si vanzari. A inceput sa cultive ciuperci la mijlocul anului 2014, initial doar soiul champignon, iar din octombrie 2016 a demarat si productia de pleurotus.

Terenul, cu o suprafata de 7.000 mp, si ciupercaria sunt situate in judetul Cluj. Pe acest teren sunt construite sase sere de productie pentru ciuperci champignon, iar suprafata de cultura este de peste 1.500 mp.

Investitia initiala, care depaseste jumatate de milion de euro, este in curs de amortizare.

„La inceput ne-am confruntat cu lipsa de personal, de fapt este o problema cu care ne confruntam si in ziua de azi: lipsa fortei de munca si neseriozitatea oamenilor”, spune Razvan Tiganas.

Anul trecut a recoltat in jur de 300.000 kg de ciuperci, champignon si pleurotus. Pentru anul 2017, planul este ca aceasta cantitate sa creasca cu circa 40%, reprezentand peste 420.000 kg de ciuperci vandute.

Colaborarea cu retailerul Kaufland, cel mai mare jucator din industria locala de profil, a debutat inca din 2014, ciupercile fiind comercializate in paralel in principalele hipermarketuri din Cluj-Napoca. Anul trecut, antreprenorul a livrat catre magazinele Kaufland o cantitate de ciuperci champignon si pleutorus de peste 160.000 kg.

In 2016 afacerea cu ciuperci a antreprenorului roman a incheiat cu venituri de 2 milioane de lei, iar pentru 2017 este estimat sa fie depasit pragul de trei milioane de lei.

„Pentru acest an dorim sa ne extindem capacitatea de productie si sa ne diversificam produsele. Dorim sa venim in intampinarea clientilor cu alte soiuri de ciuperci: champignon brune si shiitake. Dorim sa mecanizam o parte din activitatiile specifice fazelor tehnologice. In acest sens vom investi peste 200.000 de euro in utilaje si instalatii, linii de procesare si ambalare, mijloace de transport cu temperatura controlata, extindere si modernizare”, adauga Razvan Tiganas.

In acest an, afacerea sa a fost una dintre cele selectate si sprijinite de catre Kaufland in obtinerea certificarii GLOBALG.A.P., cel mai raspandit standard din lume privind bunele practici in agricultura care se acorda unui produs, atestand ca acesta respecta cele mai inalte standarde internationale de calitate si siguranta alimentara.

Printre avantajele certificarii pentru producatori se numara: un venit mai stabil pentru producator, garantarea preluarii de catre retaileri a intregii cantitati de produse certificate, acces la piete de desfacere locale si globale noi.

Prin acest program Kaufland isi propune sa obtina in acest an certificarea internationala pentru calitate pentru 62 de culturi romanesti de legume si fructe. Culturile apartin celor 18 fermieri romani care au absolvit programul derulat de Kaufland Romania in parteneriat cu consultanti specializati, in perioada ianuarie – martie 2017. Toti cei 18 producatori primesc sprijinul financiar din partea Kaufland Romania pentru obtinerea certificarii.

La momentul actual, in Romania exista numai 80 de producatori ce detin certificari individuale GLOBALG.A.P de recunoastere internationala a calitatii, iar in urma programului, numarul acesta va creste cu peste 20%. La nivel mondial, peste 160.000 de ferme din 124 de tari detin certificare, iar 60% din totalul acestora provin din Europa.

Avocatnet.ro

6. Oficial: Termenul până la care localurile fără autorizaţie de securitate la incendiu trebuie să obțină documentul, prelungit cu trei luni

Termenul-limită până la care localurile care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu vor fi obligate să obţină un astfel de document va fi prelungit, din nou, potrivit unui proiect de act normativ adoptat recent de Parlament. Concret, este stabilită o amânare de trei luni, de la 30 iunie la 30 septembrie 2017, prin care autorităţile urmăresc să ofere tuturor beneficiarilor posibilitatea de a se conforma obligaţiei amintite, fără a fi necesară aplicarea unor măsuri coercitive. 

La finalul lui august 2016 a întrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2016, document potrivit căruia construcţiile şi amenajările care funcţionează în prezent fără a deţine o autorizaţie de securitate la incendiu au obligaţia obţinerii acestui document până cel târziu la 30 iunie 2017 (în condițiile în care termenul inițial a fost 31 decembrie 2016).

Pentru a-şi produce în continuare efectele juridice, ordonanţa trebuia aprobată prin lege, iar o propunere legislativă în acest sens a trecut de Parlament marți, odată cu votul final al Camerei Deputaților. Concret, este vorba despre un Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.30 alin.(41) din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, document ce va ajunge acum pe masa președintelui țării pentru promulgare. 

Astfel, proprietarii de firme care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu și riscă astfel închiderea afacerilor primesc o nouă șansă, în condițiile în care, în forma în care va ajunge la Klaus Iohannis, proiectul de lege stabilește o altă amânare, până la 30 septembrie 2017, a termenului până la care trebuie obținută o astfel de autorizație. 

Mai mult, cei care vor avea depusă, la 30 septembrie 2017, documentația necesară obținerii autorizației de securitate la incendiu vor fi păsuiți de amenzile prevăzute de lege pentru nedeținerea documentului, cu condiția să se conformeze până la finalul anului în curs. 

În motivarea amendamentelor propuse, deputații arată că acordarea unui nou răgaz vine în sprijinul celor care vor să intre în legalitate, dar care au depus documentația necesară obținerii documentului cu întârziere, din diverse motive. În plus, „s-a ținut cont și de supraaglomerarea inspectoratelor pentru situații de urgență, unde au ajuns foarte multe documente, iar personalul abilitat cu verificarea lor este prea puțin”. 

Totodată, extinderea perioadei în care se realizează conformarea de bună voie la norma de autorizare va duce la creşterea numărului de construcţii autorizate, fără a fi necesară aplicarea unor măsuri coercitive.

Nu în ultimul rând, prelungirea cu alte trei luni a termenului va însemna reducerea numărului de solicitări de autorizare respinse pentru neconformităţi, beneficiarii urmând astfel să aibă la dispoziţie o perioadă mai mare de timp în care să obţină autorizaţia de securitate la incendiu.

Vă reamintim că, potrivit Legii nr. 33/2016, obligaţia obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu revine beneficiarului investiţiei ori persoanei fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii noi sau intervenţii la construcţiile existente.

Totuşi, în cazul în care este constatată încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu, autorităţile pot decide oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor/amenajărilor fără a mai aştepta obţinerea autorizaţiei amintite.

Atenţie! Până la data obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu, răspunderea pentru funcţionarea construcţiilor şi amenajărilor din punct de vedere al asigurării cerinţei de securitate la incendiu revine exclusiv beneficiarilor investiţiilor.

Localurile care nu respectă securitatea la incendiu pot fi sigilate

Dacă până în noiembrie 2015 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) putea să dispună doar oprirea funcţionării/folosirii construcţiilor/amenajărilor, acum personalul ISU poate şi să sigileze construcţiile şi amenajările firmelor care nu respectă regulile de siguranţă la incendiu. 

„Atribuţiile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au fost extinse în sensul că inspectorii ISU pot sigila construcţiile şi amenajările operatorului economic în punctul de lucru în care constată încălcarea reglementărilor privind siguranţa la incendiu. Potrivit legislaţiei în vigoare până la data prezentei reglementări, ISU putea dispune doar oprirea funcţionării ori utilizării contrucţiilor sau amenajărilor, ceea ce nu era de natură să garanteze încetarea de fapt a funcţionării”, explicau reprezentanţii Guvernului în noiembrie 2015, în urma adoptării actului citat. 

Totodată, în cazul aplicării sigiliului, firmele sunt obligate să înştiinţeze clienţii despre acest aspect, prin afişarea, la loc vizibil, a unui anunţ referitor la oprirea activităţii.

Potrivit normelor în vigoare, criteriile pentru închiderea localurilor se aplică în cazul clădirilor/spaţiilor comerciale, adică în baruri, cluburi, discoteci, restaurante, centre comerciale, magazine şi supermagazine. De asemenea, acestea sunt valabile în egală măsură pentru clădirile/spaţiile culturale (teatre, cinematografe, săli polivalente, săli de spectacole sau altele asemenea, destinate sau deschise participării publicului) şi clădirile / spaţiile turistice (hoteluri, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, pensiuni).

Euractiv.ro

7. România ar putea amâna aplicarea legii de reducere a risipei alimentare până la sfârșitul anului

Ministerul Agriculturii intenționează să amâne aplicarea legii privind diminuarea risipei alimentare, la cererea industriei, deși România este în continuare unul dintre cele mai risipitoare state din UE cu hrana.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține prelungirea termenului pentru aplicarea Legii privind diminuarea risipei alimentare până la data de 31 decembrie, în urma dezbaterilor cu reprezentanților sectoarelor aflate sub incidența legii, potrivit unui comunicat al ministerului citat de Agerpres.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că, în urma dezbaterilor publice care au avut loc ca urmare a postării pe site-ul Ministerului a normelor metodologice de aplicare a Legii nr.217/2016, privind diminuarea risipei alimentare, a propunerilor și opiniilor cu valoare de recomandare primite de la reprezentanții sectoarelor aflate sub incidența prezentei Legi, a rezultat necesitatea instituirii unor noi termene”, se arată în comunicat.

Prelungirea va avea loc prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență. „Facem precizarea că aceste măsuri sunt luate din cauza inaplicabilității Legii nr.217/2016 în forma actuală”, mai spune ministerul, care a precizat că un grup de lucru format din experți ai MADR și din actori ai sectorului de producție agroalimentar, lucrează pentru îmbunătățirea legii.

În noiembrie 2016, România a adoptat Legea 217 privind diminuarea risipei alimentare, care trebuia să intre în vigoare în termen de șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Potrivit actului normativ, alimentele care se apropie de termenul de expirare dar sunt consumabile, vor fi donate către orfelinate, cămine de bătrâni, spitale sau fundaţii. Transferul alimentelor se va face în baza unui contract de donație sau sponsorizare.

Potrivit datelor statistice, aproximativ o treime din toate produsele din România ajung la coşul de gunoi sau sunt irosite inutil, adică – potrivit Eurostat – în jur de 2,2 două milioane de tone de produse alimentare.

Aproape jumătate din deşeurile provenite din gospodării ajung la coşul de gunoi. În medie, un român aruncă zilnic 320 de grame de mâncare intactă. De cele mai multe ori cantitatea de mâncare aruncată reprezintă o masă completă. 

Propunerea Ministerului Agriculturii vine în contextul în care chiar săptămâna trecută Parlamentul European a votat o rezoluție prin care cer statelor membre să reducă risipa alimentară cu 30% până în 2025 și cu 50% până în 2030 (față de nivelul 2014) – un obiectiv pe care Parlamentul l-a introdus în legislația privind deșeurile adoptată în martie. La nivelul Uniunii Europene, risipa alimentară a fost estimată la 88 de milioane de tone sau 173 kg pe cap de locuitor, anual.

8. Inițiativa pentru IMM-uri: Fonduri de 246 milioane de euro de la BEI pentru IMM-uri românești

Prin intermediul a trei bănci românești, BEI va finanța microîntreprinderi și start-upuri.

Primele trei acorduri ale inițiativei pentru IMM-uri din România au fost semnate miercuri, la Bruxelles, între Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) și trei bănci comerciale: Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română (BCR) și ProCredit Bank, informează Comisia Europeană.

Peste 4.300 de IMM-uri, microîntreprinderi și start-up-uri din România vor beneficia de un acces mai bun la finanțare în cadrul celor trei acorduri, care ar trebui să genereze o finanțare totală de 246 de milioane de euro, adică aproape jumătate din bugetul total de 540 de milioane de euro al programului Inițiativa pentru IMM-uri.

Comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, a declarat: „IMM-urile joacă un rol crucial în economia țării și a Europei: crează locuri de muncă în comunitățile locale și introduc pe piață produse inovatoare. Prin decizia de a investi 100 de milioane de euro din bugetul Politicii de coeziune în acest program de pionierat, România a făcut o alegere inteligentă, care va stimula competitivitatea economiei sale și va oferi finanțarea de care au nevoie întreprinderile sale”.

Print Friendly, PDF & Email